Pregătirea stupilor pentru cules

Fereastra martie–iunie este orientativă. Pregătirea pentru cules începe când se apropie înflorirea resursei melifere locale, apare un aport susținut de nectar și polen, iar familia are ritmul de dezvoltare necesar pentru a valorifica culesul. Diferențele dintre câmpie, deal și munte, precum și tipul de cules urmărit, nu permit folosirea unei date identice pentru toate stupinele.

Verificări pentru o familie orientată spre cules

• Matcă funcțională și activitate de ouat compatibilă cu evoluția normală a familiei.
• Puiet cu evoluție normală, fără a transforma simpla observație într-un diagnostic.
• Populație adultă capabilă să susțină atât creșterea puietului, cât și activitatea de cules.
• Rezerve accesibile și aport natural care acoperă necesarul curent.
• Lipsa semnelor evidente de boală sau depopulare neobișnuită.

Revizia completă și reorganizarea cuibului se fac preferabil pe vreme relativ caldă, uscată și luminoasă, când există zbor activ. Evită deschiderile prelungite la frig, ploaie sau vânt puternic, mai ales dacă puietul ar rămâne expus și familia nu îl poate proteja termic. O intervenție scurtă pentru hrană sau siguranța stupului poate fi necesară și în condiții mai puțin favorabile.

1. Corelează lucrarea cu fenologia resursei melifere locale, intrarea de nectar și polen și dezvoltarea observată în fiecare familie.
2. Fă revizia în condiții favorabile și evaluează matca, puietul, populația, rezervele și eventualele semne de boală sau depopulare.
3. Separă familiile care necesită remediere sau clarificare sanitară de familiile pregătite pentru producție.
4. Dacă rezervele și aportul natural nu acoperă necesarul, susține familia prin hrănire fără a expune fagurii și caturile destinate recoltei. Hrănirea stimulentă se încheie înainte ca fluxul natural stabil să fie depozitat ca recoltă.
5. Pregătește caturile, ramele și fagurii înainte ca familia să rămână fără spațiu pentru nectar. Adaugă spațiul etapizat, după puterea familiei, ocuparea fagurilor și apropierea vârfului de cules.
6. Urmărește congestia, ocuparea cuibului și a caturilor și apariția botcilor. Corectează cauza prin spațiu suplimentar sau, pentru o familie suficient de puternică, printr-o divizare timpurie compatibilă cu obiectivul stupinei.
7. Nu transfera faguri cu puiet, hrană sau albine între familii fără verificarea stării de sănătate a donatoarei și a primitoarei. Oprește transferurile și schimbul de echipament dacă există suspiciune de boală a puietului.
8. Înainte de recoltare, verifică și curăță caturile, ramele, recipientele, uneltele de descăpăcire, extractorul, maturatoarele și mijloacele de transport care vor intra în contact cu mierea.
9. După montarea caturilor, urmărește ocuparea spațiului, intrarea și depozitarea nectarului, activitatea mătcii și apariția botcilor, fără deschideri inutile.

Verifică înainte de deplasare

• Comunică în scris autorității administrației publice locale locul, perioada, numărul familiilor și adresa deținătorului. Pentru teren privat, obține înainte aprobarea scrisă a proprietarului sau administratorului.
• Respectă amplasarea față de alte stupine: minimum 100 m la masive melifere din păduri și minimum 300 m la culturi agricole. Nu amplasa stupina pe direcția de zbor a altei stupine și nici între aceasta și sursa de cules.
• Asigură panoul de identificare vizibil și identificarea stupilor conform sistemului unitar aplicabil.
• Verifică mecanismul local de notificare a tratamentelor fitosanitare și datele de contact. Legea prevede informarea consiliului local cu cel puțin 48 de ore înainte de tratament de către deținătorul terenului și informarea apicultorilor cu cel puțin 24 de ore înainte de către consiliul local ori administrator.
• Înaintea mutării, clarifică cu medicul veterinar sau DSVSA dacă traseul concret intră în circulația între exploatații și ce documente sunt necesare. Începând cu 8 iunie 2026, certificarea sanitar-veterinară se aplică circulației animalelor vii între exploatații, iar albinele sunt incluse în anexă.
• Fixează stupii și corpurile împotriva deplasării sau răsturnării, asigură ventilația, evită staționarea inutilă în căldură și pregătește accesul, descărcarea, echipamentul de protecție și contactele pentru incidente.

După montarea caturilor, urmărește ritmul de ocupare a spațiului și decide următoarea extindere în raport cu intensitatea culesului, nu după o schemă fixă. După deplasare, verifică imediat stabilitatea stupilor, deschiderea și funcționarea urdinișurilor, ventilația și reluarea zborului normal. Apoi reia controalele periodice, limitând deranjul la ce este necesar pentru siguranță și funcționarea familiei.