PublicitateJohn DeereUtilaje pregătite pentru campania de recoltareTractoare, combine și service autorizat pentru ferme performante.Vezi oferta PublicitateCLAASCombine și hedere pentru campania de recoltareExplorează gama CLAAS și identifică configurația potrivită cerințelor fermei tale.Descoperă gama PublicitateGlissandoInputuri și consultanță pentru cultura mareSemințe, fertilizanți și soluții tehnice pentru lucrările din fermă.Cere ofertă PublicitateSyngenta RomâniaInovație alături de fermierii româniSoluții pentru protecția culturilor, semințe și tehnologii care susțin ferme productive, reziliente și sustenabile.Vezi soluțiile Syngenta PublicitateFertig.ro ProProblema rezolvată!Primești cereri pentru lucrările pe care le faci, în zonele unde lucrezi.Înscrie-te ca profesionist

Bărbat în costum vorbind la microfon, lângă o grafică digitală cu tractor pe câmp și interfață de agricultură de precizie.

Viorel Marin: Tehnologia nu mai este un lux pentru fermierii români

O investiție de circa 1.200 de euro a redus pierderile provocate de caniculă în ferme-pilot de bovine din România, printr-un sistem format din senzori, o aplicație și aspersoare montate la frontul de furajare. Viorel Marin, președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație, a declarat pentru G4Food că investiția testată în proiectul european Farmtopia ar fi fost recuperată în perioada de caniculă, pe fondul unei creșteri de 5–10% a producției de lapte și carne față de perioadele obișnuite.

Evenimente

AGRONET.ro azi

Agenda săptămânii pentru lucrări urgente în fermă

Ferestre orientative pentru lucrările curente și următoare. Verifică momentul potrivit după zona agricolă, starea culturii și condițiile reale din fermă.

Acum26 iul

Recomandarea zileiMonitorizează Varroa și stabilește dacă este necesar tratamentul
Verifică nivelul infestării cu Varroa în stupină și stabilește, conform ghidului tehnic aplicabil, dacă este necesar un tratament.
24–26 iulSortează și ambalează legumele recoltate
Separă legumele pe calitate și destinație, îndepărtează exemplarele deteriorate și pune marfa în ambalaje curate, pregătite pentru păstrare sau livrare.
22–28 iulCopilitul și cârnitul viței-de-vie
Verifică vița-de-vie și execută copilitul ori cârnitul acolo unde vegetația excesivă necesită aerisirea și ordonarea butucilor.

Următoarele lucrări20 sep – 10 oct

20 sep – 10 octSemănatul orzului de toamnă: pregătire și verificări în câmp
Pregătirea lotului de sămânță, alegerea momentului și verificările de după răsărire la orzul de toamnă.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile

Afiș promoțional pe fundal bej, cu ilustrația unei sacoșe pline cu alimente și sigle în partea de jos.

Agribusiness & Piață26 iul.

Artisan Food Market estimează 25.000 de vizitatori la ediția din 16–18 octombrie 2026

Artisan Food Market își extinde ediția din 2026 la 100 de producători locali, iar evenimentul programat în perioada 16–18 octombrie la Biblioteca Națională a României va pune accent pe vânzarea directă, degustări și relații comerciale între micii procesatori și cumpărători. Organizatorii Artisan Food Market estimează un spațiu expozițional de 1.600 de metri pătrați și își propun să atragă 25.000 de vizitatori pe parcursul celor trei zile. Ediția a XIII-a se va desfășura zilnic între orele 10:00 și 20:00, la Biblioteca Națională a României, pe Bulevardul Unirii nr. 22 din București. Mutarea într-o locație mai mare ar urma să mărească de zece ori suprafața disponibilă față de edițiile precedente, potrivit informațiilor publicate de organizatori. Vânzare directă și contacte comerciale pentru micii producători Pentru producătorii de alimente și băuturi artizanale, târgul poate funcționa atât ca punct temporar de vânzare, cât și ca spațiu de testare a produselor în contact direct cu publicul. Degustările permit prezentarea originii ingredientelor, a rețetelor și a metodelor de preparare, iar reacțiile cumpărătorilor pot oferi informații utile despre gust, ambalaj, preț și poziționare. Programul anunțat include: aproximativ 100 de standuri cu produse artizanale din țară;degustări și prezentări de produse;demonstrații culinare;sesiuni despre degustare și asocierea alimentelor cu băuturile;conferințe și prezentări pe teme gastronomice;ateliere pentru copii și adulți;un spațiu destinat întâlnirilor între producători și parteneri comerciali. Organizatorii afirmă că vor facilita și contacte între firme. Utilitatea comercială a acestor întâlniri va depinde însă de participarea cumpărătorilor profesioniști, de cantitățile pe care le pot livra expozanții și de respectarea cerințelor privind etichetarea, ambalarea, trasabilitatea și siguranța alimentelor. Vizibilitatea de la târg trebuie transformată în vânzări constante Evenimentele gastronomice pot aduce clienți noi și pot ajuta producătorii să explice diferențele dintre un produs artizanal și unul fabricat la scară industrială. Prezența la târg nu înlocuiește însă distribuția permanentă. După eveniment, comenzile depind de capacitatea producătorului de a menține calitatea, de a livra regulat și de a comunica ușor unde poate fi cumpărat produsul. Aceeași problemă apare și în cazul produselor cu certificare europeană. România are 17 produse agroalimentare protejate în sistemele UE, însă certificarea oferă diferențiere, nu vânzări garantate. Accesul la magazine, restaurante sau piețe externe depinde în continuare de ofertă constantă, promovare, ambalare și negocierea condițiilor comerciale. Gastronomia locală poate păstra mai multă valoare în comunități Contactul direct dintre producător și consumator reduce numărul intermediarilor și îi permite cumpărătorului să afle cine a realizat produsul, de unde provin ingredientele și cum a fost obținut. Pentru fermele și gospodăriile care procesează materia primă, această relație poate însemna o valoare adăugată mai mare decât vânzarea produselor agricole neprelucrate. Un model apropiat este cel al Punctelor Gastronomice Locale. Rețeaua a depășit 740 de unități în 39 de județe, iar gospodăriile participante pot transforma ingredientele, rețetele și ospitalitatea în venituri directe. AGRONET.ro a prezentat recent modul în care Punctele Gastronomice Locale leagă produsele agricole de turism și economia rurală. La Artisan Food Market vor fi prezentate atât rețete locale vechi, cât și reinterpretări realizate de producători contemporani. Pentru expozanți, miza practică nu este doar vânzarea din cele trei zile, ci transformarea vizitatorilor în clienți care revin și a contactelor profesionale în contracte comerciale. Programul complet, lista expozanților și condițiile de acces nu au fost încă publicate integral. Organizatorii au anunțat că vor actualiza treptat agenda ediției din 16–18 octombrie 2026.

Citește știrea Vezi categoria

Buletin Meteo agricol România pentru 27 iulie, cu accent pe vântul din Crișana și Banat

Meteo & Climă26 iul.

Meteo agricol România: vânt puternic în Crișana și Banat, de urmărit mâine dimineață

La buletinul din 26 iul. 2026, 21:00, ziua de lucru din 27 iulie se anunță mai sensibilă în Banat și Crișana, unde vântul puternic, aversele torențiale și instabilitatea cer planificare prudentă. În restul țării, transportul și lucrările în câmp pot fi pregătite în multe zone, dar tratamentele rămân condiționate de vânt, frunză uscată și absența ploii apropiate. Orientare rapidă pentru ferme Vestul țării: verificați local vântul înainte de tratamente, balotare și operațiuni cu utilaje ușoare.Transportul și accesul în parcele au perspective bune în majoritatea regiunilor, cu atenție la eventualele averse și la umezeala locală.Evapotranspirația de circa 5–7 mm susține necesitatea verificării apei în sol, mai ales în Crișana, Banat și zonele calde de câmpie.Pentru ziua de 27 iulie, ferestrele de tratament se folosesc numai după confirmarea vântului redus și a frunzei uscate. Banat: vânt și instabilitate, cu prudență la lucrările expuse În Timiș și Caraș-Severin, riscul este ridicat. Ziua de lucru poate permite transportul și intrarea în câmp, însă aversele și vântul pot fragmenta activitatea. Pentru culturile cu necesar de apă, evapotranspirația ridicată justifică verificarea umidității solului înaintea deciziei de irigare. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură16,5°C la 06:00 – 30,5°C la 15:00; minimul și maximul sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate2,31 mm = 2,31 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă67% în următoarele ore.Vânt și rafale8 km/h, rafale 14,5 km/h la buletin.Umiditate36% la buletin.Evapotranspirație6,20 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională: vânt puternic, averse torențiale și instabilitate.Fereastră de lucruDimineață până după-amiază, cu prudență.Decizie practicăTransport și câmp: favorabil condiționat; tratamente doar în intervale locale liniștite. Crișana: vânt puternic și presiune ridicată asupra apei din sol În Arad și Bihor, temperaturile urcă spre 31,5°C, iar evapotranspirația ajunge la 7 mm. Recoltarea și transportul pot fi planificate după verificarea locală a vântului, însă tratamentele au doar intervale scurte. Nu contați pe ploaia estimată ca sursă sigură de apă pentru culturi. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură17°C la 06:00 – 31,5°C la 15:00; minimul și maximul sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate1,13 mm = 1,13 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă50% în următoarele ore.Vânt și rafale9 km/h, rafale 15 km/h la buletin.Umiditate22% la buletin.Evapotranspirație7 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională pentru vânt, averse torențiale și instabilitate.Fereastră de lucruDimineață până după-amiază, cu prudență.Decizie practicăPrioritate pentru transport și câmp; amânați tratamentele dacă vântul crește. Maramureș: interval mai utilizabil, dar cu vânt de urmărit În Maramureș și Satu Mare, probabilitatea maximă de precipitații rămâne redusă. Sunt condiții mai bune pentru recoltare, transport și lucrări în câmp, cu confirmare locală a vântului. Pentru cosit și balotat, verificați uscarea reală a furajului înainte de continuarea fluxului. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură15,5°C la 06:00 – 28,5°C la 18:00; reperele min/max sunt cele calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate1,13 mm = 1,13 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă5% în următoarele ore.Vânt și rafale8 km/h, rafale 16 km/h la buletin.Umiditate42,5% la buletin.Evapotranspirație4,98 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională: vânt și instabilitate de urmărit.Fereastră de lucruFavorabilă, cu verificare locală.Decizie practicăRecoltare, transport și câmp: favorabil; tratamentele pot fi evaluate local. Transilvania: lucru planificabil înainte de accentuarea vântului În Transilvania, ploaia estimată pentru fereastra de lucru este redusă, iar transportul are o perspectivă bună. Activitățile din câmp pot continua unde accesul este uscat. Pentru livezi, vie și legumicultură, folosiți doar ferestrele fără vânt și fără frunză umedă. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură14,9°C la 06:00 – 28,8°C la 13:00; minimul și maximul sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0,96 mm = 0,96 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă16% în următoarele ore.Vânt și rafale6 km/h, rafale 12,1 km/h la buletin.Umiditate45% la buletin.Evapotranspirație5,07 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională pentru vânt, averse și instabilitate.Fereastră de lucruBună, cu monitorizarea vântului.Decizie practicăCâmp și transport: favorabil; tratamente numai după verificare locală. Moldova: precipitații puține, ferestre largi pentru logistică În Moldova, cantitatea estimată de precipitații este foarte mică, iar ziua poate susține recoltarea și transportul acolo unde culturile sunt la maturitate. Temperatura ridicată de după-amiază și evapotranspirația cer evaluarea apei disponibile pentru porumb, floarea-soarelui, soia și legume. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură14,5°C la 06:00 – 31,3°C la 16:00; reperele min/max sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0,07 mm = 0,07 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă5% în următoarele ore.Vânt și rafale10,4 km/h, rafale 20,6 km/h la buletin.Umiditate46,8% la buletin.Evapotranspirație5 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională: vânt și instabilitate de urmărit.Fereastră de lucruBună pentru dimineață și după-amiază.Decizie practicăTransport și lucrări în câmp: favorabil; verificați solul pentru irigare. Dobrogea: uscat, dar vântul limitează tratamentele Dobrogea are cea mai clară fereastră pentru intrarea în câmp și pentru transport, fără precipitații estimate în intervalul de lucru. Totuși, vântul observat la buletin și rafalele impun amânarea tratamentelor. Verificați apa din sol înaintea irigării, mai ales în legumicultură și culturile sensibile. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură21°C la 06:00 – 29°C la 13:00; minimul și maximul sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm = 0 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă8% în următoarele ore.Vânt și rafale21 km/h, rafale 34,5 km/h la buletin.Umiditate57,5% la buletin.Evapotranspirație5,43 mm.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări regionale.Fereastră de lucruBună pentru câmp și transport.Decizie practicăIntrați în câmp; amânați tratamentele din cauza vântului. Muntenia: câmp și transport în condiții bune, cu atenție la vânt În Muntenia, ploaia estimată este redusă și permite organizarea lucrărilor de recoltare și logistică. Temperaturile de după-amiază se apropie de 31°C, astfel că irigarea se decide după controlul local al solului, nu doar după prognoza de precipitații. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură16,7°C la 06:00 – 30,9°C la 16:00; reperele min/max sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0,31 mm = 0,31 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă5% în următoarele ore.Vânt și rafale8,3 km/h, rafale 16,9 km/h la buletin.Umiditate48% la buletin.Evapotranspirație5,13 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională: vânt și instabilitate de urmărit.Fereastră de lucruFavorabilă, cu monitorizare locală.Decizie practicăRecoltare, transport și câmp: favorabil; tratați numai fără vânt. Oltenia: căldură și vânt, cu control atent al apei În Oltenia, activitatea din câmp și transportul pot fi pregătite, însă riscul regional este ridicat prin vânt și instabilitate. Evapotranspirația de peste 5 mm și maxima de 31,4°C susțin monitorizarea stresului hidric, în special la culturile de câmp și legume. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură15,6°C la 06:00 – 31,4°C la 16:00; minimul și maximul sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate1,02 mm = 1,02 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă10% în următoarele ore.Vânt și rafale6,8 km/h, rafale 12,2 km/h la buletin.Umiditate36% la buletin.Evapotranspirație5,07 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională pentru vânt, averse și instabilitate.Fereastră de lucruCu prudență, de dimineață până după-amiază.Decizie practicăCâmp și transport: posibil; verificați vântul și necesarul de apă. București-Ilfov: ferestre bune, cu monitorizarea stresului hidric În București-Ilfov, condițiile susțin lucrările în câmp și transportul. Ploaia estimată este redusă, iar lipsa avertizărilor regionale lasă loc unei planificări mai stabile. Pentru irigare, reperul util rămâne starea locală a solului, în contextul evapotranspirației de peste 5 mm. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură18,5°C la 06:00 – 31°C la 18:00; reperele min/max sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0,45 mm = 0,45 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă5% în următoarele ore.Vânt și rafale9 km/h, rafale 17 km/h la buletin.Umiditate34,5% la buletin.Evapotranspirație5,20 mm.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări regionale.Fereastră de lucruBună pentru ziua de lucru.Decizie practicăLucrări în câmp și transport: favorabil; verificați local apa din sol. Zona montană: lucru posibil, cu atenție la instabilitatea locală În zona montană, precipitațiile estimate sunt reduse, iar activitatea poate fi organizată cu verificare locală a accesului și a vântului. Pe pajiști, pășunatul se planifică prudent în raport cu evoluția instabilității; apa și adăpostul rămân repere utile pentru animale. IndicatorDate pentru 27 iulieTemperatură14,4°C la 06:00 – 29°C la 13:00; minimul și maximul sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0,96 mm = 0,96 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă15% în următoarele ore.Vânt și rafale5,6 km/h, rafale 11,1 km/h la buletin.Umiditate44,9% la buletin.Evapotranspirație5 mm.AvertizăriAlertă galbenă regională: vânt, averse și instabilitate.Fereastră de lucruBună, cu verificarea condițiilor locale.Decizie practicăCâmp, furaje și transport: favorabil cu prudență la evoluția locală. Lucrări agricole care merită prioritizate Recoltarea și transportul pot fi planificate în regiunile cu ploi puține, cu control al umezelii produsului și al accesului pe parcele.Cositul, uscarea și balotatul se fac numai unde intervalul uscat este confirmat local; vestul țării cere precauție suplimentară la vânt și averse.La porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, verificați umiditatea solului înaintea irigării; precipitațiile estimate sunt în general mici.Asigurați apă și umbră pentru animale în zonele calde; în zona montană urmăriți evoluția instabilității înaintea pășunatului. Avertizări și repere până la buletinul de dimineață Până la buletinul de dimineață, urmăriți mai ales vântul și dezvoltarea instabilității în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia și zona montană. În vest, orice intensificare locală a vântului sau apropiere a averselor schimbă rapid decizia pentru tratamente, balotare și operațiuni expuse. În Dobrogea, principalul factor limitativ rămâne vântul pentru tratamente, iar în București-Ilfov contează mai ales controlul local al stresului hidric. Decizia de lucru pentru 27 iulie se confirmă dimineața în fermă: vântul local, umezeala frunzei, accesul pe sol și evoluția norilor sunt reperele practice înaintea intrării în câmp.

Citește știrea Vezi categoria

Bărbat în prim-plan lângă o turmă de oi, cu un steag al României în fundal.

Zootehnie26 iul.

Ionică Sterp cere demisia președintelui ANSVSA și anunță un protest al ciobanilor la 3 august

Ionică Sterp cere demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, și anunță că Asociația Profesională a Ciobanilor ar urma să picheteze sediul instituției la 3 august 2026, în cazul în care conducerea autorității nu se schimbă. Crescătorul de ovine din Bihor, cunoscut și ca Ionică Ciobanu, formulează solicitarea într-o înregistrare publicată pe Facebook, pe fondul disputei privind vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare și al restricțiilor care afectează comerțul cu ovine. Vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor susține că planurile autorităților nu au fost discutate suficient cu crescătorii și contestă extinderea vaccinării la nivelul întregului efectiv național. El cere analizarea unor măsuri diferențiate în funcție de situația epidemiologică și avertizează că vaccinarea generalizată ar putea limita și mai mult accesul fermierilor la piețele externe. Declarațiile sale includ acuzații privind vaccinări neautorizate, circulația animalelor fără documente și nereguli în efectuarea analizelor. Aceste afirmații reprezintă poziția crescătorului și nu pot fi prezentate drept fapte confirmate în lipsa unor rezultate oficiale ale investigațiilor sanitar-veterinare. Protest anunțat pentru 3 august Ionică Sterp afirmă că organizația pe care o reprezintă va cere public demisia lui Alexandru Bociu și că membrii săi ar urma să se adune în fața ANSVSA la 3 august 2026. Înregistrarea nu precizează dacă acțiunea a fost notificată autorităților și nici programul sau numărul estimat al participanților. Cererea apare după discuțiile purtate la Bruxelles de ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cu reprezentanții Comisiei Europene. Ministrul a relatat că sistemul sanitar-veterinar din România trebuie să prezinte un plan concret și credibil pentru controlul bolilor la ovine și caprine. Alexandru Bociu a declarat ulterior că nu i-a fost adresat direct niciun reproș și a anunțat întâlniri cu reprezentanții crescătorilor. AGRONET.ro a prezentat poziția președintelui ANSVSA, precum și informațiile care lipsesc încă din planul operațional pentru vaccinare. Crescătorii se opun vaccinării generale Principala obiecție formulată de Ionică Sterp privește vaccinarea tuturor ovinelor din România. El susține că animalele sănătoase nu ar trebui vaccinate automat și cere folosirea unor soluții adaptate fiecărei zone, inclusiv controlul centrelor de colectare și o trasabilitate mai strictă a mieilor destinați exportului. Planul anunțat anterior de autorități prevede 1,2 milioane de doze gratuite împotriva pestei micilor rumegătoare. Primele 300.000 de doze ar urma să fie utilizate în județele Constanța și Tulcea, iar alte 900.000 de doze sunt prevăzute pentru o etapă ulterioară. Calendarul complet, exploatațiile vizate și regulile comerciale aplicabile animalelor vaccinate nu au fost încă prezentate public. O campanie limitată la anumite zone nu este echivalentă cu vaccinarea întregului efectiv național. Totodată, începerea administrării dozelor nu conduce automat la redeschiderea exporturilor, deoarece măsurile trebuie acceptate de Comisia Europeană și de statele importatoare. Exporturile și prețurile rămân principala preocupare Crescătorul din Bihor afirmă că blocarea piețelor externe reduce concurența dintre cumpărători și apasă asupra prețurilor oferite pentru miei. În mesajul său, acesta vorbește despre scăderea unor oferte de la aproximativ 32 de lei la 23 de lei pentru un miel, fără a preciza unitatea de comercializare, calitatea, piața sau perioada exactă. Valorile nu pot fi tratate, în aceste condiții, drept cotații reprezentative pentru piața națională. Restricțiile pentru exporturile de ovine și caprine rămân una dintre cele mai importante probleme economice ale sectorului. Livrările nu au fost redeschise, iar măsurile anunțate se aplică până la 31 decembrie 2026, în timp ce România negociază regionalizarea și relaxarea condițiilor pentru anumite zone sau categorii de animale. Vaccinarea generalizată poate avea consecințe asupra comerțului cu animale vii și asupra exportului anumitor produse din carne. Procesatorii au avertizat că pierderea statutului sanitar necesar unor piețe ar putea prelungi blocajul, însă efectele exacte depind de strategia aprobată și de condițiile acceptate de partenerii comerciali. Acuzațiile privind vaccinările neautorizate nu sunt dovedite Ionică Sterp afirmă că unele animale ar fi fost vaccinate neoficial și cere verificarea mieilor trimiși anterior la export. Ministrul Agriculturii a menționat, la rândul său, vaccinarea neautorizată ca posibilă explicație pentru prezența anticorpilor în efective, dar a precizat că ipoteza nu este demonstrată. Anticorpi pentru pesta micilor rumegătoare au fost identificați în toate județele cu efective de ovine și caprine. Prezența lor poate indica trecerea animalelor prin boală sau administrarea unui vaccin, însă cauza nu poate fi stabilită numai printr-un rezultat serologic. Confirmarea unor vaccinări ilegale ar necesita verificarea: provenienței produselor biologice;documentelor de achiziție și administrare;istoricului sanitar al efectivelor;mișcărilor de animale între exploatații;rezultatelor analizelor succesive;persoanelor care au efectuat intervențiile. Până la publicarea unor concluzii oficiale, responsabilitatea nu poate fi atribuită în bloc crescătorilor, medicilor veterinari sau conducerii instituțiilor. Fermierii cer controale coordonate și despăgubiri Ionică Sterp solicită ca verificările efectuate de ANSVSA, APIA și alte instituții să fie coordonate, astfel încât mai multe echipe să nu intre succesiv în aceeași exploatație. El invocă riscul ca vehiculele, echipamentele și personalul care circulă între ferme să contribuie la transmiterea agenților patogeni, dacă măsurile de dezinfecție nu sunt aplicate corespunzător. Crescătorul cere și sprijin pentru fermele obligate să păstreze animalele în stabulație sau care nu le mai pot valorifica la export. O eventuală compensație trebuie însă stabilită printr-un act oficial, cu buget, beneficiari, condiții și termene de plată. Declarațiile politice sau negocierile aflate în desfășurare nu reprezintă o schemă de ajutor aprobată. Pentru sectorul ovin, deciziile imediate privesc delimitarea zonelor de vaccinare, verificarea efectivelor, regulile de mișcare a animalelor, protejarea piețelor de export și modul în care vor fi acoperite pierderile fermierilor. Protestul anunțat pentru 3 august adaugă presiune publică asupra ANSVSA, dar efectul asupra conducerii instituției și asupra strategiei sanitare nu poate fi anticipat.

Citește știrea Vezi categoria

Turmă de oi stând în apă lângă copaci, pe un teren inundat.

Siguranță26 iul.

ANSVSA avertizează crescătorii din zonele inundate – Apa și furajele contaminate nu trebuie folosite

Crescătorii din zonele inundate trebuie să scoată animalele la adăpost și să elimine apa, furajele și alimentele contaminate, avertizează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, într-un mesaj prezentat de AgroInfo. Măsurile urmăresc limitarea îmbolnăvirilor în ferme și a riscului de transmitere a unor agenți infecțioși de la animale la oameni. Apa provenită din bălți, fântâni inundate sau alte surse afectate de viitură nu trebuie folosită pentru adăpare. ANSVSA recomandă utilizarea rețelelor publice verificate ori a unor surse alternative despre care autoritățile au confirmat că sunt sigure. Furajele atinse de apă trebuie eliminate Hrana animalelor care a intrat în contact cu apa de inundație nu mai trebuie administrată. Umezeala și contaminarea pot favoriza degradarea furajelor și apariția mucegaiurilor și a micotoxinelor. Stocurile care nu au fost afectate trebuie mutate sau păstrate în spații uscate, protejate de infiltrații și de umezeala din sol. Crescătorii trebuie să verifice nu doar suprafața baloților ori a sacilor, ci și interiorul depozitelor, unde apa se poate acumula fără să fie observată imediat. Problemele privind accesul la apă nu apar numai în zonele afectate de viituri. În alte regiuni, deficitul hidrologic a determinat autoritățile să pregătească restricții pentru consumurile neesențiale. În Bihor, apa din rețeaua publică urmează să fie rezervată în principal consumului casnic și adăpării animalelor, după cum arată un material AGRONET.ro despre măsurile locale de raționalizare. Animalele trebuie mutate în zone mai înalte În exploatațiile expuse viiturilor, animalele trebuie scoase imediat din grajduri și conduse spre terenuri mai înalte. Spațiul temporar trebuie să fie uscat și să ofere cel puțin o protecție minimă împotriva ploii, vântului și variațiilor de temperatură. ANSVSA recomandă verificarea zilnică a efectivelor. Medicul veterinar trebuie anunțat la apariția unor modificări de comportament, a febrei, leziunilor, tulburărilor digestive, problemelor respiratorii sau a altor semne de boală. Inundațiile pot favoriza contactul animalelor cu apă contaminată, cadavre, dejecții și sol transportat din alte zone. Aceste condiții cresc importanța supravegherii sanitar-veterinare, însă apariția unei boli trebuie confirmată prin investigații. De exemplu, ANSVSA a infirmat recent informațiile privind existența unui focar de antrax în Botoșani, după ce verificările și analizele nu au confirmat cazuri la animale sau oameni, potrivit articolului AGRONET.ro despre rezultatele controalelor. Cadavrele nu pot fi abandonate sau aruncate în apă Animalele moarte nu trebuie abandonate pe teren și nu pot fi aruncate în râuri, pârâuri, canale sau alte cursuri de apă. O asemenea practică poate extinde contaminarea și poate pune în pericol alte exploatații, sursele de apă și populația. Proprietarii trebuie să anunțe imediat: medicul veterinar;primăria localității;serviciile responsabile de preluarea și transportul cadavrelor. Ridicarea trebuie realizată pentru transportul către unități autorizate de neutralizare. Crescătorii nu trebuie să mute cadavrele prin zone neafectate și nici să încerce îngroparea sau distrugerea acestora fără indicațiile autorităților competente. Laptele, ouăle și carnea contaminate nu se consumă Produsele alimentare atinse de apa de inundație sunt considerate improprii consumului. Regula se aplică atât alimentelor obținute în gospodărie, cât și celor depozitate în spații inundate. Nu trebuie consumate: carnea care a intrat în contact cu apa;laptele și produsele lactate contaminate;ouăle atinse de viitură;fructele și legumele inundate;alimentele păstrate în recipiente deteriorate sau neetanșe. Pentru băut și prepararea hranei trebuie utilizată exclusiv apă îmbuteliată sau apă provenită din surse declarate sigure de autorități. Fierberea nu trebuie tratată automat ca soluție pentru orice sursă contaminată, deoarece apa poate conține și reziduuri chimice, nu doar microorganisme. Ce trebuie verificat după retragerea apei Revenirea animalelor în adăposturi trebuie făcută numai după îndepărtarea nămolului, curățarea spațiilor și evaluarea surselor de apă și a instalațiilor electrice. Furajele și așternutul contaminate trebuie separate de stocurile utilizabile. Pentru ferme, prioritățile imediate sunt asigurarea unei surse sigure de apă, inventarierea animalelor, izolarea exemplarelor cu semne de boală și notificarea rapidă a pierderilor. Indicațiile medicului veterinar și ale autorităților locale trebuie aplicate în funcție de situația concretă din fiecare localitate.

Citește știrea Vezi categoria

Capitule de floarea-soarelui într-o parcelă afectată de arșiță, cu vegetație ușor ofilită și un prim-plan natural al feței unui capitul.

Culturi vegetale26 iul.

Ce verifici după un val de căldură dacă mijlocul capitulelor rămâne slab umplut

După un episod de arșiță, un capitul cu marginea aparent mai bine legată și cu mijlocul slab umplut ridică imediat întrebarea dacă floarea-soarelui a trecut prin stres în timpul înfloririi. Aspectul poate fi compatibil cu seceta și căldura, deoarece aceste condiții pot limita eficiența polenizării, formarea achenelor și acumularea de ulei. Totuși, capitulul gol nu este, prin el însuși, un diagnostic: verificarea din teren trebuie să excludă mai întâi alte cauze. De ce poate rămâne mijlocul capitulului cu puține achene Capitulul are sute de flori mici, dispuse în zone care ajung succesiv la înflorire de la margine către centru. Florile din centru sunt mai tinere. Dacă lipsa apei și căldura puternică au persistat sau au apărut spre finalul înfloririi, zona centrală poate fi mai expusă unei fecundări slabe. În anii secetoși și foarte calzi, stresul din înflorire și umplerea semințelor este asociat cu limitarea polenizării, a legării achenelor și a acumulării de ulei. Floarea-soarelui are rădăcini adânci și poate valorifica apa dintr-un volum mare de sol, însă acest avantaj nu anulează riscul atunci când rezerva de apă este mică, evaporarea este mare, iar perioada critică se suprapune peste formarea capitulului și înflorire. Stresul din aceeași perioadă poate lăsa plante mai mici, frunze ofilite sau uscate prematur și capitule cu umplere neuniformă, dar intensitatea semnelor diferă între sole și chiar în interiorul aceleiași sole. Ce observi în câmp și ce nu poți concluziona încă Compară cel puțin trei zone: porțiunea cea mai expusă, o zonă medie și o zonă care a ținut mai bine apa. Urmărește dacă golul din centru se repetă pe multe capitule, nu doar pe câteva plante izolate.Desprinde câteva capitule și privește fața lor: notează dacă în centru sunt poziții fără achene, achene foarte mici sau achene formate, dar zbârcite. Acestea sunt observații, nu confirmarea unei singure cauze.Verifică reversul capitulului, tulpina și frunzele. Leziunile moi, brune, putrezirea, mucegaiul, perforațiile ori larvele indică necesitatea unei evaluări separate pentru boală sau dăunători.Urmărește distribuția problemei. Simptomul concentrat pe coame, margini cu sol subțire, zone compactate sau porțiuni cu buruieni concurente susține ipoteza unui deficit local de apă, dar trebuie corelat cu starea solului și cu istoricul solei.Privește și uniformitatea stadiului de dezvoltare. Într-o cultură neuniformă, aceeași zi de caniculă poate prinde plantele în momente diferite ale înfloritului. Un centru slab umplut nu înseamnă automat boală și nici nu demonstrează singur că arșița a fost cauza. Diagnosticul corect se bazează pe asocierea dintre stadiul culturii la momentul valului de căldură, rezerva de apă a solului, repartizarea simptomelor și absența sau prezența semnelor de atac. Verificarea după valul de căldură: patru întrebări utile Când a fost valul de căldură față de înflorire? Notează data episodului, durata lui și proporția de capitule aflate atunci în floare. Înflorirea se urmărește pe fața capitulului, după proporția zonei cu flori tubuloase deschise.A existat apă accesibilă rădăcinilor? Verifică umiditatea pe adâncimea explorată de rădăcini, textura, tasarea, eventualele straturi restrictive și concurența buruienilor. O ploaie scurtă care umezește numai suprafața nu echivalează neapărat cu refacerea rezervei din profil.Au fost condiții pentru polenizare? Hibrizii actuali pot lega și prin autofertilitate, dar polenizatorii contribuie la legarea achenelor și la producție. Lipsa activității insectelor în zilele foarte calde, secetoase sau vântoase poate agrava un stres deja prezent.Există o altă explicație vizibilă? Caută simptome de putregai al capitulului, atac de insecte, afectări mecanice sau diferențe mari între plante. Dacă acestea apar, nu atribui automat paguba caniculei. Ce poți face acum pentru a limita pierderea de informație și de recoltă Fecundarea pierdută nu poate fi refăcută printr-o intervenție făcută după trecerea înfloritului. Cea mai utilă acțiune imediată este delimitarea corectă a zonelor afectate și estimarea realistă a potențialului rămas. Marchează punctele evaluate, păstrează fotografii datate și compară numărul de achene normale cu cel al achenelor seci sau lipsă pe capitule din mai multe puncte ale solei. Menține cultura fără concurență inutilă pentru apă și evită lucrările care ar pierde suplimentar apa din sol sau ar răni plantele aflate sub stres. Dacă există irigare în fermă, orice decizie trebuie adaptată rezervei de apă, solului, stadiului efectiv al culturii și riscului de boli; stabilește-o împreună cu agronomul care cunoaște parcela. Pentru orice produs de protecție a plantelor, verifică diagnosticul, eticheta și autorizarea curentă înainte de utilizare. Cum reduci riscul în anii următori Alege sole cu capacitate mai bună de reținere a apei și fără straturi care blochează dezvoltarea rădăcinilor. Rezerva de apă acumulată înainte de semănat contează mult într-un an cu arșiță.Păstrează și gestionează resturile vegetale și lucrările solului astfel încât să favorizezi infiltrarea și să reduci evaporarea, în limitele sistemului tehnologic al fermei.Controlează buruienile la timp, pentru a nu concura cu floarea-soarelui pentru apă în apropierea înfloririi.Analizează după recoltare răspunsul hibrizilor pe fiecare solă: uniformitatea înfloririi, toleranța observată la stres, umplerea achenelor și stabilitatea producției sunt date mai utile decât aprecierea după un singur capitul.Protejează condițiile favorabile polenizatorilor în perioada înfloririi și coordonează orice intervenție fitosanitară cu specialistul, conform etichetei și regulilor aplicabile. Când merită chemat specialistul Cere evaluarea unui agronom sau a unui specialist în fiziologia plantelor când golurile din capitule sunt extinse, apar împreună cu leziuni, mucegai, larve, tulpini afectate ori când diferențele între zonele solei nu se explică prin apă și sol. O evaluare făcută înainte de maturitate poate separa mai bine stresul climatic de boală, dăunători, probleme de polenizare sau neuniformitatea tehnologică și ajută la alegerea măsurilor pentru sezonul următor. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în fiziologia plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știrea Vezi categoria

O persoană ridică o frunză mare cu dos violet într-o vegetație tropicală deasă.

Mediu26 iul.

Un arbore ornamental amenință pădurile tropicale – De ce Miconia este greu de eliminat

Un arbore ornamental plantat în Tahiti a devenit o amenințare de biosecuritate, iar un exemplar matur de Miconia calvescens poate produce peste 8,9 milioane de semințe într-un singur sezon, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN. Specia, introdusă în 1937 într-o grădină botanică din Tahiti, este vizată în prezent de un program de eradicare în Australia, unde poate afecta pădurile tropicale și subtropicale. Cazul arată cât de costisitoare poate deveni răspândirea unei plante ornamentale în afara arealului natural. În Queensland, autoritățile au inclus trei specii de Miconia într-un program național de eradicare și le-au impus proprietarilor obligații stricte de raportare și limitare a răspândirii. Aproape nouă milioane de semințe într-un sezon Miconia calvescens este originară din America tropicală și poate crește până la aproximativ 15 metri. Planta are frunze mari, de regulă lungi de 60–70 de centimetri, cu trei nervuri proeminente și partea inferioară violet. Potrivit Guvernului statului Queensland, un arbore matur cu aproximativ 200 de panicule cu fructe poate produce peste 8,9 milioane de semințe într-un sezon. Fructele sunt consumate de păsări și alte animale, iar semințele pot fi transportate și de apă, sol, utilaje, vehicule sau încălțăminte. Semințele pot rămâne viabile mai mult de 15 ani, ceea ce obligă autoritățile să monitorizeze terenurile o perioadă îndelungată chiar și după eliminarea plantelor mature. Arborii ajung la maturitate după cel puțin patru ani, iar producerea fructelor începe la aproximativ două luni după înflorire. Cum modifică pădurea Miconia se poate instala în păduri umede, văi împădurite, pe malurile cursurilor de apă și în grădini. Toleranța la umbră îi permite să se dezvolte sub coronamentul pădurii, unde concurează cu orhideele, ferigile, arbuștii și arborii tineri. Prin formarea unui strat vegetal dens, planta reduce cantitatea de lumină care ajunge la sol și limitează regenerarea speciilor native. Sistemul său radicular superficial poate favoriza eroziunea și instabilitatea versanților după ploi abundente. Sedimentele transportate în râuri pot afecta inclusiv ecosistemele din aval și recifele tropicale. Cele trei specii urmărite în Queensland sunt: Miconia calvescens;Miconia nervosa;Miconia racemosa. Toate sunt considerate amenințări pentru pădurile tropicale locale. Miconia calvescens a fost detectată în Australia în 1997, Miconia racemosa în 2002, iar Miconia nervosa în 2004. Eradicarea buruienilor tropicale a costat 35,8 milioane de dolari australieni Programul Național de Eradicare a Buruienilor Tropicale urmărește eliminarea a cinci specii exotice invazive din nordul statului Queensland și din nordul statului New South Wales. Pe lângă cele trei specii de Miconia, programul include Limnocharis flava și Mikania micrantha. Planul de intervenție pentru perioada 2024–2028 are un buget de 25,069 milioane de dolari australieni. Din 2002, acțiunile desfășurate împotriva buruienilor tropicale au costat 35,8 milioane de dolari australieni, potrivit datelor publicate de Guvernul Australiei. Măsurile includ: supravegherea terenurilor;limitarea transportului semințelor și al materialului vegetal;tratarea focarelor;distrugerea și îndepărtarea plantelor;raportarea aparițiilor de către proprietari și populație. Pentru Miconia nu sunt cunoscuți în prezent agenți de control biologic, iar autoritățile din Queensland precizează că nu există erbicide înregistrate special pentru această plantă. Specia este încadrată în mai multe categorii de plante invazive restricționate, iar vânzarea, oferirea sau eliberarea sa în mediu sunt interzise. Detectarea timpurie reduce costul intervenției Sursele consultate descriu un risc asociat ecosistemelor tropicale și subtropicale, nu o amenințare documentată pentru culturile din România. Cazul rămâne însă relevant pentru biosecuritatea agricolă: plantele ornamentale, semințele, solul și utilajele pot transporta specii în afara arealului lor natural, iar eliminarea devine mult mai dificilă după formarea unei rezerve de semințe în sol. Aceeași nevoie de identificare rapidă apare și în cazul dăunătorilor agricoli invazivi. AGRONET.ro a relatat despre cercetarea unei populații locale de Drosophila suzukii, musculiță care atacă fructele aflate în pârgă sau coapte. În ambele situații, supravegherea și intervenția înaintea răspândirii pe suprafețe mari sunt mai importante decât combaterea începută după instalarea organismului invaziv.

Citește știrea Vezi categoria

O navă mare de pescuit verde și albă navighează pe apă, cu țărm și cer înnorat în fundal.

Legislație & Politici Agricole25 iul.

Miniștrii pescuitului din UE discută la Cork, pe 28 și 29 iulie 2026, accesul tinerilor în sector – reuniunea vizează viitorul pescuitului și acvaculturii

Miniștrii pescuitului din UE discută reînnoirea generațională la Cork, în cadrul reuniunii informale programate pentru 28 și 29 iulie 2026, relatează Afloat. Întâlnirea va aborda viitorul Politicii comune în domeniul pescuitului, dezvoltarea durabilă a pescuitului și acvaculturii și accesul noilor profesioniști la aceste sectoare. Reuniunea va fi prezidată de Martin Heydon, ministrul irlandez al Agriculturii, Alimentației și Mediului Marin, și va reuni reprezentanții celor 27 de state membre, ai Comisiei Europene și ai unor instituții invitate. Evenimentul are loc în timpul președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene. Discuțiile sunt informale, iar materialul nu indică adoptarea unor regulamente, cote de pescuit, programe de finanțare sau obligații noi. Concluziile pot însă influența viitoarele negocieri privind politica europeană pentru pescuit și acvacultură. Accesul tinerilor devine temă pentru sectorul pescăresc Președinția irlandeză consideră reînnoirea generațională drept una dintre condițiile pentru menținerea pescuitului și acvaculturii pe termen lung. Miniștrii vor analiza obstacolele întâmpinate de cei care încearcă să intre în sectorul european al produselor pescărești. Aceste obstacole pot include accesul la nave și licențe, costul echipamentelor, formarea profesională, siguranța muncii, veniturile fluctuante și dificultatea transferului unei afaceri între generații. În acvacultură se adaugă accesul la amplasamente, autorizațiile de mediu, investițiile în bazine și echipamente, precum și timpul necesar pentru obținerea aprobărilor. Reînnoirea generațională este discutată și în agricultura europeană, unde statele încearcă să lege sprijinul pentru instalare de accesul la teren, finanțare, servicii și infrastructură. Un material AGRONET.ro despre măsurile pentru tinerii fermieri arată că anunțarea unei priorități politice nu înseamnă automat deschiderea unei finanțări. Aceeași distincție este necesară și în cazul reuniunii de la Cork. Politica europeană trebuie să echilibreze producția și protecția resurselor Miniștrii urmează să discute și modul în care rolul economic și social al pescuitului și acvaculturii poate fi reflectat în cadrul de reglementare. Politica comună în domeniul pescuitului stabilește regulile generale privind conservarea resurselor, gestionarea flotelor, accesul la ape și organizarea pieței. Pentru operatori, una dintre dificultăți este echilibrul dintre protejarea stocurilor și menținerea unei activități economice viabile. Restricțiile sunt necesare atunci când resursele sunt sub presiune, dar adaptarea navelor, reducerea capturilor sau schimbarea uneltelor poate genera costuri pe care întreprinderile mici le suportă mai greu. În acvacultură, dezvoltarea sectorului depinde de investiții, predictibilitatea autorizării, calitatea apei, prevenirea bolilor și accesul la piață. România are în derulare instrumente finanțate prin Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură, însă fiecare apel are condiții și termene proprii. La 24 iulie 2026, Ministerul Agriculturii a deschis un apel de 14,28 milioane de euro pentru serviciile de mediu furnizate de fermele piscicole în ape dulci. Condițiile prezentate de AGRONET.ro prevăd depunerea cererilor până la 6 septembrie 2026, ora 17:00, pentru exploatații extensive sau semi-intensive care îndeplinesc cerințele tehnice, de mediu și de producție. Acest apel este o măsură națională deja deschisă și nu trebuie confundat cu dezbaterile politice programate la Cork. Reprezentanții pescarilor nu figurează pe agenda prezentată Afloat atrage atenția că pescarii și organizațiile lor profesionale nu sunt așteptați să participe direct la reuniune. Agenda include miniștrii, Comisia Europeană și reprezentanți instituționali invitați, precum și vizite la Charles Fort din Kinsale și la nava de cercetare Tom Crean a Institutului Marin. Absența organizațiilor profesionale poate limita contribuția directă a operatorilor care se confruntă cu efectele cotelor, costurile combustibilului, lipsa personalului și cerințele administrative. Materialul nu precizează dacă pozițiile acestora au fost consultate anterior sau dacă vor fi transmise miniștrilor prin alte mecanisme. Pentru România, discuțiile sunt relevante atât pentru pescuitul la Marea Neagră și în apele interioare, cât și pentru fermele de acvacultură. Elementele importante vor fi eventualele propuneri privind accesul tinerilor, simplificarea autorizării, finanțarea investițiilor și modul în care obiectivele de conservare vor fi corelate cu viabilitatea economică a operatorilor.

Citește știrea Vezi categoria

Grup de tineri discută cu un specialist într-un spațiu agricol, lângă silozuri și un tractor.

Educație agricolă25 iul.

Doar 1% dintre managerii fermelor românești au pregătire agricolă completă

Doar 1% dintre managerii fermelor din România aveau pregătire agricolă completă în 2023, iar parteneriatele dintre universități și companii pot acoperi o parte din deficit numai dacă oferă practică măsurabilă, nu doar vizite și prezentări. Activitățile organizate pentru studenții universităților agricole din Cluj-Napoca și Iași, descrise de Agro Business, aduc viitorii specialiști în contact cu producția de semințe și problemele tehnice ale culturilor, însă impactul lor trebuie evaluat prin competențele dobândite și accesul ulterior la locuri de muncă. Materialul prezintă vizita unor studenți ai Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca la unitatea Corteva Agriscience din Afumați și un atelier despre cultura rapiței organizat la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Studenții au urmărit etapele condiționării semințelor și au discutat despre boli, schimbări climatice și tehnologii de producție. Asemenea activități pot completa pregătirea universitară, dar numărul participanților la o vizită sau la un atelier nu demonstrează existența unei tendințe naționale de creștere a interesului pentru agricultură. Pentru această concluzie ar fi necesare date despre înscrieri, absolvire, angajarea în domeniu și preluarea efectivă a fermelor. România are mulți agricultori, dar puțini manageri cu pregătire formală Datele Eurostat pentru 2023 arată că agricultura reprezenta 20,7% din ocuparea forței de muncă din România, comparativ cu 3,9% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, numai 1% dintre managerii exploatațiilor românești aveau pregătire agricolă completă, față de media europeană de 9,7%. Aproximativ 94,5% se bazau în principal pe experiența practică. În metodologia europeană, pregătirea completă înseamnă studii agricole echivalente cu cel puțin doi ani de formare cu frecvență după încheierea învățământului obligatoriu, într-un colegiu, o universitate sau o instituție specializată. Experiența practică rămâne importantă, dar nu acoperă automat competențele necesare pentru analiza costurilor, legislație, tehnologii digitale, managementul riscului sau utilizarea datelor din fermă. Indicator pentru 2023RomâniaUniunea EuropeanăPonderea agriculturii în ocuparea forței de muncă20,7%3,9%Manageri cu pregătire agricolă completă1%9,7%Manageri bazați numai pe experiență practicăaproximativ 94,5%71,4% Diferența arată că problema României nu este numai îmbătrânirea populației agricole. Sectorul are nevoie și de trecerea de la transmiterea informală a cunoștințelor la formare tehnică, economică și managerială care poate fi actualizată pe parcursul carierei. Datele despre tineri trebuie comparate cu aceeași definiție Articolul-sursă citează rezultatele Recensământului General Agricol 2020 și indică peste 166.000 de manageri ai exploatațiilor cu vârsta sub 35 de ani, reprezentând aproximativ 6% din total. Indicatorul nu trebuie comparat direct cu toate statisticile despre „tinerii fermieri”. Eurostat folosește în analiza curentă pragul de 40 de ani, dar păstrează uneori limita de 35 de ani pentru seriile istorice. În 2023, numai 10,7% dintre managerii fermelor din UE aveau sub 40 de ani, iar în România 41,7% aveau cel puțin 65 de ani. Această structură ridică problema succesiunii, dar vârsta nu trebuie tratată ca o măsură automată a performanței. Un tânăr care preia terenul familiei fără acces la capital, consultanță și piață poate rămâne blocat într-o exploatație de subzistență. În același timp, un manager experimentat poate utiliza tehnologii moderne dacă are acces la formare și servicii de specialitate. Practica trebuie să depășească vizita de studiu Vizitele în fabrici, ferme și loturi demonstrative îi ajută pe studenți să vadă cum funcționează procesele pe care le studiază. Totuși, contactul de câteva ore cu o tehnologie nu este echivalent cu pregătirea pentru utilizarea sa. Un parteneriat funcțional între universitate și mediul economic ar trebui să includă: stagii de practică de durată, cu obiective și evaluare;accesul studenților la utilaje, laboratoare și programe informatice;lucrări realizate pe probleme reale din ferme;mentori tehnici desemnați de companii și cadre didactice;burse și stagii plătite;teme de licență dezvoltate împreună cu exploatații sau unități de procesare;informații publice despre angajarea absolvenților. Oferta universitară pentru 2026–2027 este diversificată. Ghidul AGRONET.ro despre admiterea la facultățile cu profil agricol identifică 25 de instituții cu programe agricole sau conexe, de la agronomie și horticultură până la utilaje, economie agroalimentară, cadastru și inteligență artificială. Existența specializărilor nu garantează însă suficientă practică. Candidații trebuie să verifice câte ore se desfășoară efectiv în fermă, atelier sau laborator, ce echipamente pot utiliza și câți absolvenți lucrează ulterior în domeniul studiat. Agricultura de precizie mărește necesarul de competențe În 2023, numai 10–15% dintre fermele din România foloseau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, potrivit analizei AGRONET.ro despre decalajul digital al fermelor românești. La nivel european, ponderea era de aproximativ 18%, dar exploatațiile respective administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată. Utilizarea tehnologiei nu înseamnă doar cumpărarea unui tractor cu ghidare sau a unei drone. Ferma are nevoie de personal capabil să interpreteze hărți, să compare consumurile, să stabilească doze diferențiate, să întrețină echipamentele și să transforme datele în decizii economice. Comisia Europeană arată că administrarea unei ferme moderne presupune, pe lângă cunoștințele tehnice, competențe de afaceri, alfabetizare digitală, înțelegerea cerințelor de mediu și capacitatea de a gestiona riscuri. Printre modelele recomandate se află sistemele care combină studiile cu practica în fermă, mentoratul și consilierea pentru construirea unui plan de afaceri. Programele private trebuie evaluate după rezultatele beneficiarilor Agro Business indică faptul că peste 350 de femei din România și Republica Moldova au participat din 2020 la programul TalentA, iar peste 100 dintre participante ar fi studente. Programul oferă formare, mentorat și granturi pentru dezvoltarea unor proiecte agricole. Aceste cifre descriu dimensiunea participării, nu impactul economic. Pentru evaluarea programului ar fi utile date despre: numărul afacerilor lansate și menținute după doi sau trei ani;valoarea totală a granturilor acordate;veniturile și locurile de muncă create;investițiile atrase după încheierea programului;procentul participantelor care lucrează efectiv în agricultură;fermele care au introdus tehnologii sau culturi noi. Fără asemenea indicatori, un program poate fi prezentat drept investiție în educație, dar contribuția sa la competitivitatea agriculturii nu poate fi măsurată. Formarea nu rezolvă accesul la teren și capital Pregătirea profesională este numai una dintre condițiile instalării unei noi generații. Tinerii trebuie să poată cumpăra sau prelua teren, să finanțeze utilajele, să asigure contribuția proprie pentru proiecte și să suporte perioade în care recoltele sau prețurile nu acoperă costurile. Planul Strategic PAC al Românieiurmărește creșterea viabilității economice și a competitivității fermelor, într-o structură în care 90% dintre exploatații au sub cinci hectare. Sprijinul financiar poate facilita instalarea și investițiile, dar trebuie legat de consiliere, pregătire și piețe pentru valorificarea producției. La nivel european, proiectul Farm Heroes, prezentat de AGRONET.ro în articolul despre atragerea tinerilor în agricultură, va analiza în perioada 2026–2030 programele universitare și barierele întâlnite de noii intrați în sector. Bugetul de șase milioane de euro este destinat cercetării și consultărilor, nu granturilor acordate direct fermierilor. România nu duce lipsă numai de tineri interesați de agricultură. Datele arată un deficit mult mai larg de pregătire formală, consiliere și transfer al tehnologiei către ferme. Vizitele de studiu și programele private pot contribui la reducerea acestui decalaj atunci când sunt conectate la stagii practice, angajare, mentorat și rezultate economice care pot fi verificate.

Citește știrea Vezi categoria

Tractor cu utilaj de împrăștiat îngrășăminte pe un câmp cultivat, lângă un sac cu granule albe și un steag al Uniunii Europene.

Subvenții & Fonduri25 iul.

Patru state au aprobat ajutoare pentru îngrășăminte – România nu are încă un cuantum stabilit

Patru state au scheme aprobate pentru costurile cu îngrășămintele, iar Polonia a anunțat un sprijin de 500 de zloți pe hectar, în timp ce România nu are încă un cuantum național confirmat, potrivit Agrointeligența. Ajutorul polonez ar urma să fie acordat pentru cel mult 300 de hectare, ceea ce înseamnă un plafon de 150.000 de zloți pe exploatație, echivalent cu aproximativ 35.000 de euro. Schema a fost anunțată de autoritățile poloneze, dar materialul-sursă nu indică aprobarea acesteia de către Comisia Europeană. România are alocate 29.977.500 de euro din pachetul european de 540 de milioane de euro destinat fermierilor afectați de creșterea costurilor cu energia și îngrășămintele. Statele membre pot adăuga din bugetele naționale fonduri de până la 200% din alocarea europeană, ceea ce ar permite României să ajungă teoretic la un buget total de 89.932.500 de euro. Suplimentarea nu este însă automată și depinde de o decizie națională și de disponibilitatea fondurilor bugetare. Schemele aprobate depășesc 962 de milioane de euro Patru state membre au primit deja aprobarea Comisiei Europene pentru scheme naționale de ajutor în agricultură: Stat membruValoarea schemei aprobateSpania609 milioane de euroFranța227 milioane de euroIrlanda85 milioane de euroGrecia41 milioane de euroTotal962 milioane de euro Aceste scheme nu trebuie confundate cu repartizarea pachetului european de 540 de milioane de euro. Valorile din tabel reprezintă programe de ajutor de stat finanțate la nivel național și autorizate în baza cadrului temporar adoptat pentru criza din Orientul Mijlociu. În Grecia, ajutorul va acoperi 15% din costurile totale pentru îngrășămintele cumpărate între 15 martie și 31 august 2026. Sprijinul este acordat sub forma unor granturi directe, cu un plafon de 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Polonia a ales plata pe hectar Modelul anunțat de Polonia este mai simplu decât compensarea pe baza facturilor: 500 de zloți pentru fiecare hectar eligibil;maximum 300 de hectare pentru o exploatație;cel mult 150.000 de zloți pentru un beneficiar;echivalentul indicat de sursă este de aproximativ 115,3 euro pe hectar. Plata pe suprafață poate reduce volumul documentelor și permite calcularea rapidă a sprijinului. Nu rezultă însă din informațiile disponibile ce culturi vor fi eligibile, ce perioadă va fi luată în calcul sau ce documente vor trebui prezentate de fermierii polonezi. Ce permite cadrul european Cadrul temporar METSAF a fost adoptat la sfârșitul lunii aprilie 2026 pentru a permite statelor membre să susțină întreprinderile afectate de efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu. În agricultură, statele pot acorda până la 31 decembrie 2026: compensații pentru cel mult 70% din costurile suplimentare cu îngrășămintele și combustibilul;ajutoare simplificate de până la 50.000 de euro pentru fiecare întreprindere agricolă;sprijin calculat în funcție de consumul sau cheltuielile estimate;granturi directe prin scheme naționale aprobate de Comisia Europeană. Procentul de 70% și plafonul de 50.000 de euro sunt limite permise de cadrul european, nu valori garantate fiecărei ferme. Fiecare stat trebuie să stabilească beneficiarii, cheltuielile recunoscute, formula de calcul și bugetul schemei. România nu are încă o schemă națională confirmată Pentru fermierii români, alocarea de 29,9775 milioane de euro nu înseamnă că cererile pot fi deja depuse sau că există un cuantum pe hectar. Autoritățile trebuie să stabilească: sectoarele și culturile eligibile;perioada pentru care sunt recunoscute creșterile de costuri;modul de calcul al ajutorului;suprafața sau cantitatea maximă sprijinită;documentele justificative;contribuția suplimentară de la bugetul de stat;instituția care va gestiona cererile și plățile. România dispune și de alte instrumente europene pentru reducerea presiunii asupra fermelor. AGRONET.ro a prezentat separat posibilitatea folosirii a 22,47 milioane de euro din FEADR pentru sprijin de criză. Această sumă provine dintr-un mecanism diferit și nu trebuie adunată automat cu alocarea de 29,9775 milioane de euro înainte ca autoritățile să publice schema și sursele sale de finanțare. Noile instrumente europene permit și plăți mai rapide, sume fixe pe hectar și completarea fondurilor europene din bugetele naționale, după cum explică articolul AGRONET.ro despre măsurile adoptate pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor. Pentru agricultorii români, informația decisivă va fi actul național prin care se stabilesc beneficiarii și cuantumul. Până la publicarea acestuia, suma de 29,9775 milioane de euro trebuie tratată ca alocare disponibilă României, nu ca ajutor deja aprobat pentru fiecare hectar sau fermă.

Citește știrea Vezi categoria

Utilaje & Tehnologie24 iul.

Fermele zootehnice generează 55,7% din cererea pentru echipamente de procesare a dejecțiilor

Piața echipamentelor pentru procesarea dejecțiilor intră într-o etapă de creștere, iar valoarea globală ar urma să urce de la 1,94 miliarde de dolari în 2026 la 3,47 miliarde de dolari în 2035, potrivit raportului publicat de Global Market Insights. Estimarea indică un ritm mediu anual de 6,6%, susținut de regulile de mediu, investițiile în biogaz și nevoia fermelor zootehnice de a gestiona mai precis azotul și fosforul din dejecții. Piața era evaluată la 1,82 miliarde de dolari în 2025, față de 1,53 miliarde de dolari în 2022. Datele reprezintă estimările companiei de cercetare și nu oferă o valoare separată pentru România. Separatoarele, injectoarele și digestia anaerobă atrag investițiile Raportul include o gamă largă de echipamente folosite de ferme, cooperative și instalații energetice: distribuitoare și injectoare pentru gunoi de grajd și dejecții lichide;instalații de digestie anaerobă;separatoare solid-lichid;pompe și agitatoare;echipamente de compostare;sisteme pentru curățarea adăposturilor;uscătoare;rezervoare și structuri de depozitare. Distribuitoarele și injectoarele au generat venituri estimate la aproximativ 540 de milioane de dolari în 2025. Cererea este legată de trecerea de la împrăștierea uniformă la aplicarea controlată, cu dozarea nutrienților și reducerea pierderilor de azot. Instalațiile de digestie anaerobă sunt prezentate drept categoria cu cea mai rapidă dezvoltare. Extinderea biogazului determină cerere nu doar pentru digestor, ci și pentru pompe, separatoare, sisteme de omogenizare, depozitarea digestatului și utilaje de aplicare pe teren. Fermele de animale și exploatațiile de lapte generează peste jumătate din cerere Fermele zootehnice și exploatațiile de lapte au reprezentat 55,7% din veniturile pieței în 2025. Aceste unități folosesc echipamente în toate etapele, de la evacuarea dejecțiilor din adăpost până la separare, depozitare și aplicarea pe teren. Ponderea ridicată reflectă volumele constante de gunoi de grajd și dejecții lichide produse de fermele comerciale. Investiția devine mai ușor de justificat în exploatațiile cu efective mari, unde echipamentul poate funcționa pe tot parcursul anului. Alte categorii de cumpărători sunt fermele avicole, instalațiile de biogaz, operatorii de gestionare a deșeurilor, cooperativele și întreprinderile care prestează servicii pentru mai multe exploatații. Europa conduce piața, iar Asia-Pacific are ritmul cel mai rapid Europa a avut o cotă estimată la 35% din piața globală în 2025, echivalentul a aproximativ 639 de milioane de dolari. Valoarea ar urma să ajungă la 1,147 miliarde de dolari până în 2035. Cererea europeană este concentrată în state cu sectoare zootehnice intensive și reguli stricte privind nitrații, emisiile de amoniac și aplicarea îngrășămintelor organice. Germania, Țările de Jos, Danemarca și Franța sunt menționate printre piețele importante. Asia-Pacific ar urma să înregistreze cel mai rapid ritm de creștere, de 8,8% pe an. Extinderea fermelor mari, investițiile în biogaz și obligațiile privind tratarea dejecțiilor susțin cererea în China, India, Japonia, Coreea de Sud și Australia. În Statele Unite, valoarea pieței a crescut de la 397,8 milioane de dolari în 2022 la 459,6 milioane de dolari în 2025. Graficul publicat în raport indică menținerea tendinței ascendente până în 2035, fără să afișeze însă valorile anuale pentru întreaga perioadă de prognoză. Regulile RENURE pot susține modernizarea fermelor europene Un factor important pentru piața europeană este modificarea Directivei privind nitrații. Directiva (UE) 2026/288 permite statelor membre să autorizeze aplicarea anumitor fertilizanți RENURE peste limita obișnuită de 170 kg de azot pe hectar și pe an. Limita suplimentară poate ajunge la 80 kg de azot pe hectar, dar nu se aplică automat oricărui gunoi de grajd tratat. Materialele trebuie să respecte criterii tehnice privind proporția azotului mineral, carbonul organic, metalele grele și siguranța microbiologică. Directiva poate încuraja investițiile în: separarea fracției solide și lichide;captarea amoniacului;osmoză inversă;recuperarea fosforului sub formă de struvit;tratarea digestatului provenit din instalațiile de biogaz. Statele membre trebuie să transpună noile reguli până la 2 martie 2028. Pentru fermele din România, utilizarea limitei suplimentare va depinde de legislația națională, procedurile de autorizare și criteriile stabilite pentru produsele procesate. Echipamentul trebuie ales după volumul fermei, nu după dimensiunea pieței Creșterea globală nu înseamnă că orice instalație este rentabilă pentru orice exploatație. Raportul identifică investiția inițială ridicată și lipsa personalului calificat drept principalele obstacole. Înaintea achiziției, o fermă trebuie să analizeze: volumul anual și compoziția dejecțiilor;capacitatea de depozitare existentă;suprafața disponibilă pentru aplicare;distanța dintre fermă și parcele;cheltuielile actuale cu îngrășămintele minerale;necesarul de energie și posibilitatea producerii biogazului;costurile de întreținere și disponibilitatea pieselor;accesul la operatori și service;posibilitatea utilizării în comun, prin cooperativă sau prestator. Pentru aplicarea pe teren, AGRONET.ro a prezentat distribuitorul Dangreville ST-one, conceput inclusiv pentru dozare variabilă. În cazul dejecțiilor lichide, Hydro Trike 3.0 poate pompa până la 13.500 de litri pe minut, însă productivitatea utilajului trebuie corelată cu dozele admise și cu planul de fertilizare. Presiunea pentru investiții este susținută și de costurile asociate pierderilor de nutrienți. O analiză publicată de AGRONET.ro arată că poluarea agricolă cu azot produce costuri sociale importante în Uniunea Europeană. Pentru exploatații, decizia utilă nu este cumpărarea automată a celui mai complex sistem, ci alegerea unei soluții proporționale cu efectivele, suprafața agricolă, obligațiile de mediu și perioada realistă de recuperare a investiției.

Citește știrea Vezi categoria

Butuc de viță-de-vie într-o vie de august, cu frunze roșiatice și rulate în jos, lăstari parțial nelignificați și ciorchini vizibili, fotografie realistă fără certitudine de diagnostic.

Pomicultură și viticultură23 iul.

Cum recunoști bois noir în vie și ce condiții cresc riscul

În plină vară, o vie cu frunze care se îngălbenesc sau se înroșesc, se răsucesc în jos și lasă ciorchinii să se zbârcească trebuie verificată atent. La vița-de-vie, aceste semne pot indica bois noir, însă nu sunt suficiente pentru un diagnostic din ochi. Contează asocierea simptomelor pe același butuc, prezența plantelor-gazdă din jur și confirmarea prin analiză. Ce se poate observa în vie La soiurile cu boabe albe, frunzele pot căpăta o culoare galbenă; la soiurile cu boabe negre sau roșii, colorarea poate fi roșiatică. Limbul frunzei se poate rula în jos, lăstarii pot avea creștere redusă și lemnul se poate maturiza neuniform. În ciorchine, boabele se pot zbârci și usca, iar ciorchinele poate rămâne slab dezvoltat. Observația din teren: frunze colorate anormal și rulate, lăstari insuficient lignificați, ciorchini afectați. Diagnostic: bois noir nu poate fi separat sigur doar după simptome de flavescența aurie a viței-de-vie; este necesară testarea de laborator. De ce cresc riscurile Fitoplasma este menținută într-un agroecosistem complex, cu plante cultivate, plante spontane și insecte care se hrănesc cu sevă. În zona euro-mediteraneană, vectorul principal menționat pentru transmitere este cicada Hyalesthes obsoletus. Volbura de câmp și urzica pot funcționa ca rezervoare importante, deoarece pot găzdui atât fitoplasma, cât și vectorul. Riscul merită evaluat mai atent în parcelele cu margini neîngrijite, cu buruieni-gazdă persistente, în apropierea unor zone cu vegetație spontană și atunci când se folosesc coarde, altoi sau material de plantare cu origine fitosanitară neclară. Simptomele la plantele perene pot apărea și la distanță de momentul infectării, astfel că un singur control vizual nu explică întotdeauna istoricul problemei. Verificare practică, fără a grăbi concluzia Marchează butucii cu simptome și notează soiul, rândul, data și ce organe sunt afectate. Urmărește dacă semnele se repetă la următoarea trecere prin parcelă.Compară butucii suspecți cu cei vecini: caută aceeași asociere de frunze rulate, colorare anormală, lăstari slab lignificați și ciorchini cu boabe zbârcite, nu doar un simptom izolat.Verifică practic vegetația spontană din rând și de la marginea parcelei. Menținerea sub control a buruienilor-gazdă, prin măsuri adaptate solei, reduce presiunea de rezervor; orice intervenție fitosanitară se stabilește cu specialistul și se face numai conform etichetei și autorizării curente.Nu recolta coarde sau altoi pentru înmulțire de la butuci suspecți și păstrează separat evidența lor până la clarificare.Pentru roșii nu este relevant acest subiect, însă în vie regula rămâne aceeași: nu confunda o frunză decolorată cu un diagnostic. Cere îndrumarea inspectorului fitosanitar sau a unui specialist în protecția plantelor pentru stabilirea prelevării și trimiterea probelor la laborator. Când se contactează specialistul Contactează rapid inspectorul fitosanitar, un laborator autorizat sau specialistul în protecția plantelor când observi simultan simptome pe frunze, lăstari și ciorchini, când apar mai mulți butuci suspecți ori când parcela produce material de înmulțire. Autoritatea Națională Fitosanitară include bois noir și flavescența aurie între fitoplasmele pentru care laboratorul indică prelevare în perioada de vegetație. Pentru pepiniere și material viticol destinat înmulțirii, cerințele aplicabile sunt distincte și trebuie verificate direct cu autoritatea competentă. Ce trebuie reținut în iulie În această perioadă, controlul vizual are cea mai mare valoare dacă este făcut metodic, pe rânduri, cu observații notate. Bois noir devine o suspiciune serioasă când simptomele se leagă între ele pe același butuc și există context favorabil prin vectori și plante-gazdă. Confirmarea nu se face după culoarea frunzei, ci prin examinare de specialitate și testare. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă inspector fitosanitar, laborator autorizat și specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știrea Vezi categoria

Electro ferma22 iul.

Scumpirea motorinei readuce în discuție flotele de tractoare electrice

Flotele de tractoare electrice ar putea deveni o soluție pentru fermele cu energie proprie, pe măsură ce prețul motorinei și riscurile de aprovizionare expun agricultura la costuri greu de controlat. România caută surse alternative de petrol după perturbarea livrărilor din Kazahstan, iar carburanții s-au scumpit deja, relatează Adevărul. Situația nu înseamnă că fermele pot renunța acum la tractoarele diesel. Arată însă cât de vulnerabil este un sector care depinde de combustibil importat pentru aproape toate lucrările mecanizate. În acest context, combinația dintre utilaje electrice, panouri fotovoltaice și baterii de stocare începe să capete o miză economică, nu doar una de mediu. Motorina rămâne un risc major pentru costurile fermei România a importat anul trecut peste 77% din necesarul de țiței destinat rafinării, iar mai mult de 60% din cantitatea importată a provenit din Kazahstan, potrivit datelor prezentate de sursa citată. Suspendarea temporară a livrărilor prin terminalul Consorțiului Conductei Caspice de la Novorossiisk a determinat autoritățile să analizeze rute alternative. Ministerul Energiei a transmis că stocurile minime de urgență de țiței și produse petroliere depășesc două milioane de tone și ar putea acoperi consumul pentru cel puțin 90 de zile într-o criză majoră. Existența rezervelor reduce riscul unei întreruperi imediate, dar nu elimină presiunea asupra prețurilor. Mai multe rețele de distribuție au majorat carburanții cu până la 15 bani pe litru, iar motorina se apropie de 10 lei pe litru. Pentru o exploatație care consumă zeci sau sute de mii de litri într-un an agricol, chiar și o variație redusă la pompă poate produce o diferență importantă în buget. Riscul nu este doar prețul. Fermierul depinde de funcționarea rafinăriilor, de rutele maritime, de furnizorii externi și de capacitatea distribuitorilor de a menține volumele necesare în perioadele de vârf. Tractorul electric schimbă sursa de energie a fermei Un tractor electric alimentat exclusiv din rețea nu elimină toate riscurile și poate transfera o parte din cost de la motorină la electricitate. Situația se schimbă atunci când energia este produsă în fermă. O exploatație cu panouri fotovoltaice poate folosi energia pentru: încărcarea tractoarelor și a încărcătoarelor electrice;alimentarea autoutilitarelor folosite pe distanțe scurte;funcționarea instalațiilor de irigații și ventilație;pregătirea furajelor;răcirea și depozitarea producției;încărcarea bateriilor staționare. În acest model, ferma nu mai cumpără întreaga energie necesară lucrărilor. O produce, o stochează și o distribuie între consumatori în funcție de programul de lucru. Energia solară a furnizat 25% din electricitatea consumată în Uniunea Europeană în iunie 2026. Producția ridicată la nivel european nu garantează însă automat energie ieftină pentru fiecare fermă. Avantajul economic depinde de autoconsum, puterea instalată, costul racordării și capacitatea de stocare. Primele tractoare electrice de putere medie sunt deja testate Electrificarea utilajelor agricole a început cu tractoare compacte, potrivite pentru sere, livezi, ferme zootehnice și lucrări de întreținere. Proiectele aflate acum în dezvoltare încearcă să extindă tehnologia către puteri mai mari. Un prototip de tractor electric Seederal de 160 CP este testat în Franța. Dezvoltatorul anunță o autonomie de 8–12 ore și o încărcare în aproximativ două ore, iar producția ar putea începe în perioada 2029–2030. Datele trebuie privite cu prudență. Autonomia unui tractor variază puternic în funcție de lucrare, sarcină, sol, viteză, utilizarea prizei de putere și temperatura exterioară. O zi de transport ușor nu solicită bateria la fel ca scarificarea sau aratul. Un alt proiect, dezvoltat de DIESS E-Agrartechnik, folosește conceptul bateriilor interschimbabile. În loc să aștepte încărcarea, operatorul ar putea înlocui bateria descărcată cu una pregătită pentru lucru. Această soluție ar putea fi potrivită mai ales pentru flote. Ferma ar încărca bateriile atunci când există energie solară disponibilă, iar tractoarele ar reveni la bază pentru schimbarea acumulatorului. De ce flota poate fi mai eficientă decât un singur tractor mare Viitorul electric al agriculturii nu trebuie imaginat neapărat ca înlocuirea unui tractor diesel de 400 CP cu un model electric identic. O variantă mai realistă poate fi o flotă de utilaje mici și medii, programate în funcție de lucrări și de energia disponibilă. Mai multe tractoare electrice pot lucra alternativ. În timp ce unele sunt folosite, altele pot fi încărcate. În anumite activități, utilajele autonome ar putea permite desfășurarea lucrărilor cu tractoare mai ușoare, care solicită mai puțină energie și exercită o presiune mai redusă asupra solului. Primele flote electrice ar putea apărea în ferme unde: utilajele revin zilnic la aceeași bază;lucrările au trasee și durate previzibile;există producție fotovoltaică proprie;ferma dispune de putere suficientă pentru încărcare;sunt folosite mai multe tractoare compacte sau de putere medie;activitatea permite pauze pentru încărcare sau schimbarea bateriei. Fermele zootehnice sunt un exemplu. Tractoarele folosite la distribuirea furajelor, curățarea adăposturilor, manipularea baloților și transportul intern lucrează adesea pe distanțe limitate și revin frecvent în curtea exploatației. Livezile, podgoriile, serele, pepinierele și fermele legumicole pot reprezenta alte utilizări potrivite. În aceste sectoare, puterea necesară este adesea mai redusă decât în cultura mare, iar lipsa gazelor de eșapament și nivelul scăzut de zgomot pot aduce avantaje suplimentare. Unde motorina va rămâne greu de înlocuit Tractoarele electrice nu sunt încă pregătite să preia toate lucrările agricole. Campaniile desfășurate fără întrerupere, lucrările grele ale solului și transportul unor sarcini mari necesită autonomie ridicată și realimentare rapidă. Potrivire mai bună pentru electricDificultăți actualeTransport intern în fermăLucrări grele ale soluluiDistribuirea furajelorCampanii lungi fără pauzeLucrări în sere, livezi și viiÎncărcare rapidă fără infrastructurăÎntreținerea terenurilorPutere electrică insuficientă în fermăActivități cu program previzibilMasa și costul bateriilorFlote care revin la aceeași bazăService și valoare reziduală incerte Masa acumulatorului poate influența greutatea utilajului și tasarea solului. În plus, bateria reprezintă o parte importantă din costul tractorului, iar degradarea sa trebuie inclusă în calculul economic. Nici infrastructura fermei nu poate fi ignorată. O stație de încărcare de mare putere poate necesita modernizarea branșamentului, a transformatorului și a instalației interne. Fermele cu panouri fotovoltaice rămân vulnerabile la întreruperile de curent dacă nu au baterii și echipamente suplimentare. Energia verde poate transforma utilajul într-un activ strategic Pentru un fermier, argumentul principal nu este eliminarea emisiilor, ci controlul costului și al accesului la energie. Motorina poate fi cumpărată rapid, dar prețul ei depinde de piețele internaționale, accize, transport și aprovizionare. Electricitatea produsă în fermă necesită o investiție inițială mai mare, dar poate oferi o anumită predictibilitate. Panourile, bateriile și stațiile de încărcare formează o infrastructură care poate alimenta mai mulți consumatori, nu doar tractorul. O astfel de investiție trebuie analizată ca un sistem: câtă energie produce ferma;când este produsă;cât consumă utilajele;câte ore lucrează;câtă energie trebuie stocată;ce putere de încărcare este necesară;ce economie se obține față de motorină;în câți ani poate fi recuperată investiția. Fără această analiză, tractorul electric riscă să devină un utilaj scump alimentat cu energie cumpărată în orele cele mai costisitoare. Tranziția ar putea începe cu flote mixte Cea mai probabilă evoluție nu este dispariția rapidă a motorinei, ci apariția flotelor mixte. Tractoarele diesel vor continua să execute lucrările grele și campaniile lungi, în timp ce modelele electrice pot prelua activitățile repetitive, transportul intern și lucrările de putere mică sau medie. Pe măsură ce bateriile devin mai performante, iar fermele instalează capacități de producție și stocare, ponderea electricului poate crește. În exploatațiile bine organizate energetic, o flotă de tractoare electrice ar putea reduce consumul de motorină și expunerea la crizele de aprovizionare. Flotele electrice nu sunt încă viitorul imediat al tuturor fermelor. Pot deveni însă viitorul exploatațiilor care își proiectează împreună mecanizarea și producția de energie, în loc să trateze tractorul, panourile și bateriile ca investiții separate.

Citește știrea Vezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații

Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Fereastră bunăTratamente: Vântul, ploaia și umiditatea sunt în praguri bune pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Bol cu ciorbă cremoasă de pui, verdeață și ardei, servită cu o lingură de lemn pe o masă rustică.

Bucate și tradiții

Ciorbă „aproape rădăuțeană” – Rețeta de familie a Șefului Paul Constantin

O ciorbă de pui inspirată de cea rădăuțeană, dreasă cu smântână, gălbenușuri și usturoi.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 5 min citire

Bol cu ciorbă cremoasă de pui, legume și verdeață, așezat pe masă lângă pâine, lămâie și pătrunjel.

Bucate și tradiții

Ciorbă de pui a la grec, acrișoară și catifelată – rețeta lui Alex Basarabă, cu orez…

Ciorba de pui a la grec capătă gust echilibrat când orezul și dresătura sunt adăugate la momentul potrivit.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 5 min citire

Felie de pâine ținută în mână, acoperită cu pastă de conopidă, mărar, boia și ulei, lângă usturoi și un bol cu salată.

Bucate și tradiții

Salată cremoasă de conopidă – Cum o pregătești fără să devină apoasă

Salata de conopidă cu maioneză, usturoi și mărar păstrează textura legumei și aduce prospețime la masa de aperitive.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 3 min citire

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric

EUR/RON5,2348BNR · 24 iul.USD/RON4,5974BNR · 24 iul.GBP/RON6,1215BNR · 24 iul.EUR/USD1,1377BCE · 24 iul.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul

FOB · Portul Constanța

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet

CategorieInstrumentMonedă

Grâu1.147,5 RON/tonă+0,05%Ultima observație: 25 iul., 02:45

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

YouTube

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Viorel Marin: Tehnologia nu mai este un lux pentru fermierii români

Evenimente

Ultimele știri agricole din România

Artisan Food Market estimează 25.000 de vizitatori la ediția din 16–18 octombrie 2026

Meteo agricol România: vânt puternic în Crișana și Banat, de urmărit mâine dimineață

Ionică Sterp cere demisia președintelui ANSVSA și anunță un protest al ciobanilor la 3 august

ANSVSA avertizează crescătorii din zonele inundate – Apa și furajele contaminate nu trebuie folosite

Ce verifici după un val de căldură dacă mijlocul capitulelor rămâne slab umplut

Un arbore ornamental amenință pădurile tropicale – De ce Miconia este greu de eliminat

Miniștrii pescuitului din UE discută la Cork, pe 28 și 29 iulie 2026, accesul tinerilor în sector – reuniunea vizează viitorul pescuitului și acvaculturii

Doar 1% dintre managerii fermelor românești au pregătire agricolă completă

Patru state au aprobat ajutoare pentru îngrășăminte – România nu are încă un cuantum stabilit

Fermele zootehnice generează 55,7% din cererea pentru echipamente de procesare a dejecțiilor

Cum recunoști bois noir în vie și ce condiții cresc riscul

Scumpirea motorinei readuce în discuție flotele de tractoare electrice

Găsește secțiunea potrivită

Știri agricole

Meteo

Calendarul lucrărilor

Sănătatea fermei

Finanțări și subvenții

Bursa agricolă

Anunțuri agricole

Zootehnie

Evenimente agricole

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Ciorbă „aproape rădăuțeană” – Rețeta de familie a Șefului Paul Constantin

Ciorbă de pui a la grec, acrișoară și catifelată – rețeta lui Alex Basarabă, cu orez…

Salată cremoasă de conopidă – Cum o pregătești fără să devină apoasă

Curs BNR și BCE

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu de panificație

Porumb furajer

Orz furajer

Grâu de panificație

Porumb furajer

Evoluția cotațiilor internaționale

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante