Fermier văzut din spate lângă un câmp cultivat în rânduri, cu un utilaj agricol în depărtare.

APIA 2026: MADR mută 6,09 milioane de euro de la PD-05, dar păstrează plata de 100 euro/ha

MADR propune să mute 6,09 milioane de euro între trei ecoscheme APIA, fără să reducă plata planificată de 100 euro/ha pentru PD-05. Banii provin din suma rămasă disponibilă la ecoschema pentru ferme mici, unde numărul cererilor a fost sub nivelul anticipat, și ar urma să fie transferați aproape integral către PD-04, potrivit proiectului MADR. Formularea că „se taie” bani de la PD-05 poate induce în eroare dacă nu este explicat mecanismul. Ministerul nu propune reducerea cuantumului de 100 euro/ha pentru fermierii eligibili la această ecoschemă. După calcularea necesarului pentru cererile depuse în Campania 2026, rămân 6.089.203 euro neutilizați, inclusiv în situația în care plata este raportată la cuantumul unitar planificat.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Buletin meteo agricol pentru România, cu ferestre de lucru favorabile pentru 4 octombrie 2026

Meteo agricol România 3 octombrie 2026, ora 21: ferestre bune de lucru în Dobrogea și Maramureș mâine dimineață

Buletinul publicat în 3 octombrie 2026, la ora 21:00, indică pentru ziua de lucru de duminică, 4 octombrie, ferestre bune pentru activitățile de toamnă în întreaga țară. Dobrogea și Maramureș se remarcă prin probabilități maxime de precipitații de numai 4%, respectiv 6%, iar în toate regiunile sunt estimate 0 mm în fereastra de dimineață până după-amiază. Recoltarea de toamnă, transportul, pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate cu verificarea locală a accesului și a stării solului. Orientare rapidă pentru ziua de 4 octombrie Ploaia nu este un factor limitativ în fereastra de lucru: estimările sunt de 0 mm, echivalent cu 0 l/m², în toate regiunile analizate.Temperaturile maxime ale ferestrei de lucru ajung în general la 20,5–24°C, iar minimele sunt mai coborâte în Transilvania și zona montană.Transportul și lucrările în câmp au condiții favorabile la nivel regional; înaintea intrării pe parcelă, verificați local umiditatea și portanța solului.Tratamentele pot fi luate în calcul numai după verificarea vântului, a umezelii de pe vegetație și a lipsei ploilor apropiate. Banat: înnorări, dar interval favorabil câmpului În Banat, lipsa precipitațiilor estimate susține accesul pentru recoltare și pregătirea terenului. Dimineața poate porni mai răcoros, apoi temperatura urcă spre 24°C; pentru lucrările care depind de frunză uscată, verificați condițiile efective înainte de pornire. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru9°C la 07:00 – 24°C la 15:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații5%Vânt și rafale la actualizare6,5 km/h; rafale 12 km/hUmiditate la actualizare36,5%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrudimineață până după-amiază, favorabilăDecizie practicăse pot planifica lucrări în câmp și transport; verifică solul local Crișana: condiții stabile pentru organizarea lucrărilor Crișana are un regim liniștit pentru ziua de lucru, cu ploaie puțin probabilă și amplitudine termică de la 10,5°C dimineața la 24°C după-amiaza. Fereastra este potrivită pentru recoltare de toamnă, mișcarea producției și continuarea pregătirii patului germinativ unde terenul permite. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru10,5°C la 07:00 – 24°C la 15:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații8%Vânt și rafale la actualizare4 km/h; rafale 4 km/hUmiditate la actualizare32,5%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrudimineață până după-amiază, favorabilăDecizie practicăfavorabil pentru transport, pregătire teren și semănat cu verificare locală Maramureș: senin și ploaie foarte puțin probabilă În Maramureș, cerul senin și probabilitatea maximă de ploaie de 6% conturează una dintre cele mai sigure ferestre regionale. Minima calculată în fereastra de lucru este de 8°C la 06:00, astfel că lucrările sensibile la umezeală trebuie începute după controlul parcelei și al vegetației. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru8°C la 06:00 – 21,5°C la 14:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații6%Vânt și rafale la actualizare5,5 km/h; rafale 11 km/hUmiditate la actualizare44%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrudimineață până după-amiază, favorabilăDecizie practicăbun pentru recoltare și transport, după verificarea umezelii locale Transilvania: răcoare matinală, apoi condiții de lucru Transilvania pornește cu cea mai joasă minimă regională din zonele ne-montane, 5,9°C la 07:00, dar fără ploi estimate. După ridicarea temperaturii, intervalul este util pentru recoltare, transport și pregătirea terenului; lucrările fitosanitare cer prudență la începutul zilei, când poate persista umezeala locală. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru5,9°C la 07:00 – 22,5°C la 15:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații7%Vânt și rafale la actualizare5,3 km/h; rafale 13,2 km/hUmiditate la actualizare38,9%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrufavorabilă după verificarea condițiilor matinaleDecizie practicăplanifică lucrările de sol și logistica; tratează doar pe vegetație uscată Moldova: cer senin și acces bun estimat Moldova are cea mai redusă probabilitate maximă de precipitații dintre regiunile analizate, 4%. Temperatura evoluează de la 7,6°C la 06:00 la 22,8°C la 14:00, iar lipsa ploii estimate favorizează organizarea recoltării culturilor de toamnă și deplasarea utilajelor, dacă accesul local este bun. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru7,6°C la 06:00 – 22,8°C la 14:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații4%Vânt și rafale la actualizare4,9 km/h; rafale 9,8 km/hUmiditate la actualizare35,6%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrudimineață până după-amiază, favorabilăDecizie practicăfavorabil pentru recoltare, transport și semănat de toamnă Dobrogea: fereastră stabilă, cu maxim mai timpuriu Dobrogea are o evoluție termică mai moderată, cu maxim de 20,5°C atins la 12:00 și probabilitate maximă de ploaie de 4%. Situația susține recoltarea și transportul, precum și pregătirea terenului pentru culturile de toamnă. Verificarea locală a vântului rămâne necesară înaintea tratamentelor. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru12,5°C la 06:00 – 20,5°C la 12:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații4%Vânt și rafale la actualizare7 km/h; rafale 10,5 km/hUmiditate la actualizare43%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrudimineață până după-amiază, favorabilăDecizie practicălucrări de câmp și transport posibile; verifică vântul înainte de tratamente Muntenia: fără ploi estimate în intervalul de lucru Pentru Muntenia, prognoza regională indică 0 mm în fereastra vizată și o probabilitate maximă de precipitații de 5%. Temperatura poate ajunge la 22,9°C la 15:00, context favorabil pentru mobilizarea utilajelor, recoltarea de toamnă și lucrările de pregătire unde solul nu este umed. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru9°C la 06:00 – 22,9°C la 15:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații5%Vânt și rafale la actualizare6,2 km/h; rafale 11,2 km/hUmiditate la actualizare32,3%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrudimineață până după-amiază, favorabilăDecizie practicăse poate continua recoltatul și pregătirea terenului, cu control local al solului Oltenia: încălzire accentuată spre după-amiază Oltenia trece de la 7°C la 07:00 la 23,8°C la 15:00, fără precipitații estimate în ziua de lucru. Acest contrast termic recomandă verificarea condițiilor din prima parte a zilei, iar apoi permite desfășurarea lucrărilor de sezon și a transportului agricol cu prudență obișnuită. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru7°C la 07:00 – 23,8°C la 15:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații7%Vânt și rafale la actualizare6,2 km/h; rafale 10,4 km/hUmiditate la actualizare35,8%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrufavorabilă de dimineață până după-amiazăDecizie practicăpot fi programate lucrări în câmp și transport; evită tratamentele dacă apare vânt local București-Ilfov: temperaturi ridicate pentru început de octombrie În București-Ilfov, temperatura calculată în fereastra de lucru urcă până la 24°C la 15:00, cu 0 mm precipitații estimate. Pentru fermele din proximitatea urbană, intervalul oferă condiții bune de organizare a transporturilor și a lucrărilor pe sole, după verificarea umidității solului. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru12°C la 06:00 – 24°C la 15:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații6%Vânt și rafale la actualizare8 km/h; rafale 13 km/hUmiditate la actualizare22%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrudimineață până după-amiază, favorabilăDecizie practicăfavorabil pentru transport și lucrări de câmp; urmărește starea solului Zona montană: dimineață rece, acces de verificat local În zona montană, fereastra zilei de 4 octombrie începe cu aproximativ 6,3°C la 06:00 și ajunge la 22,8°C la 14:00. Nu sunt estimate precipitații, însă diferențele locale de relief pot schimba accesul pe drumuri agricole și starea terenului; verificarea în teren este esențială înaintea transportului sau lucrărilor după recoltare. IndicatorSituația pentru 4 octombrieTemperatură în fereastra de lucru6,3°C la 06:00 – 22,8°C la 14:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații6%Vânt și rafale la actualizare5,2 km/h; rafale 11,8 km/hUmiditate la actualizare40,1%Evapotranspirațiereper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizărinu sunt semnalateFereastră de lucrufavorabilă, cu verificare locală a accesuluiDecizie practicăplanifică transportul și lucrările după controlul drumurilor și al parcelelor Lucrări susținute de vremea zilei de 4 octombrie Recoltare de toamnă și transport: condițiile regionale susțin deplasarea utilajelor și a producției, fără ploi estimate în fereastra de lucru. Verificați totuși accesul și umezeala reală a parcelelor.Pregătirea terenului și semănatul de toamnă: pot fi continuate unde solul permite intrarea utilajelor. Evitați lucrul pe teren îmbibat sau tasarea zonelor cu umiditate locală mai mare.Vie și livezi: lucrările după recoltare sau operațiunile de recoltare rămase pot fi organizate în intervalele uscate, cu atenție la rouă și la acces.Legumicultură de toamnă: verificați umezeala și aerisirea spațiilor protejate în prima parte a zilei, când temperaturile sunt mai scăzute. Avertizări și fenomene de urmărit Nu sunt semnalate avertizări regionale în datele disponibile. Principalul aspect de urmărit rămâne diferența dintre răcoarea dimineții și temperaturile mai ridicate de după-amiază, mai evidentă în Transilvania, Oltenia și zona montană. Pentru tratamente, decizia se ia numai după verificarea locală a vântului și a umezelii de pe vegetație. Până la buletinul de dimineață Până la următorul buletin, urmăriți dacă umezeala de peste noapte schimbă accesul în sole și verificați local condițiile de pornire pentru utilaje. Datele actuale favorizează programarea activităților de duminică, 4 octombrie, de dimineață până după-amiază, fără un semnal regional de ploaie care să blocheze lucrările.

Lucrător dintr-o pepinieră mixtă curăță o foarfecă de altoit la un punct de igienizare, între blocuri separate de puieți și plante-mamă.

De ce foarfeca și cuțitul de altoit nu trebuie mutate murdare între loturi

În pepinieră, o foarfecă sau un cuțit de altoit mutat murdar între loturi poate deveni o punte pentru contaminare. Regula simplă este să nu treacă dintr-un bloc în altul cu pământ, sevă sau resturi vegetale pe el: întâi se curăță, apoi se dezinfectează conform procedurii stabilite. O lamă care pare curată nu este automat sigură pentru următorul lot. Pe foarfecă, cuțit, mănuși sau pe mâner pot rămâne pământ, sevă și fragmente fine de plantă, iar acestea pot transporta agenți patogeni între plantele-mamă, puieți și blocuri de producție. Riscul crește la tăieri, altoiri, fasonări și ori de câte ori echipa trece dintr-o zonă în alta. Curățarea și dezinfectarea nu înlocuiesc controlul fitosanitar al materialului săditor, dar limitează o cale ușor de scăpat din vedere: mutarea contaminării prin unelte și prin mâinile lucrătorilor. Ce poate observa echipa în teren Pământ lipit în articulația foarfecii, pe mâner sau în teaca cuțitului.Sevă uscată, resturi de scoarță, rumeguș, rădăcini fine ori fragmente vegetale prinse pe lamă.Aceeași unealtă folosită succesiv în plante-mamă, loturi noi, material venit din afara pepinierei sau plante cu aspect neobișnuit.Unelte lăsate pe sol, pe bancuri murdare ori transportate fără separare între blocuri.Lipsa unui loc clar pentru spălarea, dezinfectarea și păstrarea uneltelor curate. Aceste observații arată o breșă de igienă, nu stabilesc ce boală ar putea exista. Chiar și când lama nu are murdărie vizibilă, microorganismele pot rămâne pe suprafață. Dacă apar plante cu simptome neobișnuite, nu continuați lucrul din acel punct cu aceeași unealtă în alte loturi. Ordinea corectă: curățare, apoi dezinfectare Dezinfectarea este mai puțin eficientă atunci când lama este încărcată cu sol sau resturi vegetale. Înainte de orice tratament al suprafeței, îndepărtați murdăria vizibilă din lame, îmbinări, șuruburi, mâner și teacă. Abia după aceea aplicați procedura de dezinfectare aleasă pentru exploatație. Stabiliți un punct de igienizare ușor accesibil lângă intrarea în blocurile curate, dotat cu perii, apă pentru curățare, recipiente potrivite și spațiu de uscare.Folosiți unelte dedicate fiecărui bloc sau marcați-le clar, astfel încât foarfeca și cuțitul să nu circule fără control între plante-mamă, altoire, repicare și material suspect.La trecerea în alt lot, eliminați întâi resturile vizibile, apoi respectați instrucțiunile de pe eticheta produsului utilizat, inclusiv timpul de contact, echipamentul de protecție și compatibilitatea cu metalul sau alte materiale.Păstrați uneltele curate deasupra solului, ferite de stropirea cu apă murdară și de contactul cu suprafețe contaminate.Nu amestecați produse de curățare sau dezinfectare. Pentru orice produs utilizat, urmați eticheta și autorizarea curentă; cereți recomandarea specialistului fitosanitar sau a responsabilului de biosecuritate vegetală. Cum organizezi fluxul între blocuri Într-o pepinieră mixtă, lucrul ar trebui să avanseze din zonele curate către cele cu risc mai mare, nu invers. Materialul nou intrat, plantele cu probleme și resturile de producție trebuie gestionate separat de plantele-mamă și de puieții destinați altoirii sau livrării. Un flux bine ales reduce numărul de situații în care unealta trebuie mutată între categorii cu risc diferit. Programați tăierile și altoirile pe blocuri, nu prin deplasări repetate înainte și înapoi între loturi.Pregătiți dinainte un set de unelte curate pentru fiecare echipă sau zonă de lucru.După contactul cu o plantă suspectă, opriți folosirea uneltei în zona curată, separați-o pentru igienizare și continuați numai cu o unealtă pregătită.Curățați și mănușile reutilizabile, încălțămintea și suprafețele de lucru care pot transporta pământ sau resturi de plante.Instruiți lucrătorii să recunoască punctele de trecere dintre blocuri și să nu sară peste igienizare când ritmul lucrării este mare. Trasabilitatea face diferența când apare o problemă O evidență scurtă, ținută la zi, ajută la refacerea traseului unei lucrări. Notați data, blocul sau lotul, operațiunea, echipa și confirmarea că uneltele au fost igienizate. Dacă se observă ulterior plante afectate, aceste înregistrări pot restrânge verificarea la loturile și operațiunile relevante, în loc să se presupună că întreaga pepinieră a fost expusă. În octombrie, când în multe pepiniere se fac fasonări, pregătiri pentru repaus și manipulări de material, merită verificat dacă uneltele sunt curățate înainte de depozitare și dacă seturile destinate campaniei următoare pot fi păstrate separat și curate. Aceeași disciplină este utilă în tot anul, mai ales în perioadele de altoire, tăieri și mutare a puieților. Când este necesar specialistul Contactați specialistul fitosanitar sau responsabilul de biosecuritate vegetală dacă observați simptome repetate în același bloc, pierderi neobișnuite la puieți, leziuni care se extind, ofiliri fără cauză clară ori dacă o unealtă a fost folosită pe material suspect și apoi în zona curată. Păstrați separat informațiile despre lot, data și lucrările efectuate. Diagnosticul se stabilește prin evaluare de specialitate și, când este cazul, prin probe sau analize, nu doar după aspectul unei plante. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist fitosanitar sau responsabil de biosecuritate vegetală. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Lan de floarea-soarelui lângă un drum cu camion, silozuri portuare și navă cu pavilion turcesc.

400.000 de tone de floarea-soarelui sunt deja contractate de Turcia – România intră în sezon ca principal furnizor

Turcia își dublează prognoza de import la floarea-soarelui pentru 2026/27, iar România pornește noul sezon din poziția de principal furnizor al pieței turce. Potrivit Agrobiznes, care citează cel mai recent raport USDA Foreign Agricultural Service, Ankara ar urma să importe 1,8 milioane de tone de semințe, față de 1,62 milioane de tone estimate pentru sezonul 2025/26. România livrase deja 652.000 de tone în primele 11 luni ale sezonului precedent, peste Republica Moldova și Bulgaria. Pasted text Pasted text Noua prognoză este cu atât mai importantă cu cât, în martie, USDA estima numai 900.000 de tone de importuri turcești pentru 2026/27. Raportul semi-anual publicat la 23 septembrie ridică estimarea la 1,8 milioane de tone, practic o dublare în numai șase luni. Prognoza veche pornea de la ipoteza unei recolte turcești mai bune și a retragerii facilităților vamale pentru importuri. Între timp, condițiile pieței și problemele logistice din Marea Neagră au schimbat radical ecuația. România a asigurat peste 40% din importurile Turciei Turcia importase aproximativ 1,58 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui între septembrie 2025 și iulie 2026. Principalii furnizori au fost: FurnizorVolum livrat TurcieiRomânia652.000 toneRepublica Moldova481.000 toneBulgaria268.000 tone România a reprezentat astfel aproximativ 41% din importurile turcești raportate pentru aceste 11 luni. Pasted text Poziția nu este întâmplătoare. AGRONET.ro a arătat că România rămâne cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, cu o recoltă estimată pentru 2026 la aproximativ 2,2 milioane de tone. Bulgaria se apropie de 2,1 milioane de tone, ceea ce transformă partea vestică a Mării Negre într-o zonă importantă de aprovizionare pentru procesatorii turci. 400.000 de tone sunt deja contractate pentru septembrie-noiembrie Cererea nu este doar o prognoză anuală. Importatorii turci au contractat deja aproximativ 400.000 de tone de semințe pentru livrare între septembrie și noiembrie 2026. Volumul reprezintă peste 22% din cele 1,8 milioane de tone estimate pentru întregul sezon 2026/27. Pasted text USDA arată că importatorii care întâmpină dificultăți în utilizarea porturilor maritime de mare adâncime din Marea Neagră și-au orientat mai mult achizițiile spre vecinii vestici ai bazinului Mării Negre și porturile fluviale. Pentru România și Bulgaria, aceasta poate însemna o cerere mai mare pentru semințe exact în perioada comercializării recoltei noi. Turcia vrea să proceseze 3,2 milioane de tone Creșterea importurilor este legată în primul rând de industria turcă de procesare. Pentru sezonul 2026/27, Turcia ar urma să majoreze cantitatea de semințe procesată de la aproximativ 2,525 milioane la 3,2 milioane de tone, un plus de aproape 27%. Pasted text USDA estimează producția turcească de floarea-soarelui la aproximativ 1,8 milioane de tone, cu 550.000 de tone peste sezonul anterior. Chiar și cu această revenire, producția internă nu acoperă necesarul industriei. Turcia utilizează volume mari de ulei de floarea-soarelui atât pentru piața internă, cât și pentru rafinare și reexport către state din Africa și Orientul Mijlociu. Pentru 2026/27, USDA estimează o producție turcească de aproximativ 1,4 milioane de tone de ulei de floarea-soarelui. Ofi Magazine Problemele cu uleiul din Rusia și Ucraina cresc cererea pentru semințe Schimbarea importantă din ultimele luni apare pe piața uleiului brut. Turcia importa în mod tradițional cantități mari de ulei de floarea-soarelui din Rusia și Ucraina, pe care îl rafina inclusiv pentru reexport. Potrivit raportului citat, aceste fluxuri au fost puternic afectate în 2026 de problemele de navigație și atacurile asupra navelor comerciale. În această situație, procesatorii turci încearcă să înlocuiască o parte din uleiul brut care nu mai ajunge la fabrici prin importul direct de semințe și procesarea lor în Turcia. Pasted text Pentru România, acest lucru este mai important decât o simplă creștere a consumului turcesc. Înseamnă că un cumpărător regional mare caută tocmai materia primă pe care România o are disponibilă după recoltare. Taxa turcească scade la 12% exact în perioada recoltei românești Cererea este susținută și de politica comercială a Ankarei. AGRONET.ro a analizat în septembrie decizia Turciei de a reduce taxa la importul semințelor de floarea-soarelui de la 20% la 12% începând cu 1 octombrie. Momentul coincide cu intrarea masivă a recoltei din România și Bulgaria în circuitul comercial. În plus, reducerea tarifului a eliminat una dintre ipotezele pe care se baza prognoza USDA din primăvară, când importurile pentru 2026/27 erau estimate la numai 900.000 de tone. AGRONET.ro În același timp, Ucraina menține taxa de 10% la exportul semințelor de floarea-soarelui, pentru a încuraja procesarea internă în ulei și șrot. Asta limitează atractivitatea exportului ucrainean de materie primă și poate lăsa mai mult spațiu furnizorilor din România, Bulgaria și Republica Moldova. Floarea-soarelui este la aproximativ 472 euro/tonă în România Creșterea estimată a cererii turcești vine într-un moment în care prețul intern s-a stabilizat după scăderea puternică din vară. Cele mai recente date oficiale disponibile în Bursa AGRONET.ro indică pentru perioada 14–20 septembrie: PiațăCondițieCotațieMedia națională RomâniaPlecare din siloz471,88 euro/tonăEchivalent orientativPlecare din silozaprox. 2.484 lei/tonă Cotația era cu numai 0,29% sub raportarea precedentă. Este o revenire față de nivelurile de aproximativ 460 euro/tonă din august, dar încă mult sub cei 550,40 euro/tonă raportați la sfârșitul lunii iunie. AGRONET.ro Creșterea importurilor Turciei nu garantează automat un preț mai bun în fermele românești. Efectul depinde de costul transportului, conținutul de ulei, condițiile contractuale, concurența procesatorilor interni și volumele disponibile din Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Semnalul de piață este însă mai puternic decât la începutul toamnei: Turcia nu mai este doar un cumpărător tradițional, ci își dublează față de prognoza din martie necesarul estimat de import și pregătește o creștere puternică a procesării interne. Pentru fermierii români, indicatorul de urmărit în următoarele săptămâni va fi dacă cele 400.000 de tone deja contractate se transformă într-un ritm susținut de achiziții după reducerea taxei de import la 12%.

Vaci alb-negru se hrănesc la iesle, iar un fermier merge lângă o turmă de oi pe un drum de țară.

Avans 2026 în zootehnie: România plătește mai mult la bovine, Polonia aproape dublu la ovine

România plătește aproape de patru ori mai mult pentru vaca de lapte decât Polonia, dacă sunt comparate cuantumurile folosite în 2026 pentru calcularea avansului. La ovine raportul se inversează: plata poloneză este aproape dublă. Comparația publicată de Agrointeligența arată diferențe mari între două state importante pentru zootehnia europeană, însă sumele trebuie citite cu o precizare: în România sunt cuantumurile propuse de MADR ca bază pentru avans, iar în Polonia sunt ratele estimate utilizate pentru plata avansurilor din Campania 2026. În ambele țări, avansul pentru plățile directe poate ajunge la 75%. Diferența este calendarul: Polonia a început plățile încă din 8 septembrie, în timp ce MADR pregătește în România începerea autorizării din 16 octombrie. România și Polonia: cât se plătește pe cap de animal Pentru conversia sumelor poloneze, comparația folosește cursul de 4,3735 zloți pentru un euro. CategoriaRomânia – cuantumRomânia – avans 75%Polonia – cuantumPolonia – avans 75%Vaci de lapte / vaci347,81 euro/cap260,86 euro/cap407,91 PLN ≈ 93,36 euro/cap305,93 PLN ≈ 70,02 euro/capCarne de vită / bovine244,71 euro/cap183,53 euro/cap318,83 PLN ≈ 72,98 euro/cap239,12 PLN ≈ 54,73 euro/capOvine12,66 euro/cap9,50 euro/cap108,91 PLN ≈ 24,93 euro/cap81,68 PLN ≈ 18,70 euro/capCaprine12,66 euro/cap9,50 euro/cap47,57 PLN ≈ 10,89 euro/cap35,68 PLN ≈ 8,17 euro/capBivolițe de lapte170,79 euro/cap128,09 euro/cap–– Cuantumurile poloneze de 407,91 PLN pentru vaci, 318,83 PLN pentru bovine, 108,91 PLN pentru ovine și 47,57 PLN pentru caprine sunt prevăzute în regulamentul folosit pentru calcularea avansurilor din 2026. La vaca de lapte, diferența este de aproximativ 3,7 ori Cea mai mare diferență apare la bovine. Pentru PD-21 – vaci de lapte, România folosește drept bază de calcul 347,81 euro/cap, ceea ce permite un avans de până la 260,86 euro/cap. În Polonia, plata pentru vaci este de 407,91 PLN, adică aproximativ 93,36 euro/cap la cursul utilizat în comparație. Avansul ajunge la circa 70 euro/cap. Raportul este astfel de aproximativ 3,7 la 1 în favoarea României. La schema românească pentru carne de vită, baza de calcul este de 244,71 euro/cap, față de aproximativ 72,98 euro/cap pentru plata poloneză acordată bovinelor. Și aici diferența depășește trei ori. Cuantumurile românești au fost publicate în proiectul MADR pentru avansul APIA din 2026 și sunt confirmate de comunicarea oficială transmisă prin AGERPRES. La oi, Polonia plătește aproape dublu Situația se schimbă complet la ovine. România propune pentru PD-24 – ovine-caprine un cuantum comun de 12,66 euro/cap, din care avansul maxim de 75% este de aproximativ 9,50 euro/cap. În Polonia, plata pentru o oaie este de 108,91 PLN, echivalentul a aproximativ 24,93 euro. Avansul ajunge la circa 18,70 euro/femelă. Asta înseamnă că plata poloneză este aproape de două ori mai mare decât cuantumul românesc. Pentru un efectiv eligibil de 500 de oi, diferența de ordin de mărime este importantă: România: 500 × 12,66 euro = 6.330 euro cuantum de referință;Polonia: 500 × 24,93 euro = aproximativ 12.465 euro. La avansul de 75%, diferența ar fi de aproximativ 4.750 euro față de 9.350 euro pentru același număr de animale, înainte de aplicarea condițiilor individuale de eligibilitate. La capre, România trece ușor peste Polonia Polonia separă plata pentru ovine de cea pentru caprine. România nu face această diferență în PD-24. O capră eligibilă primește în sistemul polonez 47,57 PLN, echivalentul a aproximativ 10,89 euro, în timp ce în România baza de calcul este de 12,66 euro/cap. Diferența este astfel mult mai mică decât la bovine și este în favoarea României. În avans, rezultă aproximativ: 9,50 euro/cap în România;8,17 euro/cap în Polonia. Comparația nu arată întreaga subvenționare a unei ferme Tabelul este util pentru compararea schemelor cuplate pe animal, dar nu spune cât sprijin public primește în total o fermă românească sau poloneză. Plățile PAC pot include și: sprijin pe suprafață;plata redistributivă;ecoscheme;plăți pentru zone cu constrângeri naturale;intervenții de mediu;investiții și alte forme de sprijin;scheme naționale distincte. Condițiile de eligibilitate diferă de asemenea. O plată de 347,81 euro/cap nu înseamnă că toate vacile de lapte din România primesc această sumă. Animalul, exploatația și fermierul trebuie să îndeplinească cerințele intervenției pentru care este solicitat sprijinul. Același principiu se aplică în Polonia. De aceea, concluzia corectă este că schema românească de sprijin cuplat este mult mai generoasă pentru bovine, în timp ce schema poloneză este semnificativ mai mare pentru ovine. Nu rezultă însă din aceste patru plăți că întregul sistem de subvenții al unei țări este mai generos decât al celeilalte. Polonia a început avansurile cu mai bine de o lună înaintea României Există și o diferență importantă de calendar. Agenția poloneză ARiMR a început avansurile la 8 septembrie 2026, cu peste o lună înainte de data tradițională de 16 octombrie. La 2 octombrie, instituția anunța că plătise deja peste 8 miliarde PLN, dintre care 7,14 miliarde PLN reprezentau plăți directe către peste un milion de fermieri. În România, MADR pregătește începerea avansului APIA la 16 octombrie, cu plăți de până la 75%. Ministerul anunța la începutul lunii că peste 96% dintre parcelele selectate pentru control fuseseră deja verificate. AGRONET.ro a urmărit evoluția controalelor din Campania 2026 și a arătat că peste 14.800 de fermieri au fost incluși în verificări înaintea etapei de avans. Închiderea controalelor și clarificarea neconformităților sunt esențiale pentru intrarea dosarelor la autorizare. Pentru crescătorii români, reperul imediat rămâne astfel 16 octombrie. La bovine, cuantumurile propuse sunt considerabil mai mari decât cele utilizate în Polonia; pentru oieri însă, comparația arată exact invers.

Bărbat în costum lângă un câmp recoltat, cu tractor, silozuri și documente de contract pe o masă.

Fermierul este profesionist, nu consumator. Jabbar Kanani propune însă protecții noi în contractele cu marile companii

Fermierii ar avea nevoie de protecții suplimentare în contractele cu marile companii, susține Jabbar Kanani, fondatorul și președintele Consiliului de Administrație al Agricover, într-un editorial publicat de Revista Ferma. El propune contracte-tip, reguli de transparență și un mecanism inspirat din protecția consumatorilor pentru situațiile în care fermierul negociază vânzarea recoltei, cumpărarea inputurilor sau finanțarea. În legislația actuală însă, fermierul care încheie asemenea contracte pentru activitatea fermei nu este consumator, iar o parte dintre dezechilibrele din vânzarea produselor agricole sunt deja acoperite de reguli speciale pentru relațiile dintre întreprinderi. Kanani pornește de la diferența de resurse dintre o exploatație agricolă și o companie mare. Un fermier poate fi foarte bun în producție, dar fără departamente juridice, financiare și comerciale comparabile cu cele ale unui trader, furnizor de inputuri sau finanțator. Din punct de vedere juridic, ambele părți pot fi profesioniști; puterea lor de negociere poate fi însă foarte diferită. Fermierul nu este consumator atunci când cumpără pentru fermă Aici trebuie făcută o distincție importantă între propunerea lui Kanani și legislația în vigoare. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, consumatorul este persoana fizică sau grupul de persoane fizice care acționează în scopuri din afara activității comerciale, industriale, de producție, artizanale ori liberale. Prin urmare, un fermier care cumpără semințe, îngrășăminte sau motorină pentru exploatație ori contractează finanțarea fermei nu intră automat sub regimul juridic al protecției consumatorului. Aceeași delimitare există și în legislația europeană privind drepturile consumatorilor. Ideea prezentată de Kanani este, așadar, una de extindere a unor mecanisme de protecție specifice relațiilor dezechilibrate, nu aplicarea directă a actualei legislații ANPC asupra contractelor comerciale ale fermierilor. Autorul propune inclusiv contracte-tip pentru vânzarea recoltelor, achiziția de inputuri și creditare, precum și proceduri de soluționare a disputelor adaptate diferențelor de resurse dintre părți. La vânzarea recoltei există deja o lege împotriva practicilor comerciale neloiale Fermierii nu pornesc totuși fără nicio protecție în relația cu cumpărătorii. Legea nr. 81/2022, care transpune Directiva europeană 2019/633, reglementează practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în lanțul agricol și alimentar. Directiva europeană a fost introdusă tocmai pentru că instituțiile UE au constatat existența unor diferențe semnificative de putere de negociere între furnizori și cumpărători. Protecția se aplică în funcție de raportul dintre cifra de afaceri a furnizorului și cea a cumpărătorului. Legea acoperă, în diferite trepte, furnizori cu venituri anuale de până la 350 milioane de euro atunci când cumpărătorul depășește pragul corespunzător categoriei respective. Printre practicile vizate de legislația europeană și națională se află, în condițiile stabilite de lege: întârzierile excesive la plată;anularea cu termen prea scurt a comenzilor pentru produse perisabile;modificarea unilaterală a anumitor condiții contractuale;transferarea nejustificată a unor costuri către furnizor;solicitarea unor plăți pentru servicii care nu au fost convenite anterior;anumite costuri pentru listare, promovare sau marketing, dacă nu sunt stabilite transparent în contract. Există deci deja un sistem construit special pentru a limita abuzurile într-o relație B2B dezechilibrată. Protecția actuală nu acoperă însă tot ce cumpără și finanțează o fermă Aici apare partea relevantă a propunerii lui Kanani. Legea practicilor comerciale neloiale este construită în jurul vânzării produselor agricole și alimentare de la furnizor către cumpărător. Ea nu transformă într-o relație de consum situația în care fermierul cumpără îngrășăminte, pesticide, semințe, utilaje sau combustibil și nici nu introduce un regim general de protecție pentru creditele contractate de exploatație. Tocmai aceste contracte au devenit mai importante într-un moment în care capitalul de lucru este sub presiune. AGRONET.ro a arătat în august că finanțarea agriculturii s-a înăsprit, iar fermele trebuie să finanțeze simultan semințe, îngrășăminte, produse pentru protecția plantelor, motorină, arendă și ratele existente. Creditul furnizor, prin care inputurile sunt achitate după recoltă, este de asemenea folosit de exploatațiile fără suficient numerar. Presiunea este amplificată în actuala campanie. Costurile de înființare a culturilor de toamnă sunt estimate cu 15–20% peste cele din 2025, potrivit estimării Agricover Commodities analizate de AGRONET.ro. Cu cât ferma depinde mai mult de plata amânată și finanțare, cu atât clauzele contractuale devin mai importante pentru costul final al hectarului. Agricover are el însuși o poziție importantă în finanțarea fermierilor Propunerea vine de la fondatorul unui grup care este el însuși un actor important în relațiile comerciale și financiare cu agricultorii. Jabbar Kanani a fondat Agricover în 2000 și conduce Consiliul de Administrație al holdingului. În primul semestru din 2026, Agricover și-a majorat portofoliul de finanțare agricolă cu 16,8%, la 4,49 miliarde de lei, iar cota sa estimată pe piața finanțării agriculturii a crescut de la 7,8% la 8,7%. În același timp, rata împrumuturilor neperformante din portofoliu a urcat la 4,22%. Contextul este relevant: discuția despre echilibrul dintre fermieri și finanțatori vine chiar din interiorul uneia dintre companiile cu expunere semnificativă pe creditarea sectorului agricol. România are 17,7% din forța de muncă în agricultură, silvicultură și pescuit Kanani își argumentează propunerea și prin importanța socială a agriculturii, susținând că aproape 20% din populație are veniturile, proprietățile sau perspectivele legate direct sau indirect de sector. Există un indicator oficial apropiat ca ordin de mărime, dar nu identic. Cele mai recente date Eurostat arată că 17,7% din persoanele ocupate din România lucrau în 2025 în agricultură, silvicultură și pescuit, cea mai mare pondere din UE. Media europeană era de numai 3,8%. În schimb, ponderea economică este mult mai mică. Pentru 2025, Eurostat estimează agricultura, silvicultura și pescuitul la aproximativ 3,4% din valoarea adăugată totală a economiei românești, față de 1,8% în UE. Această statistică este mai redusă decât cifra de aproximativ 5% invocată în editorial și folosește definiția sectorială armonizată Eurostat. Diferența dintre cei doi indicatori ilustrează însă chiar una dintre problemele ridicate în articol: agricultura concentrează în România o parte mult mai mare din ocupare decât din valoarea adăugată a economiei. 95% dintre europeni spun că agricultura și mediul rural sunt importante Un alt reper invocat de Kanani se confirmă în cel mai recent Eurobarometru. Sondajul realizat în mai-iunie 2026 în toate cele 27 de state UE, pe 26.456 de respondenți, arată că 95% dintre europeni consideră agricultura și zonele rurale importante pentru viitorul Uniunii, iar 93% consideră esențială asigurarea unei aprovizionări stabile cu alimente. Sprijinul public pentru agricultură nu stabilește însă ce formă juridică ar trebui să aibă contractele dintre fermieri și companii. Aceasta rămâne o problemă distinctă de politică economică și de drept comercial. O alternativă la protecția individuală este creșterea puterii de negociere Protejarea fermierului prin lege este doar una dintre variantele posibile pentru reducerea dezechilibrului. Asocierea în cooperative poate schimba direct raportul comercial. O fermă care vinde câteva sute de tone negociază diferit față de o cooperativă care poate agrega volume de la zeci sau sute de membri, poate depozita și poate asigura livrări constante. AGRONET.ro a prezentat acest mecanism în analiza despre Cooperativa Țara Mea: concentrarea producției permite accesul la contracte și volume comerciale pe care fermele mici nu le pot susține individual. Cele două soluții nu se exclud. Contractele mai transparente și mecanismele împotriva practicilor neloiale pot limita unele riscuri, în timp ce asocierea poate crește efectiv puterea fermierului la negociere. Propunerea lui Jabbar Kanani deschide astfel o discuție mai precisă decât simpla întrebare dacă fermierul este „profesionist” sau „consumator”. În dreptul actual este profesionist atunci când contractează pentru fermă. Întrebarea este dacă această calitate oferă suficientă protecție atunci când diferența economică și juridică dintre cele două părți este foarte mare.

Borcane cu miere așezate pe o tarabă din piață, cu cumpărători și clădiri în fundal.
Zootehnie

Mierea de salcâm ajunge la 55 lei/kg în Sibiu, dar apicultorii se tem de o iarnă dificilă

Mierea ecologică de salcâm se vinde cu 55 lei/kg în Piața Cibin, însă apicultorii din Sibiu spun că un sezon mai bun decât 2025 nu a rezolvat problemele economice ale stupinelor. Producția din 2026 este descrisă drept medie, cu rezultate mai bune la salcâm și polifloră, în timp ce seceta, hrana insuficientă pentru albine, dăunătorii și costurile mai mari ridică semne de întrebare înainte de iernare, potrivit G4Food, care preia declarațiile publicate inițial de Ora de Sibiu. Salcâmul a produs mai bine decât în 2025, dar sezonul rămâne doar mediu Dumitruța Voinea, din Ludoș, spune că temperaturile mai scăzute din primăvară au afectat activitatea albinelor, însă rezultatul final a fost mai bun decât în sezoanele precedente. Iulia Bălan, apicultoare din Marpod, ajunge la o concluzie asemănătoare: anul a fost mai bun în special la salcâm, dar nu suficient pentru a fi considerat un sezon foarte bun. Și mierea polifloră a avut rezultate mai bune decât în anii anteriori. Diferențele dintre stupine rămân însă importante, pentru că producția depinde de zona de pastoral, vremea din perioada fiecărui cules și puterea familiilor de albine. Imaginea din Sibiu este apropiată de cea descrisă de AGRONET.ro la nivel național încă din vară. În iulie, AGRONET.ro arăta că producția de miere din 2026 este mai bună, dar prețurile mici limitează veniturile apicultorilor. În septembrie, situația era estimată la 10.000–15.000 de tone de miere pentru România, cu rezultate mai bune la salcâm și tei decât în 2025, dar cu dificultăți persistente la valorificarea producției. 55 lei/kg pentru salcâm ecologic, dar piața nu trebuie confundată cu prețul angro În Piața Cibin, prețurile observate la sfârșitul lunii septembrie diferă în funcție de sortiment: SortimentPreț de vânzareMiere ecologică de salcâm55 lei/kgMiere poliflorăaproximativ 35–40 lei/kgMiere de pădure și manăaproximativ 50 lei/kg Salcâmul rămâne unul dintre cele mai căutate sortimente, după ce în 2025 producția a fost slabă. Iulia Bălan spune că prețul la salcâm a coborât ușor față de sezonul precedent, în timp ce la alte sortimente există mai puțin spațiu pentru reduceri din cauza combustibilului și a celorlalte cheltuieli de producție. Prețul de la tarabă nu poate fi comparat direct cu oferta primită de apicultor pentru cantități vândute angro. AGRONET.ro relata în septembrie că ofertele angro pot coborî sub costul de producție al mierii românești. Costul indicat atunci de reprezentanții sectorului era de aproximativ 10–11 lei/kg, iar unele oferte de achiziție ajungeau sub acest prag. Diferența mare față de cei 35–55 lei/kg din piață nu reprezintă automat marjă pentru apicultor. Vânzarea directă presupune ambalare, transport, timp pentru comercializare, taxe și pierderi, iar piața angro funcționează cu alte volume și condiții. Seceta mută problema din 2026 spre iarna 2026–2027 Riscul cel mai important semnalat acum de apicultorii sibieni nu privește mierea deja extrasă, ci starea familiilor care intră în iarnă. Iulia Bălan spune că seceta a redus hrana disponibilă și că presiunea dăunătorilor a crescut: „Hrana este prea puțină. Vom avea o iarnă foarte dificilă, o provocare foarte mare pentru noi.” Apicultoarea afirmă și că pierderile au fost mari și că tratamentele utilizate în stupină nu mai fac față presiunii observate. Sursa nu precizează însă speciile de dăunători la care se referă, astfel că acestea nu pot fi identificate doar din declarație. Pentru pregătirea de iernare, AGRONET.ro recomandă evaluarea separată a puterii familiei, a mătcii, a stării sanitare și a rezervelor de hrană. Ghidul AGRONET.ro pentru iernarea familiilor de albine arată că perioada august–octombrie este importantă pentru formarea generațiilor de albine care vor traversa iarna. Varroa este un risc separat care trebuie verificat, nu presupus Declarațiile din Sibiu vorbesc generic despre dăunători și nu permit concluzia că problema observată acolo este produsă de Varroa destructor. Acarianul rămâne însă unul dintre riscurile importante înainte de iernare. AGRONET.ro a explicat în septembrie că o familie aparent numeroasă poate intra slăbită în iarnă dacă încărcătura de Varroa este ridicată. Acarianul afectează albinele adulte și puietul și poate favoriza transmiterea virusurilor, inclusiv în perioada în care se formează albinele de iernare. Monitorizarea este importantă tocmai pentru că aspectul exterior al familiei nu indică întotdeauna nivelul infestării. AGRONET.ro recomandă utilizarea metodelor de monitorizare și a produselor medicinale veterinare autorizate, conform prospectului, fără improvizarea tratamentelor sau aplicarea unor praguri numerice universale. România rămâne una dintre marile țări apicole ale UE Problemele din stupine au și o miză națională. Comisia Europeană include România între statele UE cu cea mai mare producție de miere, alături de Spania, Ungaria, Germania, Italia, Grecia, Franța și Polonia. Cele mai recente date structurale comparabile publicate de Eurostat arată că, în 2023, fermele din România aveau aproximativ 1,7 milioane de stupi, al doilea cel mai mare număr dintre statele UE incluse în statistică, după Italia. Eurostat avertizează că indicatorul acoperă stupii din exploatațiile agricole și nu reprezintă totalitatea stupilor existenți în fiecare țară. Pentru sezonul 2026, problema apicultorilor nu se reduce astfel la cantitatea de miere obținută. O producție mai bună decât anul trecut poate coexista cu prețuri angro slabe, costuri ridicate și familii care ajung în toamnă cu rezerve insuficiente. În următoarele luni, rezultatul economic al anului va depinde nu doar de câtă miere mai poate fi vândută, ci și de cheltuielile necesare pentru ca familiile să treacă iarna și să intre suficient de puternice în sezonul 2027.

Canal mărginit de stuf, o barcă la mal și câmpuri întinse sub cer parțial noros.
Mediu

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea deveni teren agricol – Decizia finală rămâne la MADR

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea fi introduse în circuitul agricol, după avizul acordat de Consiliul Județean Tulcea pentru o parte din amenajarea piscicolă Ceamurlia I, potrivit G4Media. Terenul se află în comuna Crișan, în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar aprobarea finală revine direcției de specialitate din Ministerul Agriculturii. Votul a avut loc pe 30 septembrie 2026 și s-a încheiat cu 25 de voturi pentru, două abțineri și o neparticipare, relatează Radio România Constanța. Avizul județean permite continuarea procedurii pentru schimbarea folosinței terenului. Pedromar Trust solicită schimbarea folosinței unei părți din concesiune Solicitarea aparține societății Pedromar Trust SRL, care deține din 2011 o concesiune pentru aproximativ 250 de hectare din amenajarea piscicolă aflată în proprietatea publică a comunei Crișan. Cererea privește numai o parte din această suprafață. Mai exact, documentația vizează 178,7422 hectare, potrivit Ziarului Delta. Consiliul Local Crișan și-a exprimat acordul în august, înaintea etapei de avizare județeană. În ședința Consiliului Județean, consilierul PNL Ciprian Safca a cerut identificarea amplasamentului, observând că proiectul nu includea o hartă. După enumerarea parcelelor, terenul a fost localizat în Ceamurlia I, între Dunărea Veche și brațul Sulina, dinspre Crișan. Dosarul ajunge la Ministerul Agriculturii Pentru terenurile ocupate cu amenajări piscicole în perimetrul rezervațiilor, procedura aprobată prin Ordinul MADR nr. 386/2017 atribuie aprobarea direcției de specialitate din minister. Documentația trebuie să cuprindă, între altele, hotărârea consiliului județean, acordul administratorului rezervației, studiul pedologic și agrochimic și procesul-verbal privind situația din teren. Studiul stabilește categoria de folosință și clasa de calitate înscrise în decizia de aprobare. Schimbarea are și o consecință contractuală: pentru amenajările piscicole concesionate, procedura prevede actualizarea contractului privind folosința terenului, clasa de calitate și redevența, pe baza aprobării și a evaluărilor prevăzute de lege. Carasuhat, cazul invocat în dezbaterea despre protejarea zonelor umede Consilierul AUR Sorin Zaharcu și-a motivat abținerea prin necesitatea protejării zonelor umede și a invocat situația Carasuhat, de lângă Mahmudia. Acolo, 924 de hectare au fost reconectate la Dunăre printr-un proiect european desfășurat între 2012 și 2016. În 2023, cedarea unui dig a permis inundarea unor terenuri agricole învecinate. Concesionarii au cerut refacerea digului pentru reluarea cultivării. Potrivit WWF România, Curtea de Apel Constanța a menținut definitiv, în noiembrie 2025, obligația de refacere a digului. Organizația avertizează că lucrările riscă să afecteze și zona umedă restaurată și solicită o soluție legală pentru păstrarea acesteia, împreună cu soluționarea echitabilă a situației concesionarilor. Avertismentul WWF privește Carasuhat, un amplasament distinct de Ceamurlia I. Valoarea terenurilor umede depinde și de rolul lor în gestionarea apei. AGRONET.ro a prezentat studiul privind folosirea unor terenuri arabile marginale din Ungaria pentru retenția apei, cu scopul refacerii rezervelor subterane. În Delta Dunării, efectele debitului redus asupra circulației apei prin canale și lacuri au fost explicate într-un material publicat în august. Pentru Ceamurlia I, decizia care poate permite folosirea celor aproape 179 de hectare în agricultură rămâne condiționată de verificarea dosarului și de aprobarea Ministerului Agriculturii.

Lucrători culeg struguri negri într-o vie aflată pe un versant, cu dealuri și o așezare rurală în fundal.

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș – Recoltare pe aproximativ 40 de hectare

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș, pe aproximativ 40 de hectare, după ce temperaturile ridicate din vară au grăbit coacerea, potrivit Agrobiznes, care citează declarațiile vicepreședintelui Asociației Fermierilor Maramureș, Florian Vlad, pentru AGERPRES. Majoritatea plantațiilor se află în zonele de deal ale județului. În mod obișnuit, recoltarea începea în prima decadă a lunii octombrie. Anul acesta, fermierii au intrat mai devreme în vii și folosesc zilele însorite pentru a avansa cu strângerea recoltei. Căldura a schimbat calendarul culesului Florian Vlad pune devansarea recoltării pe seama căldurii excesive din timpul verii. Schimbarea calendarului obligă producătorii să pregătească mai devreme culesul și prelucrarea strugurilor. Situații asemănătoare au fost semnalate și în alte regiuni viticole europene. AGRONET.ro a prezentat estimările privind recoltarea timpurie din Rioja, pe fondul caniculei și secetei. Condițiile diferă între regiuni, iar calendarul fiecărei plantații depinde de soi și de evoluția vremii. Soiurile pentru vin predomină, dar crește interesul pentru strugurii de masă Cele mai multe plantații din Maramureș sunt destinate producerii vinului. Suprafețele cu struguri de masă sunt mai mici, însă reprezentantul fermierilor spune că cererea locală pentru consumul în stare proaspătă este în creștere. Unii cultivatori au început să introducă soiuri pentru masă și să vândă o parte din producție direct consumatorilor. Fermierii aleg material săditor din pepinierele românești, atât soiuri autohtone, cât și varietăți provenite din Franța, Italia, Austria, Germania și Spania. Diversitatea soiurilor disponibile a fost prezentată și de AGRONET.ro în articolul despre expoziția de struguri organizată de USAMV Cluj-Napoca, unde lista anunțată cuprindea peste 20 de varietăți, inclusiv soiuri fără semințe și creații românești. Plantațiile se extind și în zonele de șes Potrivit lui Florian Vlad, din toamna anului 2025 au început să apară plantații și în zonele de șes ale Maramureșului, pe terenuri pregătite în prealabil. Noile suprafețe sunt înființate mai ales de mici fermieri aflați la început de activitate și de persoane care s-au mutat de la oraș la sat. Reprezentantul asociației apreciază că extinderea ar putea continua și în această toamnă, pe fondul interesului pentru viticultură. Mustul merge spre piața din Baia Mare Valorificarea recoltei se va concentra în principal pe piața locală din Baia Mare. Producătorii urmează să comercializeze must atât în municipiu, cât și la târgul săptămânal organizat de Asociația Producătorilor Tradiționali și Ecologici, în zilele de vineri și sâmbătă. Vinul obținut din recolta acestui an este așteptat pe piață începând din decembrie, potrivit informațiilor prezentate de reprezentantul fermierilor.

Grup de persoane în ținută formală în fața unei hale industriale albe, cu logo roșu deasupra ușii.

Pluguri, cultivatoare și semănători fabricate în România – Maschio Gaspardo continuă dezvoltarea din Arad

Maschio Gaspardo are în plan o nouă extindere a fabricii din Chișineu-Criș, unitatea din județul Arad unde produce utilaje agricole din 2003. Proiectul este menționat în prezentarea activității locale, cu ocazia vizitei ambasadoarei Italiei în România, Laura Aghilarre, potrivit AgroInfo. Compania nu a precizat valoarea investiției sau calendarul lucrărilor. Fabrica are aproximativ 26.000 de metri pătrați de suprafață acoperită și livrează echipamente către piețe europene și internaționale. Pe același amplasament funcționează și structura comercială a grupului pentru România și Europa de Sud-Est. Ce utilaje se produc în județul Arad Unitatea de la Chișineu-Criș este specializată în echipamente pentru prelucrarea solului, inclusiv pentru lucrări cu intervenție redusă asupra terenului. Portofoliul de producție cuprinde: scarificatoare și cultivatoare;cultivatoare pentru pregătirea patului germinativ și grape cu discuri;cositori și o parte dintre echipamentele pentru recoltarea fânului și balotare;pluguri, introduse în producția locală din 2021;semănători combinate din gama OPERA. Potrivit companiei, modelele OPERA 300 și OPERA 600 sunt produse și în România. Acestea combină pregătirea solului, fertilizarea și semănatul, reunind operațiuni care, în alte configurații de mecanizare, presupun treceri separate. Procesele industriale prezentate delegației includ debitarea cu laser, sudarea robotizată, vopsirea și asamblarea finală. Ambasadoarea a fost însoțită de prim-secretarul Federico Mozzi și de consulul onorific al Italiei la Arad, Roberto Sperandio. Extinderea din 2021 a mărit capacitatea de producție cu 20% Noua dezvoltare ar continua investițiile realizate pe amplasament. Extinderea finalizată în 2021 a adăugat aproximativ 5.700 de metri pătrați de spațiu de producție și a mărit capacitatea fabricii cu 20%, conform datelor prezentate de companie. Andrea Maschio, președintele Maschio Holding, a declarat: „Vom continua să investim în fabrică, în competențe și în tehnologii, aducând în România produse din ce în ce mai avansate și cu valoare adăugată ridicată.” Planurile locale se înscriu în activitatea unui grup care a raportat venituri consolidate de 390 de milioane de euro în 2025, în creștere cu aproximativ 12% față de anul precedent. Rezultatul, publicat de Maschio Gaspardo, privește întregul grup internațional, nu exclusiv fabrica din Arad. Producția locală și tehnologiile disponibile fermierilor Oferta comercializată în România include atât utilaje fabricate la Chișineu-Criș, cât și echipamente produse în alte unități ale grupului. Printre acestea se numără grapa rotativă Jumbo X, analizată de AGRONET.ro, care ajunge la 10 metri lățime de lucru și este destinată exploatațiilor cu tractoare de mare putere. În fertilizare, PRIMO EW ISOTRONIC folosește cântărire continuă, dozare proporțională cu viteza și comunicare ISOBUS. Sistemul permite aplicarea unei doze variabile și controlul secțiilor, funcții prin care operatorul poate adapta distribuția îngrășămintelor și limita suprapunerile. Aceste caracteristici țin de gama grupului și nu presupun că utilajul este fabricat în România. Compania colaborează și cu universități din Arad, Timișoara și București. În 2026, a participat alături de Facultatea de Protecția Mediului a Universității din Oradea la prima ediție FORUM AGRO TECH, dedicată agriculturii de precizie și mecanizării. Următorul pas pentru fabrica din Arad este detalierea proiectului de extindere: bugetul, suprafața suplimentară și capacitatea de producție vizată. Deocamdată, compania a exprimat intenția de a continua investițiile, fără să publice acești parametri.

Câmp cu păstăi de bob lângă o școală, copii pe alee și un panou de interdicție, cu munți în fundal.
Siguranță

Italia interzice cultivarea fasolei pe o rază de 300 de metri în jurul casei și școlii unui copil

Cultivarea fasolei a fost interzisă în două zone de câte 300 de metri din Valmadrera, în nordul Italiei, pentru protejarea unui copil diagnosticat cu favism. Ordonanța nr. 13/2026, semnată la 11 septembrie de primarul Cesare Colombo și publicată de Primăria Valmadrera, stabilește restricții în jurul locuinței copilului și al școlii pe care acesta o frecventează, dar introduce și reguli pentru magazine, restaurante și alte puncte de vânzare din întreaga localitate. Documentul oficial identifică planta vizată drept Vicia faba, cunoscută în română ca bob. Autoritățile au ales o zonă de protecție de 300 de metri în jurul celor două locuri în care copilul își petrece în mod obișnuit timpul, după consultări cu ATS Brianza, autoritatea sanitară competentă pentru această zonă. Interdicția vizează două perimetre de câte 300 de metri Ordonanța instituie interdicția absolută de cultivare a plantelor de Vicia faba pe o rază de 300 de metri calculată de la perimetrul locuinței copilului și, separat, de la perimetrul unității de învățământ pe care o frecventează. Cele două zone sunt delimitate în planurile anexate documentului. Măsura nu înseamnă însă interzicerea cultivării pe întreg teritoriul orașului. Restricția agricolă este limitată la cele două zone de protecție. Pentru restul localității, ordonanța introduce în principal obligații privind vânzarea și manipularea produsului. Actul a fost semnat de Cesare Colombo în calitatea sa de autoritate sanitară locală. Primăria a făcut publică ordonanța la 18 septembrie 2026, iar documentul prevede că aceasta devine executorie odată cu publicarea în registrul oficial al municipalității. Magazinele și restaurantele trebuie să semnaleze prezența produsului Regulile comerciale sunt mai extinse geografic și se aplică punctelor de vânzare de pe întreg teritoriul comunei Valmadrera. Magazinele alimentare, restaurantele, alte unități de alimentație publică și comercianții care activează pe spații publice sau private trebuie să afișeze vizibil un anunț atunci când comercializează produsul proaspăt. Ordonanța mai prevede că produsul proaspăt trebuie comercializat în ambalaje închise sau amplasat astfel încât să fie evitate dispersarea și contactul accidental. Pentru serviciile de alimentație școlară și comunitară frecventate de copil, regula este și mai strictă: produsul este exclus complet din meniu, indiferent dacă este proaspăt, uscat sau congelat. Poliția Locală și Carabinierii din Valmadrera au primit documentul pentru supravegherea respectării prevederilor, iar ordonanța a fost transmisă și ATS Brianza și Prefecturii din Lecco. Familia a cerut măsuri de protecție, iar analiza a durat mai multe luni Din cronologia prezentată în documentul oficial rezultă că unul dintre părinți a informat administrația locală despre diagnosticul copilului și a solicitat adoptarea unor măsuri de protecție. La 13 aprilie 2026, reprezentanții municipalității au avut o întâlnire cu directorul Departamentului de Igienă și Prevenție Sanitară al ATS Brianza. Ulterior, la 27 iulie 2026, autoritatea sanitară a transmis Primăriei Valmadrera o adresă oficială cu evaluarea situației și măsurile considerate adecvate. Ordonanța a fost semnată la 11 septembrie. Documentația medicală analizată indica diagnosticul de deficit al enzimei glucozo-6-fosfat dehidrogenază, prescurtat G6PD, și o recomandare specialistă de evitare strictă a ingestiei și a contactului direct cu produsul. De ce poate fi periculos favismul Deficitul de G6PD este o afecțiune genetică ce afectează protecția globulelor roșii împotriva stresului oxidativ. În anumite condiții, globulele roșii se pot distruge prematur, fenomen numit hemoliză, iar persoana afectată poate dezvolta anemie hemolitică. MedlinePlus Genetics enumeră consumul de fava beans printre factorii care pot declanșa un astfel de episod la unele persoane cu deficit G6PD. În cazul de la Valmadrera, ATS Brianza a făcut o distincție între riscurile asociate consumului sau contactului direct și cele privind polenul. Ordonanța arată că literatura științifică analizată de autoritatea sanitară nu oferă suficiente dovezi pentru a afirma, în general, existența unei relații cauzale certe între inhalarea polenului de Vicia faba și apariția crizelor hemolitice. Municipalitatea a decis totuși să instituie perimetrele de 300 de metri pe baza principiului de maximă precauție aplicat situației individuale a copilului. Primarul: „Întreaga comunitate este chemată să protejeze acest copil” Cesare Colombo a declarat pentru Corriere della Sera că administrația nu mai gestionase până atunci o asemenea situație și că, după solicitarea familiei, a apelat la ATS Brianza pentru stabilirea măsurilor. „Întreaga comunitate este chemată să protejeze acest copil.” Primarul a relatat și că mama copilului a venit la sediul municipalității pentru a mulțumi administrației după semnarea ordonanței. Cazul a atras atenția presei italiene tocmai prin caracterul neobișnuit al măsurii: protecția unei singure persoane a dus la introducerea unor restricții de cultivare în două perimetre urbane și a unor reguli comerciale aplicabile întregii localități. Pentru agricultorii și proprietarii de grădini din zonele delimitate, efectul concret este direct: Vicia faba nu mai poate fi cultivată în interiorul celor două raze de 300 de metri. În restul localității, cultura nu este interzisă prin această ordonanță, însă comercializarea produsului proaspăt trebuie să respecte condițiile stabilite de municipalitate.

Patru adolescenți stau lângă un robot agricol montat pe un strat de grădină din lemn, în aer liber.

Elevii din Galați au programat un robot agricol care însămânțează, udă și identifică buruienile

Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.

Mai multe ciori se hrănesc pe un teren cu cartofi, lângă un lan de porumb, iar un urs se află la marginea unei păduri.

Ciorile lovesc culturile din Covasna – Fermierii reclamă pierderi de până la 50% din producție

Ciorile pot distruge până la jumătate din recoltă în unele ferme din Covasna, unde agricultorii reclamă simultan pagube produse culturilor de păsări și de urși. Stolurile afectează cartoful, porumbul și floarea-soarelui, iar metodele folosite pentru alungarea păsărilor au eficiență redusă, potrivit informațiilor publicate de G4Food, pe baza declarațiilor conducerii Direcției Agricole Covasna. Directorul instituției, Kozma Bela, afirmă că stolurile pot provoca pierderi importante pe suprafețe extinse. La cartof, păsările scot tuberculii din pământ fără să îi consume neapărat, iar la porumb și floarea-soarelui gradul de afectare poate ajunge până la aproximativ 50% din producție. Aproape 500 de constatări de pagube într-un singur an Dimensiunea problemei nu este redusă la câteva exploatații. În 2025 au fost întocmite în județul Covasna 492 de procese-verbale pentru pagube provocate de animale sălbatice și păsări, potrivit datelor prezentate de Direcția Agricolă. Pentru ferme, pierderea nu înseamnă doar recolta distrusă. La culturile atacate înainte de recoltare, cea mai mare parte a costurilor cu sămânța, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și combustibilul a fost deja suportată. Problema ciorilor a fost raportată în 2026 și în alte zone agricole. AGRONET.ro a documentat situații în care pierderile la floarea-soarelui s-au apropiat de 90% pe unele parcele. Într-o exploatație de 320 de hectare din județul Iași, aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare în proporție de 20–30%. Fermierii din astfel de exploatații au folosit tunuri acustice, petarde și personal trimis în câmp, însă stolurile se pot deplasa între parcele și reveni după perioade scurte. Urșii rămân principala problemă în Covasna Presiunea păsărilor se adaugă pagubelor provocate de ursul brun. Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, estimează că efectivul din județ a crescut de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la circa 2.400 în 2026. În același timp, frecvența incidentelor raportate a crescut. Dacă în 2015 erau înregistrate 58 de situații de pagube în întregul județ, autoritățile locale indică în prezent, în medie, cel puțin un caz de pagubă provocată de urs în fiecare zi. La nivel național, evaluarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a estimat populația de urs brun la 10.419–12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%. Studiul s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. Presiunea exercitată de fauna sălbatică asupra exploatațiilor agricole a determinat și Ministerul Agriculturii să solicite reguli europene mai flexibile pentru gestionarea urșilor, ciorilor și cormoranilor. MADR a cerut simplificarea și accelerarea derogărilor atunci când populațiile unor specii produc pagube importante agriculturii, zootehniei sau acvaculturii. Legea privind urșii a trecut din nou de Parlament În paralel, Parlamentul a reexaminat în septembrie legea care modifică regulile privind intervenția asupra populației de urs brun. Camera Deputaților a adoptat din nou proiectul PL-x 218/2026 la 16 septembrie, după cererea de reexaminare formulată anterior de președintele României. Forma reexaminată menține pentru 2026 un nivel național de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași valori fiind prevăzute și pentru 2027. AGRONET.ro a prezentat anterior mecanismul și efectele posibile asupra fermelor din zonele cu atacuri repetate. La 23 septembrie, fișa oficială a Camerei Deputaților indica proiectul în etapa procedurală de după votul final, înaintea finalizării traseului către promulgare. Prin urmare, nivelurile prevăzute de proiect trebuie separate de măsurile deja aplicabile în teren. Pentru ferme, două tipuri diferite de risc Situația din Covasna arată că pagubele produse faunei sălbatice pot afecta aceeași exploatație în moduri foarte diferite. Urșii produc în special pierderi în ferme zootehnice, stupine, gospodării și culturi aflate în zonele frecventate de animale, în timp ce stolurile de ciori pot diminua direct producția vegetală pe suprafețe mari. În cazul păsărilor, problema poate deveni deosebit de costisitoare deoarece atacul se poate repeta zilnic și poate afecta simultan mai multe parcele. Existența unor cote de recoltare nu a eliminat până acum dificultatea semnalată de agricultorii din Covasna, care reclamă efective mari și eficiență redusă a mijloacelor obișnuite de îndepărtare. Cele 492 de procese-verbale întocmite într-un singur an indică o presiune constantă asupra exploatațiilor din județ. Pentru fermieri, miza practică rămâne reducerea efectivă a pagubelor în zonele afectate și existența unor proceduri suficient de rapide pentru constatarea pierderilor și intervenție.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.226,7 RON/tonă-0,10%Ultima observație: 22 sept., 09:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.