Mănunchiuri de plante aromatice atârnate deasupra unei mese de lemn, cu mojar, sticluțe și flori uscate.

AFIR a publicat Ghidul DR-18 – Finanțări de până la 100.000 de euro pentru floricultură și plante medicinale

AFIR a publicat versiunea consolidată a Ghidului DR-18, documentul care stabilește condițiile pentru investițiile în floricultură, plante medicinale și aromatice. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a anunțat publicarea la 4 august 2026, în vederea pregătirii primei sesiuni de depunere. Sesiunea nu este încă deschisă, iar comunicatul nu indică data lansării sau perioada în care vor putea fi transmise proiectele. Finanțarea nerambursabilă poate ajunge la 100.000 de euro pentru un proiect, însă intensitatea sprijinului diferă în funcție de dimensiunea economică a exploatației. Fermierii trebuie să calculeze separat contribuția proprie și eventualele cheltuieli care nu sunt eligibile.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Câmp agricol în lumină puternică, cu vânt și temperaturi ridicate

Meteo agricol România: vânt puternic în Muntenia și Oltenia – ce trebuie urmărit mâine dimineață, 6 august

Buletinul publicat la 5 aug. 2026, 21:00, mută atenția spre ziua de lucru de 6 august, de dimineață până după-amiază. Muntenia și Oltenia au vânt puternic de urmărit, pe fond de caniculă, iar cea mai mare parte a țării rămâne sub alertă roșie pentru disconfort termic. Precipitațiile estimate pentru fereastra de lucru sunt foarte reduse, astfel că presiunea termică și pierderea apei din sol rămân elementele practice dominante. Orientare rapidă pentru ziua de lucru din 6 august Planificați lucrările solicitante și transportul cu prudență, după verificarea locală a vântului și a accesului pe parcelă.Amânați tratamentele unde vântul și căldura reduc siguranța aplicării; ferestrele scurte necesită verificare înainte de intrare.Pentru culturile sensibile la deficit de apă, urmăriți solul, evapotranspirația și necesarul local de irigare.Alertele includ instabilitate atmosferică și, în majoritatea regiunilor, vânt puternic de urmărit, chiar dacă probabilitățile medii de ploaie rămân mici. Banat: caniculă și vânt de urmărit În Banat, ziua de 6 august va fi foarte caldă și uscată în fereastra de lucru. Evapotranspirația ridicată susține prioritatea verificării apei disponibile pentru culturi. Alerta roșie include caniculă și vânt puternic de urmărit, astfel că lucrările în câmp și tratamentele cer amânare sau reevaluare locală. IndicatorDate pentru BanatTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 22,5–39°C; minim la 06:00, maxim la 15:00.Precipitații și probabilitate0,00 mm, echivalent 0,00 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditateLa actualizare: 11,5 km/h, rafale 22 km/h; umiditate 19%.Evapotranspirație și avertizări7,29 mm; alertă roșie pentru caniculă, cu vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; amână tratamentele, limitează lucrările în câmp și verifică irigarea. Crișana: arșiță accentuată și risc de vânt Crișana are cea mai ridicată temperatură maximă regională din acest buletin, cu 41°C la reperul prognozat. Lipsa ploii estimate și evapotranspirația de aproape 7,7 mm sporesc presiunea asupra culturilor. Recoltarea și transportul se fac numai cu atenție, iar tratamentele se amână. IndicatorDate pentru CrișanaTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 23,5–41°C; minim la 06:00, maxim la 16:00.Precipitații și probabilitate0,00 mm, echivalent 0,00 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditateLa actualizare: 10,5 km/h, rafale 17,5 km/h; umiditate 18,5%.Evapotranspirație și avertizări7,70 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; amână tratamentele, verifică parcela și prioritizează apa pentru culturile sensibile. Maramureș: căldură ridicată, ploi nesemnificative estimate Maramureșul intră în ziua de 6 august cu temperaturi ridicate și cu o estimare foarte mică de precipitații în intervalul de lucru. Eventualele ferestre pentru tratamente sunt scurte și se validează local, în raport cu vântul și frunza uscată. Pentru furaje, uscarea și balotarea nu se planifică fără confirmarea condițiilor din teren. IndicatorDate pentru MaramureșTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 21–38°C; minim la 06:00, maxim la 14:00.Precipitații și probabilitate0,12 mm, echivalent 0,12 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt și umiditateLa actualizare: 10 km/h, rafale 19 km/h; umiditate 29,5%.Evapotranspirație și avertizări5,89 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; tratamente doar în intervale locale scurte, iar transportul rămâne atent. Transilvania: temperaturi mari și ferestre limitate În Transilvania, dimineața începe mai puțin fierbinte decât în vest și sud, însă temperatura urcă spre 35,3°C în fereastra de lucru. Ploaia estimată rămâne redusă, iar avertizarea pentru caniculă și vânt cere prudență la deplasarea utilajelor și la lucrările expuse. IndicatorDate pentru TransilvaniaTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 19,1–35,3°C; minim la 06:00, maxim la 14:00.Precipitații și probabilitate0,27 mm, echivalent 0,27 l/m²; probabilitate maximă 3%.Vânt și umiditateLa actualizare: 8,7 km/h, rafale 17,2 km/h; umiditate 30,2%.Evapotranspirație și avertizări5,83 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; verifică parcela înainte de lucru și limitează tratamentele la ferestre sigure. Moldova: vânt de urmărit pe fond de caniculă În Moldova, maximumul prognozat este atins devreme în raport cu celelalte regiuni, la reperul de la 12:00. Cu ploi aproape inexistente în fereastra de lucru și evapotranspirație de 5,55 mm, cultura și solul trebuie verificate înainte de deciziile de irigare. Tratamentele sunt de amânat. IndicatorDate pentru MoldovaTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 22,3–37,5°C; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,11 mm, echivalent 0,11 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditateLa actualizare: 10,1 km/h, rafale 19,9 km/h; umiditate 33,8%.Evapotranspirație și avertizări5,55 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; amână tratamentele, menține atenția la transport și urmărește apa din sol. Dobrogea: caniculă, fără ploi utile estimate Dobrogea are o estimare fără precipitații pentru ziua de lucru, cu umiditate mai mare decât în majoritatea regiunilor, dar și cu evapotranspirație de 5,62 mm. Fenomenul dominant este canicula. Irigarea se stabilește după verificarea solului, iar tratamentele pot intra doar în intervale scurte, fără vânt. IndicatorDate pentru DobrogeaTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 23–32,5°C; minim la 06:00, maxim la 15:00.Precipitații și probabilitate0,00 mm, echivalent 0,00 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditateLa actualizare: 7 km/h, rafale 14 km/h; umiditate 57%.Evapotranspirație și avertizări5,62 mm; alertă roșie pentru caniculă.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; verifică solul pentru irigare și păstrează tratamentele doar pentru ferestre fără vânt. Muntenia: vânt puternic de urmărit și căldură persistentă Muntenia are cel mai ridicat nivel regional de risc din acest buletin. Pentru 6 august, combinația dintre caniculă, vânt puternic de urmărit și evapotranspirație apropiată de 6 mm impune reducerea expunerii la lucrările de câmp. Recoltarea și transportul se mențin numai după controlul local al vântului și al condițiilor de lucru. IndicatorDate pentru MunteniaTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 21,6–36,3°C; minim la 06:00, maxim la 15:00.Precipitații și probabilitate0,08 mm, echivalent 0,08 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditateLa actualizare: 9,9 km/h, rafale 19 km/h; umiditate 29,4%.Evapotranspirație și avertizări5,98 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență accentuată; evită tratamentele și verifică vântul înainte de utilaje sau transport. Oltenia: caniculă și vânt care limitează lucrările Oltenia rămâne caldă și practic uscată în intervalul agricol urmărit. Temperatura minimă mai coborâtă la reperul de dimineață poate ajuta organizarea locală, însă alerta roșie și vântul de urmărit nu susțin lucrări fără verificare. Pentru culturile cu nevoie de apă, decizia de irigare se ia în funcție de sol. IndicatorDate pentru OlteniaTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 19,6–36,4°C; minim la 06:00, maxim la 15:00.Precipitații și probabilitate0,29 mm, echivalent 0,29 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditateLa actualizare: 8 km/h, rafale 15,2 km/h; umiditate 30,8%.Evapotranspirație și avertizări5,70 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; lucrări și transport după verificarea vântului, tratamente doar în ferestre scurte. București-Ilfov: disconfort termic și rafale de urmărit În București-Ilfov, dimineața de 6 august pornește de la 24°C la reperul prognozat, iar temperatura urcă la 37°C. Nu sunt estimate precipitații în fereastra de lucru. Pentru exploatațiile periurbane, apa, umbra și programul zootehnic necesită atenție, iar tratamentele se amână. IndicatorDate pentru București-IlfovTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 24–37°C; minim la 06:00, maxim la 14:00.Precipitații și probabilitate0,00 mm, echivalent 0,00 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditateLa actualizare: 10 km/h, rafale 20,5 km/h; umiditate 22,5%.Evapotranspirație și avertizări5,90 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; amână tratamentele și asigură apă, umbră și ventilație pentru animale. Zona montană: căldură neobișnuit de ridicată și vânt de urmărit Zona montană nu este ocolită de temperaturile ridicate, cu un maxim regional de 35,5°C la reperul de la 13:00. Ploaia estimată este redusă, însă alerta include instabilitate și vânt. Pe pajiști, accesul, apa pentru animale și siguranța deplasărilor trebuie verificate local. IndicatorDate pentru zona montanăTemperaturăMin–max pentru fereastra de lucru: 19,5–35,5°C; minim la 06:00, maxim la 13:00.Precipitații și probabilitate0,23 mm, echivalent 0,23 l/m²; probabilitate maximă 3%.Vânt și umiditateLa actualizare: 8,7 km/h, rafale 16,9 km/h; umiditate 35,6%.Evapotranspirație și avertizări5,62 mm; alertă roșie pentru caniculă și vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață–după-amiază, cu prudență; verifică accesul și vântul, iar pășunatul se organizează cu apă și umbră. Lucrări și sectoare care cer atenție Pentru culturile de câmp, recoltarea și transportul rămân condiționate de vânt, căldură și verificarea utilajelor. În legumicultură, livezi și vie, irigarea se apreciază după sol și cerința culturii, nu doar după temperatură. Cositul, uscarea și balotarea se programează numai dacă intervalul uscat este confirmat local. În zootehnie și pe pajiști, apa, umbra și ventilația sunt priorități practice pe durata căldurii. Avertizări și fenomene de urmărit Pentru 6 august, toate regiunile din buletin au alertă roșie pentru caniculă și disconfort termic. Banatul, Crișana, Maramureșul, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și zona montană au și vânt puternic de urmărit. Fenomenele de instabilitate și averse torențiale apar în alerte, deși estimările medii de precipitații pentru fereastra de lucru sunt mici. Ce contează până la buletinul de dimineață Până la următorul buletin, urmăriți orice schimbare locală a vântului, apariția instabilității și starea apei din sol. Pentru ziua de 6 august, decizia de intrare în parcelă se confirmă dimineața prin verificarea condițiilor reale, mai ales în regiunile cu alertă pentru vânt puternic și temperaturi ridicate.

Șantier cu structură metalică de hală industrială, macara și materiale de construcții pe un teren deschis.

Investiție prin DR-22 în Ialomița – Fabrica de murături ar urma să funcționeze din 2027

Cooperativa Gheorghe Doja investește 3 milioane de euro într-o fabrică de murături care va procesa legumele membrilor și va reduce riscul ca producția neacceptată pe piața produselor proaspete să rămână nevândută. Unitatea este construită în comuna Gheorghe Doja, județul Ialomița, prin intervenția DR-22, iar activitatea ar urma să înceapă în 2027, relatează Agrointeligența. Construcția a început în primăvara anului 2026 și este programată să fie finalizată până la sfârșitul acestui an. Fabrica va avea o capacitate de 1.200 de tone pe an și va angaja aproximativ zece persoane, potrivit datelor comunicate de Ion Florin, președintele Cooperativei Agricole „Gheorghe Doja”. Finanțare de 65% prin intervenția DR-22 Investiția are o valoare totală anunțată de 3 milioane de euro. Proiectul beneficiază de o rată a sprijinului de 65%, iar cooperativa trebuie să asigure diferența de 35%. Raportată la valoarea comunicată, structura financiară ar fi următoarea: ComponentăPondereValoare estimatăSprijin public nerambursabil65%1,95 milioane de euroCofinanțarea beneficiarului35%1,05 milioane de euroInvestiție totală100%3 milioane de euro Calculul presupune că întreaga valoare anunțată este inclusă în structura de finanțare prezentată de cooperativă. Sursa nu oferă o împărțire a bugetului între construcții, utilaje, instalații, ambalare și celelalte cheltuieli. Intervenția DR-22 prezentată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat o rată a sprijinului de 65% pentru forme asociative, IMM-uri și alte întreprinderi. Pentru înființarea unităților de procesare din sectorul legume-fructe, plafonul putea ajunge la 10 milioane de euro pentru un proiect. Investiția din Ialomița este deja în implementare și nu reprezintă o nouă sesiune de depunere a cererilor. Varza va fi principala materie primă Fabrica va produce în principal varză murată, obținută prin fermentare în saramură, fără oțet. Cooperativa intenționează să proceseze și conopidă, iar în funcție de producția disponibilă ar putea introduce gogonele. Materia primă va proveni în principal de la membrii organizației: varză;conopidă;gogonele, în funcție de disponibilitate;alte legume potrivite pentru fermentarea în saramură. Cooperativa estimează că poate produce aproximativ 1.000 de tone de varză pe o suprafață de 10–15 hectare. Dacă întreaga cantitate ar fi introdusă în fabrică, varza ar utiliza aproximativ 83% din capacitatea anuală de 1.200 de tone, iar diferența ar putea fi acoperită de conopidă, gogonele sau alte produse. Noua unitate va putea prelua inclusiv legumele care nu respectă dimensiunile cerute pentru comercializarea în stare proaspătă, dar care sunt corespunzătoare pentru procesare. Această categorie de producție este dificil de valorificat în perioadele cu ofertă mare, când cumpărătorii pot selecta mai strict calibrajele și aspectul mărfii. Procesarea oferă o alternativă la vânzarea imediată Pentru membrii cooperativei, fabrica poate schimba modul în care este planificată producția. Legumele nu vor mai depinde exclusiv de vânzarea imediată către piețe, comercianți sau rețele de magazine, iar o parte a cantităților poate fi orientată dinainte către procesare. O unitate proprie nu elimină însă riscurile comerciale. Cooperativa va trebui să coreleze culturile cu: capacitatea zilnică și anuală de procesare;perioadele de recoltare;dimensiunile și calitatea materiei prime;necesarul de ambalaje și spații de păstrare;contractele de vânzare;costurile cu energia, personalul, transportul și distribuția. Importanța unei piețe stabilite înainte de recoltare a fost vizibilă și în cazul producătorilor de pepeni din sudul țării. AGRONET.ro a relatat că o cooperativă din zona Dăbuleni a asigurat prioritate la vânzare pentru aproximativ 40 de membri, în timp ce alți cultivatori au rămas cu marfa pe câmp după coborârea prețului sub 0,50 lei pe kilogram. Procesarea trebuie însă pregătită înainte de apariția surplusului. O fabrică are nevoie de cantități planificate, caracteristici constante ale materiei prime, un calendar de livrare și cumpărători pentru produsul finit. Cooperativa exploatează 400 de hectare Cooperativa Agricolă „Gheorghe Doja” are zece membri și lucrează aproximativ 400 de hectare: circa 200 de hectare cu legume;circa 200 de hectare cu culturi de câmp. Președintele organizației afirmă că producția membrilor este suficientă pentru prima etapă de funcționare. Colaborarea cu alți cultivatori ar putea fi analizată ulterior, dacă necesarul fabricii va depăși cantitățile furnizate în interiorul cooperativei. Produsele sunt deja testate pe piețe externe, cooperativa livrând către Spania, Italia și Germania. Sursa nu precizează volumele exportate, prețurile obținute, cumpărătorii sau ponderea exporturilor în vânzările totale. Investiția se înscrie într-o tendință de extindere a activităților realizate în comun de producători. Cooperativele agricole din România au depășit afaceri cumulate de 7 miliarde de lei în 2025, cu 33,2% peste nivelul anului anterior. Datele analizate de AGRONET.ro arată însă diferențe mari între organizațiile care doar comercializează producția membrilor și cele care investesc în sortare, depozitare, ambalare sau procesare. Producția este programată să înceapă în 2027 Cooperativa urmărește să încheie lucrările de construcție în 2026 și să instaleze utilajele necesare, astfel încât fabrica să devină funcțională în 2027. Conducerea organizației susține că proiectul nu a întâmpinat până acum probleme majore privind finanțarea sau autorizațiile. Nu au fost comunicate data exactă a începerii producției, volumele planificate pentru primul an, sortimentele de ambalare sau contractele de desfacere. Aceste elemente vor determina în ce măsură capacitatea de 1.200 de tone va putea fi utilizată și câtă valoare suplimentară va reveni membrilor cooperativei.

Două tractoare lucrează pe un câmp arat, cu brazde paralele și cer înnorat la apus.

Fermă agricolă operațională de 3.600 de hectare din Caraș-Severin, oferită investitorilor – Agri Invest caută un cumpărător și un preț potrivit

Agri Invest testează piața pentru o fermă de 3.600 de hectare, fără să fi luat o decizie fermă de vânzare. Exploatația este situată la Oravița, în județul Caraș-Severin, aproape de granița cu Serbia, iar compania daneză caută să afle interesul investitorilor și nivelul de preț pe care l-ar putea obține, relatează Agrointeligența. Ferma reprezintă aproximativ o treime din portofoliul de peste 10.600 de hectare administrat de Agri Invest în România. Compania afirmă că exploatația are conducere proprie și o structură agricolă complet funcțională, astfel încât un eventual cumpărător ar putea continua activitatea fără o reorganizare imediată. Compania nu este presată să accepte o ofertă Procesul anunțat nu echivalează cu o obligație de vânzare. Agri Invest susține că va aștepta un investitor și un preț considerate potrivite, iar testarea pieței face parte dintr-o strategie mai amplă de valorificare treptată a activelor. Această strategie poate include vânzarea unor ferme sau a altor active din portofoliu și, într-o etapă ulterioară, eventuala vânzare a întregii companii. Nu a fost comunicat un preț solicitat pentru exploatația de la Oravița și nici un calendar pentru încheierea procesului. Agri Invest a raportat pentru 2025 un profit net de 20 de milioane de coroane daneze, echivalentul indicat de companie fiind de aproximativ 2,7 milioane de euro. Capitalul propriu a fost prezentat la 650 de milioane de coroane daneze, aproximativ 87 de milioane de euro, iar rata solvabilității la 82%. Aceste valori descriu situația financiară a companiei, nu rezultatele separate ale fermei de la Oravița. Sursa nu prezintă veniturile, profitul, datoriile sau fluxul de numerar aferente exclusiv exploatației oferite investitorilor. Investitorul ar prelua o exploatație, nu doar o suprafață de teren Oferta este adresată investitorilor strategici din agricultură, fondurilor de investiții și investitorilor instituționali. Miza unei asemenea tranzacții nu este numai suprafața, ci preluarea unei organizații agricole deja active. O evaluare completă ar necesita însă informații care nu au fost comunicate: suprafața deținută în proprietate și suprafața lucrată în arendă;gradul de comasare a parcelelor și durata contractelor de arendă;structura culturilor și istoricul producțiilor;accesul la apă și existența infrastructurii de irigații;utilajele, clădirile, silozurile și celelalte active incluse;situația angajaților și a contractelor comerciale;datoriile, garanțiile și obligațiile care ar putea fi transferate;regimul cadastral și juridic al terenurilor. Analiza AGRONET.ro privind marile exploatații agricole din România arată că numărul de hectare nu poate fi folosit singur pentru stabilirea valorii unei ferme. Infrastructura, accesul la apă, depozitarea, logistica, comasarea terenurilor, contractele și nivelul datoriilor pot cântări decisiv în prețul final. Suprafața este mare, dar nu plasează ferma între liderii naționali Cele 3.600 de hectare formează o exploatație importantă la nivel regional, dar sunt mult sub suprafețele administrate de cei mai mari operatori agricoli din România. Datele orientative prezentate anterior de AGRONET.ro indică exploatații de aproximativ 15.600–57.000 de hectare în cazul primelor cinci companii analizate, care lucrează împreună circa 138.000 de hectare. Comparația trebuie tratată cu prudență, deoarece suprafețele marilor grupuri pot combina terenuri în proprietate, arendate sau concesionate și provin din perioade diferite. În cazul fermei de la Oravița nu a fost publicată o asemenea împărțire. O eventuală preluare de către un operator agricol de mari dimensiuni ar putea influența local concurența pentru arendă, forța de muncă, servicii agricole și transport. Direcția și amploarea efectelor vor depinde însă de identitatea cumpărătorului și de strategia aplicată după tranzacție. Prețul nu poate fi estimat din datele publicate Informațiile disponibile nu permit calcularea valorii fermei prin simpla înmulțire a celor 3.600 de hectare cu un preț mediu al terenului. Un asemenea calcul ar ignora diferențele dintre proprietate și arendă, calitatea solului, amplasarea parcelelor, activele operaționale, contractele și situația financiară. Nici datele privind tranzacțiile obișnuite cu terenuri nu sunt direct comparabile cu vânzarea unei ferme funcționale. AGRONET.ro a relatat că, în prima jumătate a anului 2026, au fost finalizate zece tranzacții cu terenuri agricole de peste 30 de hectare, în valoare cumulată de aproape 18 milioane de lei. În 2025 au fost menționate 18 asemenea tranzacții, însumând aproximativ 49 de milioane de lei. Statisticile acoperă numai vânzările mari publicate la nivel central și nu reprezintă întreaga piață. În plus, ele se referă la terenuri, în timp ce oferta Agri Invest include o exploatație organizată și funcțională. Până la apariția unui preț solicitat, a structurii activelor și a situației juridice a celor 3.600 de hectare, procesul trebuie privit ca o testare a interesului investitorilor. Compania poate continua administrarea fermei dacă ofertele nu corespund obiectivelor sale.

Capitul de floarea-soarelui matur într-un lan, cu păsări negre zburând pe cer.

Floarea-soarelui, afectată de secetă și păsări – Unele parcele ar putea produce doar 200 kg la hectar

Ciorile pot reduce cu până la 90% recolta de floarea-soarelui pe unele parcele din Iași, Ialomița, Buzău și Dolj, potrivit relatării publicate de Euronews România. Fermierii spun că mijloacele sonore îndepărtează stolurile numai temporar, iar pierderile produse înaintea recoltării se adaugă efectelor secetei și scăderii recente a prețului semințelor. Ion Notingăr cultivă 320 de hectare de floarea-soarelui în județul Iași și estimează că parcelele sale sunt afectate în proporții cuprinse între 30% și 80%. În anumite puncte, gradul de dăunare s-ar apropia de 90%, după ce păsările au consumat semințele din capitule. Fermierul afirmă că o cultură de la care aștepta între 4.000 și 4.500 de kilograme la hectar ar putea produce, în zonele cele mai afectate, numai aproximativ 200 de kilograme la hectar. Datele descriu situația unei exploatații și nu reprezintă o evaluare oficială pentru suprafețele cultivate în cele patru județe. „Sunt stoluri de câte 5.000–6.000, de se înnegrește cerul în momentul în care apar în zonă.” Pierderea poate depăși 8.000 de lei la hectar Pentru perioada 6–12 iulie 2026, media națională de referință pentru floarea-soarelui era de 2.487 de lei pe tonă, la plecarea din siloz, potrivit unei analize AGRONET.ro privind evoluția prețurilor agricole. La acest reper și la o producție potențială de 4 tone la hectar, valoarea brută teoretică a recoltei ar fi de 9.948 de lei la hectar. Grad ipotetic de afectareProducție pierdutăValoare brută pierdută30%1,2 t/haaproximativ 2.984 lei/ha80%3,2 t/haaproximativ 7.958 lei/ha90%3,6 t/haaproximativ 8.953 lei/ha Calculul este orientativ și nu reprezintă preț garantat sau ofertă de achiziție. Cotația este o medie națională de referință, iar valoarea efectivă primită de fermier depinde de calitate, conținutul de ulei, impurități, cantitate, piață, transport și condițiile contractuale. În cazul descris de fermierul din Iași, scăderea de la 4–4,5 tone la aproximativ 200 de kilograme la hectar ar însemna pierderea aproape integrală a valorii comerciale a parcelei afectate. Tunurile și petardele au efect temporar Fermierii folosesc petarde și tunuri acustice și se deplasează între parcele pentru a îndepărta stolurile. Păsările pleacă atunci când apar oamenii sau zgomotele, dar revin după scurt timp. Denis Țopa, profesor la Facultatea de Agricultură a Universității de Științele Vieții din Iași, apreciază că păsările se adaptează rapid la mijloacele folosite repetat. Prezența oamenilor în câmp rămâne eficientă, dar este greu de asigurat permanent pe suprafețe de sute de hectare. În culturile horticole, plasele de excludere pot limita pagubele, după cum arată un ghid AGRONET.ro privind protejarea culturilor de păsări. Soluția nu poate fi transferată ușor la floarea-soarelui, din cauza suprafețelor mari, a costurilor și a necesității accesului utilajelor. Mijloacele sonore și vizuale pot fi mutate și alternate pentru a întârzia obișnuirea păsărilor, însă informațiile disponibile nu indică o metodă care să asigure protecția completă a culturilor în câmp deschis. Pagubele se suprapun peste scăderea prognozelor Atacul păsărilor intervine într-un sezon în care floarea-soarelui este deja afectată de temperaturile ridicate și deficitul de apă. În iulie 2026, serviciul MARS al Comisiei Europene a redus prognoza medie de randament pentru Uniunea Europeană de la 2,08 la 1,94 tone la hectar. Corecția de aproximativ 6,7% a fost determinată de valurile de căldură și seceta care au afectat înflorirea și umplerea semințelor. Datele și diferențele dintre culturile europene sunt prezentate într-o analiză AGRONET.ro despre reducerea randamentelor agricole. Pentru fermele atacate de stoluri, pierderea este dublă: plantele pot forma mai puține semințe din cauza secetei, iar o parte din producția rămasă este consumată înainte de recoltare. Fermierii trebuie să documenteze fiecare parcelă În lipsa unei soluții imediate, exploatațiile afectate au nevoie de o evidență detaliată a pagubelor. Documentarea ar trebui să cuprindă: data și parcela pe care au fost observate stolurile;suprafața afectată și localizarea zonelor cu pierderi mari;fotografii și înregistrări realizate în mai multe zile;densitatea plantelor și producția estimată înaintea atacului;capitulele și semințele afectate;mijloacele de descurajare folosite;producția obținută efectiv la recoltare. Termenul generic „ciori” nu este suficient pentru stabilirea regimului juridic. Identificarea speciei este necesară înaintea oricărei intervenții care depășește simpla alungare a păsărilor. Hotărârea Guvernului nr. 3/2023 stabilește procedura de acordare a despăgubirilor pentru pagubele produse de speciile de faună de interes cinegetic. Aplicabilitatea procedurii trebuie însă verificată pentru specia identificată, parcela afectată și situația concretă, împreună cu autoritățile și gestionarul fondului cinegetic. Sursa nu indică existența unei evaluări centralizate a suprafețelor afectate în Iași, Ialomița, Buzău și Dolj. Fără procese-verbale și estimări oficiale, pierderile totale la nivel regional nu pot fi calculate.

Femeie stând într-un lan de rapiță matură, lângă un indicator Pioneer PT315, sub cer senin.

Ingrid Staver, proprietara fermei Agrostaver din Galați și Brăila: Genetica avansată a făcut din rapiță cea mai profitabilă cultură a fermei în 2025

Alegerea hibridului poate influența marja culturii de rapiță, dar performanța dintr-o fermă nu garantează același rezultat în alte condiții de sol și climă. Un comunicat publicat de Mediafax prezintă experiența fermei Agrostaver din județele Galați și Brăila, care ar fi obținut în 2025 peste 5 tone la hectar cu hibrizii Pioneer PT314 și PT315. Exemplul trebuie raportat la datele mai largi ale pieței. Pentru România, comunicatul citează o estimare preliminară a Comisiei Europene de aproximativ 3,08 tone de rapiță la hectar în 2026. Randamentul de peste 5 tone la hectar provine dintr-o singură exploatație și dintr-un alt sezon, astfel că nu poate fi tratat drept nivel reprezentativ pentru fermierii români. Doi hibrizi cu moduri diferite de formare a producției Agrostaver exploatează aproximativ 1.400 de hectare în județele Galați și Brăila. Proprietara fermei, Ingrid Staver, afirmă că hibrizii PT314 și PT315 au susținut producția în condiții care au inclus semănat târziu, secetă, temperaturi ridicate și un episod sever de îngheț în primăvară. Potrivit informațiilor prezentate în comunicat: PT315 formează, de regulă, mai multe silicve;PT314 dezvoltă silicve mai mari, cu un număr superior de semințe;ambii hibrizi ar fi manifestat toleranță la secetă și stres termic;cultura ar fi depășit 5 tone la hectar în ferma Agrostaver în sezonul 2025. Aceste caracteristici și rezultate sunt comunicate de fermă și de furnizorul geneticii. Materialul nu prezintă date comparative din loturi independente, variante martor, densități, consumuri de îngrășăminte, tratamente sau costul complet al tehnologiei. „Genetica superioară ne oferă un avantaj important, susținând productivitatea, sănătatea culturilor și profitabilitatea, în timp ce ne ajută să gestionăm provocările generate de secetă, boli și modele meteorologice din ce în ce mai imprevizibile”, afirmă Ingrid Staver. Randamentul estimat pentru România este de 3,08 tone la hectar Diferența dintre media preliminară de 3,08 tone la hectar și rezultatul de peste 5 tone raportat de Agrostaver arată variația mare care poate exista între ferme și parcele. Producția finală depinde de interacțiunea dintre genetică, data semănatului, rezerva de apă, tipul solului, nutriție, protecția culturii și momentul recoltării. La nivelul Uniunii Europene, serviciul MARS al Comisiei Europene a redus în iulie prognoza medie pentru rapiță de la 3,18 la 3,14 tone la hectar. AGRONET.ro a prezentat revizuirea estimărilor europene, produsă după episoadele de căldură și deficitul de precipitații. IndicatorValoarePerioadă și acoperireRandament preliminar al rapiței în Româniaaproximativ 3,08 t/haestimare pentru 2026, citată în comunicatRandament MARS pentru rapiță în UE3,14 t/haprognoza din iulie 2026Rezultat raportat de Agrostaverpeste 5 t/haferma din Galați și Brăila, sezonul 2025Cotație medie a rapiței în România473,56 euro/tplecare din siloz, 20–26 iulie 2026 Comparația nu dovedește că diferența de producție este determinată exclusiv de hibrid. Rezultatul fermei provine dintr-un sezon anterior, în timp ce valorile pentru România și UE sunt prognoze medii pentru 2026. Producția ridicată trebuie raportată la costul tehnologiei Cea mai recentă cotație oficială disponibilă pentru România a fost de 473,56 euro pe tonă, echivalentul a aproximativ 2.478,99 lei pe tonă, pentru rapiță cu plecare din siloz în perioada 20–26 iulie 2026. Valorile și condiția comercială au fost prezentate de AGRONET.ro în analiza pieței rapiței. La un randament de 3,08 tone la hectar, această cotație ar corespunde unui venit brut teoretic de aproximativ 7.635 de lei la hectar. La 5 tone la hectar, valoarea brută teoretică ar depăși 12.390 de lei la hectar. Calculul nu reprezintă profitul fermei și nici o ofertă comercială. Din venit trebuie scăzute costurile cu: sămânța și tratamentul acesteia;fertilizarea;lucrările solului și semănatul;erbicidele, fungicidele și insecticidele;combustibilul și lucrările mecanizate;recoltarea, transportul și depozitarea;finanțarea capitalului de lucru;eventualele penalizări pentru umiditate, impurități sau conținutul de ulei. Un hibrid mai scump poate fi justificat economic dacă reduce riscul de pierdere sau produce un spor suficient de randament. Calculul trebuie făcut însă cu datele proprii ale fermei și cu rezultate obținute în condiții apropiate de cele ale parcelelor cultivate. Cererea europeană susține piața, dar recolta rămâne expusă vremii Oil World a redus prognoza recoltei de rapiță din Uniunea Europeană la 20,4 milioane de tone pentru sezonul 2026/2027. Revizuirile negative au vizat în special Polonia și Cehia, iar condiții mai slabe au fost semnalate și în România, Ungaria și Bulgaria, potrivit unei analize AGRONET.ro privind oferta europeană. În sezonul iulie 2025–iunie 2026, fabricile din UE au procesat 26,3 milioane de tone de rapiță, cu 1,2 milioane de tone mai mult decât în sezonul precedent. Activitatea ridicată a procesatorilor indică o cerere industrială importantă pentru semințe, ulei și șrot, dar nu garantează un anumit preț la poarta fermei. Pentru agricultori, efectele sunt în două direcții. O ofertă europeană mai redusă poate susține cotațiile, însă pierderea de producție la hectar poate anula avantajul unui preț mai mare pe tonă. În acest context, genetica este un instrument de gestionare a riscului, nu o garanție a randamentului sau a profitului. Ce trebuie comparat înainte de alegerea hibridului Pentru campania următoare, fermierii pot evalua hibrizii pe baza rezultatelor obținute în mai multe ferme și sezoane, nu doar a recordului raportat într-o singură exploatație. Sunt relevante: stabilitatea producției în ani diferiți;comportamentul la semănat întârziat;dezvoltarea înainte de intrarea în iarnă;toleranța la îngheț și la stres hidric;rezistența la scuturare;toleranța la principalele boli;uniformitatea maturării;conținutul de ulei;costul seminței raportat la sporul realist de producție. Rezultatul de peste 5 tone la hectar obținut de Agrostaver arată potențialul hibrizilor în condițiile tehnologice ale fermei. Pentru restul producătorilor, decizia trebuie fundamentată pe testări locale, istoricul parcelelor și pragul propriu de rentabilitate.

Două tinere îngrijesc plante verzi într-o seră, purtând mănuși de lucru.

Programul „Mândru să fiu fermier” pregătește 85 de liceeni pentru agricultura digitalizată, printr-o campanie PENNY derulată până la 3 noiembrie

Un program privat va sprijini 85 de elevi din patru licee agricole printr-o campanie desfășurată de PENNY România împreună cu World Vision România. Inițiativa „Mândru să fiu fermier” urmărește pregătirea tinerilor pentru agricultura modernă, într-un sector în care utilizarea utilajelor automatizate, a senzorilor și a datelor cere competențe tehnice tot mai avansate. Sprijinul va fi finanțat printr-o campanie de loializare organizată între 5 august și 3 noiembrie 2026. Pentru fiecare produs cumpărat dintr-o colecție de jucării de pluș și lămpi pentru copii, clienții vor contribui la programul destinat elevilor. Materialul publicat nu precizează valoarea totală a finanțării, suma transferată pentru fiecare produs cumpărat sau bugetul care va reveni fiecărui liceu. Nu sunt indicate nici numele celor patru unități de învățământ incluse în proiect. Agricultura modernă are nevoie de competențe tehnice Pregătirea elevilor este relevantă într-un sector în care experiența practică rămâne dominantă, iar formarea agricolă completă este rară. Datele Eurostat analizate de AGRONET.ro arată că numai 1% dintre managerii exploatațiilor din România aveau pregătire agricolă completă în 2023, față de 9,7% la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 94,5% dintre managerii români se bazau în principal pe experiența practică. Diferența devine importantă pe măsură ce fermele introduc sisteme de ghidare, aplicare variabilă, programe pentru administrarea exploatației, senzori și utilaje conectate. Aceste tehnologii nu pot fi folosite eficient doar prin achiziționarea echipamentelor: este nevoie de personal care să interpreteze informațiile, să urmărească consumurile și să transforme datele în decizii tehnice și economice. România se afla în 2023 între ultimele state ale Uniunii Europene după ponderea fermelor care utilizau agricultura de precizie. Numai 10–15% dintre exploatațiile românești foloseau cel puțin o tehnologie sau practică din această categorie, potrivit datelor prezentate de AGRONET.ro. Media europeană era de aproximativ 18%. Rezultatele programului vor depinde de activitățile oferite elevilor World Vision România susține că fermele au nevoie de tineri capabili să lucreze cu tehnologii și echipamente avansate. Pentru ca programul să contribuie efectiv la pregătirea acestora, activitățile ar trebui să depășească prezentările generale și să includă experiență practică în ferme, ateliere sau laboratoare. Un program de formare aplicată poate cuprinde: utilizarea utilajelor și a echipamentelor agricole moderne;acces la programe pentru gestionarea fermelor și interpretarea datelor;stagii desfășurate în exploatații sau companii agricole;mentorat oferit de tehnicieni, fermieri și profesori;obiective de învățare și evaluarea competențelor dobândite;legături cu oportunități ulterioare de studiu sau angajare. Sursa nu oferă informații despre durata pregătirii, disciplinele abordate, numărul de ore practice, criteriile de selecție a elevilor sau modul în care vor fi măsurate rezultatele. În lipsa acestor date, inițiativa poate fi evaluată deocamdată prin numărul beneficiarilor anunțați, nu prin efectul asupra pregătirii și angajării lor. Campania de loializare se desfășoară până la 3 noiembrie Clienții vor primi un punct de loialitate pentru fiecare 20 de lei cheltuiți pe un bon fiscal. Utilizatorii PENNY Card vor beneficia de puncte duble, care pot fi acumulate și în aplicația retailerului. După strângerea a cinci puncte, cumpărătorii vor putea achiziționa unul dintre produsele colecției cu o reducere de până la 70% față de prețul standard. Colecția cuprinde șase personaje de pluș și patru lămpi cu lumină LED. PENNY România afirmă că proiectul urmărește să prezinte agricultura drept o opțiune profesională pentru noile generații. Legătura dintre școli și angajatori este importantă și pentru dezvoltarea învățământului dual. Un exemplu este Campusul AGRITECH din Iași, unde licee, universități și companii pregătesc un traseu educațional orientat spre agricultură, industria alimentară, automatizări și tehnologii digitale. Pentru cei 85 de elevi, efectul programului va depinde în principal de accesul la pregătire practică, echipamente și mentori, precum și de continuarea sprijinului după încheierea campaniei de loializare. Publicarea liceelor participante, a bugetului și a indicatorilor de rezultat ar permite evaluarea contribuției proiectului la formarea viitorilor specialiști agricoli.

O vacă alb-maronie și un vițel stau lângă un recipient de hrană, pe o pășune verde, cu arbori în fundal.
Zootehnie

Ploile susțin producția de lapte în sudul Dâmboviței – Pășunile au rămas verzi în august

Ploile au susținut producția de lapte în sudul Dâmboviței, unde crescătorii spun că pășunile au rămas verzi, iar animalele produc mai mult decât în perioadele secetoase din anii anteriori, relatează AGRO TV. Situația locală este favorabilă, dar sursa nu indică volumele livrate, prețurile primite de fermieri sau evoluția veniturilor la nivelul întregului județ. Fermierii intervievați atribuie producția bună precipitațiilor abundente din primăvară și de la începutul verii. Apa a menținut vegetația pe islaz, iar animalele au avut acces la iarbă verde și suficient de hrănitoare inclusiv la începutul lunii august. „Este un an destul de bun din punct de vedere al producției de lapte. Au fost multe ploi, iar asta a făcut ca la acest moment islazul să fie încă verde, iar iarba, hrănitoare.” Declarația îi aparține lui Aurică Muscalu, crescător de animale din sudul județului Dâmbovița. Acesta compară situația din august 2026 cu aceeași perioadă a anului trecut, când iarba de pe pășune era uscată și animalele aveau mai puțină hrană disponibilă. Pășunea verde reduce presiunea asupra furajării Menținerea vegetației pe islaz poate limita necesarul de hrană cumpărată în timpul verii. Pentru fermele mici, efectul este important deoarece furajele, combustibilul, energia și forța de muncă reprezintă o parte semnificativă din costul unui litru de lapte. Avantajul depinde însă de calitatea pășunii, încărcătura de animale pe hectar, accesul la apă și durata perioadei cu vegetație activă. Ploile nu garantează automat o producție ridicată dacă temperaturile cresc puternic sau dacă animalele intră în stres termic. AGRONET.ro a prezentat efectele caniculei asupra fermelor de lapte din vestul Europei, unde unele exploatații au raportat scăderi importante chiar și după instalarea ventilatoarelor și a sistemelor de răcire. În sudul Dâmboviței, pășunea menținută de precipitații pare să fi compensat, cel puțin temporar, o parte dintre riscurile specifice verii. Nicolae Laurențiu, un alt crescător din zonă, afirmă că producția obținută în prezent este mai mare decât în primăvară și permite realizarea unui venit mai bun. Materialul nu precizează însă numărul animalelor, cantitatea produsă zilnic sau prețul de vânzare. Situația locală diferă de evoluția națională Declarațiile din Dâmbovița descriu o zonă restrânsă și nu pot fi extinse asupra întregului sector. Datele prezentate anterior de AGRONET.ro privind piața laptelui arată o evoluție nefavorabilă la nivel național în primele luni ale anului 2026. IndicatorPerioada comparatăEvoluțiePrețul mediu al laptelui crud la poarta fermeiaprilie 2026 față de martie 2026-5,2%Prețul mediu al laptelui crud la poarta fermeiaprilie 2026 față de aprilie 2025-10,5%Cantitatea de lapte colectată în Româniaianuarie-aprilie 2026 față de aceeași perioadă din 2025aproximativ -13% Valorile provin din date ale Comisiei Europene și descriu laptele crud colectat la nivel național. Ele nu arată separat situația fermelor din Dâmbovița și nici nu includ evoluția ulterioară din lunile de vară. O producție mai mare nu înseamnă automat și un profit mai ridicat. Venitul fermei depinde de prețul negociat, calitatea laptelui, penalizări sau bonificații, costul furajelor, cantitatea comercializată și termenul în care procesatorul efectuează plata. Vânzarea către clienți locali oferă o alternativă Crescătorii intervievați afirmă că produsele fermelor mici din zonă își găsesc cumpărători și că numărul clienților a crescut. Sursa nu precizează dacă laptele este livrat procesatorilor, vândut direct sau transformat în brânzeturi și alte produse. Vânzarea directă poate păstra mai multă valoare în fermă, dar presupune condiții sanitar-veterinare, răcire, procesare, ambalare, transport și o clientelă stabilă. Pentru gospodăriile care nu au aceste capacități, continuitatea traseelor de colectare rămâne esențială. Diferența dintre situația din Dâmbovița și cea din alte zone este vizibilă în județul Alba, unde unele exploatații mici au rămas fără cumpărător după oprirea traseelor de colectare. AGRONET.ro a relatat că volumele reduse și distanțele mari au făcut transportul nerentabil, inclusiv în zone cu gospodării certificate ecologic. Lipsa forței de muncă rămâne problema comună Chiar și în condițiile unei producții bune și ale unei piețe locale funcționale, crescătorii din Dâmbovița reclamă lipsa lucrătorilor. Activitatea este susținută în mare parte de persoane în vârstă, în timp ce puțini tineri aleg să preia fermele sau să lucreze permanent în zootehnie. Această problemă poate limita dezvoltarea exploatațiilor indiferent de nivelul producției. Creșterea efectivului sau extinderea procesării presupun mai multă muncă zilnică, iar animalele trebuie hrănite și mulse inclusiv în weekenduri și în zilele de sărbătoare. Situația din sudul Dâmboviței arată avantajul unei baze furajere menținute de precipitații și al accesului la clienți locali. Pentru a stabili însă dacă fermele au într-adevăr venituri mai bune decât în 2025 sunt necesare date privind producția pe animal, prețul efectiv primit, cantitatea vândută și costurile suportate de fiecare exploatație.

Depozit agricol ordonat, cu paleți de saci neutri de sămânță, poartă încuiată și un echipament exterior discret de supraveghere, în lumină de dimineață.

Depozite pline înainte de semănat: ce controale reduc riscul dispariției loturilor de sămânță

Înainte de campania de toamnă, o magazie plină cu sămânță nu înseamnă doar stoc pentru semănat, ci și loturi care trebuie să rămână identificabile, complete și disponibile la timp. La roata fermei, riscul se reduce mai bine prin ordine, verificări și acces controlat decât prin confruntare sau improvizații. Ce poate observa fermierul și ce trebuie verificat Un palet mutat fără mențiune în evidență, un sigiliu lipsă, ambalaje desfăcute, urme la o ușă secundară, o cheie care nu mai este la locul stabilit ori diferențe între numărul de saci și documentele de predare sunt semnale care merită verificate imediat. Ele nu dovedesc, singure, că a avut loc un furt: pot apărea și din erori de manipulare, livrări neînregistrate sau acces neclar al personalului. Verificarea practică pornește de la trei întrebări: ce lot este fizic în depozit, cine a avut acces și ce document confirmă ultima mișcare. Păstrați împreună identificarea lotului, cantitatea ambalată, poziția din magazie și momentul ultimei verificări. Astfel, o neconcordanță poate fi delimitată înainte ca sămânța să plece spre semănat. Controale simple înainte de livrări și semănat Faceți un inventar fizic pe loturi, nu doar pe totalul de saci sau paleți. Confruntați rezultatul cu documentele de recepție, mișcare internă și predare.Marcați clar zona, paletul și poziția fiecărui lot, fără a afișa inutil informații despre valoarea ori destinația transporturilor în exteriorul depozitului.Verificați toate punctele reale de intrare: poarta, ușile laterale, ferestrele, accesul din curte și eventualele căi folosite la încărcare. Orice acces care nu mai este necesar trebuie ținut închis și controlat.Stabiliți cine deschide magazia, cine predă loturile și cine confirmă ieșirea. Separarea acestor roluri reduce riscul ca o lipsă să rămână neobservată.Țineți o evidență a cheilor, codurilor și persoanelor care intră în zonă. La schimbarea personalului, a programului ori a modului de livrare, revizuiți această evidență.Programați încărcarea astfel încât sacii pregătiți pentru plecare să nu rămână peste noapte într-o zonă accesibilă din exterior.Verificați la finalul zilei dacă zonele de încărcare au rămas goale, închise și dacă documentele loturilor pregătite corespund cu marfa rămasă. Măsuri proporționale, nu improvizații Securitatea fizică se construiește din măsuri organizatorice, tehnice și procedurale, potrivite riscului real al obiectivului. Pentru o fermă sau un punct de distribuție, soluția nu este neapărat aceeași ca pentru un depozit mare: contează amplasarea, vecinătățile, programul, fluxul de marfă, numărul punctelor de acces și istoricul incidentelor. Nu urmăriți persoane, nu blocați ieșiri, nu încercați reținerea cu forța și nu folosiți capcane ori mijloace care pot răni. Dacă este necesară reorganizarea pazei, a controlului accesului, a alarmării sau a supravegherii, cereți evaluarea unui specialist autorizat în securitate fizică. Cadrul aplicabil prevede analizarea riscurilor și alegerea măsurilor în funcție de vulnerabilitățile obiectivului. Dacă folosiți camere sau control electronic Camerele și alte mijloace electronice pot completa controlul depozitului, dar nu înlocuiesc inventarul și procedura de predare. Imaginile persoanelor sunt date cu caracter personal; scopul, amplasarea, accesul la înregistrări, păstrarea lor și informarea persoanelor trebuie organizate legal și proporțional. Pentru configurare, documentare și exploatare, verificați cerințele aplicabile și implicați, după caz, specialistul în securitate fizică și persoana responsabilă de protecția datelor. Ce faceți când apare o diferență de inventar Opriți predarea din lotul neclar și păstrați separat documentele, ambalajele ori alte elemente relevante, fără a modifica inutil locul constatării.Reverificați numărătoarea cu o a doua persoană și comparați pozițiile fizice cu ultima mișcare înregistrată.Notați data, ora, lotul, cantitatea constatată, persoanele care au verificat și ce accesuri erau deschise sau utilizate.Anunțați responsabilul fermei și specialistul competent pentru securitatea fizică atunci când situația indică o vulnerabilitate sau un incident.Dacă există suspiciunea rezonabilă de furt ori un pericol imediat, sesizați poliția competentă; în urgență, apelați 112. Nu transformați verificarea într-o confruntare cu persoane din curte sau din afara fermei. Control de sezon pentru luna august În perioada pregătirii campaniei de toamnă, verificați din timp loturile rezervate pentru semănat, mai ales după recepții, mutări între magazii și pregătirea livrărilor către ferme. Pentru fiecare lot de sămânță, ținta este simplă: să poată fi găsit repede, numărat corect și predat numai de persoanele desemnate. Acest control protejează atât marfa, cât și continuitatea lucrărilor din câmp. O lipsă de saci este un semnal de verificat, nu o invitație la acuzații. Păstrați oamenii în siguranță, fixați faptele prin evidențe și lăsați constatarea unei fapte penale autorităților competente. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist autorizat în securitate fizică și poliția competentă. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Tractor cu rampă de stropit pe un câmp cultivat, lângă o margine cu flori sălbatice și un panou cu simboluri de biodiversitate.

Strategia pentru biodiversitate trece de Senat cu 82 de voturi – noile obligații nu se aplică încă fermelor, iar proiectul merge la Camera Deputaților

Senatul a adoptat Strategia pentru biodiversitate cu modificări pentru agricultură, cu 82 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”. Proiectul privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 a trecut la 4 august 2026 de prima Cameră sesizată, astfel că votul nu încheie procedura parlamentară. Pentru ferme, cea mai importantă modificare privește ținta de reducere cu 50% asociată pesticidelor. Textul adoptat de Senat se referă la diminuarea riscului de poluare, nu la obligația de a reduce la jumătate cantitatea de produse utilizată în agricultură. Ce s-a schimbat pentru agricultură Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii, a susținut că produsele pentru protecția plantelor trebuie utilizate corect, astfel încât riscul pentru mediu să fie redus, fără aplicarea unei diminuări cantitative uniforme tuturor exploatațiilor. O asemenea diferențiere este importantă deoarece consumul, presiunea bolilor și dăunătorilor și tehnologiile aplicate diferă între culturi, regiuni și ferme. Documentul nu stabilește deocamdată metoda prin care va fi calculată reducerea riscului și nici indicatorii care vor fi folosiți pentru verificarea exploatațiilor. ElementSituația după votul SenatuluiStatutul proiectuluiAdoptat de prima Cameră sesizatăȚinta de 50%Vizează riscul de poluare, nu reducerea automată a cantității de pesticideObligații noi pentru fermeNu se aplică automat prin votul SenatuluiModificarea plăților APIANu a fost anunțatăNouă schemă compensatorieNu este deschisăEtapa următoareDezbaterea în Camera Deputaților Strategia stabilește obiective de politică publică, însă regulile aplicabile fiecărei ferme vor trebui introduse ulterior prin acte normative, modificări ale Planului Strategic PAC, standarde tehnice sau planuri de management. AGRONET.ro a explicat că documentul nu deschide o subvenție nouă și nu modifică prin el însuși condițiile actuale ale eco-schemelor, intervențiilor de agromediu sau plăților APIA. Ținta de restaurare de 30% nu este prezentată drept obligație exclusivă a României O altă intervenție susținută de Ministerul Agriculturii privește restaurarea ecosistemelor degradate. Tánczos Barna a precizat că obiectivul de 30% până în 2030 este o țintă globală, nu un procent care trebuie aplicat imediat și integral suprafeței României. Documentul nu identifică încă suprafețele agricole care ar urma să intre în viitorul plan de restaurare. Nu sunt stabilite nici activitățile care ar putea fi limitate, durata măsurilor sau pierderile economice pe care le-ar putea suporta proprietarii și utilizatorii terenurilor. Ministrul a mai arătat că includerea unui teren într-o arie protejată nu înseamnă automat interzicerea activităților agricole. Siturile Natura 2000, de exemplu, nu sunt în întregime zone de protecție strictă. Regimul concret depinde de categoria ariei, planul de management și măsurile stabilite pentru fiecare amplasament. Compensațiile sunt susținute, dar nu pot fi încă solicitate MADR a propus ca restricțiile care produc pierderi de venit pe terenurile agricole și forestiere să fie însoțite de plăți compensatorii. Ministerul cere ca metodologia de calcul și mecanismele financiare să fie pregătite înaintea aplicării măsurilor de restaurare. Principiul nu reprezintă însă o schemă de finanțare activă. Nu sunt publicate: bugetul disponibil;cuantumul pe hectar;suprafețele eligibile;durata angajamentelor;documentele necesare;instituția care va primi cererile;calendarul plăților. Condițiile actuale sunt prezentate într-o analiză AGRONET.ro privind compensarea veniturilor pierdute. Până la publicarea unei metodologii și alocarea unui buget, fermierii nu pot considera plățile aprobate sau garantate. Organizațiile agricole cer în continuare evaluarea pierderilor Înaintea votului, reprezentanții fermierilor au solicitat identificarea suprafețelor care ar putea intra sub restricții și calcularea impactului asupra producției. Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, a cerut studii de impact, reguli aplicabile și compensații pentru exploatațiile afectate, potrivit unui material AGRONET.ro despre poziția sectorului agricol. Modificarea referitoare la reducerea riscului de poluare răspunde uneia dintre criticile fermierilor, dar nu rezolvă toate întrebările privind suprafețele protejate, costurile tehnologice și compensarea pierderilor. Proiectul urmează să fie analizat de Camera Deputaților. Până la încheierea procedurii parlamentare și publicarea actelor de aplicare, votul Senatului nu schimbă automat tehnologiile din ferme, cererile APIA sau regimul de utilizare al terenurilor agricole.

Fermier care consultă o tabletă la marginea unui câmp cultivat, cu un utilaj agricol lucrând în fundal.

Datele din fermă trebuie să schimbe decizii, nu doar să umple rapoarte

Datele nu reduc singure costurile unei ferme, dar pot arăta unde se pierd bani, timp și inputuri. Un studiu de caz publicat de CNH arată că adevărata valoare a digitalizării apare atunci când informațiile din semănat, fertilizare, tratamente și recoltare sunt comparate și transformate în decizii pentru sezonul următor. În multe ferme, digitalizarea începe cu achiziția unui sistem și se oprește la hărți colorate, rapoarte și ecrane pline de indicatori. Managementul bazat pe date începe însă cu o întrebare concretă: unde apar suprapuneri, ce parcelă consumă prea mult, ce lucrare nu produce efectul așteptat și de ce aceeași tehnologie dă rezultate diferite de la un an la altul? Ferma are nevoie de un circuit al deciziei O informație izolată spune puțin. O hartă a producției devine utilă numai dacă poate fi comparată cu doza de îngrășământ, momentul aplicării, condițiile din teren și calitatea recoltei. Circuitul corect este simplu: ferma stabilește obiectivul lucrării;înregistrează modul în care lucrarea a fost executată;măsoară rezultatul;compară parcelele și anii agricoli;modifică tehnologia acolo unde datele justifică schimbarea. În fertilizare, de exemplu, întrebarea importantă nu este doar cât azot a fost administrat. Contează cât s-a regăsit în producție și în calitatea recoltei. O doză mai mare poate ridica cheltuiala fără un spor economic proporțional. O doză prea mică poate reduce randamentul sau poate coborî calitatea sub nivelul cerut de cumpărător. Prin compararea aplicărilor cu rezultatele recoltării, ferma poate construi un răspuns pentru fiecare parcelă. În acest fel, planul pentru anul următor pornește de la experiența măsurată, nu doar de la o rețetă generală. Suprapunerile mici devin costuri mari La tratamente, pierderile nu apar numai prin alegerea greșită a produsului sau a momentului de aplicare. Ele se acumulează și din suprapuneri, zone ratate, variații de doză și reluarea unor lucrări. Pe o singură trecere, diferența poate părea redusă. Repetată pe întreaga suprafață și în mai multe campanii, ea devine o cheltuială importantă. În cazul prezentat de sursă, coordonarea lucrărilor și controlul mai precis al aplicării au dus la o creștere raportată a eficienței de 15–20%. Asemenea valori nu trebuie transferate automat de la o exploatație la alta. Ele arată însă unde poate fi găsită economia: la marginea parcelei, în întoarceri, în zonele tratate de două ori, în golurile rămase între treceri și în diferențele dintre doza stabilită și cea aplicată efectiv. Datele trebuie să lege oamenii și lucrările Digitalizarea unei ferme nu este doar o problemă de senzori. Este și o problemă de organizare. Când operatorii lucrează după aceleași limite de parcelă și văd suprafața deja parcursă, coordonarea devine mai ușoară. Se reduc trecerile duble, zonele omise și timpul pierdut cu explicații repetate. Administratorul poate urmări progresul lucrărilor, iar documentele de consum și aplicare se întocmesc mai repede. Acest lucru contează mai ales în perioadele scurte de lucru, când fiecare oră poate influența rezultatul. O fermă care își coordonează bine oamenii și lucrările poate câștiga capacitate fără să mărească în aceeași măsură consumul de inputuri și numărul de ore lucrate. Datele pot îmbunătăți și relația cu proprietarii terenurilor, prestatorii sau partenerii comerciali. O evidență exactă arată ce lucrare s-a făcut, când, pe ce suprafață și cu ce consum. Discuția se mută de la estimări la documente verificabile. Agricultura de precizie începe cu o problemă măsurabilă În România, agricultura de precizie era folosită în aproximativ 10–15% dintre ferme în 2023, potrivit datelor analizate de AGRONET.ro. Adoptarea redusă nu ține numai de prețul tehnologiei, ci și de lipsa unei legături între investiție și problema economică pe care trebuie să o rezolve. O fermă nu are nevoie de toate funcțiile disponibile. Are nevoie de acele informații care pot schimba o decizie: consumul real pe parcelă;suprafața tratată de două ori;diferența dintre doza planificată și cea aplicată;producția obținută după fiecare variantă tehnologică;timpul pierdut între lucrări;costul pe hectar și marja rămasă. Înaintea unei investiții, administratorul ar trebui să stabilească indicatorul urmărit și economia necesară pentru recuperarea costului. Fără această disciplină, tehnologia poate adăuga rapoarte, dar nu și control financiar. Decizia rămâne la fermier Programele pot colecta informații, semnala abateri și compara rezultate. Ele nu cunosc însă toate detaliile contractelor, riscurile de piață, experiența parcelei și capacitatea financiară a exploatației. AGRONET.ro a analizat rolul inteligenței artificiale în ferme: automatizarea poate prelua calculele repetitive și monitorizarea, însă alegerea intervenției și răspunderea pentru rezultat rămân la agricultor. Următorul pas al digitalizării nu este neapărat un ecran în plus. Este construirea unei memorii a fermei, în care fiecare lucrare poate fi legată de cost, producție și calitate. Când acest circuit funcționează, datele nu mai sunt o arhivă tehnică, ci devin un instrument de management.

Prune mov pe ramuri, lângă o ladă cu fructe și cercetători aflați într-o livadă.

Pomicultorii sunt invitați pe 6 august la Mărăcineni – programul „Zilele prunului” include soluții pentru irigare, fertirigare și monitorizarea umidității

„Zilele prunului” are loc la Mărăcineni pe 6 august 2026, de la ora 09:00, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, potrivit Societății Române a Horticultorilor. Evenimentul reunește cercetători, specialiști și producători pentru prezentări despre perspectivele culturii prunului, nutriție, protecție fitosanitară, irigare și fertirigare. Programul este organizat de ICDP Pitești-Mărăcineni, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și Societatea Română a Horticultorilor – Filiala Argeș. Activitățile sunt programate în intervalul 09:00–15:00. Perspectivele culturii prunului Prima prezentare va fi susținută de Mădălina Butac, din partea ICDP Pitești-Mărăcineni, și va aborda situația actuală și perspectivele culturii prunului. Tema este relevantă pentru pomicultorii care urmăresc alegerea soiurilor, adaptarea plantațiilor la condițiile locale și organizarea producției în funcție de perioada de maturare și destinația fructelor. Institutul de la Mărăcineni desfășoară activități de ameliorare, testare și evaluare pentru mai multe specii pomicole. AGRONET.ro a prezentat recent nouă soiuri românești de afin create la Mărăcineni, diferențiate prin perioada de coacere, aromă și modul de organizare a recoltării. Nutriție și protecție fitosanitară Florin Nicola, reprezentant al Holland Farming, va prezenta tehnologii moderne de nutriție și protecție fitosanitară pentru cultura prunului. Tema leagă alimentarea pomilor cu elemente nutritive de menținerea stării fitosanitare a plantației. Pentru exploatațiile comerciale, programul de fertilizare și intervențiile de protecție influențează direct formarea producției, calitatea fructelor și uniformitatea loturilor recoltate. Monitorizarea apei și managementul fertirigării Claudiu Plătărescu, din partea Netafim, va susține prezentarea „Digital Farming: Monitorizarea umidității în sistemele de irigații îngropate și managementul evenimentelor de fertirigare în livezile de sâmburoase”. Sesiunea va urmări utilizarea datelor despre umiditate pentru programarea udărilor și administrarea elementelor nutritive prin sistemul de irigare. În livezile de sâmburoase, corelarea apei cu fertirigarea poate ajuta la distribuirea controlată a resurselor în perioadele importante pentru dezvoltarea fructelor. Expoziție de fructe și vizită în loturile demonstrative Participanții vor putea vedea o expoziție de fructe și vor vizita loturile demonstrative ale institutului. Componenta practică oferă posibilitatea comparării materialului pomicol și a observațiilor din prezentările tehnice cu plantele și fructele din câmpurile experimentale. Evenimentul pune astfel în aceeași agendă cercetarea pomicolă, tehnologia de cultură și experiența producătorilor, cu accent pe deciziile aplicate în plantațiile de prun.

O mână cu mănușă albastră ține o eprubetă la suprafața apei, lângă vegetație de mal.
Mediu

O metodă cu plante și rocă mărunțită ar putea reduce costul depoluării solurilor cu PFAS

O metodă propusă pentru solurile contaminate cu PFAS ar putea reduce puternic costul depoluării, prin combinarea amendamentelor minerale alcaline, a plantelor care preiau poluanții și a tratării termice a biomasei, relatează ScienceAlert. Cercetătorii estimează un cost de aproximativ 29.000 de dolari pe hectar pentru un proces desfășurat pe o perioadă de până la 20 de ani, mult sub nivelul metodelor bazate pe excavarea și tratarea solului. Soluția este descrisă într-un studiu publicat în PNAS și se adresează în special terenurilor agricole contaminate prin aplicarea nămolurilor provenite din tratarea apelor uzate. PFAS este denumirea unei familii de substanțe sintetice per- și polifluoroalchilice, cunoscute și drept „substanțe chimice eterne”, deoarece legăturile foarte puternice dintre carbon și fluor le fac extrem de persistente în sol, apă și organisme. Rezultatele prezentate sunt în mare parte modelări, nu dovada unei tehnologii deja validate comercial, astfel că eficiența și costurile trebuie confirmate în condiții reale de fermă. Cum ar urma să fie extrase PFAS din sol Prima etapă presupune aplicarea unei roci alcaline mărunțite pe terenul contaminat. Cercetătorii au folosit bazaltul în modelul lor, dar menționează și calcarul ca posibilă alternativă. Amendamentul ar trebui să ridice pH-ul solului spre valoarea 7. Această schimbare ar mări mobilitatea și disponibilitatea pentru plante a unor compuși PFAS, în special acidul perfluorooctanoic, cunoscut prin abrevierea PFOA, și sulfonatul de perfluorooctan, cunoscut drept PFOS. După corectarea pH-ului, pe teren ar urma să fie cultivate plante capabile să acumuleze acești poluanți, precum: cânepa;ierburile perene cu producție ridicată de biomasă;alte specii care pot prelua rapid PFOS din sol. Plantele sunt apoi recoltate, iar biomasa contaminată este supusă pirolizei, un tratament termic realizat în absența sau cu un aport foarte redus de oxigen. În urma procesului se obține biochar, un material bogat în carbon. Cercetătorii propun ca biocharul rezultat să fie reaplicat pe teren, unde ar putea imobiliza o parte dintre substanțele PFAS rămase și ar putea limita transferul acestora către culturile furajere. Totuși, această etapă ridică una dintre principalele întrebări ale metodei: ce cantitate de PFAS este distrusă prin piroliză și ce cantitate rămâne în materialul rezultat. Costurile sunt calculate pentru un tratament de lungă durată Metodele actuale de depoluare pot presupune îndepărtarea stratului contaminat, transportul solului și tratarea lui la temperaturi ridicate. Aceste intervenții pot fi mai rapide decât fitoremedierea, dar afectează stratul fertil și presupun costuri foarte mari. MetodăCost estimatDurată și efect asupra terenuluiExcavarea și tratarea solului800.000–1,6 milioane de dolari/haIntervenție intensivă, cu îndepărtarea stratului superiorAmendamente alcaline, plante și pirolizăaproximativ 29.000 de dolari/haProces repetat până la 20 de ani, cu menținerea solului pe amplasament Valorile sunt estimări pentru Statele Unite și nu pot fi transferate automat unei exploatații din România. Costurile cu materialele, transportul, energia, analizele, culturile și gestionarea biomasei diferă de la o regiune la alta. Modelul economic include și bilanțul emisiilor. Mărunțirea și transportul rocilor, recoltarea biomasei și piroliza consumă energie, în timp ce alterarea accelerată a rocii și stocarea carbonului în biochar pot contribui la captarea dioxidului de carbon. La o aplicare pe scară națională în Statele Unite, cercetătorii estimează o eliminare netă de aproximativ 10,5 milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Aceasta este o proiecție dependentă de respectarea întregului sistem tehnic, nu un rezultat măsurat deja la nivel național. Piroliza biomasei contaminate rămâne punctul sensibil Studiul nu elimină riscul mutării poluării din sol în plante și apoi într-un alt material. Biomasa care acumulează PFAS trebuie recoltată, transportată și tratată într-un sistem controlat, fără ca substanțele să reintre în apă, aer sau lanțul alimentar. Cercetările privind comportamentul PFAS în timpul pirolizei nu au ajuns la o concluzie unică. Un studiu citat de ScienceAlert indică necesitatea unei temperaturi de cel puțin 800 de grade Celsius pentru reducerea suficientă a concentrațiilor. Temperaturile ridicate cresc însă consumul de energie și costurile instalației. Înaintea utilizării biocharului pe teren ar fi necesare analize care să stabilească: ce compuși PFAS au fost distruși;ce concentrații au rămas în biochar;dacă s-au format alți produși de degradare;cât de stabil sunt fixați poluanții rămași;dacă materialul poate fi utilizat fără riscuri pentru culturile următoare. În lipsa acestor verificări, reaplicarea biocharului ar putea imobiliza contaminanții, dar nu ar demonstra eliminarea lor definitivă. Contaminarea este legată de folosirea nămolurilor pe terenuri agricole Nămolurile tratate provenite de la stațiile municipale de epurare sunt folosite în unele regiuni ca sursă de materie organică și nutrienți. Problema apare atunci când apele uzate colectează PFAS din activități industriale, produse de consum, spume pentru stingerea incendiilor sau alte surse. Stațiile de epurare nu au fost proiectate, în mod obișnuit, pentru distrugerea completă a acestor compuși. O parte poate rămâne în apă, iar o altă parte se poate concentra în nămol. Un studiu bazat pe un sondaj al Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite, realizat în 2001, estima că între 2.749 și 3.450 de kilograme de PFAS se aflau în cantitatea anuală de biosolide produsă în țară. Aproximativ jumătate din aceste materiale era aplicată pe terenuri agricole. Cifrele sunt vechi și nu descriu situația din 2026, dar arată de ce contaminarea acumulată în timp poate deveni dificil de gestionat. Odată ajunse în sol, PFAS se degradează foarte greu. Ele se pot deplasa spre apele subterane, pot fi preluate de plante și pot intra în furaje sau alimente. Unele cercetări epidemiologice au identificat asocieri între expunere și anumite tipuri de cancer, probleme cardiovasculare sau de fertilitate, însă intensitatea legăturilor diferă între compuși, niveluri de expunere și populații. Ce ar putea însemna metoda pentru fermele europene Studiul este construit pentru condițiile și costurile din Statele Unite. În Europa, o eventuală aplicare ar necesita validarea metodei pentru solurile locale, regimul precipitațiilor, culturile disponibile și regulile privind cânepa, deșeurile, biocharul și biomasa contaminată. În același timp, Uniunea Europeană analizează o restricție extinsă asupra utilizării PFAS. AGRONET.ro a prezentat stadiul procedurii europene și posibilele efecte asupra fermelor, inclusiv riscurile asociate apei, solului, nămolurilor, furajelor și ambalajelor alimentare. Pentru proprietarii terenurilor afectate, avantajul potențial al metodei este păstrarea stratului fertil și distribuirea costului pe mai mulți ani. Dezavantajul este durata lungă, în care terenul poate rămâne supus unor restricții privind culturile cultivate, utilizarea biomasei și comercializarea producției. Cercetarea oferă o direcție pentru reducerea costurilor depoluării, nu o soluție disponibilă imediat fermierilor. Următoarele etape trebuie să arate cât PFAS poate fi extras anual în condiții reale, câte cicluri de cultură sunt necesare și cum poate fi tratată biomasa fără transferarea contaminării.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.