Bărbat în prim-plan, cu o turmă de oi și o clădire oficială cu steaguri tricolore pe fundal.

Ionică Sterp cheamă fermierii cu oi și tractoare în fața Guvernului – protestul este anunțat pentru 15 septembrie

Ionică Sterp cheamă fermierii la București pe 15 septembrie, într-un apel publicat pe Facebook în care îi invită la mobilizare pe crescătorii de animale, agricultori și legumicultori. Protestul este anunțat în fața Guvernului, iar reprezentantul Asociației Profesionale a Ciobanilor spune că participanții ar urma să vină inclusiv cu oi, tractoare și baloți. Pentru AGRONET.ro, informația reprezintă o continuare a unui subiect deja urmărit. ROMOVIS anunțase încă din 3 august noi proteste dacă Guvernul și ANSVSA nu transformă negocierile în măsuri aplicabile fermelor. Noutatea din 17 august este stabilirea datei de 15 septembrie și încercarea de a extinde mobilizarea dincolo de sectorul ovin.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Câmp agricol în august, cu vânt și nori de instabilitate

Meteo agricol România 18 august 2026, ora 12: vânt puternic în Muntenia și Maramureș, atenție la lucrările sensibile după prânz

La 18 aug. 2026, 12:00, vântul puternic este fenomenul care limitează lucrările sensibile în cea mai mare parte a țării. În Maramureș, aversele ușoare, umiditatea ridicată și rafalele cer amânarea accesului pe teren. În Muntenia, vremea rămâne în principal uscată, însă căldura și vântul impun atenție la personal, culturi și irigare. Pentru după-amiază și spre seară, transportul poate continua selectiv, dar tratamentele nu sunt o opțiune sigură în regiunile afectate de vânt sau instabilitate. Orientare rapidă pentru ferme Amânați tratamentele în ferestrele cu vânt, averse apropiate sau căldură accentuată.Prioritizați verificarea accesului și a umidității în Maramureș; transportul are risc ridicat acolo.În Muntenia, Moldova și București-Ilfov, verificați apa disponibilă în sol și adaptați programul la căldură.Pentru recoltare, transport și lucrări de câmp, urmăriți rafalele locale înainte de plecarea utilajelor. Banat: vânt și instabilitate după prânz În Banat, cerul înnorat și semnalul de instabilitate mențin prudența pentru operațiunile expuse. Cantitatea estimată este foarte mică, dar rafalele pot perturba tratamentele și manipularea materialelor ușoare. Lucrările de câmp pot fi evaluate direct în parcelă, iar irigarea nu apare ca presantă fără verificarea solului. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură22–26,5°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²; probabilitate maximă 30%.Vânt și umiditate16,5 km/h, rafale 25 km/h; umiditate 45%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: vânt puternic de urmărit, cu instabilitate și averse posibile.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăAmânați tratamentele; continuați transportul și lucrările numai după verificarea rafalelor și a parcelei. Crișana: rafale și probabilitate mai mare de ploaie Crișana are vânt mai susținut și cea mai ridicată probabilitate regională de precipitații dintre zonele vestice. Deși estimarea cantitativă rămâne redusă, combinația dintre rafale și instabilitate nu susține tratamentele. Recoltarea și transportul cer prudență, mai ales unde utilajele sau încărcăturile sunt expuse vântului. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură25–28°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 17:00.Precipitații0,005 mm, echivalent 0,005 l/m²; probabilitate maximă 53%.Vânt și umiditate22 km/h, rafale 30 km/h; umiditate 39,5%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben pentru vânt puternic de urmărit și instabilitate.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; cu atenție la activitățile sensibile.Decizie practicăAmânați tratamentele; verificați local condițiile înainte de transport sau intrarea în câmp. Maramureș: averse, umezeală și rafale Maramureșul are situația cea mai restrictivă din buletin: aversă ușoară la actualizare, umiditate de peste 70% și rafale de până la 34,5 km/h. Umezeala și ploaia estimată pot afecta accesul, uscarea furajelor și siguranța transportului. Nu intrați pe sol umed fără o verificare locală. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură13,5–19°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 18:00.Precipitații0,63 mm, echivalent 0,63 l/m²; probabilitate maximă 59%.Vânt și umiditate21 km/h, rafale 34,5 km/h; umiditate 72,5%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: vânt puternic de urmărit, averse torențiale și instabilitate.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; fereastră nesigură pentru activități sensibile.Decizie practicăAșteptați pentru lucrările în câmp și tratamente; limitați transportul la situațiile verificate local. Transilvania: vânt cu ploi izolate în apropiere În Transilvania, precipitațiile rămân izolate, iar cantitatea estimată este redusă. Totuși, vântul și semnalul de disconfort termic cer organizarea atentă a echipelor. Transportul și lucrările de câmp pot fi planificate cu verificare locală, în timp ce tratamentele trebuie amânate. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură23,4–27,2°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0,066 mm, echivalent 0,066 l/m²; probabilitate maximă 23%.Vânt și umiditate19,1 km/h, rafale 27 km/h; umiditate 43,9%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: vânt puternic de urmărit și caniculă cu disconfort termic.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăSunt posibile transportul și lucrările în câmp, cu prudență; amânați tratamentele. Moldova: căldură, vânt și nevoie de control al apei Moldova intră în intervalul de după-amiază cu temperaturi apropiate de 30°C, umiditate redusă și rafale de peste 33 km/h. Ploile estimate sunt reduse, astfel că stresul hidric rămâne relevant pentru porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, în funcție de sol și cultură. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură21,3–29,8°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim și maxim la 12:00.Precipitații0,44 mm, echivalent 0,44 l/m²; probabilitate maximă 29%.Vânt și umiditate21,8 km/h, rafale 33,6 km/h; umiditate 27,8%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: vânt puternic de urmărit, caniculă și instabilitate.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la activitățile expuse.Decizie practicăAmânați tratamentele; verificați necesarul de irigare și lucrați cu prudență în câmp. Dobrogea: uscat, cald și cu vânt susținut Dobrogea rămâne fără precipitații estimate în fereastra de lucru, dar vântul este cel mai susținut dintre regiunile sudice analizate. Căldura și aerul în mișcare pot accentua pierderile de apă la suprafața solului. Recoltarea și transportul se fac cu atenție la rafale și la starea încărcăturilor. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură27–30°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim și maxim la 12:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 8%.Vânt și umiditate28,5 km/h, rafale 30 km/h; umiditate 45%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: caniculă, vânt puternic de urmărit și instabilitate.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; fără interval clar pentru tratamente.Decizie practicăEvitați tratamentele; verificați apa din sol și asigurați încărcăturile la transport. Muntenia: căldură ridicată și vânt în câmp Muntenia are una dintre cele mai calde ferestre agricole ale după-amiezii, cu maxim regional de 33°C și ploi puțin probabile. Recoltarea și transportul pot continua unde accesul este bun, însă rafalele și disconfortul termic cer adaptarea efortului fizic. Irigarea merită prioritizată numai după evaluarea umidității din sol. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură28,2–33°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0,076 mm, echivalent 0,076 l/m²; probabilitate maximă 14%.Vânt și umiditate18,4 km/h, rafale 27,1 km/h; umiditate 21,7%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: vânt puternic de urmărit, caniculă și instabilitate.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăAmânați tratamentele; continuați transportul cu prudență și verificați prioritatea irigării. Oltenia: uscat și cald, cu rafale moderate În Oltenia, lipsa ploilor estimate susține continuitatea lucrărilor de câmp și a transportului, cu atenție la vânt. Temperaturile de aproape 31°C și umiditatea redusă justifică urmărirea solelor cu deficit de apă. Pentru furaje, uscarea trebuie confirmată direct înainte de cosit sau balotat. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură28–30,8°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 13:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 9%.Vânt și umiditate18,4 km/h, rafale 25 km/h; umiditate 26,8%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben pentru vânt puternic de urmărit și instabilitate.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; activități posibile cu prudență.Decizie practicăTransportul și lucrările în câmp sunt favorabile cu verificare locală; urmăriți solul pentru irigare. București-Ilfov: caniculă și presiune pe apă București-Ilfov este regiunea cu cea mai ridicată temperatură prognozată, până la 37°C. Lipsa ploii și umiditatea foarte scăzută accentuează stresul pentru culturi și oameni. Activitățile fizice și operațiunile din spații expuse trebuie organizate prudent, iar irigarea se evaluează după sol și cultură. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură33–37°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 16:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 7%.Vânt și umiditate12 km/h, rafale 16 km/h; umiditate 19%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăEvitați tratamentele în căldură; prioritizați apa, umbra și verificarea irigării. Zona montană: instabilitate locală și vânt În zona montană, precipitațiile izolate din apropiere și vântul cer atenție la acces, mai ales pe drumurile agricole și în parcelele cu expunere. Cantitățile estimate sunt mici, iar lucrările de câmp pot continua local. Tratamentele rămân de amânat din cauza rafalelor și a instabilității. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucruTemperatură22,8–26,8°C, calculată pe fereastra de lucru; repere prognozate: minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0,126 mm, echivalent 0,126 l/m²; probabilitate maximă 22%.Vânt și umiditate17,8 km/h, rafale 27,8 km/h; umiditate 42,5%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben: vânt puternic de urmărit, instabilitate și caniculă cu disconfort termic.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; prudență pentru lucrările sensibile.Decizie practicăContinuați local lucrările și transportul doar după verificarea condițiilor de acces; amânați tratamentele. Lucrări agricole care cer adaptare Recoltare și transport: favorabile selectiv în sud și sud-est, dar cu fixarea încărcăturilor și controlul rafalelor; în Maramureș, verificați întâi ploaia și solul.Cosit, uscare și balotat: evitați zonele cu averse sau umezeală, în special Maramureș; nu bazați decizia doar pe cantitatea mică estimată de ploaie.Irigare: verificați prioritar solele din Muntenia, Moldova și București-Ilfov; în Oltenia și Dobrogea, decizia depinde de starea reală a solului.Zootehnie și pășunat: în regiunile calde, asigurați apă și umbră și evitați expunerea prelungită la orele cu disconfort termic. Avertizări și fenomene de urmărit Alertele regionale sunt de nivel galben. Vântul puternic de urmărit apare în toate regiunile, cu excepția București-Ilfov, unde semnalul principal este canicula și disconfortul termic. Aversele și instabilitatea contează mai ales în vest, nord, centru și zona montană. Verificați evoluția locală înaintea operațiunilor expuse. Ce contează până la buletinul de seară Până la buletinul de seară, urmăriți apariția averselor și intensificarea rafalelor în Maramureș, Crișana, Banat, Transilvania și zona montană. În Muntenia, Moldova, Oltenia, Dobrogea și București-Ilfov, rămân esențiale controlul stresului termic și verificarea apei din sol. Orice decizie pentru lucrări sensibile trebuie confirmată local, înainte de intrarea utilajelor sau a echipelor în câmp.

Fermieri discutând lângă utilaje într-o gospodărie agricolă locală

GAL / AFIR – Sesiunea 2 Cooperare are buget de 120.000 de euro

Sesiunea 2 Cooperare indică termenul de 27 august 2026 Finanțarea este prezentată de GAL / AFIR ca sprijin nerambursabil pentru cooperare, în aria locală menționată pentru sesiune. Data deschiderii este 29 iulie 2026, iar datele nu sunt estimate. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Statutul sesiunii și reperul de timp În datele sesiunii apare statutul „închis”, deși termenul indicat pentru depunere este 27 august 2026. Pentru cei care urmăresc această finanțare, cele două repere trebuie citite împreună: termenul este cel publicat în sesiune, iar statutul afișat semnalează situația tehnică înregistrată pentru apel. Este necesară verificarea statutului curent înaintea oricărui demers legat de sesiune. Bugetul sesiunii, plafonul de depunere și sprijinul IndicatorValoare publicatăFonduri alocate sesiunii de depunere120.000 de euroPlafon pentru depunerea proiectelor240.000 de euroFonduri disponibile raportate la plafonul de depunere240.000 de euroNivel maxim de sprijin indicat100.000 de euroIntensitatea sprijinului100% nerambursabil Alocarea totală a sesiunii este distinctă de nivelul maxim de sprijin indicat și de intensitatea procentuală a finanțării. Cu alte cuvinte, cele trei repere au roluri diferite în informarea apelului: bugetul arată fondurile alocate sesiunii, plafonul de depunere arată nivelul menționat pentru proiectele depuse, iar procentul exprimă forma sprijinului. Niciunul dintre aceste repere nu reprezintă, prin el însuși, o confirmare pentru un proiect individual. Condiția de selecție menționată Pentru proiectele din domeniul cooperării este indicat un prag minim de selecție de 10 puncte. Pragul este punctajul minim menționat în sesiune pentru selecția proiectelor și trebuie diferențiat de buget, de plafonul de depunere și de valoarea maximă a sprijinului. Informația este relevantă pentru pregătirea unei propuneri în cadrul local descris de apel, fără a stabili eligibilitatea unei exploatații sau rezultatul unei cereri. Termenul publicat este 27 august 2026, însă sesiunea figurează cu statutul „închis”. Verificarea situației afișate este importantă înainte de depunere. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Păsări într-o hală luminoasă și ventilată vara, lângă adăpători, cu câteva exemplare ținând ciocul deschis și aripile ușor depărtate.
Zootehnie

Cum arată stresul termic înainte ca mortalitatea să crească într-o hală

În zilele caniculare, păsările din hală pot arăta semne clare de supraîncălzire cu mult înainte ca mortalitatea să crească. Ciocul deschis, aripile depărtate, setea mare și consumul mai mic de furaj trebuie citite ca un avertisment pentru verificarea rapidă a aerului, apei și aglomerării. Într-o hală, primele pierderi nu sunt întotdeauna mortalitățile, ci schimbarea comportamentului lotului. Păsările care încep să respire cu ciocul deschis încearcă să elimine căldură prin evaporarea apei din tractul respirator. Procesul le solicită, crește nevoia de apă și, dacă nu reușesc să se răcorească, poate fi urmat de scăderea consumului, a producției și, în situații grave, de mortalitate. Ce poate observa fermierul înainte ca situația să se agraveze Respirație cu ciocul deschis, mai deasă decât în mod obișnuit, mai ales în orele de după-amiază.Aripi ușor depărtate de corp, poziție joasă, apatie sau reticență la mișcare.Păsări strânse în zonele cu apă ori în dreptul curentului de aer, cu consum vizibil mai mare de apă.Scăderea consumului de furaj; la găinile ouătoare pot apărea și pierderi de producție sau de calitate a ouălor.Respirație grea persistentă, păsări culcate, foarte letargice sau cu creste și bărbițe palide: acestea arată o posibilă agravare și cer reacție rapidă. Respirația cu ciocul deschis și aripile depărtate sunt observații din teren, nu un diagnostic definitiv. Aceleași manifestări respiratorii pot apărea și în alte probleme de sănătate. Contează dacă ele apar la mai multe păsări simultan, coincid cu căldura, umiditatea sau lipsa circulației aerului și se reduc după corectarea condițiilor din hală. Ce se verifică imediat în hală Temperatura și umiditatea în mai multe puncte, inclusiv la nivelul păsărilor; nu este suficientă o singură citire la intrare.Funcționarea ventilatoarelor, a admisiilor de aer, a alarmelor și a sursei de rezervă, precum și distribuția reală a aerului în zonele ocupate de păsări.Debitul și accesul la apă: adăpătorile trebuie să funcționeze, iar păsările să poată ajunge la ele fără înghesuială.Temperatura și prospețimea apei, starea liniilor de adăpare și eventualele capete de linie cu debit slab.Zonele de aglomerare, mai ales lângă capătul de răcire, adăpători sau pereți, unde circulația aerului poate fi neuniformă.Așternutul umed și mirosul de amoniac, care adaugă disconfort respirator și indică o problemă de management al aerului și umezelii. Urgența nu înseamnă să așteptați confirmarea unei boli. Dacă multe păsări respiră intens, stau culcate, nu se deplasează normal, se adună în zone restrânse, apar căderi sau mortalitatea crește, verificați fără întârziere apa, ventilația și alimentarea electrică. Contactați medicul veterinar și specialistul responsabil de managementul speciei, mai ales dacă semnele persistă după corectarea condițiilor de mediu. De ce umiditatea și aerul slab mișcat cresc pericolul Păsările nu transpiră eficient. Pe măsură ce temperatura crește, ele se bazează mai mult pe gâfâit pentru a pierde căldură. Umiditatea ridicată face mai dificilă evaporarea apei din respirație, iar aerul insuficient la nivelul păsărilor reduce pierderea de căldură prin circulația aerului. De aceea, aceeași temperatură poate fi tolerată diferit de la o zi la alta și de la o zonă a halei la alta. Păsările mai grele, loturile dense, păsările aflate spre finalul creșterii, găinile în producție și exemplarele deja slăbite sunt, în general, mai vulnerabile. Riscul crește în valurile de căldură din iunie-septembrie, în special în iulie și august, dar trebuie evaluat după condițiile reale din hală, nu doar după temperatura de afară. Reducerea riscului, înainte de caniculă Testați preventiv ventilația, alarmele, alimentarea de rezervă și debitul apei înaintea perioadelor prognozate foarte calde.Urmăriți zilnic comportamentul lotului, consumul de apă și de furaj, nu numai temperatura afișată de controler.Păstrați traseele de aer libere și evitați activitățile care tulbură sau agită păsările în partea cea mai caldă a zilei.Planificați orice schimbare a programului de furajare ori a rației împreună cu specialistul în management și nutriție; nu aplicați scheme fixe fără adaptare la specie, vârstă și sistem.Nu creșteți automat umezeala din hală. În condiții de umiditate deja mare, răcirea evaporativă ori ceața pot reduce capacitatea păsărilor de a pierde căldură dacă sistemul nu este gestionat corect.Pentru orice produs administrat prin apă sau furaj, cereți recomandarea medicului veterinar ori a specialistului și respectați eticheta și autorizarea curentă. În gospodărie, verificările de bază rămân aceleași: apă curată și accesibilă, umbră, aer în mișcare fără curent excesiv direct asupra păsărilor și evitarea manipulării lotului în orele fierbinți. În halele comerciale, monitorizarea trebuie completată cu controlul echipamentelor și cu observarea fiecărei zone, deoarece un ventilator funcțional nu garantează automat aer suficient la nivelul întregului efectiv. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar și specialist în managementul speciei. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Lăzi cu roșii și vinete proaspăt culese, lângă muncitori care recoltează legume pe un rând de cultură.

Canicula grăbește recolta de legume cu două săptămâni – Fermierii intră mai devreme în sezonul conservelor

Canicula a comprimat sezonul legumelor cu până la două săptămâni, iar în județul Iași producătorii au ajuns la un vârf de recoltare care îi obligă să vândă sau să proceseze rapid marfa. Temperaturile apropiate de 40°C și seceta prelungită au grăbit coacerea roșiilor, vinetelor și ardeilor, relatează Știrile ProTV, iar Direcția Județeană Agricolă Iași descrie momentul drept un maxim de producție. Pentru fermieri, volumul mare disponibil într-un interval scurt nu înseamnă automat venituri mai bune. Legumele trebuie recoltate înainte să se usuce sau să își piardă calitatea, iar concentrarea ofertei pune presiune pe timpul de vânzare. O parte dintre producătorii ieșeni au început să transforme recolta în zacuscă, bulion, suc de roșii, sosuri și murături, tocmai pentru a evita pierderea mărfii care nu poate fi valorificată imediat în stare proaspătă. Roșiile pentru bulion se vând cu aproximativ 50 de lei pentru 10 kilograme Prețurile indicate de producătorii intervievați arată diferența dintre vânzarea materiei prime și valorificarea după procesare: ProdusCantitatePreț indicatRoșii pentru bulion10 kgaproximativ 50 leiVinete5 kgaproximativ 35 leiBulionborcan de 800 g20 leiCastraveți murațibidon de 5 litri50 leiGogonele muratecantitate neprecizată35 lei Daniela Marcu, legumicultor din Iași, spune că producătorii au ales procesarea tocmai pentru a evita pierderile din perioada în care cantitățile recoltate sunt mari. Este o problemă tipică pentru culturile perisabile: dacă ferma nu are depozitare, răcire, procesare sau contracte capabile să preia rapid marfa, producția abundentă poate ajunge să apese prețul și să reducă valoarea rămasă producătorului. AGRONET.ro a analizat recent aceeași problemă din perspectiva infrastructurii post-recoltare, în materialul despre linia pentru procesarea fructelor, legumelor și strugurilor pregătită la Pietroasele. Proiectul urmărește tocmai transformarea producției care nu poate fi vândută rapid în stare proaspătă în produse cu valoare adăugată. Vârful de producție poate fi urmat de mai puțină marfă Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale a Producătorilor de Legume și Fructe, avertizează că temperaturile de aproximativ 33–38°C au determinat o recoltare anticipată față de anul trecut. Consecința practică este comprimarea sezonului: mai multă marfă ajunge acum simultan la piață, dar oferta ar putea scădea după acest vârf. Această evoluție este importantă atât pentru producători, cât și pentru cumpărători. Un surplus temporar poate crea o perioadă favorabilă pentru aprovizionarea cu legume destinate conservelor, fără să însemne că aceleași volume vor rămâne disponibile până târziu în sezon. Situația legumelor din Iași trebuie separată și de problemele culturilor de câmp. AGRONET.ro a relatat pe 10 august că fermierii din Iași consideră seceta din 2026 mai severă decât cea din anul precedent, cu efecte puternice asupra porumbului, florii-soarelui și soiei. Faptul că unele exploatații legumicole raportează acum un vârf de recoltare nu înseamnă, așadar, că întregul sector agricol din județ beneficiază de aceleași condiții. Procesarea devine o plasă de siguranță pentru producția perisabilă Presiunea din această vară arată de ce investițiile în procesare și depozitare sunt importante pentru legumicultură. În sector, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare prin DR-16, iar alte zeci de proiecte eligibile au rămas fără finanțare după epuizarea bugetului. AGRONET.ro a prezentat zece investiții majore în legumicultură, cu o valoare eligibilă totală de 30,65 milioane de euro. Prin DR-16 pot fi finanțate, între altele, spațiile protejate, depozitarea, condiționarea și procesarea la nivelul exploatației. Pentru un producător aflat acum în fața unei recolte care trebuie vândută în câteva zile, diferența dintre a avea și a nu avea această infrastructură se vede direct în capacitatea de a păstra valoarea producției. În Iași, canicula a adus astfel două efecte simultane: a grăbit coacerea și a concentrat oferta într-un interval scurt. Pentru legumicultori, problema următoare nu mai este numai cât produc, ci cât din această producție poate fi vândută, păstrată sau procesată înainte să își piardă valoarea comercială.

Lucrător într-o seră cu tomate și salată, lângă un steag al Marii Britanii.

Marea Britanie poate urca la 66% autosuficiență alimentară – Sunt necesare doar 46.509 hectare în plus

Marea Britanie poate urca la 66% autosuficiență alimentară dacă înlocuiește cu producție internă jumătate din importurile de fructe și legume pe care le-ar putea cultiva local. Analiza publicată de Green Alliance, prezentată și de FreshPlaza, estimează că această schimbare ar adăuga 1,9 miliarde de lire sterline la valoarea producției agricole și ar necesita numai 46.509 hectare suplimentare. Calculul este mai precis decât formularea generică „mai multă producție locală”. Green Alliance a folosit media anilor 2023-2025, perioadă în care gradul general de autosuficiență alimentară al Regatului Unit a fost de aproximativ 62%. În scenariul analizat, producția agricolă internă ar crește suficient pentru ca indicatorul să ajungă la 66%, nivel atins ultima dată în anul 2000. 46.509 hectare ar putea înlocui o parte importantă din importuri Regatul Unit importă în prezent 86% din fructele consumate și 44% din legume, potrivit datelor oficiale folosite în analiză. Departamentul britanic pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale publică anual date privind suprafețele, producția, comerțul și valoarea sectorului horticol. Green Alliance nu presupune că toate produsele importate pot fi înlocuite. Din calcul au fost eliminate sau limitate culturile pentru care condițiile britanice nu permit o extindere realistă. Scenariul consideră însă posibilă substituirea a aproximativ jumătate din importuri pentru culturi precum: tomate;castraveți;ardei;salată;ceapă;morcovi;varză și alte brassicaceae;conopidă și broccoli;mazăre și fasole;ciuperci;căpșuni, zmeură și alte fructe de pădure. Pentru alte produse, printre care merele, perele, prunele, cireșele, țelina sau dovleceii, autorii au folosit niveluri de extindere mai reduse, în funcție de sezon, posibilitatea depozitării și capacitatea de producție în spații protejate. IndicatorSituația de referință / scenariul analizatAutosuficiență alimentară medie 2023-202562%Autosuficiență după extinderea horticulturii66%Teren suplimentar necesar46.509 haPondere din terenul agricol britaniccirca 0,3%Valoare agricolă suplimentară1,9 mld. lireImporturi actuale de fructe86% din consumImporturi actuale de legume44% din consum Serele ar genera cea mai mare parte a valorii suplimentare Aproximativ 68% din creșterea valorii producției agricole calculată de Green Alliance ar proveni din cultura în spații protejate. Autorii estimează că serele pot produce de 10 până la 20 de ori mai multă hrană pe hectar decât cultura convențională în câmp și pot utiliza cu până la 90% mai puțină apă. Acesta este și motivul pentru care analiza nu propune simpla ocupare a unor suprafețe agricole suplimentare. Principala direcție este construirea unor sere moderne în zone unde există acces la energie ieftină, surse regenerabile sau căldură reziduală provenită de la fabrici, stații de tratare a apelor ori centre de date. Costul energiei este însă principala vulnerabilitate. Green Alliance arată că producătorii britanici din sere au redus sau amânat plantările din cauza energiei scumpe, iar taxele de rețea pentru electricitate au crescut cu 94% la începutul lui 2026. Un complex modern de sere poate presupune investiții de ordinul a 150 de milioane de lire și o perioadă de exploatare de aproximativ 50 de ani. Printre soluțiile propuse se află contracte de achiziție a energiei pe termen lung, la preț fix, acces mai bun la energie regenerabilă și sprijin pentru trecerea de la gaz natural la alte surse de încălzire. Guvernul britanic pregătește un plan separat pentru horticultură Analiza apare în momentul în care guvernul lucrează la primul său plan sectorial de creștere dedicat horticulturii. Farming and Food Partnership Board, structura comună guvern-industrie, a stabilit că horticultura va fi primul sector pentru care vor fi identificate măsuri specifice pentru creșterea producției, productivității și profitabilității. Planul trebuie să analizeze inclusiv barierele de reglementare, distribuția costurilor și veniturilor de-a lungul lanțului și posibilitățile de creștere a vânzărilor atât pe piața britanică, cât și la export. Guvernul britanic consideră că horticultura este unul dintre sectoarele în care producția internă poate fi mărită într-un interval relativ scurt. Green Alliance cere și investiții în veriga dintre fermă și consumator: depozite frigorifice, procesare, congelare, conservare și facilități pentru condiționarea leguminoaselor. Logica este că extinderea producției nu rezolvă singură dependența de importuri dacă fermierii nu pot depozita și valorifica marfa pe o perioadă mai lungă. România investește în sere, dar unele culturi pierd teren Modelul britanic nu poate fi transferat numeric României, iar pentru agricultura românească nu există în materialele analizate un calcul echivalent care să arate câte hectare ar fi necesare pentru atingerea unui anumit procent de autosuficiență. Există însă două evoluții care fac comparația relevantă. AGRONET.ro a prezentat zece proiecte de investiții în legumicultură cu o valoare eligibilă de 30,65 milioane de euro, dintre care 19,73 milioane de euro reprezintă finanțare publică. Proiectele includ sere noi, extinderi de capacitate, depozitare, condiționare și trecerea unor exploatații de la cereale la legumicultură. În același timp, datele Eurostat analizate recent de AGRONET.ro arată că producția românească de castraveți a scăzut cu 36,9% între media perioadei 2015-2017 și cea din 2022-2024. În 2024, România a produs 54.240 de tone, iar 73% din volum a provenit din sere. Experiența britanică pune astfel în discuție o problemă relevantă și pentru România: suprafața agricolă disponibilă nu este singurul indicator al capacității de a înlocui importurile. Pentru horticultură contează productivitatea pe hectar, costul energiei, apa, depozitarea, perioada în care ferma poate furniza marfă și existența unor contracte comerciale care justifică investiția.

Camion forestier cu macara încărcând bușteni pe un drum de munte, lângă stive de lemn și pădure de conifere.

Romsilva răspunde ANAP: 96% din valoarea contractelor din 2025 a fost atribuită competitiv

Romsilva spune că 96% din valoarea contractelor din 2025 a fost atribuită competitiv, iar negocierile fără publicarea prealabilă a unui anunț au reprezentat aproximativ 4% din total. În precizările publicate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prezentate și de Digi24, instituția explică faptul că cele mai multe proceduri excepționale au fost folosite pentru intervenții după doborâturi de vânt, atacuri de dăunători și inundații. Răspunsul vine după ce Agenția Națională pentru Achiziții Publice a arătat că Romsilva a derulat în 2025 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă, în valoare totală de 28,25 milioane de lei. AGRONET.ro a prezentat deja analiza ANAP și distribuția acestor contracte. Romsilva pune accentul pe valoare, ANAP pe frecvența procedurilor Cele două prezentări nu se contrazic în privința cifrelor de bază, dar pun accentul pe indicatori diferiți. Romsilva afirmă că valoarea totală a contractelor atribuite în 2025 a fost de 692,52 milioane de lei, dintre care 96% prin proceduri competitive. Contractele atribuite prin negociere fără publicare prealabilă au însumat 28,25 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 4% din total. ANAP analizează în schimb numărul procedurilor și utilizarea mecanismului excepțional. Cu 371 de proceduri, Romsilva s-a situat pe locul al doilea la nivel național în 2025 după numărul negocierilor fără publicare prealabilă. Indicator, 2025ValoareValoarea totală a contractelor Romsilva692,52 mil. leiContracte atribuite competitiv96% din valoareNegocieri fără publicare prealabilă28,25 mil. leiPondere în valoarea totalăcirca 4%Număr proceduri fără publicare371Proceduri motivate prin „extremă urgență”82,75% Distincția este importantă: o pondere redusă în valoarea totală a achizițiilor nu înseamnă automat un număr redus de proceduri. În cazul Romsilva, contractele analizate au avut valori individuale relativ mici sau medii, dar au fost numeroase. Ce înseamnă „extrema urgență” invocată de Romsilva Romsilva confirmă procentul de 82,75% prezentat de ANAP, dar explică circumstanțele în care a fost utilizată această justificare. Regia indică intervențiile necesare după: doborâturi de arbori provocate de vânt;atacuri de dăunători;inundații;alte calamități care necesită intervenții rapide în fondul forestier. Instituția susține că, în asemenea cazuri, timpul necesar derulării procedurilor competitive obișnuite ar putea întârzia lucrările necesare pentru limitarea pagubelor și protejarea pădurilor sau a comunităților locale. Romsilva invocă și un punct de vedere metodologic transmis de ANAP în aprilie 2018, despre care afirmă că permite aplicarea procedurii prevăzute de articolul 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 atunci când apar situații generate de factori biotici sau abiotici care nu pot fi prevăzuți din timp. 351 dintre cele 371 de proceduri au fost în zona serviciilor agricole și silvice Analiza ANAP arată că 351 de proceduri, adică 94,61% din total, au fost încadrate în diviziunea CPV 77, care acoperă servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură. Cele mai multe au vizat servicii de exploatare forestieră. Acesta este unul dintre motivele pentru care modul în care sunt planificate aceste achiziții are efect direct asupra operatorilor economici din sectorul forestier. Procedurile competitive oferă acces unui număr mai mare de prestatori, în timp ce negocierea fără publicare este un mecanism rezervat situațiilor prevăzute de legislație. ANAP a recomandat Romsilva consolidarea planificării achizițiilor și a mecanismelor interne de control, astfel încât negocierea fără publicare să fie utilizată atunci când sunt întrunite condițiile aplicabile. Numărul procedurilor a scăzut puternic în ultimii trei ani Un argument adus de Romsilva este reducerea constantă a numărului procedurilor de acest tip. AnNegocieri fără publicare prealabilă20231.32420248602025371 În 2025, numărul lor a fost cu aproximativ 57% mai mic decât în 2024 și cu circa 72% sub nivelul din 2023. Regia mai afirmă că folosirea mecanismului a fost limitată suplimentar începând din a doua jumătate a anului 2025, la inițiativa actualului director general, Jean Vișan. Scăderea este confirmată și de datele ANAP, însă Agenția continuă să urmărească modul în care este utilizată negocierea fără publicare, tocmai pentru că reprezintă o excepție de la procedurile competitive. Analiza a ajuns la Ministerul Mediului, Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței ANAP a transmis rezultatele analizei către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și a informat Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței. Agenția a anunțat că va continua monitorizarea acestui tip de procedură. Romsilva afirmă, la rândul său, că va pune la dispoziția instituțiilor competente documentele justificative pentru achizițiile analizate. Pentru sectorul forestier, punctul central al disputei nu este existența celor 371 de proceduri – cifră recunoscută de ambele instituții – ci dacă utilizarea repetată a motivului de „extremă urgență” a fost justificată în fiecare caz și dacă o parte dintre lucrări puteau fi planificate prin proceduri competitive. Documentele aferente fiecărei achiziții și eventualele verificări ulterioare ale instituțiilor competente vor putea lămuri această diferență.

Doi bărbați discută într-un studio TV, la o masă rotundă, cu o grafică despre rețeaua electrică pe ecran.

Buhnici cere plată pentru folosirea bateriilor prosumatorilor – Ce arată datele oficiale ANRE

Nu este dublură integrală. AGRONET.ro a publicat deja propunerea lui Ilie Bolojan privind bateriile pentru noii prosumatori, însă reacția lui George Buhnici și comparația cu datele oficiale ANRE aduc un unghi nou. Materialul trimis include și intervenția sa despre remunerarea dispecerizării bateriilor. George Buhnici cere plată pentru folosirea bateriilor prosumatorilor într-o scrisoare deschisă publicată pe Facebook, după ce Ilie Bolojan a propus ca racordarea noilor prosumatori cu panouri fotovoltaice să fie condiționată de instalarea unor baterii. Buhnici susține că, dacă energia stocată în echipamentele private va fi utilizată pentru echilibrarea sistemului, proprietarii trebuie remunerați pentru serviciul oferit. Discuția trebuie însă separată în două. În declarația oficială publicată de Guvernul României, Bolojan propune obligativitatea bateriilor pentru noii prosumatori și spune că România are nevoie de mai multă stocare. Declarația nu instituie însă un mecanism prin care statul sau operatorii de rețea să preia controlul bateriilor deja instalate și nu stabilește, în acest moment, o formulă de remunerare pentru eventuale servicii de echilibrare. AGRONET.ro a prezentat anterior planul lui Bolojan privind stocarea și noile reguli pentru prosumatori. Noutatea este acum disputa asupra unei etape următoare: dacă bateriile private vor ajunge să fie dispecerizate pentru nevoile rețelei, în ce condiții și contra cărei plăți. ANRE: sunt 359.378 de prosumatori, dar nu 360.000 de familii Datele oficiale publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei permit și o precizare importantă asupra cifrelor vehiculate în dezbatere. La 30 iunie 2026, România avea 359.378 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 4.019,17 MW. Cifra de aproximativ 360.000 este, așadar, corectă ca ordin de mărime pentru numărul total de prosumatori, dar nu reprezintă 360.000 de familii. Din total, 324.535 sunt persoane fizice și 34.843 sunt persoane juridice. Indicator la 30 iunie 2026TotalPersoane fizicePersoane juridiceNumăr prosumatori359.378324.53534.843Putere instalată4.019,17 MW2.067,47 MW1.951,69 MWProsumatori cu stocare127.084123.2313.853 O altă diferență este relevantă pentru ferme și companii. Persoanele juridice reprezintă numai aproximativ 9,7% din numărul prosumatorilor, dar dețin 48,6% din puterea fotovoltaică instalată în această categorie. Calculat din datele ANRE, instalația medie este de aproximativ 56 kW în cazul persoanelor juridice, față de 6,4 kW pentru persoanele fizice. ANRE nu publică în această situație statistică o separare a persoanelor juridice după sectorul economic, astfel încât nu se poate stabili câte dintre aceste instalații aparțin fermelor sau companiilor agroalimentare. Numai 35% dintre prosumatori au și stocare La sfârșitul lunii iunie, 127.084 dintre cei 359.378 de prosumatori aveau instalații de stocare, adică aproximativ 35,4%. Datele confirmă astfel că bateria este încă absentă din aproape două treimi dintre sistemele de prosumator existente. Diferența dintre persoane fizice și juridice este mare. Aproximativ 38% dintre prosumatorii persoane fizice aveau baterii, comparativ cu numai 11,1% dintre persoanele juridice. Pentru exploatațiile agricole organizate ca societăți și pentru alte întreprinderi, o eventuală regulă care ar lega mai strict producția fotovoltaică de stocare ar putea avea, prin urmare, implicații investiționale mai mari. Datele ANRE nu permit însă izolarea fermelor din această categorie. AGRONET.ro a relatat că AFM pregătește un program de 400 de milioane de lei pentru baterii, dar forma anunțată vizează persoanele fizice care au deja sisteme fotovoltaice. Pentru exploatațiile organizate ca persoane juridice, această sursă de finanțare nu este, în forma anunțată, disponibilă. Bolojan propune baterii obligatorii la noile racordări, nu o regulă deja adoptată Ilie Bolojan a declarat pe 17 august că fotovoltaicele și eolienele au ajuns să genereze o volatilitate importantă în Sistemul Electroenergetic Național și că aceasta trebuie redusă prin capacități de stocare. Propunerea sa este ca racordarea noilor prosumatori să fie condiționată de montarea bateriilor. Tot el spune că sunt necesare modificări legislative, ceea ce arată că măsura nu este în prezent o obligație generală în vigoare. Tema a devenit mai importantă odată cu creșterea producției solare. Pe 17 august, AGRONET.ro a arătat că fotovoltaicele au produs 3.174 MW și aproximativ 55% din electricitatea generată în România la prânz. Problema apare după apus, când producția solară dispare și sistemul are nevoie de alte surse, de stocare sau de import. Miza pentru ferme este cine controlează bateria și cine plătește ciclurile de utilizare Reacția lui Buhnici deschide o problemă diferită de simpla obligație de a instala o baterie. Dacă pe viitor autoritățile vor dori ca bateriile prosumatorilor să poată fi încărcate sau descărcate în funcție de necesarul sistemului, va trebui stabilit un mecanism distinct față de autoconsumul obișnuit. Pentru o fermă, diferența este importantă. O baterie cumpărată pentru a alimenta pompele, instalațiile frigorifice, ventilația sau alte echipamente după apus are în primul rând o funcție economică în exploatație. Folosirea ei suplimentară pentru servicii oferite rețelei presupune cicluri de încărcare și descărcare și reduce energia păstrată pentru consumul propriu. De aceea, dacă se va ajunge la un sistem de dispecerizare a bateriilor private, viitoarele reguli vor trebui să stabilească inclusiv cine poate comanda încărcarea și descărcarea, dacă participarea este voluntară, ce rezervă poate păstra proprietarul pentru consumul propriu și cum este remunerată energia sau flexibilitatea pusă la dispoziția rețelei. La 17 august 2026, aceste condiții nu apar într-un proiect legislativ oficial prezentat public în declarația lui Bolojan. Datele ANRE arată însă dimensiunea resursei care începe să se formeze: peste 127.000 de prosumatori au deja stocare, în timp ce puterea fotovoltaică totală a prosumatorilor a trecut de 4 GW. Dezbaterea se mută astfel de la simpla instalare a bateriilor la valoarea economică a energiei stocate și la regulile prin care această flexibilitate ar putea fi folosită de întregul sistem energetic.

Inspector sanitar-veterinar lângă un camion cu oi, oprit la un control rutier.

Amendă de 20.000 de lei și fără despăgubiri pentru ovinele din transporturi ilegale

Transporturile ilegale de ovine pun în pericol efectivele și exporturile României, avertizează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care anunță măsuri severe pentru animalele transportate fără documente și fără identificare. Autoritatea leagă aceste transporturi de riscul răspândirii pestei micilor rumegătoare și variolei ovine și caprine, într-o perioadă în care România încearcă să recâștige accesul la piețele externe. Pentru crescători, problema nu se oprește la transportatorul prins fără acte. Un animal a cărui origine nu poate fi stabilită poate face imposibilă reconstituirea traseului epidemiologic în cazul apariției unei boli, iar asemenea breșe de trasabilitate afectează credibilitatea întregului sistem sanitar-veterinar. De ce ANSVSA nu optează pentru testare și carantină ANSVSA explică faptul că ovinele fără crotalii și fără documente nu au o origine verificabilă în evidențele oficiale. Autoritățile nu pot stabili exploatația de proveniență, istoricul deplasărilor, statutul sanitar sau eventualele contacte cu animale din zone aflate sub restricții. Testarea imediată nu este considerată suficientă pentru eliminarea riscului. Potrivit Autorității, în fazele incipiente ale perioadei de incubație pot apărea rezultate fals-negative, astfel încât un rezultat negativ obținut la interceptarea transportului nu garantează că animalul este liber de infecție. ANSVSA invocă și timpul necesar obținerii rezultatelor oficiale. Intervalul indicat este de 24–72 de ore, perioadă în care găzduirea unor animale cu origine și statut sanitar necunoscute ar menține un risc epidemiologic pentru spațiile de carantină, vehicule și efectivele din apropiere. În aceste situații, Autoritatea arată că inspectorii aplică măsurile prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/429 și Regulamentul delegat (UE) 2020/687, inclusiv sechestrarea animalelor și eliminarea lor, urmate de neutralizare și dezinfecția mijlocului de transport. Două transporturi ilegale au arătat dimensiunea problemei Cazurile invocate acum de ANSVSA au fost deja documentate separat de AGRONET.ro. În județul Alba, un transport ilegal cu 92 de miei a fost oprit la 1 august 2026. Când inspectorii sanitar-veterinari au ajuns pentru aplicarea măsurilor, la fața locului mai erau 51 de animale, iar ceilalți 41 de miei nu au mai fost găsiți. ANSVSA a indicat cazul drept un risc epidemiologic deoarece originea, traseul și eventualele contacte ale animalelor lipsă nu puteau fi stabilite. Informația privind dispariția celor 41 de miei este confirmată și de comunicarea oficială a Autorității. La 12 august, un alt transport cu 50 de ovine fără crotalii și documente a fost interceptat în județul Vaslui. Animalele nu aveau documente de mișcare și de proveniență, iar vehiculul nu era autorizat sanitar-veterinar pentru transportul animalelor vii. ANSVSA a anunțat atunci punerea animalelor sub sechestru și eliminarea lor. Amendă de 20.000 de lei, dosare penale și fără despăgubiri ANSVSA anunță pentru astfel de situații amenzi de 20.000 de lei și întocmirea de dosare penale atunci când este fraudat sistemul de trasabilitate. Un efect financiar direct privește animalele eliminate după identificarea unui transport clandestin sau a unei exploatații nedeclarate. Autoritatea precizează că statul nu acordă despăgubiri pentru animalele eutanasiate provenite din asemenea situații. Pentru exploatațiile care transportă legal ovine și caprine, situațiile recente arată importanța verificării înainte de plecare a identificării fiecărui animal, a concordanței dintre efectiv și documentele de mișcare, a actelor de proveniență și a condițiilor sanitar-veterinare aplicabile transportului. Trasabilitatea a devenit o problemă comercială pentru sectorul ovin Miza depășește controlul bolilor. AGRONET.ro a relatat că ANSVSA pregătește un sistem nou de identificare și trasabilitate, pe care autoritățile vor să îl includă în planul prezentat Comisiei Europene pentru refacerea accesului la piețele externe. În comunicarea din 17 august, președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, leagă explicit combaterea transporturilor ilegale de obiectivul recuperării și menținerii piețelor comerciale externe. Discuția intră imediat și într-o etapă legislativă. Reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine se întâlnesc pe 18 august cu Tánczos Barna, într-un grup de lucru care urmează să analizeze reguli mai stricte pentru identificarea, trasabilitatea și circulația animalelor. Pentru ferme, consecința practică este că respectarea evidenței și a regulilor de mișcare nu mai este doar o obligație administrativă. Capacitatea României de a demonstra originea și traseul efectivelor a devenit una dintre piesele centrale ale strategiei pentru controlul bolilor și revenirea ovinelor românești pe piețele externe. Transporturile ilegale de ovine amenință efectivele și exporturile – ANSVSA anunță sancțiuni și eliminarea animalelorOvine fără crotalii și documente – De ce ANSVSA exclude testarea și carantina transporturilor clandestineAmendă de 20.000 de lei și fără despăgubiri pentru ovinele din transporturi ilegaleANSVSA înăsprește controlul transporturilor de ovine – Trasabilitatea devine esențială pentru reluarea exporturilorTransporturile clandestine de oi, risc pentru întregul sector – Ce se întâmplă cu animalele fără trasabilitate ANSVSA, ovine, transport ilegal de animale, pesta micilor rumegătoare, variolă ovină și caprină, trasabilitatea animalelor, exporturi de ovine Transporturile ilegale de ovine pun în pericol efectivele și exporturile României, avertizează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care anunță măsuri severe pentru animalele transportate fără documente și fără identificare. Autoritatea leagă aceste transporturi de riscul răspândirii pestei micilor rumegătoare și variolei ovine și caprine, într-o perioadă în care România încearcă să recâștige accesul la piețele externe. Pentru crescători, problema nu se oprește la transportatorul prins fără acte. Un animal a cărui origine nu poate fi stabilită poate face imposibilă reconstituirea traseului epidemiologic în cazul apariției unei boli, iar asemenea breșe de trasabilitate afectează credibilitatea întregului sistem sanitar-veterinar. De ce ANSVSA nu optează pentru testare și carantină ANSVSA explică faptul că ovinele fără crotalii și fără documente nu au o origine verificabilă în evidențele oficiale. Autoritățile nu pot stabili exploatația de proveniență, istoricul deplasărilor, statutul sanitar sau eventualele contacte cu animale din zone aflate sub restricții. Testarea imediată nu este considerată suficientă pentru eliminarea riscului. Potrivit Autorității, în fazele incipiente ale perioadei de incubație pot apărea rezultate fals-negative, astfel încât un rezultat negativ obținut la interceptarea transportului nu garantează că animalul este liber de infecție. ANSVSA invocă și timpul necesar obținerii rezultatelor oficiale. Intervalul indicat este de 24–72 de ore, perioadă în care găzduirea unor animale cu origine și statut sanitar necunoscute ar menține un risc epidemiologic pentru spațiile de carantină, vehicule și efectivele din apropiere. În aceste situații, Autoritatea arată că inspectorii aplică măsurile prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/429 și Regulamentul delegat (UE) 2020/687, inclusiv sechestrarea animalelor și eliminarea lor, urmate de neutralizare și dezinfecția mijlocului de transport. Două transporturi ilegale au arătat dimensiunea problemei Cazurile invocate acum de ANSVSA au fost deja documentate separat de AGRONET.ro. În județul Alba, un transport ilegal cu 92 de miei a fost oprit la 1 august 2026. Când inspectorii sanitar-veterinari au ajuns pentru aplicarea măsurilor, la fața locului mai erau 51 de animale, iar ceilalți 41 de miei nu au mai fost găsiți. ANSVSA a indicat cazul drept un risc epidemiologic deoarece originea, traseul și eventualele contacte ale animalelor lipsă nu puteau fi stabilite. Informația privind dispariția celor 41 de miei este confirmată și de comunicarea oficială a Autorității. La 12 august, un alt transport cu 50 de ovine fără crotalii și documente a fost interceptat în județul Vaslui. Animalele nu aveau documente de mișcare și de proveniență, iar vehiculul nu era autorizat sanitar-veterinar pentru transportul animalelor vii. ANSVSA a anunțat atunci punerea animalelor sub sechestru și eliminarea lor. Amendă de 20.000 de lei, dosare penale și fără despăgubiri ANSVSA anunță pentru astfel de situații amenzi de 20.000 de lei și întocmirea de dosare penale atunci când este fraudat sistemul de trasabilitate. Un efect financiar direct privește animalele eliminate după identificarea unui transport clandestin sau a unei exploatații nedeclarate. Autoritatea precizează că statul nu acordă despăgubiri pentru animalele eutanasiate provenite din asemenea situații. Pentru exploatațiile care transportă legal ovine și caprine, situațiile recente arată importanța verificării înainte de plecare a identificării fiecărui animal, a concordanței dintre efectiv și documentele de mișcare, a actelor de proveniență și a condițiilor sanitar-veterinare aplicabile transportului. Trasabilitatea a devenit o problemă comercială pentru sectorul ovin Miza depășește controlul bolilor. AGRONET.ro a relatat că ANSVSA pregătește un sistem nou de identificare și trasabilitate, pe care autoritățile vor să îl includă în planul prezentat Comisiei Europene pentru refacerea accesului la piețele externe. În comunicarea din 17 august, președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, leagă explicit combaterea transporturilor ilegale de obiectivul recuperării și menținerii piețelor comerciale externe. Discuția intră imediat și într-o etapă legislativă. Reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine se întâlnesc pe 18 august cu Tánczos Barna, într-un grup de lucru care urmează să analizeze reguli mai stricte pentru identificarea, trasabilitatea și circulația animalelor. Pentru ferme, consecința practică este că respectarea evidenței și a regulilor de mișcare nu mai este doar o obligație administrativă. Capacitatea României de a demonstra originea și traseul efectivelor a devenit una dintre piesele centrale ale strategiei pentru controlul bolilor și revenirea ovinelor românești pe piețele externe.

Panouri fotovoltaice deasupra unei pajiști cu flori, cu albine pe flori galbene și un câmp cultivat în fundal.
Mediu

Panouri solare și biodiversitate – Vegetația nativă a readus albinele în mai puțin de patru ani

Parcurile fotovoltaice pot reface habitatul pentru polenizatori atunci când terenul dintre panouri este păstrat vegetat și însămânțat cu specii native, arată rezultatele unui studiu realizat la două instalații solare din Minnesota și prezentat de BGR. În mai puțin de patru ani, cercetătorii au observat revenirea unui habitat funcțional, iar numărul insectelor înregistrate în monitorizare s-a triplat pe parcursul a cinci ani. Cercetarea realizată de specialiști de la Argonne National Laboratory și National Renewable Energy Laboratory a urmărit terenuri agricole retrase din producție și transformate în amplasamente pentru energie solară. Diferența importantă față de un parc fotovoltaic amenajat prin nivelarea și compactarea intensă a solului a fost modul de gestionare a suprafeței: intervențiile asupra terenului au fost limitate, iar între și sub panouri au fost introduse ierburi și plante cu flori native. Albinele au revenit pe măsură ce vegetația s-a dezvoltat Datele din studiul publicat în Environmental Research Letters indică o creștere rapidă a diversității și abundenței plantelor și insectelor. Efectul a devenit mai vizibil după aproximativ doi ani, când vegetația plantată a început să ajungă la maturitate. Albinele native au avut una dintre cele mai puternice reveniri. În primele monitorizări, cercetătorii întâlneau foarte puține exemplare, în timp ce în al patrulea an acestea erau observate regulat. Au fost înregistrate și viespi, molii, muște, fluturi și gândaci. Rezultatul arată că suprafața ocupată de producția de electricitate nu trebuie să devină automat un teren cu biodiversitate redusă. În cazul celor două amplasamente analizate, modul în care a fost pregătit și întreținut terenul a permis refacerea relativ rapidă a vegetației și a comunităților de insecte. Efectul s-a extins și spre culturile de soia din apropiere Cercetătorii au urmărit și câmpurile de soia vecine. Parcelele aflate lângă parcurile fotovoltaice au primit mai multe vizite din partea albinelor decât zonele de soia monitorizate lângă drumuri sau în interiorul culturilor. Frecvența vizitelor a fost apropiată de cea observată la culturile de soia situate lângă pajiști din Conservation Reserve Program, programul american prin care anumite terenuri agricole sunt retrase temporar din producție și menținute cu vegetație pentru protecția solului și a habitatelor. Studiul prezentat nu demonstrează, însă, o creștere a producției de soia. Rezultatul măsurat aici este prezența mai mare a polenizatorilor în apropierea habitatului creat în parcul solar. Cum a fost amenajat terenul Rezultatele nu provin doar din instalarea panourilor. Cercetătorii au urmărit amplasamente unde amenajarea a fost făcută astfel încât vegetația să poată continua să se dezvolte: nivelarea terenului a fost limitată în principal la drumurile de acces;au fost însămânțate ierburi și plante cu flori native;amestecurile de semințe au fost adaptate zonelor cu niveluri diferite de lumină și umiditate;panourile au fost montate la peste șase picioare, aproximativ 1,8 metri, deasupra solului;chiar și în poziția lor cea mai joasă, panourile rămâneau la aproximativ trei picioare, circa 0,9 metri, deasupra vegetației. Înălțimea instalației și reducerea lucrărilor care compactează solul au permis menținerea unui strat vegetal mai complex decât într-un parc solar unde suprafața este nivelată intens și vegetația este menținută la minimum. De ce contează rezultatele și pentru agricultura din România România intră într-o perioadă în care suprafețe tot mai mari sunt analizate pentru producția de energie regenerabilă. La 12 august 2026, AGRONET.ro relata că 32.074,79 hectare de terenuri degradate ale statului au fost introduse într-un registru pentru posibile proiecte fotovoltaice și eoliene. Registrul aștepta încă validarea Comisiei Europene, iar introducerea unei suprafețe în evidență nu înseamnă că aceasta va fi automat concesionată. Studiul din Minnesota adaugă o dimensiune importantă acestei discuții. Alegerea terenului este doar una dintre probleme. Modul în care este construit și administrat ulterior parcul fotovoltaic poate decide dacă suprafața rămâne un spațiu cu vegetație săracă sau devine un habitat pentru plante native și insecte polenizatoare. Conceptul este apropiat, dar nu identic, cu agricultura agrivoltaică, unde producția agricolă și cea de electricitate continuă simultan pe aceeași suprafață. România are deja proiecte de acest tip în dezvoltare. AGRONET.ro a prezentat proiectul agrivoltaic de la Șimand, județul Arad, prevăzut cu o putere instalată de 410 MW și amplasat pe aproape 325 de hectare. Pentru proiectele construite pe terenuri agricole retrase din producție sau pe suprafețe degradate, experiența din Minnesota arată că producția de energie și refacerea biodiversității nu sunt obiective incompatibile. Diferența o fac intervențiile asupra solului, alegerea vegetației și spațiul lăsat sub și între panouri.

Bărbat într-o livadă de smochini, ținând în mâini două smochine desfăcute, sub un cer înnorat.

Smochine dulci și producție peste 2025 la Buzău – A început sezonul de cules

Smochinele de la Buzău intră într-unul dintre cei mai buni ani de producție, după ce precipitațiile din 2026 au asigurat aproape întregul necesar anual de apă al plantației lui Valentin Badea. Producătorul estimează aproximativ 500 l/mp de precipitații de la începutul anului și spune că livada nu a avut nevoie până acum de irigații, potrivit AGRO TV. Livada, aflată la ieșirea din municipiul Buzău spre Vernești, a intrat în al șaselea sezon de recoltare. Primele smochine sunt deja coapte, iar producția este mai mare decât în 2025. Fermierul descrie fructele din acest sezon drept foarte dulci și zemoase. Aproximativ 500 l/mp de precipitații, fără irigații Apa a făcut diferența în acest an. Valentin Badea estimează că plantația a primit până acum circa 500 l/mp de precipitații, în condițiile în care necesarul anual indicat pentru smochin este de aproximativ 600–700 l/mp. În 2025, livada a fost irigată de trei ori prin inundare pentru a compensa lipsa precipitațiilor. În 2026, ploile au venit în perioade favorabile dezvoltării pomilor, iar până la începutul recoltării nu a fost necesară nicio udare. Situația este cu atât mai interesantă cu cât alte zone din județul Buzău se confruntă în această vară cu deficit de apă și debite reduse ale unor cursuri locale. Pentru această livadă, distribuția precipitațiilor din prima parte a sezonului a permis însă acumularea unei rezerve suficiente pentru formarea fructelor. Smochinele se vând direct din livadă Modelul de valorificare este bazat în mare parte pe vânzarea directă. Clienții pot veni în plantație, pot culege fructele și le pot consuma pe loc. Producătorul spune că baza de clienți s-a extins de la an la an, iar în livadă ajung cumpărători din Iași, Suceava, Botoșani, Mureș, Cluj și Alba. Pentru o cultură de nișă precum smochinul, vânzarea directă permite ca o parte mai mare din valoarea fructului să rămână la producător și transformă perioada de recoltare într-o experiență pentru consumatori. Recoltarea a început la 14 august 2026, iar livada este deschisă zilnic între orele 8:00 și 18:00. Buzăul intră în această perioadă și în campania altor fructe. AGRONET.ro a relatat că Stațiunea Didactică Istrița estimează aproximativ 480 de tone de prune în acest sezon, producția urmând să fie împărțită între consumatori, supermarketuri și procesatori. În cazul smochinelor, recolta bună din 2026 arată potențialul unei culturi încă de nișă în România atunci când apa disponibilă, amplasamentul și valorificarea directă lucrează în favoarea producătorului.

Roboți agricoli autonomi lucrează pe rânduri de plante tinere, într-un grafic informativ despre plivit și tratamente punctuale.

Roboți de până la 300.000 de euro pentru combaterea buruienilor în ferme

Roboții agricoli atacă buruienile mecanic, punctual sau cu laser, iar producătorii extind rapid oferta de echipamente destinate fermelor care vor să reducă erbicidele și necesarul de forță de muncă. O prezentare amplă realizată de colegii de la Revista Ferma trece în revistă soluții de la Farm-ING, Solinftec, Odd.Bot și Robotriks, cu prețuri care pornesc de la aproximativ 50.000 de dolari și pot depăși 300.000 de euro. Farm-ING propune trei direcții: plivit mecanic, pulverizare punctuală și combatere cu laser. Echipamentul mecanic InRowING pornește de la 65.000 de euro, sistemele SpotSprayING sunt listate între 75.000 și 300.000 de euro, iar primele modele LaserING sunt așteptate la finalul lui 2026, cu prețuri de la aproximativ 300.000 de euro. În zona roboților autonomi, Solix poate acoperi până la 40 ha/zi și, potrivit producătorului, poate reduce consumul de erbicide cu până la 95%. Maverick lucrează mecanic, smulge buruienile cu o precizie declarată de 2 mm și poate funcționa continuu 24 de ore. AGRONET.ro a prezentat anterior și robotul Weedr, care folosește laserul pentru combaterea buruienilor, precum și rezultatele roboților FarmDroid FD20 la însămânțare și plivit. Pentru detalii despre fiecare echipament, capacități, costuri și tehnologiile folosite, editorialul complet poate fi citit la colegii de la Revista Ferma.

Două bovine cu răni vizibile stau lângă un adăpost din lemn, într-o gospodărie rurală de munte.

Urșii revin la Bichigiu – Două bovine atacate și mesaj RO-ALERT pentru populație

Un urs a atacat două bovine într-o gospodărie din Bichigiu, județul Bistrița-Năsăud, într-un nou incident înregistrat într-o zonă în care autoritățile locale reclamă intensificarea atacurilor asupra animalelor domestice. Potrivit AGERPRES, atacul a avut loc în dimineața zilei de 13 august, iar populația a fost avertizată prin RO-ALERT. Jandarmii au fost sesizați în jurul orei 04:40 despre prezența ursului într-o zonă extravilană a localității Bichigiu, comuna Telciu. Animalul a pătruns într-o anexă gospodărească și a atacat două bovine. La intervenție au participat un echipaj de jandarmi, primarul comunei Telciu și un medic veterinar. Zona nu putea fi parcursă cu autospeciala, astfel că echipa a continuat aproximativ 400 de metri pe jos. La sosirea autorităților, ursul nu mai era în zonă. Cele două bovine au suferit răni ușoare Animalele atacate au fost găsite cu răni ușoare, potrivit informațiilor comunicate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud. Jandarmii au rămas în perimetru încă aproximativ 30 de minute după verificarea gospodăriei, pentru a se asigura că ursul nu revine. Incidentul nu este izolat. Primăria Telciu anunțase la începutul lunii august că, într-un interval de numai 48 de ore, au fost raportate trei atacuri asupra animalelor domestice în localitățile Telcișor, Fiad și Bichigiu. Pentru crescătorii din astfel de zone, repetarea atacurilor înseamnă nu doar pierderi sau costuri veterinare, ci și necesitatea unei supravegheri suplimentare a efectivelor și a adăposturilor, mai ales în timpul nopții. La Bichigiu au existat și atacuri asupra oamenilor Situația din Bichigiu este mai gravă decât simpla apropiere repetată a urșilor de gospodării. În luna mai, două atacuri au avut victime umane. O femeie de 53 de ani a fost găsită decedată, iar într-un alt incident un bărbat de 72 de ani a fost grav rănit. La sfârșitul lunii mai, autoritățile au împușcat un urs în zonă. Ulterior, însă, a continuat să fie semnalată prezența altor exemplare, inclusiv a unor ursoaice cu doi, respectiv trei pui. Primăria Telciu a cerut autorităților centrale responsabile de protecția mediului și managementul cinegetic să intervină în contextul creșterii numărului de incidente. Atacurile asupra animalelor apar și în alte zone ale țării Cazul din Bistrița-Năsăud se înscrie într-o serie mai largă de incidente care afectează exploatațiile zootehnice. În iulie, AGRONET.ro a relatat că trei oi au fost ucise de un urs la o stână din comuna Jidvei, județul Alba. Și în acel caz populația a fost avertizată prin RO-ALERT, iar jandarmii au intervenit în zona exploatației. Cu câteva zile înaintea incidentului din Alba, un cioban fusese atacat de un urs în masivul Iezer-Păpușa. Bărbatul de 47 de ani a suferit răni și a fost transportat la spital. Diferența în cazul de la Bichigiu este frecvența atacurilor într-un perimetru restrâns. Trei incidente asupra animalelor domestice raportate în numai 48 de ore la începutul lunii, urmate de noul atac asupra celor două bovine, indică o presiune persistentă asupra gospodăriilor și crescătorilor din comuna Telciu. Autoritățile recomandă populației să nu se apropie de urs, să evite intervenția directă și să anunțe prezența animalului prin numărul unic de urgență 112.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.066,5 RON/tonă+0,01%Ultima observație: 4 aug., 19:30
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.