File:Via Transilvanica, Bucovina.jpg - Wikimedia Commons

Via Transilvanica, legată oficial de agricultura rurală – 1.631 km de traseu și oportunități pentru producători

MADR și Tășuleasa Social leagă Via Transilvanica de economia rurală, printr-un protocol-cadru semnat la 23 septembrie 2026 și valabil cinci ani. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că parteneriatul vizează promovarea produselor locale, păstrarea peisajului agricol și pastoral și dezvoltarea unor inițiative legate de cositul tradițional, pășunatul extensiv și transhumanță. Pentru fermierii și gospodăriile de pe traseu, miza este transformarea fluxului de drumeți într-o piață pentru produse alimentare, gastronomie locală și servicii rurale. Protocolul nu este însă o schemă de finanțare și nu anunță granturi sau plăți directe. Activitățile concrete vor fi stabilite ulterior de cele două părți, în limita atribuțiilor și a resurselor disponibile.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pregătit pentru lucrări de toamnă pe un câmp cu cer parțial noros

Meteo agricol România 26 septembrie 2026, ora 21: ferestre bune de lucru în Crișana și Maramureș, ce trebuie urmărit mâine dimineață

Mâine dimineață până după-amiază: lucru posibil în majoritatea regiunilor La buletinul publicat în 26 septembrie 2026, ora 21:00, perspectiva pentru ziua de lucru din 27 septembrie indică ferestre bune pentru pregătirea terenului, semănatul de toamnă, recoltarea locală și transport în cea mai mare parte a țării. Crișana și Maramureș se remarcă prin risc redus și probabilități mici de ploaie. Dobrogea rămâne zona unde vântul și șansa mai mare de precipitații cer verificare locală înainte de pornirea utilajelor sau a tratamentelor. Orientare rapidă pentru fermieri Lucrările de câmp și transportul au condiții favorabile în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și zona montană.Nu sunt semnalate avertizări în niciuna dintre regiunile analizate.Tratamentele pot fi planificate numai după verificarea vântului, a umezelii de pe plante și a condițiilor locale; în Dobrogea este preferabilă amânarea.Irigarea nu apare ca prioritate imediată în fereastra analizată; verificați local apa disponibilă în sol înainte de orice decizie. Banat: interval uscat pentru organizarea lucrărilor În Banat, cerul parțial noros și lipsa precipitațiilor estimate susțin accesul pe parcele. Ziua de lucru poate fi folosită pentru pregătirea terenului, semănat de toamnă sau logistică, cu verificarea punctuală a stării solului. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură12,5°C la 07:00 – 22°C la 15:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 13%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 6,5 km/h, rafale 10,5 km/h; umiditate 52%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil pentru câmp și transport. Crișana: condiții stabile pentru câmp și transport Crișana are cea mai clară fereastră de lucru dintre regiunile urmărite: cer senin, probabilitate redusă de ploaie și vânt slab. Recoltarea de toamnă, transportul și pregătirea terenului pot fi programate cu prudența normală de exploatare. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură13,5°C la 06:00 – 23°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 9%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 6,5 km/h, rafale 6,5 km/h; umiditate 48%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil pentru lucrări, transport și verificări în culturi. Maramureș: răcoare dimineața, fără blocaj meteorologic În Maramureș, dimineața mai răcoroasă nu este însoțită de ploi estimate semnificative. Pentru parcele, livezi sau vie, activitatea poate începe după verificarea umezelii locale, iar transportul are condiții bune. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură11°C la 06:00 – 19°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 12%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 8,5 km/h, rafale 17,5 km/h; umiditate 60%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil, cu atenție la rafale la lucrările sensibile. Transilvania: cer înnorat, dar acces în general bun Cerul înnorat nu este asociat cu acumulări relevante în intervalul de lucru din Transilvania. Temperaturile mai coborâte de dimineață cer evaluarea rouăi și a terenului înaintea tratamentelor sau a intrării cu utilaje. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură10,8°C la 06:00 – 20°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 16%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 6,2 km/h, rafale 13,1 km/h; umiditate 54,8%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: intrare posibilă după verificarea locală a solului și vegetației. Moldova: ploi aproape inexistente în fereastra de lucru În Moldova, estimarea de precipitații este aproape nulă pentru fereastra vizată. Contextul este util pentru recoltare și transport, precum și pentru pregătirea terenului, fără a elimina necesitatea controlului local al accesului. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură12,125°C la 06:00 – 20,75°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0,00375 mm, echivalent 0,00375 l/m²; probabilitate maximă 12%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 7,375 km/h, rafale 10 km/h; umiditate 53,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil pentru câmp și circulația transporturilor agricole. Dobrogea: vântul limitează tratamentele Dobrogea păstrează o fereastră utilizabilă pentru anumite lucrări în câmp, însă vântul este mai susținut decât în restul țării, iar probabilitatea de precipitații ajunge la 36%. Evitați tratamentele și adaptați transportul la condițiile locale. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură14,5°C la 08:00 – 22,5°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 36%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 21,5 km/h, rafale 24,5 km/h; umiditate 58,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: verificați dimineața; decizie: amânați tratamentele, lucrați cu prudență la transport și în câmp. Muntenia: condiții echilibrate pentru operațiuni de toamnă Muntenia are o zi de lucru favorabilă, fără precipitații estimate în intervalul analizat. Poate susține recoltarea locală, transportul și pregătirea patului germinativ, cu atenție la verificarea umezelii terenului înainte de intrare. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură12,222°C la 06:00 – 21,111°C la 16:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 15%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 8,333 km/h, rafale 13,222 km/h; umiditate 54,667%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil pentru lucrări de toamnă și transport. Oltenia: vreme calmă pentru organizarea parcelelor În Oltenia, lipsa ploilor estimate și vântul moderat susțin planificarea lucrărilor agricole. Sunt condiții potrivite pentru pregătirea terenului și logistică, iar tratamentele rămân condiționate de uscarea frunzei și vântul local. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură12°C la 07:00 – 21,4°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 17%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 6,2 km/h, rafale 14,6 km/h; umiditate 55,6%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil, după controlul local al accesului pe sol. București-Ilfov: transport și lucrări de câmp în fereastră bună În București-Ilfov, intervalul de lucru este favorabil pentru deplasarea utilajelor, transport și activități pe parcele. Pentru tratamente, condițiile de dimineață trebuie verificate direct, mai ales dacă vegetația rămâne umedă. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură14°C la 06:00 – 23°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 17%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 9 km/h, rafale 16 km/h; umiditate 44%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil pentru transport și câmp, cu prudență la tratamente. Zona montană: temperaturi joase dimineața și control al accesului În zona montană, răcoarea de dimineață și cerul înnorat impun controlul umezelii pe vegetație și al drumurilor de acces. Nu sunt estimate acumulări care să blocheze activitatea, iar transportul poate fi organizat prudent. IndicatorDate pentru ziua de lucru și decizieTemperatură10,909°C la 06:00 – 19,818°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0,002727 mm, echivalent 0,002727 l/m²; probabilitate maximă 16%.Vânt, umiditate, evapotranspirațieVânt 6,091 km/h, rafale 13,273 km/h; umiditate 58,455%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și lucruFără avertizări. Fereastră: dimineață până după-amiază; decizie: favorabil cu verificarea accesului și a umezelii locale. Lucrări care merită pregătite pentru 27 septembrie Recoltarea de porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă și transportul pot fi planificate în regiunile cu fereastră favorabilă, numai unde cultura și accesul permit.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt opțiuni potrivite pe solele care nu sunt umede excesiv.În vie și livezi, organizarea recoltării sau a lucrărilor după recoltare depinde de uscarea locală a vegetației și de acces.În Dobrogea, protejați programul de lucru de efectul vântului; nu programați tratamente în aceste condiții. Ce merită urmărit până la buletinul de dimineață Nu sunt semnalate avertizări pentru regiunile analizate. Până la următorul buletin, urmăriți mai ales starea solului și a drumurilor agricole după umezeala nocturnă, uscarea frunzei înainte de intervenții și evoluția vântului în Dobrogea. În zonele răcoroase, verificați local condițiile de pornire a utilajelor înainte de începerea lucrului.

Fermier verificând o cultură agricolă într-o zonă rurală, lângă o fermă

GAL / AFIR – apelul APC3 a avut un buget de 1.087.736 euro

Apelul local APC3 pentru investiții este închis Sesiunea gestionată de GAL / AFIR a fost deschisă între 9 octombrie și 7 decembrie 2025. Pentru proiectele depuse, finanțarea anunțată a avut o rată de sprijin de 100%, în limitele stabilite pentru apel. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Calendarul sesiunii și statutul actual Apelul de selecție 808/000/1/5/2025 a fost anunțat la 18 septembrie 2025. Perioada de depunere a început la 9 octombrie 2025 și s-a încheiat la 7 decembrie 2025, astfel că apelul figurează ca închis la data actuală. Datele publicate pentru sesiune nu sunt estimate. Bugetul sesiunii și limitele financiare Fondurile alocate sesiunii au fost de 1.087.736 euro. Această sumă reprezintă bugetul sesiunii, nu plafonul individual al unui proiect. Plafonul de depunere a proiectelor a fost de 2.175.472 euro, iar fondurile disponibile raportate la acest plafon au fost de 1.451.338 euro. Element financiarValoareSuma maximă nerambursabilă pe proiect72.515 euroRata de sprijin a intervenției100% nerambursabil Condiția de punctaj pentru proiecte În cadrul apelului, pragul minim de selecție a proiectelor a fost de 30 de puncte. Acesta este nivelul minim de punctaj indicat pentru selecția proiectelor în sesiunea APC3. Sesiunea APC3 este închisă; termenul de depunere a expirat la 7 decembrie 2025. Apelul a vizat investiții la nivel local și a fost asociat instituțiilor GAL / AFIR. Informațiile financiare trebuie citite distinct: bugetul se referă la fondurile alocate sesiunii, suma maximă nerambursabilă se aplică unui proiect, iar rata de sprijin indică proporția nerambursabilă prevăzută pentru intervenție. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Grămezi de boabe și saci cu cereale pe cheu, cu o navă cargo și macarale portuare în fundal.

Grâul FOB Constanța coboară la 223,49 euro/tonă – Ce se întâmplă la Chicago și pe MATIF

Grâul american a încheiat săptămâna în scădere, iar porumbul și soia au recuperat vineri, după ce ședința din 24 septembrie adusese pierderi pentru toate cele trei culturi, evoluție prezentată de Gazeta de Agricultură. La închiderea din 25 septembrie, contractul CBOT pentru grâu cu livrare în decembrie era la aproximativ 258,40 dolari/tonă, porumbul decembrie la 207,96 dolari/tonă, iar soia noiembrie la 484,65 dolari/tonă. Ședința de vineri a schimbat astfel parțial fotografia de joi: grâul a continuat să piardă teren, în timp ce porumbul și soia au recuperat modest. Pentru fermierii români, mișcarea de la Chicago vine într-un moment în care piața internă transmite semnale diferite între produse și regiuni. Cele mai recente cotații oficiale disponibile în Bursa AGRONET.ro, pentru săptămâna 14-20 septembrie, indică grâul de panificație la 223,49 euro/tonă FOB Portul Constanța, dar numai 190,24 euro/tonă la plecarea din siloz în Banat. Porumbul furajer este cotat la 204,87 euro/tonă în Banat, 190,43 euro/tonă în Muntenia și 180,73 euro/tonă în Oltenia. Cum s-a încheiat săptămâna la Chicago Joi, 24 septembrie, grâul cu scadență în decembrie coborâse cu 0,21%, la 259,77 dolari/tonă, porumbul decembrie pierduse 0,28%, până la 207,68 dolari/tonă, iar soia noiembrie se menținuse aproape neschimbată, la 484,09 dolari/tonă. Vineri, evoluția a fost diferită: Contract CBOT24 septembrie25 septembrieMișcarea de vineriGrâu, decembrie 2026259,77 dolari/t258,40 dolari/t-1,37 dolari/tPorumb, decembrie 2026207,68 dolari/t207,96 dolari/t+0,28 dolari/tSoia, noiembrie 2026484,09 dolari/t484,65 dolari/t+0,56 dolari/t Valorile în dolari pe tonă sunt conversii ale contractelor futures exprimate la Chicago în cenți pe bushel. Ele reprezintă repere bursiere, nu prețuri fizice oferite fermierilor. Grâul a închis vineri la 7,0325 dolari/bushel, cu 3,75 cenți mai jos decât joi. Porumbul decembrie a recuperat 0,75 cenți, până la 5,2825 dolari/bushel, iar soia noiembrie a urcat cu 1,5 cenți, la 13,19 dolari/bushel. Cererea americană de export a dezamăgit piața Presiunea principală din ședința de joi a venit din raportul săptămânal privind exporturile americane. Pentru săptămâna încheiată la 17 septembrie, USDA a raportat: 267.600 de tone de grâu;838.300 de tone de porumb;582.400 de tone de soia. Vânzările de grâu au fost cu 18% sub săptămâna precedentă și cu 13% sub media ultimelor patru săptămâni. Volumele au fost, de asemenea, sub intervalul de 350.000-600.000 de tone anticipat de piață. La porumb, cele 838.300 de tone s-au situat aproape de limita inferioară a estimărilor comercianților, iar la soia diferența a fost și mai mare: piața anticipase între 1,5 și 2 milioane de tone. China a cumpărat 311.800 de tone din volumul săptămânal de soia, iar pe 24 septembrie USDA a confirmat separat o nouă vânzare de 120.000 de tone de soia către China, pentru anul comercial 2026/2027. Achiziția suplimentară a susținut soia, dar nu a fost suficientă pentru a schimba fundamental percepția pieței asupra cererii. La grâu, în special, exporturile americane rămân expuse concurenței din alte origini. Recolta europeană de porumb, redusă din nou Presiunea de la Chicago contrastează cu deteriorarea estimărilor de producție în Europa. COCERAL și-a redus la 22 septembrie prognoza pentru recolta totală de cereale din UE și Regatul Unit la 279 milioane de tone, de la 286,6 milioane de tone în estimarea din iulie și 307,4 milioane de tone în 2025. Pentru grâul moale, noua estimare este de 137,5 milioane de tone, față de 140,8 milioane de tone prognozate anterior și 148,7 milioane de tone recoltate în 2025. Cea mai puternică revizuire apare însă la porumb: Cultură, UE-27 + Regatul UnitEstimare iulie 2026Estimare septembrie 2026Recoltă 2025Grâu moale140,8 mil. t137,5 mil. t148,7 mil. tPorumb52,7 mil. t48,6 mil. t56,5 mil. tOrz57,6 mil. t57,9 mil. t63,3 mil. tRapiță21,2 mil. t21,3 mil. t21,4 mil. t COCERAL pune reducerea drastică a producției de porumb pe seama temperaturilor foarte ridicate și a secetei din perioada polenizării, în special în vestul și centrul Europei. Franța este estimată la numai 7,6 milioane de tone, aproape la jumătate față de cele 13,8 milioane de tone din 2025, iar Ungaria la doar 1,9 milioane de tone. Grâul european a coborât la 237,50 euro/tonă Pe Euronext, contractul MATIF pentru grâu cu livrare în decembrie a coborât joi, 24 septembrie, la 237,50 euro/tonă, continuând corecția observată în a doua parte a lunii. Cu numai o săptămână înainte, pe 17 septembrie, contractul decembrie se tranzacționa în jurul valorii de 243,25 euro/tonă, după cum arăta analiza AGRONET.ro privind divergența dintre prețurile din Portul Constanța și cele din interiorul României. Diferența este de aproximativ 5,75 euro/tonă într-o săptămână, ceea ce arată că deteriorarea prognozelor europene de recoltă nu s-a tradus automat într-o creștere imediată a contractelor futures. Cererea, concurența la export și mișcările pieței americane au continuat să cântărească asupra cotațiilor. Grâul românesc: 223,49 euro/tonă FOB Constanța În România, cele mai recente cotații oficiale săptămânale de referință ale Comisiei Europene sunt pentru perioada 14-20 septembrie și au fost publicate la 24 septembrie. ProdusPiațăCondițieCotațieGrâu de panificațiePortul ConstanțaFOB223,49 euro/tGrâu de panificațieMunteniaplecare din siloz206,58 euro/tGrâu de panificațieOlteniaplecare din siloz190,81 euro/tGrâu de panificațieBanatplecare din siloz190,24 euro/tPorumb furajerBanatplecare din siloz204,87 euro/tPorumb furajerMunteniaplecare din siloz190,43 euro/tPorumb furajerOlteniaplecare din siloz180,73 euro/tRapițămedia Româniaplecare din siloz506,66 euro/tFloarea-soareluimedia Româniaplecare din siloz471,88 euro/t Față de săptămâna 7-13 septembrie, grâul FOB Constanța a coborât de la 228,64 la 223,49 euro/tonă, adică cu 5,15 euro/tonă. În schimb, grâul din Banat a urcat de la 186,19 la 190,24 euro/tonă, iar Muntenia de la 200,28 la 206,58 euro/tonă. Mișcarea a redus diferența dintre port și unele bazine de producție. La 7-13 septembrie, ecartul dintre Constanța și Banat era de 42,45 euro/tonă. În ultima săptămână disponibilă, acesta s-a redus la 33,25 euro/tonă. Datele complete și condițiile comerciale pot fi urmărite în Bursa AGRONET.ro. Porumbul românesc nu urmează uniform piața externă La porumb, imaginea este diferită între regiuni. Banatul a urcat la 204,87 euro/tonă, după 194,95 euro/tonă în săptămâna precedentă, un avans de aproape 10 euro/tonă. Muntenia a crescut mai moderat, de la 187,33 la 190,43 euro/tonă, iar Oltenia de la 178,57 la 180,73 euro/tonă. Aceste mișcări vin în timp ce perspectiva recoltei europene s-a deteriorat puternic. Totuși, o cotație locală la plecare din siloz nu trebuie comparată direct cu un contract futures CBOT sau MATIF: sunt piețe, condiții comerciale, monede și produse de referință diferite. Pentru fermierul român este mai relevantă direcția fiecărei serii și relația dintre piața locală, costul transportului și prețul disponibil în port. Ce semnale rămân pentru piață Datele de la finalul săptămânii transmit trei semnale diferite. În Statele Unite, cererea săptămânală slabă de export limitează sprijinul pentru cereale, chiar dacă achizițiile Chinei oferă o bază mai solidă soiei. În Europa, estimările de producție continuă să se deterioreze, în special la porumb. În România, piața rămâne fragmentată regional, iar grâul din Constanța a corectat după creșterile din prima jumătate a lunii. AGRONET.ro arăta la începutul lunii septembrie că riscul internațional nu se transmite uniform către fermieri. Cele mai recente cotații confirmă această diferență: portul, bursele internaționale și prețurile la plecarea din siloz pot evolua în direcții diferite chiar în aceeași săptămână. Pentru perioada următoare, piața va urmări în special ritmul exporturilor americane, evoluția recoltării porumbului și soiei în SUA, efectele secetei asupra producției europene și modul în care diminuarea recoltei UE se va reflecta în cererea pentru cerealele din bazinul Mării Negre.

Cercetătoare lucrează cu probe lângă plante de ardei cu fructe roșii și verzi într-o seră.

Un nou instrument pentru cercetarea ardeiului – Plantele au devenit mai rezistente la două virusuri

Un virus al ardeiului a fost transformat într-un instrument pentru testarea rapidă a genelor, iar cercetătorii chinezi au obținut o eficiență de peste 80% în frunze și fructe la șapte varietăți de ardei. Sistemul, denumit pKL736, este descris într-un studiu publicat la 25 septembrie 2026 în revista științifică Plant Methods și poate scurta puternic timpul necesar pentru a verifica ce rol au anumite gene, inclusiv cele implicate în rezistența la virusuri. Instrumentul a fost dezvoltat de cercetători de la Academia de Științe Agricole din Anhui și de la Institutul de Virusologie Vegetală al Universității Ningbo, China. Echipa a pornit de la Pepper mild mottle virus, prescurtat PMMoV, un tobamovirus adaptat natural la ardei, și l-a transformat într-un vector capabil atât să exprime gene introduse experimental, cât și să reducă temporar activitatea unor gene proprii ale plantei. De ce cercetarea genetică a ardeiului este dificilă Pentru amelioratori, una dintre problemele ardeiului este transformarea genetică stabilă, pe care autorii studiului o descriu drept lentă și cu eficiență redusă. Dacă cercetătorul vrea să afle dacă o anumită genă controlează rezistența la o boală, culoarea fructului, maturarea sau alt caracter agronomic, obținerea și evaluarea plantelor modificate poate dura mult. Vectorii virali oferă o cale mai rapidă. Virusul se multiplică și circulă prin plantă, astfel încât poate transporta secvența experimentală în mai multe țesuturi fără ca cercetătorul să fie nevoit să obțină mai întâi o linie genetică stabilă. Noul sistem pKL736 folosește tocmai această proprietate a PMMoV. Este importantă însă diferența dintre această metodă și editarea permanentă a genomului: pKL736 nu este prezentat ca un sistem care șterge sau rescrie definitiv gena din ADN-ul ardeiului. În experimentele de silențiere, cercetătorii reduc expresia genei vizate pentru a observa ce se întâmplă atunci când aceasta nu mai funcționează normal. Primele efecte au apărut în aproximativ 20 de zile Pentru a verifica dacă sistemul funcționează, cercetătorii au folosit mai întâi gena PDS, implicată în formarea pigmenților carotenoizi. Reducerea activității acestei gene produce un efect vizibil: țesuturile își pierd culoarea verde normală. Echipa a testat fragmente cu lungimi diferite și a constatat că o secvență de aproximativ 150 de perechi de baze a oferit cele mai bune rezultate. La varietățile Zunla-1 și JS, efectul de albire a frunzelor a devenit evident la aproximativ 20 de zile după inoculare. Mai important pentru cercetarea caracterelor fructului, sistemul nu s-a oprit la frunze. Silențierea a funcționat și în ardei, unde eficiența raportată a ajuns la: 90,7% pentru Zunla-1;85,5% pentru JS. Cercetătorii au continuat testarea pe încă cinci varietăți. În total, la cele șapte varietăți analizate, eficiența silențierii s-a menținut la peste 80% atât în frunze, cât și în fructe. Această capacitate de a lucra direct în fruct este una dintre componentele importante ale metodei. Multe dintre caracterele urmărite în ameliorarea ardeiului – culoare, maturare, formă, acumularea anumitor compuși sau răspunsul la infecții – trebuie evaluate tocmai în această etapă a plantei. Cercetătorii au testat și rezistența la două virusuri Experimentul cu implicațiile cele mai directe pentru ameliorare a vizat gena eIF4E, care codifică un factor celular utilizat de mai multe virusuri pentru a se reproduce în plantă. Echipa a folosit pKL736 pentru a reduce expresia acestei gene, apoi a testat plantele în raport cu două potyvirusuri care atacă ardeiul: Chilli veinal mottle virus – ChiVMV;Pepper mottle virus – PepMoV. Rezultatul raportat în studiu a fost o creștere semnificativă a rezistenței plantelor față de ambele virusuri. Experimentul nu înseamnă că cercetătorii au lansat deja un nou soi rezistent. Rolul sistemului este, în această etapă, să permită identificarea rapidă a genelor care merită urmărite ulterior în programele de ameliorare. Pentru un ameliorator, diferența este importantă. În loc să investească luni sau perioade mult mai lungi pentru fiecare genă candidată, poate verifica relativ rapid dacă reducerea activității unei gene produce sau nu caracterul dorit. Genele promițătoare pot fi apoi investigate prin metodele necesare dezvoltării materialului vegetal stabil. Virusul folosit drept instrument este el însuși un patogen al ardeiului PMMoV aparține genului Tobamovirus și este cunoscut în culturile de ardei la nivel mondial. Virusul se poate transmite prin semințe contaminate, contact între plante și activitățile mecanice din cultură și are o stabilitate ridicată. O analiză științifică publicată anterior în Frontiers in Virology arată că infecțiile cu PMMoV pot provoca mozaic și deformarea fructelor și pot produce pierderi importante în culturile sensibile. Cercetătorii chinezi au ales însă o variantă potrivită pentru utilizarea experimentală deoarece PMMoV este bine adaptat la ardei și permite răspândirea sistemică în plantă cu simptome mai reduse decât alți vectori virali folosiți experimental. În materialele suplimentare ale noului studiu, cercetătorii au comparat inclusiv comportamentul plantelor infectate cu PMMoV cu cel al plantelor în care a fost utilizat Tobacco rattle virus. La 30 de zile, plantele infectate cu TRV prezentau o reducere semnificativă a înălțimii și puteau dezvolta necroze, în timp ce PMMoV a fost mai bine tolerat în sistemul analizat. Tocmai pentru că este vorba despre un virus vegetal infecțios, tehnologia este destinată în prezent cercetării controlate, nu aplicării directe în culturile comerciale. Instrumentul poate accelera selecția genelor de rezistență Miza agricolă nu este virusul în sine, ci viteza cu care pot fi analizate genele ardeiului. O plantă are mii de gene candidate, iar demonstrarea funcției fiecăreia este una dintre etapele lente ale ameliorării moderne. Dacă un sistem permite cercetătorilor să reducă activitatea unei gene și să vadă efectul în câteva săptămâni, numărul de gene care pot fi evaluate într-un program crește considerabil. Autorii consideră pKL736 potrivit în special pentru: validarea rapidă a funcției genelor;identificarea genelor implicate în rezistența la boli;studierea genelor active în fruct;exprimarea experimentală a unor proteine;compararea răspunsului mai multor varietăți de ardei. Lucrarea a fost realizată de Kelei Han, Chao Ma, Jiejun Peng, Hongying Zheng, Rende Qi, Fei Yan și Dankan Yan. Cercetarea a fost finanțată, între altele, de National Natural Science Foundation of China și de Academia de Științe Agricole din Anhui. Cercetarea vine într-o perioadă în care producția de ardei se schimbă rapid Pentru România, progresul genetic și rezistența la boli devin relevante într-un sector care a pierdut producție în ultimul deceniu. O analiză AGRONET.ro arată că producția românească de ardei a scăzut cu 26,9%, în timp ce Polonia a crescut cu 71,6%, iar suprafața europeană dedicată culturii ardeiului în spații protejate s-a extins cu 13%. În același timp, România dispune de programe proprii de cercetare și ameliorare. La Buzău, cercetătorii au dezvoltat inclusiv genotipuri de ardei cu caractere extreme, iar AGRONET.ro a prezentat în 2026 un genotip cu peste 2,6 milioane de unități Scoville, rezultat al programelor de conservare și ameliorare derulate în România. Noul vector dezvoltat în China aparține însă unei alte etape a procesului: nu creează direct soiul comercial, ci îi ajută pe cercetători să afle mai repede ce gene merită urmărite. Testul cu eIF4E arată concret utilitatea acestei abordări. În aproximativ trei săptămâni, cercetătorii au putut reduce activitatea unei gene candidate și au observat că plantele răspund mai bine la două virusuri importante ale ardeiului. Pentru ameliorarea culturilor, câștigul principal poate fi tocmai timpul economisit între identificarea unei gene și confirmarea faptului că aceasta are efectul agronomic urmărit.

Câmp cu păstăi de bob lângă o școală, copii pe alee și un panou de interdicție, cu munți în fundal.
Siguranță

Italia interzice cultivarea fasolei pe o rază de 300 de metri în jurul casei și școlii unui copil

Cultivarea fasolei a fost interzisă în două zone de câte 300 de metri din Valmadrera, în nordul Italiei, pentru protejarea unui copil diagnosticat cu favism. Ordonanța nr. 13/2026, semnată la 11 septembrie de primarul Cesare Colombo și publicată de Primăria Valmadrera, stabilește restricții în jurul locuinței copilului și al școlii pe care acesta o frecventează, dar introduce și reguli pentru magazine, restaurante și alte puncte de vânzare din întreaga localitate. Documentul oficial identifică planta vizată drept Vicia faba, cunoscută în română ca bob. Autoritățile au ales o zonă de protecție de 300 de metri în jurul celor două locuri în care copilul își petrece în mod obișnuit timpul, după consultări cu ATS Brianza, autoritatea sanitară competentă pentru această zonă. Interdicția vizează două perimetre de câte 300 de metri Ordonanța instituie interdicția absolută de cultivare a plantelor de Vicia faba pe o rază de 300 de metri calculată de la perimetrul locuinței copilului și, separat, de la perimetrul unității de învățământ pe care o frecventează. Cele două zone sunt delimitate în planurile anexate documentului. Măsura nu înseamnă însă interzicerea cultivării pe întreg teritoriul orașului. Restricția agricolă este limitată la cele două zone de protecție. Pentru restul localității, ordonanța introduce în principal obligații privind vânzarea și manipularea produsului. Actul a fost semnat de Cesare Colombo în calitatea sa de autoritate sanitară locală. Primăria a făcut publică ordonanța la 18 septembrie 2026, iar documentul prevede că aceasta devine executorie odată cu publicarea în registrul oficial al municipalității. Magazinele și restaurantele trebuie să semnaleze prezența produsului Regulile comerciale sunt mai extinse geografic și se aplică punctelor de vânzare de pe întreg teritoriul comunei Valmadrera. Magazinele alimentare, restaurantele, alte unități de alimentație publică și comercianții care activează pe spații publice sau private trebuie să afișeze vizibil un anunț atunci când comercializează produsul proaspăt. Ordonanța mai prevede că produsul proaspăt trebuie comercializat în ambalaje închise sau amplasat astfel încât să fie evitate dispersarea și contactul accidental. Pentru serviciile de alimentație școlară și comunitară frecventate de copil, regula este și mai strictă: produsul este exclus complet din meniu, indiferent dacă este proaspăt, uscat sau congelat. Poliția Locală și Carabinierii din Valmadrera au primit documentul pentru supravegherea respectării prevederilor, iar ordonanța a fost transmisă și ATS Brianza și Prefecturii din Lecco. Familia a cerut măsuri de protecție, iar analiza a durat mai multe luni Din cronologia prezentată în documentul oficial rezultă că unul dintre părinți a informat administrația locală despre diagnosticul copilului și a solicitat adoptarea unor măsuri de protecție. La 13 aprilie 2026, reprezentanții municipalității au avut o întâlnire cu directorul Departamentului de Igienă și Prevenție Sanitară al ATS Brianza. Ulterior, la 27 iulie 2026, autoritatea sanitară a transmis Primăriei Valmadrera o adresă oficială cu evaluarea situației și măsurile considerate adecvate. Ordonanța a fost semnată la 11 septembrie. Documentația medicală analizată indica diagnosticul de deficit al enzimei glucozo-6-fosfat dehidrogenază, prescurtat G6PD, și o recomandare specialistă de evitare strictă a ingestiei și a contactului direct cu produsul. De ce poate fi periculos favismul Deficitul de G6PD este o afecțiune genetică ce afectează protecția globulelor roșii împotriva stresului oxidativ. În anumite condiții, globulele roșii se pot distruge prematur, fenomen numit hemoliză, iar persoana afectată poate dezvolta anemie hemolitică. MedlinePlus Genetics enumeră consumul de fava beans printre factorii care pot declanșa un astfel de episod la unele persoane cu deficit G6PD. În cazul de la Valmadrera, ATS Brianza a făcut o distincție între riscurile asociate consumului sau contactului direct și cele privind polenul. Ordonanța arată că literatura științifică analizată de autoritatea sanitară nu oferă suficiente dovezi pentru a afirma, în general, existența unei relații cauzale certe între inhalarea polenului de Vicia faba și apariția crizelor hemolitice. Municipalitatea a decis totuși să instituie perimetrele de 300 de metri pe baza principiului de maximă precauție aplicat situației individuale a copilului. Primarul: „Întreaga comunitate este chemată să protejeze acest copil” Cesare Colombo a declarat pentru Corriere della Sera că administrația nu mai gestionase până atunci o asemenea situație și că, după solicitarea familiei, a apelat la ATS Brianza pentru stabilirea măsurilor. „Întreaga comunitate este chemată să protejeze acest copil.” Primarul a relatat și că mama copilului a venit la sediul municipalității pentru a mulțumi administrației după semnarea ordonanței. Cazul a atras atenția presei italiene tocmai prin caracterul neobișnuit al măsurii: protecția unei singure persoane a dus la introducerea unor restricții de cultivare în două perimetre urbane și a unor reguli comerciale aplicabile întregii localități. Pentru agricultorii și proprietarii de grădini din zonele delimitate, efectul concret este direct: Vicia faba nu mai poate fi cultivată în interiorul celor două raze de 300 de metri. În restul localității, cultura nu este interzisă prin această ordonanță, însă comercializarea produsului proaspăt trebuie să respecte condițiile stabilite de municipalitate.

Scroafă cu purcei într-un compartiment de maternitate dintr-o fermă de porci, cu țarcuri metalice și pardoseală grilată.

Inteligența artificială ajunge în maternitatea fermelor de porci – WEDA și VetVise câștigă aur la EuroTier 2026

O boxă de fătare care își reglează singură microclimatul și furajarea pe baza comportamentului scroafei și purceilor va fi prezentată la EuroTier 2026, după ce sistemul dezvoltat de WEDA Dammann & Westerkamp și VetVise a primit Medalia de Aur la DLG Innovation Award și Animal Welfare Award. Soluția folosește camere video și inteligență artificială pentru a transforma comportamentul animalelor în comenzi pentru echipamentele din adăpost, potrivit materialului publicat de Gazeta de Agricultură. Premiile au fost confirmate de organizatorii EuroTier: Smart Farrowing Pen se numără printre numai patru inovații care au primit medalia de aur în 2026, din 176 de produse acceptate în concurs. În total, juriul DLG a acordat patru medalii de aur și 27 de argint, iar numai două dintre inovațiile premiate au primit suplimentar Animal Welfare Award. EuroTier 2026 are loc între 10 și 13 noiembrie la Hanovra EuroTier 2026 este programat între 10 și 13 noiembrie 2026, la centrul expozițional din Hanovra, Germania, cu acces pentru vizitatori între orele 9:00 și 18:00. Evenimentul este organizat de DLG – German Agricultural Society, iar tema ediției este „Intelligence in Animal Farming”. Organizatorii anunță peste 2.100 de expozanți din 55 de țări, distribuiți în 13 hale și aproximativ 220.000 de metri pătrați de spațiu expozițional. Sunt vizate în special sănătatea și bunăstarea animalelor, tehnologiile pentru adăposturi și furajare, biosecuritatea, alimentația animalelor și automatizarea fermelor. AGRONET.ro a prezentat anterior programul și direcțiile tehnologice ale EuroTier 2026, inclusiv rolul tot mai mare al senzorilor, roboților și sistemelor bazate pe inteligență artificială în reducerea pierderilor și monitorizarea continuă a animalelor. WEDA va expune la Hala 17, standul B04, unde figurează oficial și Smart Farrowing Pen. VetVise a anunțat pe LinkedIn că va fi prezentă separat la standul 16D23, în Hala 16. Animalul devine semnalul după care se reglează adăpostul Diferența față de sistemele bazate exclusiv pe temperaturi prestabilite sau temporizatoare este modul în care sunt luate deciziile. Camerele urmăresc permanent scroafa și purceii, iar algoritmii analizează poziția, activitatea și modificările de comportament. Pe baza acestor date, sistemul poate interveni asupra mai multor componente: temperatura din cuibul purceilor;programul și curba de furajare a scroafei;identificarea apropierii fătării;supravegherea consumului de hrană;identificarea unor comportamente care pot necesita verificarea personalului. DLG descrie soluția drept un sistem care închide circuitul dintre monitorizare și intervenție: informația colectată de camere nu mai ajunge doar pe un ecran pentru a fi interpretată de fermier, ci poate genera automat modificări ale parametrilor din adăpost. Inteligența artificială poate detecta apropierea fătării Înaintea fătării, sistemul urmărește modificări precum reducerea activității scroafei, schimbarea mai frecventă a poziției între stat în picioare și culcat sau reducerea apetitului. Atunci când combinația de semnale indică apropierea fătării, personalul poate fi avertizat, iar sistemul de furajare poate fi adaptat. După fătare, curba de hrană poate fi repornită automat și ajustată pentru perioada de lactație. O altă funcție este legată de hrănitorul suplimentar Nutrix pentru purcei. Utilizarea neobișnuit de frecventă poate fi tratată de sistem drept semnal pentru verificarea producției de lapte a scroafei, iar personalul este avertizat prin sistemul luminos Smart.Light. Poziția purceilor poate controla încălzirea cuibului Una dintre aplicațiile cu efect direct asupra consumului de energie este analiza modului în care purceii se așază în zona de odihnă. Sistemul încearcă să determine din distribuția animalelor dacă temperatura percepută este potrivită și adaptează încălzirea cuibului. VetVise explică pe pagina sa de LinkedIn că tehnologia transmite analiza comportamentală direct către calculatorul adăpostului, astfel încât încălzirea să nu mai fie comandată numai după o valoare fixă a unui senzor. WEDA susține că această reglare după necesarul observat al animalelor permite, în exploatarea practică, utilizarea unei temperaturi pe tur cu până la 6 grade Celsius mai reduse față de funcționarea convențională continuă. Valoarea este comunicată de producător și descrie rezultatele sistemului în condițiile testate de companie. Miza pentru ferme este reducerea intervențiilor de rutină Sistemul nu urmărește numai automatizarea unei boxe, ci schimbarea modului în care personalul supraveghează maternitatea. În locul verificării permanente a tuturor animalelor, operatorul poate primi alerte atunci când datele indică o abatere. Pentru fermele de porci, efectele urmărite sunt reducerea timpului petrecut cu inspecțiile repetitive, adaptarea mai precisă a furajării, folosirea încălzirii numai atunci când este necesară și identificarea mai rapidă a situațiilor care necesită intervenție. Monitorizarea de la distanță poate fi importantă mai ales în perioada fătărilor, când controalele nocturne reprezintă o parte dificilă a muncii din maternitate. Sistemul WEDA-VetVise este construit tocmai pentru a automatiza o parte din această supraveghere, fără a elimina intervenția personalului atunci când apare o problemă. Două premii pentru aceeași boxă de fătare Animal Welfare Award nu este acordat separat oricărui produs înscris la EuroTier. Pentru a fi eligibil, un produs trebuie mai întâi să obțină aur sau argint la Innovation Award. Premiul pentru bunăstarea animalelor, acordat de DLG împreună cu asociația germană a medicilor veterinari practicieni, este rezervat soluțiilor considerate de juriu deosebit de relevante pentru creșterea standardului de bunăstare. În cazul Smart Farrowing Pen, evaluarea DLG pune accentul tocmai pe trecerea de la simpla observare video la modificarea automată a condițiilor din adăpost în funcție de comportamentul real al scroafei și purceilor. WEDA va aduce la EuroTier și alte tehnologii pentru sectorul porcin. Compania a primit o medalie de argint pentru rezervorul de furajare lichidă WEDA QEW și o alta pentru sistemul PigTail de monitorizare digitală cu inteligență artificială. Pentru crescătorii de porci, tehnologia premiată oferă un exemplu al direcției în care se deplasează automatizarea adăposturilor: camerele și senzorii nu mai sunt folosiți numai pentru înregistrarea datelor, ci devin parte din sistemul care comandă efectiv furajarea, încălzirea și avertizarea personalului.

Adăposturi avicole albe cu acoperișuri roșii, aliniate lângă un drum pietruit și zone împrejmuite.
Zootehnie

Producția de pui BIO se extinde în România – Carmistin deschide a treia fermă ecologică

Carmistin a deschis la Săhăteni a treia fermă de pui BIO, după o investiție de 8 milioane de euro, extinzând un segment pe care grupul l-a început în 2023 cu prima fermă de pui ecologic din Leleasca, județul Olt. Noua unitate din Buzău are 12 adăposturi mobile și face parte din modelul integrat al Carmistin The Food Company, care include terenuri cultivate ecologic și producția proprie de furaje. Investiția este relevantă nu doar prin valoare, ci și prin direcția aleasă de unul dintre cei mai mari producători avicoli din România: extinderea producției certificate ecologic într-o industrie dominată de volume convenționale. Pe site-ul propriu, Carmistin indică o capacitate totală de peste 85 de milioane de păsări pe an, 8.000 de hectare cultivate, dintre care 30% în sistem organic, și șase fabrici de furaje cu o capacitate cumulată de 735.000 de tone anual. 12 adăposturi mobile pentru creșterea păsărilor cu acces la exterior Ferma din Săhăteni este alcătuită din 12 adăposturi mobile, sistemul fiind conceput astfel încât păsările să poată avea acces la exterior pe o mare parte a zilei. Această caracteristică nu este doar una comercială. Regulile europene pentru agricultura ecologică stabilesc condiții distincte față de creșterea convențională. Regulamentul (UE) 2018/848 prevede, pentru păsările de carne, acces la suprafețe în aer liber pentru cel puțin o treime din viață, iar accesul pe timpul zilei trebuie oferit cât mai devreme posibil atunci când starea păsărilor și condițiile permit acest lucru. Suprafețele exterioare trebuie să fie în cea mai mare parte acoperite cu vegetație. Regulamentul introduce și cerințe pentru furajare. Păsările trebuie hrănite în principal cu furaje ecologice sau provenite din conversie, iar cel puțin 30% din hrană trebuie să provină din exploatația proprie sau, dacă acest lucru nu este posibil, din cooperare cu alte unități ecologice ori furnizori din aceeași regiune. Acest aspect explică de ce integrarea agriculturii și a fabricilor de furaje în același grup are o importanță mai mare pentru producția ecologică decât pentru simpla extindere a numărului de hale. Carmistin a început producția de pui BIO în 2023 Prima fermă de pui de carne ecologic a grupului a fost inaugurată la Leleasca, în județul Olt, în octombrie 2023. Carmistin anunța atunci intrarea pe segmentul puiului BIO și extinderea gamei La Provincia. Ferma din Săhăteni este a treia unitate de acest tip, ceea ce arată trecerea de la un proiect inițial la o rețea proprie de producție ecologică. Regulile europene diferențiază producția BIO și prin ritmul de creștere. Pentru păsările de carne trebuie utilizate rase sau linii cu creștere lentă, iar dacă acestea nu sunt folosite, Regulamentul 2018/848 stabilește pentru pui o vârstă minimă de sacrificare de 81 de zile. Acest ciclu mai lung, necesarul mai mare de spațiu exterior, furajarea certificată și controlul suplimentar al producției explică de ce carnea de pasăre ecologică are o structură de cost diferită față de cea convențională. Grupul estimează o creștere cu 25% a producției totale de carne de pui în 2026 Investiția BIO este realizată în paralel cu o extindere mult mai amplă a producției avicole a grupului. Carmistin a raportat pentru 2025 o producție de aproximativ 120.000 de tone de carne de pui și estimează pentru 2026 circa 150.000 de tone. Dacă estimarea este atinsă, diferența ar fi de 30.000 de tone, respectiv o creștere de 25% într-un singur an. Compania indică și o prezență comercială în peste 40 de țări. La nivelul întregii piețe românești, producția de carne de pasăre a avut de asemenea un an de creștere. AGRONET.ro arăta pe baza datelor pentru iunie 2026 că abatoarele au produs 56.776 de tone de carne de pasăre într-o singură lună, cu 9,5% peste iunie 2025. Producția ecologică rămâne o nișă în agricultura românească Investiția de la Săhăteni trebuie privită și în contextul dimensiunii încă reduse a agriculturii ecologice din România. Datele Eurostat indică pentru România o pondere a suprafețelor agricole ecologice de aproximativ 5,5% din suprafața agricolă utilizată în 2023, comparativ cu circa 10,8% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul se referă la suprafața agricolă și nu măsoară direct piața cărnii BIO, dar arată că agricultura ecologică românească rămâne, ca dimensiune, sub media europeană. În zootehnie, diferența dintre un produs convențional și unul certificat ecologic nu se rezumă la faptul că animalele au acces la exterior. Sunt reglementate originea furajelor, condițiile de adăpostire, densitatea, accesul la zone exterioare și ritmul de creștere al păsărilor. Integrarea de la teren la furaj reduce una dintre dificultățile producției BIO Pentru Carmistin, avantajul operațional al proiectului vine din faptul că o parte importantă a lanțului este deja integrată. Grupul cultivă cereale și alte materii prime, produce furajele și crește păsările în propriile unități. Site-ul companiei indică 8.000 de hectare cultivate, dintre care aproximativ 30% în sistem organic, precum și o capacitate de producție a furajelor de 735.000 de tone pe an. Pentru producția ecologică, această structură permite un control mai direct asupra uneia dintre cele mai sensibile componente ale costului și certificării: hrana păsărilor. Carmistin și-a stabilit pentru întregul segment de nutriție animală obiectivul de a crește capacitatea de la 735.000 de tone la un milion de tone anual până în 2030. Noua fermă din Săhăteni arată astfel o strategie în două direcții: creșterea puternică a volumului total de carne de pasăre și, în paralel, dezvoltarea unei nișe cu cerințe de producție mai stricte și valoare adăugată mai mare. Pentru piața avicolă românească, evoluția importantă va fi dacă această extindere a producției BIO va fi urmată și de o creștere suficientă a cererii pentru a susține investițiile și costurile suplimentare ale sistemului ecologic.

Insectă cu aripi pătate ținută în palmă lângă frunze și struguri, cu rânduri de vie în fundal.

Lycorma delicatula a ajuns în Uniunea Europeană – Vița-de-vie și livezile sunt printre culturile expuse

Lycorma delicatula a fost confirmată pentru prima dată într-un stat al UE, în județul Bács-Kiskun din sudul Ungariei, la granița cu Serbia, potrivit Digi24, care citează Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria, NEBIH. Specia invazivă este considerată organism dăunător de carantină în Uniunea Europeană și poate afecta în special vița-de-vie, livezile și pepinierele. Confirmarea din Ungaria este importantă pentru România nu doar prin apropierea geografică. În august 2026, AGRONET.ro relata că Lycorma delicatula fusese confirmată și la Chișinău, unde autoritățile din Republica Moldova au intervenit într-un focar și au continuat monitorizarea după identificarea unor populații izolate în zona-tampon. Apariția din Ungaria aduce acum dăunătorul și în interiorul Uniunii Europene. Vița-de-vie este printre culturile cele mai expuse Lycorma delicatula este o insectă originară din Asia și se hrănește cu seva plantelor. Sunt cunoscute peste 70 de specii-gazdă, printre care vița-de-vie, mărul, prunul, cireșul, piersicul, caisul, migdalul, nucul și mai multe specii forestiere și ornamentale. Gazda preferată este cenușarul, Ailanthus altissima, specie invazivă răspândită și în Europa. În plantațiile agricole, riscul crește atunci când populațiile insectei devin numeroase și mai multe exemplare se hrănesc simultan pe aceeași plantă. Atacul repetat reduce vigoarea plantelor și poate favoriza uscarea unor ramuri. Insectele elimină și cantități mari de miere-de-rouă, pe care se poate instala fumagina, depunerea neagră care reduce suprafața fotosintetic activă a frunzelor. Pentru vița-de-vie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova a indicat că pierderile pot ajunge până la 90% în situații de infestare severă. Nivelul descrie potențialul de pagubă în atacuri puternice, nu pierderile constatate în actualul focar din Ungaria. România are 187.000 de hectare de viță-de-vie Riscul fitosanitar este relevant pentru România și prin dimensiunea sectorului. Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului analizate de AGRONET.ro arată că țara are aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață viticolă din Uniunea Europeană. România reprezintă aproximativ 5,8% din suprafața viticolă totală a UE, ceea ce înseamnă că instalarea unui dăunător cu preferință pentru viță ar avea relevanță economică pentru un sector agricol extins. Experiența Statelor Unite arată dimensiunea posibilă a impactului. Un studiu al Universității de Stat din Pennsylvania din 2020, citat de Digi24, a evaluat impactul economic anual asociat insectei la aproximativ 554 de milioane de dolari și aproape 5.000 de locuri de muncă în statul Pennsylvania. Lycorma delicatula a fost observată pentru prima dată în Statele Unite în 2014, în comitatul Berks din Pennsylvania. Extinderea ulterioară a demonstrat una dintre principalele dificultăți în combaterea speciei: insecta nu trebuie să zboare pe distanțe mari pentru a ajunge într-o zonă nouă. Ouăle pot fi transportate pe utilaje, mașini și materiale Femelele depun de regulă grupe de aproximativ 30–50 de ouă pe o varietate mare de suprafețe. Pontele pot apărea pe scoarța arborilor, dar și pe pietre, utilaje agricole, remorci, autovehicule, materiale lemnoase sau obiecte depozitate în aer liber. Acest mecanism permite transportul accidental al dăunătorului pe distanțe mult mai mari decât ar putea parcurge adulții prin zbor. Tocmai de aceea, pentru ferme, pepiniere și operatorii care deplasează utilaje sau material vegetal din zone unde specia este prezentă, verificarea suprafețelor devine o măsură importantă de prevenire. Adulții au aproximativ 25 mm lungime. Aripile anterioare sunt cenușii și prezintă pete negre, iar aripile posterioare au zone roșii vizibile mai ales atunci când insecta le deschide. Pontele sunt mai dificil de observat, deoarece pot avea aspectul unei depuneri cenușiu-maronii asemănătoare cu noroiul uscat. Autoritățile ungare au introdus măsuri de carantină Cazul din Ungaria a fost semnalat inițial de un localnic care nu a putut identifica insecta. Analizele de laborator au confirmat ulterior că este vorba despre Lycorma delicatula, iar NEBIH a început aplicarea măsurilor de carantină. Autoritatea ungară consideră raportarea rapidă esențială pentru limitarea instalării și răspândirii dăunătorului. Pentru România, evoluția focarului din Ungaria trebuie privită împreună cu prezența deja confirmată în Republica Moldova: două apariții regionale într-un interval scurt cresc relevanța monitorizării pentru viticultură, pomicultură și pepiniere.

Cioban cu toiag lângă o turmă de oi pe o pășune de deal, cu munți și o zonă industrială în vale.
Mediu

Proiectul de magneziu de peste 400 de milioane de euro din Mărginimea Sibiului intră într-un teritoriu cu peste 220.000 de ovine și 76% pășuni și pajiști

Proiectul de magneziu din Mărginimea Sibiului ajunge într-o zonă dominată de păstorit, iar pentru ferme miza depășește suprafața ocupată efectiv de carieră și privește apa, solul, pajiștile și încrederea în produsele locale. Libertatea relatează că Mineral Proiect Invest SA, compania care dezvoltă MPI Magnesium, a primit la 7 septembrie 2026 licența pentru exploatarea rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra, comuna Rășinari, în timp ce uzina de procesare este prevăzută în zona Săliște. Investiția inițială este estimată la aproape 100 de milioane de euro, iar în scenariul de dezvoltare completă compania vorbește despre investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro. Proiectul include cariera de la Valea Dobra, transportul rocii și uzina pentru producția de oxid și hidroxid de magneziu, cu posibilitatea unor extinderi industriale ulterioare. Peste 220.000 de ovine în teritoriul Mărginimii Sibiului Dimensiunea agricolă a discuției este importantă. Strategia de Dezvoltare Locală 2023–2027 a GAL Mărginimea Sibiului descrie păstoritul drept activitatea economică reprezentativă a teritoriului și indică aproximativ 240.000 de animale, dintre care 220.105 ovine. Același document arată că 76% din suprafața agricolă a teritoriului este reprezentată de pășuni și pajiști, structură care explică specializarea fermelor în creșterea animalelor, în special a oilor. Sunt menționate zece asociații ale crescătorilor de animale și două cooperative agricole. Prin urmare, discuția privind proiectul minier nu se desfășoară într-un teritoriu în care agricultura are un rol marginal. Pajiștile, efectivele de animale și procesarea laptelui susțin gospodării și exploatații care depind de resursele naturale ale zonei și de asocierea produselor cu originea lor. Apa, solul și aerul devin principalele teme pentru ferme La prezentarea proiectului din 21 septembrie, o parte dintre localnici au cerut publicarea documentației tehnice și de mediu și stabilirea, înaintea începerii lucrărilor, a unor valori de referință pentru apele de suprafață și subterane. Au fost solicitate și investigații independente privind compoziția mineralogică a rocii și eventualele minerale asbestiforme. Pentru agricultură, asemenea măsurători sunt relevante deoarece permit compararea ulterioară a calității apei, aerului și solului cu situația existentă înaintea exploatării. În propria secțiune de întrebări și răspunsuri, MPI Magnesium arată că evaluarea de mediu urmează să includă apa și apele subterane, aerul și pulberile, solul, biodiversitatea, zgomotul, traficul și efectele cumulative. Compania afirmă că analizele geologice și mineralogice realizate până acum nu au evidențiat minerale asbestiforme în masa minerală investigată la Valea Dobra. Contestatarii proiectului cer însă verificări independente. Această diferență va putea fi lămurită prin documentația și investigațiile care vor însoți procedurile de mediu. Cariera ar urma să se extindă gradual Potrivit datelor publicate de investitor, cariera nu ar ocupa de la început întreaga suprafață proiectată. Scenariul prezentat comunității indică aproximativ 0,5–3 hectare în primul an, 3–3,7 hectare în anul al cincilea, până la aproximativ 6,8 hectare în anul 20. Roca ar urma să fie transportată inițial pe aproximativ 2,4 kilometri printr-un sistem electric pe cablu, în containere acoperite, iar apoi spre uzina de la Săliște cu basculante electrice acoperite. Compania susține că această soluție a fost aleasă pentru reducerea prafului, zgomotului și traficului greu în apropierea localităților. Pentru exploatațiile agricole, suprafața carierei este însă doar unul dintre indicatorii relevanți. Evaluarea efectului asupra economiei agroalimentare locale trebuie să includă și calitatea resurselor de apă și sol, depunerile de pulberi, traseele logistice și modul în care proiectul industrial se integrează într-un teritoriu construit economic în jurul păstoritului, produselor locale și turismului rural. Produsele locale depind și de reputația zonei Mărginimea Sibiului își valorifică agricultura nu numai prin vânzarea animalelor sau a laptelui, ci și prin asocierea produselor cu originea geografică. Strategia GAL menționează în mod explicit brânzeturile și Telemeaua de Sibiu între produsele reprezentative ale teritoriului. Aceeași legătură dintre producție și identitatea locului apare și în alte activități. AGRONET.ro a prezentat dezvoltarea vânzării directe de produse apicole provenite din Mărginimea Sibiului, unde originea și trasabilitatea sunt folosite pentru diferențierea produselor pe piață. Rășinari are și o componentă importantă de turism rural, strâns legată de agricultură. AGRONET.ro a relatat despre recunoașterea localității ca „Best Tourism Village”, distincție în care patrimoniul pastoral, produsele locale și tradiția creșterii oilor au avut un rol important. Proiectul mai are etape de autorizare Obținerea licenței miniere nu înseamnă că uzina și cariera pot începe imediat să funcționeze. Pentru investiția de la Săliște sunt necesare etapele urbanistice și de mediu, iar autoritățile locale urmează să ia decizii după analiza proiectului și procedurile de consultare. Primăria Săliște a precizat că, până la momentul prezentării publice din septembrie 2026, nu concesionase teren și nu semnase un contract cu investitorul pentru dezvoltarea uzinei. Compania estimează obținerea principalelor autorizații în 2027 și începerea exploatării în 2028, calendar prezentat ca estimativ și dependent de procedurile de evaluare și autorizare. Pentru fermele din Mărginimea Sibiului, documentația de mediu va fi astfel esențială: într-un teritoriu cu peste 220.000 de ovine și cu trei sferturi din terenul agricol ocupat de pășuni și pajiști, efectele asupra apei, solului și activităților zootehnice trebuie cuantificate înainte ca investiția industrială să intre în etapa de execuție.

Patru adolescenți stau lângă un robot agricol montat pe un strat de grădină din lemn, în aer liber.

Elevii din Galați au programat un robot agricol care însămânțează, udă și identifică buruienile

Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.

Mai multe ciori se hrănesc pe un teren cu cartofi, lângă un lan de porumb, iar un urs se află la marginea unei păduri.

Ciorile lovesc culturile din Covasna – Fermierii reclamă pierderi de până la 50% din producție

Ciorile pot distruge până la jumătate din recoltă în unele ferme din Covasna, unde agricultorii reclamă simultan pagube produse culturilor de păsări și de urși. Stolurile afectează cartoful, porumbul și floarea-soarelui, iar metodele folosite pentru alungarea păsărilor au eficiență redusă, potrivit informațiilor publicate de G4Food, pe baza declarațiilor conducerii Direcției Agricole Covasna. Directorul instituției, Kozma Bela, afirmă că stolurile pot provoca pierderi importante pe suprafețe extinse. La cartof, păsările scot tuberculii din pământ fără să îi consume neapărat, iar la porumb și floarea-soarelui gradul de afectare poate ajunge până la aproximativ 50% din producție. Aproape 500 de constatări de pagube într-un singur an Dimensiunea problemei nu este redusă la câteva exploatații. În 2025 au fost întocmite în județul Covasna 492 de procese-verbale pentru pagube provocate de animale sălbatice și păsări, potrivit datelor prezentate de Direcția Agricolă. Pentru ferme, pierderea nu înseamnă doar recolta distrusă. La culturile atacate înainte de recoltare, cea mai mare parte a costurilor cu sămânța, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și combustibilul a fost deja suportată. Problema ciorilor a fost raportată în 2026 și în alte zone agricole. AGRONET.ro a documentat situații în care pierderile la floarea-soarelui s-au apropiat de 90% pe unele parcele. Într-o exploatație de 320 de hectare din județul Iași, aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare în proporție de 20–30%. Fermierii din astfel de exploatații au folosit tunuri acustice, petarde și personal trimis în câmp, însă stolurile se pot deplasa între parcele și reveni după perioade scurte. Urșii rămân principala problemă în Covasna Presiunea păsărilor se adaugă pagubelor provocate de ursul brun. Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, estimează că efectivul din județ a crescut de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la circa 2.400 în 2026. În același timp, frecvența incidentelor raportate a crescut. Dacă în 2015 erau înregistrate 58 de situații de pagube în întregul județ, autoritățile locale indică în prezent, în medie, cel puțin un caz de pagubă provocată de urs în fiecare zi. La nivel național, evaluarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a estimat populația de urs brun la 10.419–12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%. Studiul s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. Presiunea exercitată de fauna sălbatică asupra exploatațiilor agricole a determinat și Ministerul Agriculturii să solicite reguli europene mai flexibile pentru gestionarea urșilor, ciorilor și cormoranilor. MADR a cerut simplificarea și accelerarea derogărilor atunci când populațiile unor specii produc pagube importante agriculturii, zootehniei sau acvaculturii. Legea privind urșii a trecut din nou de Parlament În paralel, Parlamentul a reexaminat în septembrie legea care modifică regulile privind intervenția asupra populației de urs brun. Camera Deputaților a adoptat din nou proiectul PL-x 218/2026 la 16 septembrie, după cererea de reexaminare formulată anterior de președintele României. Forma reexaminată menține pentru 2026 un nivel național de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași valori fiind prevăzute și pentru 2027. AGRONET.ro a prezentat anterior mecanismul și efectele posibile asupra fermelor din zonele cu atacuri repetate. La 23 septembrie, fișa oficială a Camerei Deputaților indica proiectul în etapa procedurală de după votul final, înaintea finalizării traseului către promulgare. Prin urmare, nivelurile prevăzute de proiect trebuie separate de măsurile deja aplicabile în teren. Pentru ferme, două tipuri diferite de risc Situația din Covasna arată că pagubele produse faunei sălbatice pot afecta aceeași exploatație în moduri foarte diferite. Urșii produc în special pierderi în ferme zootehnice, stupine, gospodării și culturi aflate în zonele frecventate de animale, în timp ce stolurile de ciori pot diminua direct producția vegetală pe suprafețe mari. În cazul păsărilor, problema poate deveni deosebit de costisitoare deoarece atacul se poate repeta zilnic și poate afecta simultan mai multe parcele. Existența unor cote de recoltare nu a eliminat până acum dificultatea semnalată de agricultorii din Covasna, care reclamă efective mari și eficiență redusă a mijloacelor obișnuite de îndepărtare. Cele 492 de procese-verbale întocmite într-un singur an indică o presiune constantă asupra exploatațiilor din județ. Pentru fermieri, miza practică rămâne reducerea efectivă a pagubelor în zonele afectate și existența unor proceduri suficient de rapide pentru constatarea pierderilor și intervenție.

Bărbat cu tricou roșu lângă un canal de irigații, într-un peisaj arid, cu text editorial suprapus.

Dan Negru susține finalizarea Canalului Siret-Bărăgan: „Un proiect de țară eșuat”

Dan Negru readuce Canalul Siret-Bărăgan în atenția publică și susține finalizarea proiectului, într-un mesaj video publicat pe Facebook, la aproape patru decenii de la începerea lucrărilor. Prezentatorul descrie investiția neterminată drept „un proiect de țară eșuat” și pune accentul pe potențialul canalului pentru agricultura afectată repetat de secetă. Mesajul său vine într-un moment în care proiectul a revenit pe agenda investițiilor în irigații. În iulie 2026, AGRONET.ro relata că Ministerul Agriculturii a lansat licitația pentru primul tronson al Canalului Siret-Bărăgan, cu perspectiva ca infrastructura finalizată să poată deservi aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Dan Negru transformă proiectul de irigații într-un mesaj public Intervenția lui Dan Negru mută Canalul Siret-Bărăgan din zona tehnică a investițiilor publice într-o discuție mult mai largă despre infrastructura strategică a României. Mesajul său pornește tocmai de la contrastul dintre amploarea proiectului și faptul că acesta a rămas neterminat timp de decenii. Prezentatorul susține că finalizarea canalului ar putea avea un rol major pentru agricultura din Bărăgan și folosește proiectul ca exemplu al dificultății României de a duce la capăt investiții începute cu mult timp în urmă. Formula „un proiect de țară eșuat” nu contestă utilitatea canalului. Dimpotrivă, critica lui Dan Negru este construită în jurul ideii că o infrastructură pe care o consideră importantă pentru agricultură a rămas nefinalizată aproape 40 de ani. Canalul ar putea deservi aproximativ 700.000 de hectare Datele prezentate anterior de AGRONET.ro arată dimensiunea agricolă a investiției. Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar lucrările au început în 1987. Proiectul prevedea o magistrală de aproximativ 191 de kilometri, pentru transportul apei din râul Siret spre Câmpia Bărăganului. Din prima etapă, de aproximativ 50 de kilometri, au fost finalizați și recepționați numai 5,71 kilometri. Reluarea proiectului vizează, într-o primă etapă, un tronson de 23,37 kilometri, pornind din zona prizei Călimănești, județul Vrancea. Proiectul include și trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale cursurilor de apă, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan. Estimările prezentate de Ministerul Agriculturii și citate de AGRONET.ro indică: aproape 500.000 de hectare care ar putea fi alimentate direct prin magistrală;alte aproximativ 200.000 de hectare care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre și care ar putea beneficia de noul sistem;circa 80% din suprafața deservită cu posibilitatea alimentării gravitaționale;o reducere estimată a consumului anual de energie electrică de aproximativ 35 GWh. Un mesaj care readuce irigațiile în discuția publică Importanța intervenției lui Dan Negru vine mai ales din audiența unui astfel de mesaj. Canalul Siret-Bărăgan este de mult timp un subiect cunoscut în agricultură și administrație, însă mai rar ajunge în atenția publicului larg prin vocea unei persoane cunoscute din afara sectorului agricol. În cazul de față, susținerea publică pentru finalizarea canalului este legată direct de secetă și de capacitatea agriculturii din sud-estul țării de a avea acces la apă. Acestea sunt și argumentele pentru care proiectul a fost readus în programul național de investiții în infrastructura principală de irigații. Pentru fermieri, problema rămâne una concretă: diferența dintre existența unui proiect pe hârtie și momentul în care apa poate ajunge efectiv pe terenurile agricole. Dan Negru readuce tocmai această diferență în centrul discuției publice, la aproape 40 de ani de la începerea lucrărilor.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.220 RON/tonă-0,01%Ultima observație: 16 sept., 00:30
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.