File:Via Transilvanica, Bucovina.jpg - Wikimedia Commons

Via Transilvanica, legată oficial de agricultura rurală – 1.631 km de traseu și oportunități pentru producători

MADR și Tășuleasa Social leagă Via Transilvanica de economia rurală, printr-un protocol-cadru semnat la 23 septembrie 2026 și valabil cinci ani. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că parteneriatul vizează promovarea produselor locale, păstrarea peisajului agricol și pastoral și dezvoltarea unor inițiative legate de cositul tradițional, pășunatul extensiv și transhumanță. Pentru fermierii și gospodăriile de pe traseu, miza este transformarea fluxului de drumeți într-o piață pentru produse alimentare, gastronomie locală și servicii rurale. Protocolul nu este însă o schemă de finanțare și nu anunță granturi sau plăți directe. Activitățile concrete vor fi stabilite ulterior de cele două părți, în limita atribuțiilor și a resurselor disponibile.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Operator într-o cabină de tractor, ținând joystickul lângă un monitor cu interfață de ghidare pe câmp.

New Holland aduce autoghidarea pe tractoarele mai vechi – Ce modele pot primi sistemul RS1

New Holland aduce autoghidarea modernă pe tractoare mai vechi, prin combinația dintre receptorul RS1 și monitorul IntelliView IV Plus, fără ca fermierul să fie obligat să înlocuiască tractorul doar pentru a avea acces la tehnologii de precizie. New Holland prezintă sistemul ca soluție de modernizare a instalațiilor de ghidare existente, iar documentația producătorului confirmă kituri retrofit pentru mai multe generații T7, T8 și T9. Pentru fermele românești, direcția este importantă deoarece agricultura de precizie rămâne slab răspândită după numărul exploatațiilor. AGRONET.ro arăta, pe baza datelor Eurostat pentru 2023, că numai aproximativ 10–15% dintre fermele din România utilizau tehnologii de precizie. Modernizarea utilajelor existente poate reduce una dintre barierele de intrare: necesitatea achiziției unui tractor complet nou. RS1 combină poziționarea GNSS și direcția automată Receptorul RS1 integrează într-o singură unitate montată pe tractor poziționarea prin satelit și controlerul pentru direcție automată. Producătorul indică suport pentru mai multe constelații GNSS, inclusiv GPS, Galileo, GLONASS, BeiDou și QZSS. În cabină, sistemul poate lucra împreună cu IntelliView IV Plus, un monitor tactil de 12 inchi. Acesta permite: ghidarea și autoghidarea tractorului;realizarea și păstrarea hărților de lucru;reutilizarea liniilor de ghidare;controlul echipamentelor compatibile ISOBUS;configurarea și diagnosticarea sistemului;utilizarea funcțiilor de telemetrie disponibile pe platformele compatibile. New Holland indică IntelliView IV Plus atât pentru montaj din fabrică pe anumite modele, cât și ca echipament aftermarket pentru mașini compatibile ISOBUS. Ce tractoare pot primi oficial kitul retrofit Aici apare o diferență importantă față de ideea că orice tractor vechi poate fi transformat simplu într-un utilaj cu autoghidare. În documentația oficială, New Holland indică explicit kituri retrofit RS1 pentru platforme mai vechi care au fost echipate cu sisteme 372, 392, NavII sau NavIII: Serie New HollandAni indicați pentru retrofitT72008–2024T82011–2020T92011–2020 Prin urmare, compatibilitatea completă pentru direcție automată depinde de configurația tractorului, de sistemul de direcție și de electronica existentă. Monitorul IntelliView IV Plus are o compatibilitate mai largă, însă simpla montare a ecranului nu înseamnă automat că orice tractor poate primi și autoghidare hidraulică. Pentru fermieri, acesta este primul lucru care trebuie verificat înainte de calcularea investiției: dacă tractorul este deja pregătit pentru sistemele necesare sau dacă trebuie adăugate componente hidraulice și electrice. Precizia poate coborî sub 2 centimetri cu RTK Performanța sistemului depinde și de semnalul de corecție utilizat. New Holland listează mai multe niveluri, de la soluții GNSS de bază până la RTK. Pentru oferta europeană, producătorul indică aproximativ: Semnal de corecțiePrecizie între treceriRTK+sub 1,5 cmPLM3sub 2,5 cmPLM25 cmPLM115 cmEGNOS20 cm Valorile arată de ce același receptor poate fi utilizat pentru lucrări cu cerințe foarte diferite. La lucrări generale poate fi suficientă o precizie de ordinul zecilor de centimetri, în timp ce semănatul, prășitul sau lucrările repetate pe aceleași trasee pot justifica un semnal RTK. Autoghidarea poate funcționa și la viteze mari New Holland indică pentru RS1 menținerea direcției automate la viteze de până la 26 km/h în anumite aplicații și o viteză maximă de operare de 38 km/h. În marșarier, sistemul poate lucra la până la 19 km/h. Acest interval extinde utilizarea dincolo de semănat sau lucrările lente ale solului. Sistemul poate fi relevant și pentru erbicidat, fertilizat sau alte operațiuni în care utilajele moderne lucrează la viteze mai ridicate. New Holland pune accent și pe achiziția mai rapidă a liniei de ghidare și pe stabilitatea direcției la viteze mici și mari. Pentru operator, efectul practic este reducerea corecțiilor manuale și menținerea mai constantă a lățimii de lucru. Unde poate apărea economia pentru fermă Autoghidarea nu generează aceeași economie în orice exploatație. Beneficiul depinde de forma parcelelor, numărul de treceri, lățimea echipamentului, orele lucrate anual și precizia de la care pornește ferma. În practică, eliminarea suprapunerilor poate conta la: semănat, unde dubla însămânțare în anumite zone înseamnă consum inutil de sămânță;fertilizare, unde suprapunerile cresc cantitatea aplicată;tratamente fitosanitare, unde repetarea trecerilor înseamnă produs și carburant suplimentar;lucrările solului, unde traseele mai exacte pot reduce numărul de treceri;operațiunile lungi, unde autoghidarea reduce solicitarea operatorului. Rentabilitatea trebuie însă calculată raportat la numărul de hectare și de ore în care sistemul este efectiv folosit. Această schimbare a pieței a fost vizibilă și la Farm Progress Show 2026, unde AGRONET.ro a analizat tendința producătorilor de a vinde tehnologia separat de tractor. Pentru fermele care păstrează utilajele o perioadă lungă, această direcție poate avea un impact mai mare decât lansarea unui tractor complet nou. Retrofitul devine o categorie distinctă de investiții New Holland nu este singurul producător care încearcă să aducă automatizarea pe utilajele existente. AGRONET.ro a prezentat și sistemul AgXeed VCU, care merge mai departe și permite automatizarea unor funcții ale tractoarelor compatibile prin ISOBUS și TIM. Diferența este că RS1 este în primul rând o soluție de poziționare și autoghidare, în timp ce alte sisteme retrofit încearcă deja să preia inclusiv executarea unor lucrări planificate. Pentru fermier, principiul economic este însă același: valoarea tractorului existent poate fi prelungită prin electronică și automatizare, fără înlocuirea întregii mașini. New Holland nu publică un preț unic pentru combinația RS1 și IntelliView IV Plus. Costul final depinde de tractor, componentele necesare, montaj, sistemul de direcție și nivelul de corecție GNSS ales. Înaintea achiziției, compatibilitatea exactă și configurația necesară trebuie stabilite pentru fiecare utilaj.

Adăposturi avicole albe cu acoperișuri roșii, aliniate lângă un drum pietruit și zone împrejmuite.
Zootehnie

Producția de pui BIO se extinde în România – Carmistin deschide a treia fermă ecologică

Carmistin a deschis la Săhăteni a treia fermă de pui BIO, după o investiție de 8 milioane de euro, extinzând un segment pe care grupul l-a început în 2023 cu prima fermă de pui ecologic din Leleasca, județul Olt. Noua unitate din Buzău are 12 adăposturi mobile și face parte din modelul integrat al Carmistin The Food Company, care include terenuri cultivate ecologic și producția proprie de furaje. Investiția este relevantă nu doar prin valoare, ci și prin direcția aleasă de unul dintre cei mai mari producători avicoli din România: extinderea producției certificate ecologic într-o industrie dominată de volume convenționale. Pe site-ul propriu, Carmistin indică o capacitate totală de peste 85 de milioane de păsări pe an, 8.000 de hectare cultivate, dintre care 30% în sistem organic, și șase fabrici de furaje cu o capacitate cumulată de 735.000 de tone anual. 12 adăposturi mobile pentru creșterea păsărilor cu acces la exterior Ferma din Săhăteni este alcătuită din 12 adăposturi mobile, sistemul fiind conceput astfel încât păsările să poată avea acces la exterior pe o mare parte a zilei. Această caracteristică nu este doar una comercială. Regulile europene pentru agricultura ecologică stabilesc condiții distincte față de creșterea convențională. Regulamentul (UE) 2018/848 prevede, pentru păsările de carne, acces la suprafețe în aer liber pentru cel puțin o treime din viață, iar accesul pe timpul zilei trebuie oferit cât mai devreme posibil atunci când starea păsărilor și condițiile permit acest lucru. Suprafețele exterioare trebuie să fie în cea mai mare parte acoperite cu vegetație. Regulamentul introduce și cerințe pentru furajare. Păsările trebuie hrănite în principal cu furaje ecologice sau provenite din conversie, iar cel puțin 30% din hrană trebuie să provină din exploatația proprie sau, dacă acest lucru nu este posibil, din cooperare cu alte unități ecologice ori furnizori din aceeași regiune. Acest aspect explică de ce integrarea agriculturii și a fabricilor de furaje în același grup are o importanță mai mare pentru producția ecologică decât pentru simpla extindere a numărului de hale. Carmistin a început producția de pui BIO în 2023 Prima fermă de pui de carne ecologic a grupului a fost inaugurată la Leleasca, în județul Olt, în octombrie 2023. Carmistin anunța atunci intrarea pe segmentul puiului BIO și extinderea gamei La Provincia. Ferma din Săhăteni este a treia unitate de acest tip, ceea ce arată trecerea de la un proiect inițial la o rețea proprie de producție ecologică. Regulile europene diferențiază producția BIO și prin ritmul de creștere. Pentru păsările de carne trebuie utilizate rase sau linii cu creștere lentă, iar dacă acestea nu sunt folosite, Regulamentul 2018/848 stabilește pentru pui o vârstă minimă de sacrificare de 81 de zile. Acest ciclu mai lung, necesarul mai mare de spațiu exterior, furajarea certificată și controlul suplimentar al producției explică de ce carnea de pasăre ecologică are o structură de cost diferită față de cea convențională. Grupul estimează o creștere cu 25% a producției totale de carne de pui în 2026 Investiția BIO este realizată în paralel cu o extindere mult mai amplă a producției avicole a grupului. Carmistin a raportat pentru 2025 o producție de aproximativ 120.000 de tone de carne de pui și estimează pentru 2026 circa 150.000 de tone. Dacă estimarea este atinsă, diferența ar fi de 30.000 de tone, respectiv o creștere de 25% într-un singur an. Compania indică și o prezență comercială în peste 40 de țări. La nivelul întregii piețe românești, producția de carne de pasăre a avut de asemenea un an de creștere. AGRONET.ro arăta pe baza datelor pentru iunie 2026 că abatoarele au produs 56.776 de tone de carne de pasăre într-o singură lună, cu 9,5% peste iunie 2025. Producția ecologică rămâne o nișă în agricultura românească Investiția de la Săhăteni trebuie privită și în contextul dimensiunii încă reduse a agriculturii ecologice din România. Datele Eurostat indică pentru România o pondere a suprafețelor agricole ecologice de aproximativ 5,5% din suprafața agricolă utilizată în 2023, comparativ cu circa 10,8% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul se referă la suprafața agricolă și nu măsoară direct piața cărnii BIO, dar arată că agricultura ecologică românească rămâne, ca dimensiune, sub media europeană. În zootehnie, diferența dintre un produs convențional și unul certificat ecologic nu se rezumă la faptul că animalele au acces la exterior. Sunt reglementate originea furajelor, condițiile de adăpostire, densitatea, accesul la zone exterioare și ritmul de creștere al păsărilor. Integrarea de la teren la furaj reduce una dintre dificultățile producției BIO Pentru Carmistin, avantajul operațional al proiectului vine din faptul că o parte importantă a lanțului este deja integrată. Grupul cultivă cereale și alte materii prime, produce furajele și crește păsările în propriile unități. Site-ul companiei indică 8.000 de hectare cultivate, dintre care aproximativ 30% în sistem organic, precum și o capacitate de producție a furajelor de 735.000 de tone pe an. Pentru producția ecologică, această structură permite un control mai direct asupra uneia dintre cele mai sensibile componente ale costului și certificării: hrana păsărilor. Carmistin și-a stabilit pentru întregul segment de nutriție animală obiectivul de a crește capacitatea de la 735.000 de tone la un milion de tone anual până în 2030. Noua fermă din Săhăteni arată astfel o strategie în două direcții: creșterea puternică a volumului total de carne de pasăre și, în paralel, dezvoltarea unei nișe cu cerințe de producție mai stricte și valoare adăugată mai mare. Pentru piața avicolă românească, evoluția importantă va fi dacă această extindere a producției BIO va fi urmată și de o creștere suficientă a cererii pentru a susține investițiile și costurile suplimentare ale sistemului ecologic.

Silozuri și instalații industriale în construcție, cu saci de semințe oleaginoase și o floare-soarelui în prim-plan.

Cooperativa Podișul Transilvaniei, formată din 21 de fermieri, pregătește o fabrică de ulei de 45–46 milioane de euro – Producția ar începe în aprilie 2028

Semnal editorial: AGRONET.ro a publicat pe 19 septembrie 2026 despre aceeași investiție. Informația nouă justifică o actualizare separată prin termenul mutat spre aprilie 2028, structura finanțării, capacitatea de 600 t/zi și sistemul energetic al fabricii. Fabrica de ulei a Cooperativei Podișul Transilvaniei ar putea porni în aprilie 2028, cu aproximativ șase luni mai târziu decât calendarul prezentat anterior. Emil Turdean, membru al cooperativei, a declarat pentru Radio România Târgu Mureș că investiția totală va ajunge la circa 45–46 de milioane de euro, iar unitatea va putea procesa 600 de tone de semințe oleaginoase în 24 de ore. Noul calendar schimbă unul dintre reperele importante ale proiectului. AGRONET.ro relata pe 19 septembrie că lucrările au început la Mihai Viteazu, lângă Turda, pentru fabrica dezvoltată de cei 21 de fermieri ai Cooperativei Podișul Transilvaniei. La acel moment, proiectul era prezentat cu o valoare de aproximativ 45 de milioane de euro. Pornirea fabricii este estimată acum pentru aprilie 2028 Calendarul inițial prevedea finalizarea investiției în 2027, însă Emil Turdean spune că proiectul a pornit cu o întârziere de aproximativ șase luni. Noua estimare este ca producția să înceapă cel mai devreme în aprilie 2028. Investiția este structurată în mai multe componente financiare: 10 milioane de euro din fonduri europene;aproximativ 9 milioane de euro contribuția fermierilor;17 milioane de euro finanțare bancară;aproximativ 10 milioane de euro pentru etapa a doua, care include rafinarea. Din aceste valori rezultă un necesar total de aproximativ 46 de milioane de euro, foarte apropiat de valoarea de 45 de milioane de euro comunicată anterior pentru proiect. Diferența ține de modul în care sunt prezentate etapele și componentele investiției. 600 de tone de semințe procesate într-o singură zi Capacitatea proiectată este de 600 de tone de semințe oleaginoase la 24 de ore, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de tone pe oră. Dacă o asemenea capacitate ar fi utilizată continuu pe parcursul unui an, echivalentul teoretic ar ajunge la circa 219.000 de tone de semințe. Volumul efectiv va depinde însă de numărul de zile de funcționare, opririle tehnologice și tipurile de materie primă procesate. Dimensiunea poate fi pusă în contextul producției agricole a României. Cele mai recente estimări ale Comisiei Europene indicau pentru 2026 o recoltă românească de aproximativ 2,2 milioane de tone de floarea-soarelui. AGRONET.ro a analizat aceste date, România menținându-se între principalii producători europeni. Raportată strict la această estimare și presupunând funcționarea continuă exclusiv cu floarea-soarelui, capacitatea teoretică anuală a fabricii ar echivala cu aproape 10% din recolta națională estimată pentru 2026. În practică, unitatea va putea procesa și alte oleaginoase, iar acest procent nu reprezintă o prognoză a volumului efectiv cumpărat. 21 de fermieri și peste 33.000 de hectare Cooperativa Podișul Transilvaniei este formată din 21 de fermieri care lucrează cumulat peste 33.000 de hectare în județele Mureș, Cluj, Alba și Sibiu, potrivit datelor prezentate de Emil Turdean. Importanța proiectului pentru membrii cooperativei vine din mutarea unei părți a producției de la vânzarea semințelor ca materie primă către procesarea industrială. Fabrica este proiectată pentru floarea-soarelui, soia, rapiță și in, în funcție de necesarul de producție și de comenzile comerciale. Pe lângă ulei, procesarea generează șroturi și alte subproduse care pot fi valorificate separat. Pentru fermieri, această integrare înseamnă acces la mai multe etape ale lanțului valoric: depozitare, procesare, obținerea uleiului, valorificarea șrotului și, în etapa următoare, rafinare. Fabrica își va produce o parte din energie O componentă importantă a proiectului este energia necesară procesării. Potrivit lui Emil Turdean, investiția include un proiect fotovoltaic de 1,62 MW putere instalată, finanțat integral din fonduri europene, împreună cu baterii cu o putere declarată de 1 MW. Fabrica va utiliza și cojile rezultate din procesarea semințelor de floarea-soarelui. Acestea ar urma să fie arse într-un cazan pentru producerea aburului necesar procesului tehnologic. O parte din abur va fi utilizată direct în fabrică, iar o altă parte este prevăzută pentru uscarea semințelor de floarea-soarelui, soia, rapiță și in înainte de procesare. Prin această soluție, o parte din subprodusele cu valoare energetică nu mai ies din fabrică drept reziduu, ci sunt reintegrate în consumul termic al unității. Fabrica nu este prima unitate de ulei alimentar din România Proiectul de la Mihai Viteazu este o investiție importantă dezvoltată direct de o cooperativă de fermieri, însă nu este prima fabrică de ulei alimentar care funcționează în România. Argus Constanța indică o experiență de peste 70 de ani în procesarea uleiurilor vegetale și o capacitate actuală de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui de aproximativ 500 de tone pe zi. Compania produce ulei brut, rafinat și îmbuteliat. La rândul său, Bunge operează în România fabrica din Buzău, unde procesează semințe de floarea-soarelui și produce ulei rafinat și îmbuteliat, precum și unitatea de la Lehliu, destinată procesării mai multor tipuri de oleaginoase. Elementul distinctiv al investiției din Transilvania este modelul în care fermierii asociați controlează direct infrastructura de procesare a propriilor materii prime. Fabrica poate schimba poziția fermierilor în negocierea recoltei Pentru membrii cooperativei, o capacitate de 600 de tone pe zi poate reduce dependența exclusivă de vânzarea semințelor imediat după recoltare. Accesul la procesare permite transformarea unei tone de oleaginoase în mai multe produse comerciale, cu piețe diferite: ulei brut, ulterior ulei rafinat, șrot și subproduse energetice. Această diferență este importantă într-o piață în care România produce anual volume mari de floarea-soarelui, dar prețurile fermierilor depind puternic de cererea procesatorilor, exporturi și momentul vânzării. Dacă noul calendar este respectat, fabrica de la Mihai Viteazu ar urma să intre în producție nu mai devreme de aprilie 2028, iar rafinarea va reprezenta a doua etapă a investiției. Până atunci, principala miză rămâne finalizarea construcției și instalarea capacităților tehnologice și energetice necesare procesării celor 600 de tone de semințe pe zi.

Imagine gratuită: om de ştiinţă, alb, protectie, costum, exploatația,  papusa, forma, pasăre
Siguranță

Cinci măsuri pentru prevenirea gripei aviare – EFSA avertizează asupra riscului din sezonul de migrație

România intră în sezonul cu risc crescut de gripă aviară, iar ANSVSA se alătură campaniei europene #NoBirdFlu, orientată în special către micii fermieri și gospodăriile care cresc păsări. Inițiativa lansată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) împreună cu Comisia Europeană pune accent pe cinci măsuri simple de biosecuritate, într-un moment în care migrația de toamnă a păsărilor sălbatice poate crește riscul introducerii virusului în ferme și gospodării. Momentul campaniei nu este întâmplător. Datele EFSA arată că între octombrie 2025 și iunie 2026 au fost detectate în Europa aproape 8.000 de focare și cazuri de gripă aviară, iar numărul detecțiilor la păsările sălbatice a fost de patru ori mai mare decât în iarna precedentă. În exploatațiile avicole, majoritatea infecțiilor au fost asociate cu contactul indirect cu păsările sălbatice. Vara a adus o scădere puternică, dar perioada de risc revine Cel mai recent raport epidemiologic publicat la 22 septembrie de EFSA arată că circulația gripei aviare înalt patogene A(H5N1) s-a menținut la un nivel sezonier redus în timpul verii. În perioada 5 iunie–28 august 2026 au fost raportate în Europa: IndicatorSituația raportatăDetecții HPAI A(H5N1)110La păsări domestice7La păsări sălbatice103Țări europene cu detecții12 Cele 103 cazuri identificate la păsările sălbatice, comparativ cu numai șapte la păsări domestice, explică de ce prevenirea contactului dintre păsările crescute în gospodării și fauna sălbatică este una dintre principalele măsuri recomandate. Scăderea din timpul verii nu înseamnă însă dispariția virusului. EFSA arată că numărul cazurilor crește de regulă odată cu migrația de toamnă și în lunile reci, când păsările sălbatice se deplasează și se concentrează în efective mari. Cele cinci măsuri recomandate crescătorilor de păsări Campania #NoBirdFlu sintetizează prevenția în cinci reguli care pot fi aplicate atât în ferme, cât și în gospodăriile cu efective mici. Controlul accesului în exploatație. Persoanele, vehiculele, uneltele și lăzile trebuie să intre în zona în care sunt crescute păsările numai atunci când este necesar. Încălțămintea, îmbrăcămintea și echipamentele care au trecut prin alte ferme sau prin zone frecventate de păsări sălbatice pot transporta material contaminat.Curățarea și dezinfecția periodică. Adăposturile, echipamentele, recipientele și suprafețele utilizate pentru creșterea păsărilor trebuie curățate și dezinfectate regulat, cu o atenție suplimentară după încheierea unui ciclu de producție.Limitarea contactului cu păsările sălbatice. Adăposturile trebuie protejate prin acoperișuri, pereți și împrejmuiri care reduc accesul faunei sălbatice. Un risc important îl reprezintă și contaminarea hranei sau a apei de băut cu dejecții provenite de la păsări migratoare.Separarea speciilor. Găinile, rațele, gâștele și curcanii nu ar trebui ținute împreună atunci când acest lucru poate favoriza transmiterea agentului patogen între specii.Recunoașterea rapidă a semnelor de boală. Scăderea consumului de apă sau furaje, problemele respiratorii și mortalitatea bruscă trebuie tratate ca semnale de alarmă. Păsările bolnave trebuie izolate, iar suspiciunea trebuie comunicată medicului veterinar sau DSVSA. Contactul indirect este una dintre principalele breșe de biosecuritate Un element important din datele europene este faptul că apariția bolii într-o fermă nu presupune neapărat ca o pasăre sălbatică bolnavă să intre efectiv în adăpost. Virusul poate ajunge indirect prin încălțăminte, echipamente, vehicule, lăzi, apă, furaje sau alte materiale contaminate. Tocmai de aceea controlul accesului și dezinfecția sunt plasate de EFSA la același nivel de importanță cu împiedicarea contactului direct cu păsările sălbatice. Pentru gospodăriile cu efective mici, riscul poate fi mai dificil de gestionat deoarece păsările sunt frecvent crescute în aer liber, iar separarea de rațe și gâște sălbatice sau de alte păsări care tranzitează curtea este mai dificilă. Ce înseamnă un focar pentru o fermă Gripa aviară înalt patogenă este o boală care se poate răspândi rapid într-un efectiv și poate produce mortalitate ridicată. Dincolo de pierderea păsărilor, confirmarea unui focar poate atrage restricții privind circulația animalelor și produselor, sacrificări sanitare, dezinfecție și limitări comerciale. Impactul poate depăși ferma afectată. AGRONET.ro a relatat despre situația Argentinei, unde exporturile de carne de pasăre către Uniunea Europeană au putut fi reluate abia după controlul focarelor de gripă aviară și restabilirea statutului sanitar necesar comerțului. Prevenirea bolilor animale înainte ca acestea să producă blocaje comerciale este și unul dintre obiectivele discutate la nivel internațional. AGRONET.ro a prezentat programul propus de FAO pentru bolile animale transfrontaliere, în care gripa aviară înalt patogenă este inclusă între amenințările prioritare. Riscul pentru populația generală rămâne redus Evaluarea comună EFSA, ECDC și a laboratorului european de referință indică un risc redus pentru populația generală din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European. Pentru persoanele expuse profesional la animale infectate sau la medii contaminate, riscul este evaluat drept redus până la moderat. Pentru crescători, problema imediată rămâne însă sănătatea efectivelor. Cele mai recente date europene arată că virusul a continuat să circule la păsările sălbatice chiar și în perioada cu activitate sezonieră redusă. Odată cu migrația de toamnă, diferența dintre o gospodărie protejată și una expusă poate fi dată de câteva măsuri cotidiene: limitarea accesului, dezinfecția, protejarea hranei și apei, separarea speciilor și anunțarea rapidă a suspiciunilor.

Doi inspectori APIA consultă o tabletă la marginea unui câmp, cu tractor și dronă în fundal.

APIA a verificat 88% dintre fermierii din eșantionul Campaniei 2026 – Peste 1.300 mai sunt în control

APIA a verificat 88,17% dintre fermierii selectați la control în Campania 2026, iar verificarea parcelelor a ajuns la 89,31%, potrivit datelor comunicate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și prezentate de Agrointeligența. Din eșantionul de 11.019 fermieri raportat la 24 septembrie, inspectorii au verificat 9.716 beneficiari, astfel că 1.303 fermieri mai figurează în etapa de control. La nivelul suprafețelor agricole, APIA a verificat 288.332 de parcele din totalul de 322.829. Diferența rămasă este de 34.497 de parcele, în condițiile în care Ministerul Agriculturii ceruse accelerarea controalelor pentru pregătirea etapelor de plată aferente Campaniei 2026. Controalele au avansat puternic față de sfârșitul lunii august Noua raportare arată un ritm mult mai avansat decât cel comunicat la sfârșitul lunii august. La 27 august, Ministerul Agriculturii informa că fusese verificată aproape jumătate din eșantionul controlului clasic pe teren. AGRONET.ro relata atunci că MADR ceruse finalizarea verificărilor până la sfârșitul lunii septembrie, astfel încât APIA să poată pregăti plata avansurilor. IndicatorSituația la 24 septembrie 2026Fermieri în eșantionul raportat de APIA11.019Fermieri verificați9.716Procent verificat88,17%Fermieri rămași în acest eșantion1.303Parcelele din eșantion322.829Parcelele verificate288.332Procent parcele verificate89,31%Parcelele rămase34.497 Raportarea din 24 septembrie folosește un eșantion de 11.019 fermieri. Această cifră nu trebuie confundată cu totalul mai larg de peste 14.800 de beneficiari menționat anterior în legătură cu ansamblul controalelor din Campania 2026, care includea categorii diferite de verificări. AGRONET.ro a prezentat pe 23 septembrie situația controalelor și a neconformităților înaintea avansurilor. Unele verificări continuă după 30 septembrie Apropierea de finalul lunii septembrie nu înseamnă că toate controalele aferente Campaniei 2026 se încheie în aceeași zi. APIA precizează că anumite cerințe ale eco-schemelor și intervențiilor de agromediu trebuie urmărite pe întreaga perioadă în care fermierul are obligația să le respecte. Calendarul anunțat cuprinde mai multe repere: PD-04, PD-05 și PD-06 – cerințele privind acoperirea terenului, menținerea suprafețelor înierbate și anumite interdicții privind lucrările solului se verifică în perioada 15 iunie–15 octombrie 2026;PD-05 – plantarea arborilor – realizarea și dovedirea plantării anuale a cel puțin doi arbori pe hectar poate fi verificată până la 30 noiembrie 2026;PD-28 – zone neproductive – termenul pentru realizarea cerinței privind cel puțin 2% din suprafața arabilă destinată zonelor neproductive și/sau elementelor noi de peisaj și pentru transmiterea documentelor este 30 noiembrie 2026;DR-01 și DR-02 – pentru o parte dintre pachetele de agromediu și climă, perioada de control continuă până la 15 octombrie 2026;pentru anumite angajamente din DR-02, verificările pot avea perioade ulterioare, inclusiv în 2027, în funcție de pachet și de cerința aplicabilă. Prin urmare, obiectivul de închidere a controalelor necesare pregătirii plăților nu elimină verificările care, prin regulile intervenției, trebuie efectuate în octombrie, noiembrie sau într-o perioadă ulterioară. Registrele și documentele pot fi cerute în continuare APIA le cere fermierilor să mențină la zi registrele exploatației, caietele aferente eco-schemelor și celelalte documente justificative. Acestea pot fi solicitate pe parcursul verificărilor, inclusiv pentru demonstrarea respectării unor angajamente care continuă după luna septembrie. Pentru fermierii care au primit notificări privind neconformități rezultate din monitorizare, rămâne importantă și clarificarea situațiilor semnalate. AGRONET.ro a explicat separat ce trebuie făcut în cazul parcelelor APIA marcate cu roșu, inclusiv posibilitatea transmiterii de documente sau dovezi suplimentare și regulile privind modificarea ori retragerea unor suprafețe. Stadiul de aproape 90% raportat acum de APIA indică apropierea de închiderea principalului volum de verificări înaintea etapelor de plată. Pentru beneficiarii aflați încă în control, consecința practică rămâne finalizarea verificărilor și a eventualelor clarificări necesare pentru stabilirea eligibilității cererilor din Campania 2026.

Utilaj agricol pregătit pentru lucrări de toamnă pe un câmp din România, sub cer înnorat

Meteo agricol România 24 septembrie 2026, ora 21: ferestre bune de lucru în Banat, de urmărit mâine dimineață

La buletinul din 24 septembrie 2026, ora 21:00, perspectiva pentru ziua de lucru de mâine dimineață până după-amiază este în general favorabilă lucrărilor de toamnă. Ferestrele cele mai stabile se conturează în Moldova, Muntenia, București-Ilfov, Transilvania și Maramureș. În Banat sunt posibile circa 4,20 mm de precipitații în fereastra de lucru, iar în Oltenia circa 3,29 mm, astfel că accesul pe sole trebuie verificat înainte de mobilizare. În Crișana, vântul și rafalele pot limita lucrările sensibile și transportul neprotejat. Orientare rapidă pentru fermieri Recoltarea de toamnă, transportul și pregătirea terenului pot fi planificate cu prioritate în regiunile cu precipitații reduse, după verificarea accesului pe parcelă.Tratamentele se fac numai în intervale locale fără vânt, ploaie apropiată sau frunză umedă; în Banat și Crișana este mai prudentă amânarea.Irigarea nu apare ca presantă în datele regionale. Decizia rămâne condiționată de starea locală a solului și a culturii.Pentru vie și livezi, precum și pentru legumicultura de toamnă, miza zilei este păstrarea accesului și evitarea lucrărilor pe umezeală ori înaintea ploilor locale. Banat: ploi estimate, cu ferestre de lucru de verificat În Banat, cerul rămâne înnorat, iar probabilitatea maximă de precipitații ajunge la 70% în intervalul analizat. Cantitatea estimată pentru ziua de lucru este de 4,20 mm, suficientă pentru a cere o verificare a solelor înainte de recoltare, transport sau pregătirea terenului. Vântul poate avea rafale de până la 33,5 km/h, astfel că tratamentele se amână, iar deplasările cu încărcătură se fac cu atenție. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură10–13°C, minim calculat în fereastra de lucru la 07:00 și maxim la 16:00Precipitații estimate4,20 mm, echivalent 4,20 l/m²Probabilitate maximă70%Vânt și rafale15 km/h; rafale până la 33,5 km/hUmiditate55%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiază; urmărește condițiile de dimineațăDecizie practicăVerifică parcela; transport cu atenție, tratamentele se amână Crișana: burniță ușoară și vânt mai activ În Crișana, burnița ușoară prezentă la actualizare și vântul mai susținut recomandă prudență la începutul zilei de 25 septembrie. Cantitatea estimată este mică, 0,12 mm, dar rafalele de până la 38 km/h pot afecta calitatea aplicărilor și siguranța transportului. Lucrările în câmp rămân posibile numai după verificarea umezelii și a accesului local. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură9,5–16,5°C, minim calculat în fereastra de lucru la 07:00 și maxim la 14:00Precipitații estimate0,12 mm, echivalent 0,12 l/m²Probabilitate maximă50%Vânt și rafale28 km/h; rafale până la 38 km/hUmiditate65,5%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiază; cu atenție dimineațaDecizie practicăAmână tratamentele; verifică parcela și limitează transportul expus vântului Maramureș: interval relativ stabil pentru operațiuni de toamnă Maramureșul are o perspectivă liniștită, cu numai 0,48 mm estimați și o probabilitate maximă de ploaie de 36%. Vântul rămâne slab spre moderat. Condițiile permit planificarea transportului, a recoltării de toamnă și a lucrărilor pe terenurile care au acces bun; pentru tratamente sunt necesare doar intervale locale uscate. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură9–15°C, minim calculat în fereastra de lucru la 08:00 și maxim la 15:00Precipitații estimate0,48 mm, echivalent 0,48 l/m²Probabilitate maximă36%Vânt și rafale7,5 km/h; rafale până la 17,5 km/hUmiditate48,5%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil pentru transport și lucrări în câmp, cu verificare locală înainte de tratamente Transilvania: vânt slab și precipitații reduse În Transilvania, fereastra de mâine este favorabilă pentru lucrări de câmp, transport și pregătirea terenului pentru culturile de toamnă. Precipitațiile estimate sunt sub 1 mm, iar vântul este redus. Diferențele locale de umezeală trebuie totuși urmărite, mai ales pe solele cu acces mai dificil. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură9,4–15,2°C, minim calculat în fereastra de lucru la 09:00 și maxim la 14:00Precipitații estimate0,60 mm, echivalent 0,60 l/m²Probabilitate maximă27%Vânt și rafale5,5 km/h; rafale până la 9,7 km/hUmiditate51,3%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil pentru lucrări, transport și tratamente în ferestre locale uscate Moldova: cea mai sigură fereastră pentru câmp și logistică Moldova se menține printre regiunile cu cele mai bune condiții pentru ziua de 25 septembrie. Estimarea de precipitații este practic nulă, iar probabilitatea maximă rămâne la 22%. Temperaturile mai ridicate de după dimineață susțin recoltarea, transportul și pregătirea terenului, cu respectarea verificărilor obișnuite pentru starea solului și cultura lucrată. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură11,4–19,3°C, minim calculat în fereastra de lucru la 06:00 și maxim la 15:00Precipitații estimate0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²Probabilitate maximă22%Vânt și rafale6,1 km/h; rafale până la 10,1 km/hUmiditate47,6%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil pentru recoltare, transport, pregătire teren și tratamente cu verificare locală Dobrogea: uscat, dar cu atenție la vânt pentru aplicări Dobrogea are condiții predominant uscate, cu maximum 0,13 mm estimat și probabilitate de precipitații de 17%. Transportul și lucrările în câmp sunt favorizate. Pentru tratamente, vântul de circa 17 km/h impune verificarea condițiilor din parcelă și evitarea aplicărilor atunci când mișcarea aerului devine limitativă. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură15–21°C, minim calculat în fereastra de lucru la 06:00 și maxim la 10:00Precipitații estimate0,13 mm, echivalent 0,13 l/m²Probabilitate maximă17%Vânt și rafale17 km/h; rafale până la 18,5 km/hUmiditate48%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; tratamentele se amână dacă vântul persistă Muntenia: zi utilă pentru recoltare și pregătirea solului Muntenia are precipitații estimate reduse și vânt slab, ceea ce susține o zi bună pentru recoltarea porumbului, florii-soarelui, soiei sau sfeclei aflate local în fereastră, precum și pentru transport și pregătirea terenului. Condițiile permit și lucrări în vie ori livezi, unde accesul este bun. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură12–19,8°C, minim calculat în fereastra de lucru la 06:00 și maxim la 14:00Precipitații estimate0,12 mm, echivalent 0,12 l/m²Probabilitate maximă15%Vânt și rafale7,3 km/h; rafale până la 11,4 km/hUmiditate38,7%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil pentru recoltare, transport, pregătire teren și tratamente în condiții locale potrivite Oltenia: posibilă umezeală locală, fără blocaj general În Oltenia sunt estimate 3,29 mm în fereastra de lucru, cu probabilitate maximă de 28%. Deși datele susțin operațiunile de câmp și transportul, precipitațiile locale pot modifica accesul pe sole. Planificarea trebuie confirmată dimineață prin verificarea terenului, mai ales înainte de pregătirea patului germinativ sau de deplasarea utilajelor încărcate. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură10,6–14°C, minim și maxim calculate în fereastra de lucru; ambele repere orare sunt la 06:00Precipitații estimate3,29 mm, echivalent 3,29 l/m²Probabilitate maximă28%Vânt și rafale8 km/h; rafale până la 15,2 km/hUmiditate43,8%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil cu prudență; verifică accesul înainte de intrarea în câmp București-Ilfov: zi uscată pentru operațiuni planificate București-Ilfov are cea mai uscată perspectivă din datele disponibile, fără precipitații estimate în fereastra de lucru. Temperaturile urcă până la 23°C, iar vântul este slab. Este o zi potrivită pentru logistică, recoltare și pregătirea terenului, precum și pentru verificări în legumicultură, vie și livezi. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură14–23°C, minim calculat în fereastra de lucru la 07:00 și maxim la 15:00Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m²Probabilitate maximă17%Vânt și rafale6 km/h; rafale până la 6 km/hUmiditate28%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil pentru lucrări, transport și tratamente cu verificare locală Zona montană: temperaturi mai joase și acces de verificat În zona montană, temperaturile rămân mai joase, iar precipitațiile estimate ajung la aproximativ 2,04 mm. Lucrările și transportul pot continua unde accesul este bun, însă relieful și umezeala locală pot schimba rapid condițiile. Pentru zootehnie, trebuie urmărit accesul către adăposturi și zonele de furajare, fără a mobiliza pe teren umed. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură9,2–14,5°C, minim calculat în fereastra de lucru la 08:00 și maxim la 14:00Precipitații estimate2,04 mm, echivalent 2,04 l/m²Probabilitate maximă35%Vânt și rafale6 km/h; rafale până la 13,5 km/hUmiditate50%EvapotranspirațieNu este disponibilă pentru această fereastrăAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruZiua de lucru de mâine, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăFavorabil cu verificarea accesului; evită intrarea pe sol umed Lucrări care merită prioritizate Recoltare de toamnă și transport: favorabile în cea mai mare parte a țării, cu control al accesului în Banat, Oltenia și zona montană; în Crișana se ține cont de vânt.Pregătire teren și semănat de toamnă: posibile acolo unde solul permite intrarea utilajelor; nu se lucrează pe teren îmbibat sau după ploi locale.Vie și livezi: accesul și recoltarea locală pot fi organizate mai ușor în regiunile cu precipitații reduse; se evită intervențiile pe vegetație umedă.Legumicultură de toamnă: sunt utile verificarea umezelii, aerisirea spațiilor protejate când condițiile locale permit și protejarea fluxului de acces față de ploi. Avertizări și fenomene de urmărit Nu sunt indicate avertizări în datele regionale analizate la 24 septembrie, ora 21:00. Totuși, precipitațiile estimate în Banat și Oltenia, burnița și rafalele din Crișana, precum și umezeala posibilă în zona montană sunt elementele care pot schimba punctual decizia de lucru. Verificarea locală a solei, a vântului și a stării culturii rămâne necesară înainte de mobilizare. Ce contează până la buletinul de dimineață Până la buletinul de dimineață, urmărește dacă ploile estimate lasă umezeală pe terenurile din Banat și Oltenia și dacă vântul se menține activ în Crișana. În restul regiunilor, pregătirea utilajelor, a transportului și a fluxului de recepție-depozitare poate fi făcută pentru o zi de lucru predominant favorabilă, cu confirmarea condițiilor direct în fermă.

Insectă cu aripi pătate ținută în palmă lângă frunze și struguri, cu rânduri de vie în fundal.

Lycorma delicatula a ajuns în Uniunea Europeană – Vița-de-vie și livezile sunt printre culturile expuse

Lycorma delicatula a fost confirmată pentru prima dată într-un stat al UE, în județul Bács-Kiskun din sudul Ungariei, la granița cu Serbia, potrivit Digi24, care citează Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria, NEBIH. Specia invazivă este considerată organism dăunător de carantină în Uniunea Europeană și poate afecta în special vița-de-vie, livezile și pepinierele. Confirmarea din Ungaria este importantă pentru România nu doar prin apropierea geografică. În august 2026, AGRONET.ro relata că Lycorma delicatula fusese confirmată și la Chișinău, unde autoritățile din Republica Moldova au intervenit într-un focar și au continuat monitorizarea după identificarea unor populații izolate în zona-tampon. Apariția din Ungaria aduce acum dăunătorul și în interiorul Uniunii Europene. Vița-de-vie este printre culturile cele mai expuse Lycorma delicatula este o insectă originară din Asia și se hrănește cu seva plantelor. Sunt cunoscute peste 70 de specii-gazdă, printre care vița-de-vie, mărul, prunul, cireșul, piersicul, caisul, migdalul, nucul și mai multe specii forestiere și ornamentale. Gazda preferată este cenușarul, Ailanthus altissima, specie invazivă răspândită și în Europa. În plantațiile agricole, riscul crește atunci când populațiile insectei devin numeroase și mai multe exemplare se hrănesc simultan pe aceeași plantă. Atacul repetat reduce vigoarea plantelor și poate favoriza uscarea unor ramuri. Insectele elimină și cantități mari de miere-de-rouă, pe care se poate instala fumagina, depunerea neagră care reduce suprafața fotosintetic activă a frunzelor. Pentru vița-de-vie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova a indicat că pierderile pot ajunge până la 90% în situații de infestare severă. Nivelul descrie potențialul de pagubă în atacuri puternice, nu pierderile constatate în actualul focar din Ungaria. România are 187.000 de hectare de viță-de-vie Riscul fitosanitar este relevant pentru România și prin dimensiunea sectorului. Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului analizate de AGRONET.ro arată că țara are aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață viticolă din Uniunea Europeană. România reprezintă aproximativ 5,8% din suprafața viticolă totală a UE, ceea ce înseamnă că instalarea unui dăunător cu preferință pentru viță ar avea relevanță economică pentru un sector agricol extins. Experiența Statelor Unite arată dimensiunea posibilă a impactului. Un studiu al Universității de Stat din Pennsylvania din 2020, citat de Digi24, a evaluat impactul economic anual asociat insectei la aproximativ 554 de milioane de dolari și aproape 5.000 de locuri de muncă în statul Pennsylvania. Lycorma delicatula a fost observată pentru prima dată în Statele Unite în 2014, în comitatul Berks din Pennsylvania. Extinderea ulterioară a demonstrat una dintre principalele dificultăți în combaterea speciei: insecta nu trebuie să zboare pe distanțe mari pentru a ajunge într-o zonă nouă. Ouăle pot fi transportate pe utilaje, mașini și materiale Femelele depun de regulă grupe de aproximativ 30–50 de ouă pe o varietate mare de suprafețe. Pontele pot apărea pe scoarța arborilor, dar și pe pietre, utilaje agricole, remorci, autovehicule, materiale lemnoase sau obiecte depozitate în aer liber. Acest mecanism permite transportul accidental al dăunătorului pe distanțe mult mai mari decât ar putea parcurge adulții prin zbor. Tocmai de aceea, pentru ferme, pepiniere și operatorii care deplasează utilaje sau material vegetal din zone unde specia este prezentă, verificarea suprafețelor devine o măsură importantă de prevenire. Adulții au aproximativ 25 mm lungime. Aripile anterioare sunt cenușii și prezintă pete negre, iar aripile posterioare au zone roșii vizibile mai ales atunci când insecta le deschide. Pontele sunt mai dificil de observat, deoarece pot avea aspectul unei depuneri cenușiu-maronii asemănătoare cu noroiul uscat. Autoritățile ungare au introdus măsuri de carantină Cazul din Ungaria a fost semnalat inițial de un localnic care nu a putut identifica insecta. Analizele de laborator au confirmat ulterior că este vorba despre Lycorma delicatula, iar NEBIH a început aplicarea măsurilor de carantină. Autoritatea ungară consideră raportarea rapidă esențială pentru limitarea instalării și răspândirii dăunătorului. Pentru România, evoluția focarului din Ungaria trebuie privită împreună cu prezența deja confirmată în Republica Moldova: două apariții regionale într-un interval scurt cresc relevanța monitorizării pentru viticultură, pomicultură și pepiniere.

Cioban cu toiag lângă o turmă de oi pe o pășune de deal, cu munți și o zonă industrială în vale.
Mediu

Proiectul de magneziu de peste 400 de milioane de euro din Mărginimea Sibiului intră într-un teritoriu cu peste 220.000 de ovine și 76% pășuni și pajiști

Proiectul de magneziu din Mărginimea Sibiului ajunge într-o zonă dominată de păstorit, iar pentru ferme miza depășește suprafața ocupată efectiv de carieră și privește apa, solul, pajiștile și încrederea în produsele locale. Libertatea relatează că Mineral Proiect Invest SA, compania care dezvoltă MPI Magnesium, a primit la 7 septembrie 2026 licența pentru exploatarea rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra, comuna Rășinari, în timp ce uzina de procesare este prevăzută în zona Săliște. Investiția inițială este estimată la aproape 100 de milioane de euro, iar în scenariul de dezvoltare completă compania vorbește despre investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro. Proiectul include cariera de la Valea Dobra, transportul rocii și uzina pentru producția de oxid și hidroxid de magneziu, cu posibilitatea unor extinderi industriale ulterioare. Peste 220.000 de ovine în teritoriul Mărginimii Sibiului Dimensiunea agricolă a discuției este importantă. Strategia de Dezvoltare Locală 2023–2027 a GAL Mărginimea Sibiului descrie păstoritul drept activitatea economică reprezentativă a teritoriului și indică aproximativ 240.000 de animale, dintre care 220.105 ovine. Același document arată că 76% din suprafața agricolă a teritoriului este reprezentată de pășuni și pajiști, structură care explică specializarea fermelor în creșterea animalelor, în special a oilor. Sunt menționate zece asociații ale crescătorilor de animale și două cooperative agricole. Prin urmare, discuția privind proiectul minier nu se desfășoară într-un teritoriu în care agricultura are un rol marginal. Pajiștile, efectivele de animale și procesarea laptelui susțin gospodării și exploatații care depind de resursele naturale ale zonei și de asocierea produselor cu originea lor. Apa, solul și aerul devin principalele teme pentru ferme La prezentarea proiectului din 21 septembrie, o parte dintre localnici au cerut publicarea documentației tehnice și de mediu și stabilirea, înaintea începerii lucrărilor, a unor valori de referință pentru apele de suprafață și subterane. Au fost solicitate și investigații independente privind compoziția mineralogică a rocii și eventualele minerale asbestiforme. Pentru agricultură, asemenea măsurători sunt relevante deoarece permit compararea ulterioară a calității apei, aerului și solului cu situația existentă înaintea exploatării. În propria secțiune de întrebări și răspunsuri, MPI Magnesium arată că evaluarea de mediu urmează să includă apa și apele subterane, aerul și pulberile, solul, biodiversitatea, zgomotul, traficul și efectele cumulative. Compania afirmă că analizele geologice și mineralogice realizate până acum nu au evidențiat minerale asbestiforme în masa minerală investigată la Valea Dobra. Contestatarii proiectului cer însă verificări independente. Această diferență va putea fi lămurită prin documentația și investigațiile care vor însoți procedurile de mediu. Cariera ar urma să se extindă gradual Potrivit datelor publicate de investitor, cariera nu ar ocupa de la început întreaga suprafață proiectată. Scenariul prezentat comunității indică aproximativ 0,5–3 hectare în primul an, 3–3,7 hectare în anul al cincilea, până la aproximativ 6,8 hectare în anul 20. Roca ar urma să fie transportată inițial pe aproximativ 2,4 kilometri printr-un sistem electric pe cablu, în containere acoperite, iar apoi spre uzina de la Săliște cu basculante electrice acoperite. Compania susține că această soluție a fost aleasă pentru reducerea prafului, zgomotului și traficului greu în apropierea localităților. Pentru exploatațiile agricole, suprafața carierei este însă doar unul dintre indicatorii relevanți. Evaluarea efectului asupra economiei agroalimentare locale trebuie să includă și calitatea resurselor de apă și sol, depunerile de pulberi, traseele logistice și modul în care proiectul industrial se integrează într-un teritoriu construit economic în jurul păstoritului, produselor locale și turismului rural. Produsele locale depind și de reputația zonei Mărginimea Sibiului își valorifică agricultura nu numai prin vânzarea animalelor sau a laptelui, ci și prin asocierea produselor cu originea geografică. Strategia GAL menționează în mod explicit brânzeturile și Telemeaua de Sibiu între produsele reprezentative ale teritoriului. Aceeași legătură dintre producție și identitatea locului apare și în alte activități. AGRONET.ro a prezentat dezvoltarea vânzării directe de produse apicole provenite din Mărginimea Sibiului, unde originea și trasabilitatea sunt folosite pentru diferențierea produselor pe piață. Rășinari are și o componentă importantă de turism rural, strâns legată de agricultură. AGRONET.ro a relatat despre recunoașterea localității ca „Best Tourism Village”, distincție în care patrimoniul pastoral, produsele locale și tradiția creșterii oilor au avut un rol important. Proiectul mai are etape de autorizare Obținerea licenței miniere nu înseamnă că uzina și cariera pot începe imediat să funcționeze. Pentru investiția de la Săliște sunt necesare etapele urbanistice și de mediu, iar autoritățile locale urmează să ia decizii după analiza proiectului și procedurile de consultare. Primăria Săliște a precizat că, până la momentul prezentării publice din septembrie 2026, nu concesionase teren și nu semnase un contract cu investitorul pentru dezvoltarea uzinei. Compania estimează obținerea principalelor autorizații în 2027 și începerea exploatării în 2028, calendar prezentat ca estimativ și dependent de procedurile de evaluare și autorizare. Pentru fermele din Mărginimea Sibiului, documentația de mediu va fi astfel esențială: într-un teritoriu cu peste 220.000 de ovine și cu trei sferturi din terenul agricol ocupat de pășuni și pajiști, efectele asupra apei, solului și activităților zootehnice trebuie cuantificate înainte ca investiția industrială să intre în etapa de execuție.

Femeie cu ochelari de soare ține un știulete într-o cultură de porumb cu frunze uscate.

Porumb neirigat de peste 10 tone/ha în Bărăgan – Producție de aproape 2,5 ori peste reperul național

Porumbul neirigat trece de 10 tone/ha într-o fermă din Bărăgan, după șase ani marcați de secetă, iar rezultatul este de aproximativ două ori și jumătate peste reperul de randament estimat pentru România în vara acestui an. La Agromec Gârbovi, exploatație de peste 900 de hectare administrată de Iulia Blagu în zona Urziceni, ploile venite până la începutul verii au susținut atât porumbul, cât și floarea-soarelui, relatează Revista Ferma. Ferma estimează producții de peste 10 tone/ha la porumbul neirigat, iar la floarea-soarelui a depășit 3,5 tone/ha. Diferența față de ultimii ani este pusă în principal pe seama precipitațiilor din primăvară și de la începutul verii, care au asigurat culturilor apă în perioade importante de vegetație. Peste 10 tone/ha într-un an cu diferențe uriașe între regiuni Rezultatul din Bărăgan iese în evidență mai ales prin comparație cu perspectiva generală asupra culturii porumbului din România. În iulie, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene estima pentru România un randament mediu de aproximativ 4,03 tone/ha. AGRONET.ro a arătat atunci că țara rămâne unul dintre marii cultivatori europeni după suprafață, dar productivitatea medie continuă să fie mult sub cea a producătorilor vest-europeni. Raportat la acel reper, producția de peste 10 tone/ha indicată la Agromec Gârbovi este de aproape 2,5 ori mai mare. Comparația arată însă și cât de fragmentat este sezonul 2026. În august, prognoza europeană pentru randamentul mediu al porumbului boabe în UE coborâse la 6,61 tone/ha, cu 7% sub media ultimilor cinci ani, în timp ce producția totală a Uniunii Europene era estimată la numai 50,1 milioane de tone. Pentru România, aceeași analiză indica o producție de aproximativ 6,84 milioane de tone, cu diferențe foarte mari între zonele afectate de secetă și cele unde precipitațiile au fost mai bine distribuite. Ploile au schimbat complet sezonul în fermă La Agromec Gârbovi, precipitațiile acumulate până la sfârșitul lunii mai și continuate până spre jumătatea lunii iunie au fost decisive pentru culturile de primăvară. Recoltarea porumbului și a florii-soarelui s-a prelungit în septembrie, mai târziu decât în ultimii ani. Potrivit Iuliei Blagu, solele recoltate mai târziu au oferit și rezultate mai bune. La floarea-soarelui, producția a trecut de 3,5 tone/ha pe terenurile care au beneficiat de apă în momentele importante ale dezvoltării plantelor. Rezultatele vin după șase ani în care seceta a afectat repetat zona și a schimbat inclusiv strategia fermei. Chiar și în 2026, imaginea națională rămâne dificilă: suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut cu 283.200 de hectare față de 2025, respectiv cu 14,21%, până la aproximativ 1,7 milioane de hectare. Ferma a redus puternic suprafața culturilor prășitoare Experiența anilor secetoși a determinat Agromec Gârbovi să modifice și structura culturilor. În urmă cu cinci-șase ani, culturile prășitoare ocupau peste 400 de hectare. În prezent, suprafața lor a coborât sub 100 de hectare. În paralel, suprafața cu rapiță a crescut de la 175 de hectare la peste 220 de hectare. Pentru actualul sezon, o ploaie de 35–50 de litri venită după semănat a creat condiții favorabile pentru răsărirea și dezvoltarea culturii. Schimbarea de structură este relevantă într-un moment în care tot mai multe ferme românești reevaluează riscul porumbului în lipsa irigațiilor. AGRONET.ro a documentat în septembrie reducerea suprafețelor cultivate, pe fondul secetelor repetate și al orientării unor agricultori către culturi de toamnă sau plante cu un necesar mai redus de apă. Fără arătură, cu trecere spre minimum tillage Agromec Gârbovi a schimbat și modul de lucrare a solului. Arătura a fost eliminată complet în ultimii trei-patru ani, iar lucrările de bază au rămas discuirea și scarificarea. În 2026, ferma a trecut la sistemul minimum tillage, cu obiectivul ca în următorii patru-cinci ani să evolueze către no-till. Exploatația lucrează terenuri în șapte comune, cu parcele puternic fragmentate. În acest context, a început și cartarea agrochimică, în ritm de aproximativ 100 de hectare pe an și cu o ciclicitate de cinci ani, pentru adaptarea fertilizării la caracteristicile fiecărei parcele. Peste 700.000 de euro investiți, iar următorul pas este procesarea Schimbările tehnologice sunt însoțite de investiții de peste 700.000 de euro realizate în ultimii doi ani. Ferma a cumpărat o combină, o cisternă, două remorci de mare capacitate, un tractor destinat lucrărilor minimum-till și semănători noi. Următoarea investiție mută însă accentul de la producția vegetală către procesare. Agromec Gârbovi pregătește achiziția unei mori pe pietre în valoare de peste 100.000 de euro, destinată producerii de făină integrală pentru brutării artizanale care folosesc maia. Grâul pentru panificație produs în fermă depășește 14% proteină, iar secara ar urma să intre în rotație din 2027. Decizia urmărește păstrarea unei părți mai mari din valoarea cerealelor în fermă, într-un sector în care producțiile mari nu înseamnă automat și marje ridicate. După șase ani de secetă, sezonul bun din Bărăgan oferă fermei un volum mai mare de materie primă, dar strategia pe termen lung rămâne construită pe reducerea riscului climatic, lucrări mai puțin intensive ale solului și procesarea unei părți din recoltă.

Patru adolescenți stau lângă un robot agricol montat pe un strat de grădină din lemn, în aer liber.

Elevii din Galați au programat un robot agricol care însămânțează, udă și identifică buruienile

Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.

Mai multe ciori se hrănesc pe un teren cu cartofi, lângă un lan de porumb, iar un urs se află la marginea unei păduri.

Ciorile lovesc culturile din Covasna – Fermierii reclamă pierderi de până la 50% din producție

Ciorile pot distruge până la jumătate din recoltă în unele ferme din Covasna, unde agricultorii reclamă simultan pagube produse culturilor de păsări și de urși. Stolurile afectează cartoful, porumbul și floarea-soarelui, iar metodele folosite pentru alungarea păsărilor au eficiență redusă, potrivit informațiilor publicate de G4Food, pe baza declarațiilor conducerii Direcției Agricole Covasna. Directorul instituției, Kozma Bela, afirmă că stolurile pot provoca pierderi importante pe suprafețe extinse. La cartof, păsările scot tuberculii din pământ fără să îi consume neapărat, iar la porumb și floarea-soarelui gradul de afectare poate ajunge până la aproximativ 50% din producție. Aproape 500 de constatări de pagube într-un singur an Dimensiunea problemei nu este redusă la câteva exploatații. În 2025 au fost întocmite în județul Covasna 492 de procese-verbale pentru pagube provocate de animale sălbatice și păsări, potrivit datelor prezentate de Direcția Agricolă. Pentru ferme, pierderea nu înseamnă doar recolta distrusă. La culturile atacate înainte de recoltare, cea mai mare parte a costurilor cu sămânța, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și combustibilul a fost deja suportată. Problema ciorilor a fost raportată în 2026 și în alte zone agricole. AGRONET.ro a documentat situații în care pierderile la floarea-soarelui s-au apropiat de 90% pe unele parcele. Într-o exploatație de 320 de hectare din județul Iași, aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare în proporție de 20–30%. Fermierii din astfel de exploatații au folosit tunuri acustice, petarde și personal trimis în câmp, însă stolurile se pot deplasa între parcele și reveni după perioade scurte. Urșii rămân principala problemă în Covasna Presiunea păsărilor se adaugă pagubelor provocate de ursul brun. Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, estimează că efectivul din județ a crescut de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la circa 2.400 în 2026. În același timp, frecvența incidentelor raportate a crescut. Dacă în 2015 erau înregistrate 58 de situații de pagube în întregul județ, autoritățile locale indică în prezent, în medie, cel puțin un caz de pagubă provocată de urs în fiecare zi. La nivel național, evaluarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a estimat populația de urs brun la 10.419–12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%. Studiul s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. Presiunea exercitată de fauna sălbatică asupra exploatațiilor agricole a determinat și Ministerul Agriculturii să solicite reguli europene mai flexibile pentru gestionarea urșilor, ciorilor și cormoranilor. MADR a cerut simplificarea și accelerarea derogărilor atunci când populațiile unor specii produc pagube importante agriculturii, zootehniei sau acvaculturii. Legea privind urșii a trecut din nou de Parlament În paralel, Parlamentul a reexaminat în septembrie legea care modifică regulile privind intervenția asupra populației de urs brun. Camera Deputaților a adoptat din nou proiectul PL-x 218/2026 la 16 septembrie, după cererea de reexaminare formulată anterior de președintele României. Forma reexaminată menține pentru 2026 un nivel național de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași valori fiind prevăzute și pentru 2027. AGRONET.ro a prezentat anterior mecanismul și efectele posibile asupra fermelor din zonele cu atacuri repetate. La 23 septembrie, fișa oficială a Camerei Deputaților indica proiectul în etapa procedurală de după votul final, înaintea finalizării traseului către promulgare. Prin urmare, nivelurile prevăzute de proiect trebuie separate de măsurile deja aplicabile în teren. Pentru ferme, două tipuri diferite de risc Situația din Covasna arată că pagubele produse faunei sălbatice pot afecta aceeași exploatație în moduri foarte diferite. Urșii produc în special pierderi în ferme zootehnice, stupine, gospodării și culturi aflate în zonele frecventate de animale, în timp ce stolurile de ciori pot diminua direct producția vegetală pe suprafețe mari. În cazul păsărilor, problema poate deveni deosebit de costisitoare deoarece atacul se poate repeta zilnic și poate afecta simultan mai multe parcele. Existența unor cote de recoltare nu a eliminat până acum dificultatea semnalată de agricultorii din Covasna, care reclamă efective mari și eficiență redusă a mijloacelor obișnuite de îndepărtare. Cele 492 de procese-verbale întocmite într-un singur an indică o presiune constantă asupra exploatațiilor din județ. Pentru fermieri, miza practică rămâne reducerea efectivă a pagubelor în zonele afectate și existența unor proceduri suficient de rapide pentru constatarea pierderilor și intervenție.

Bărbat cu tricou roșu lângă un canal de irigații, într-un peisaj arid, cu text editorial suprapus.

Dan Negru susține finalizarea Canalului Siret-Bărăgan: „Un proiect de țară eșuat”

Dan Negru readuce Canalul Siret-Bărăgan în atenția publică și susține finalizarea proiectului, într-un mesaj video publicat pe Facebook, la aproape patru decenii de la începerea lucrărilor. Prezentatorul descrie investiția neterminată drept „un proiect de țară eșuat” și pune accentul pe potențialul canalului pentru agricultura afectată repetat de secetă. Mesajul său vine într-un moment în care proiectul a revenit pe agenda investițiilor în irigații. În iulie 2026, AGRONET.ro relata că Ministerul Agriculturii a lansat licitația pentru primul tronson al Canalului Siret-Bărăgan, cu perspectiva ca infrastructura finalizată să poată deservi aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Dan Negru transformă proiectul de irigații într-un mesaj public Intervenția lui Dan Negru mută Canalul Siret-Bărăgan din zona tehnică a investițiilor publice într-o discuție mult mai largă despre infrastructura strategică a României. Mesajul său pornește tocmai de la contrastul dintre amploarea proiectului și faptul că acesta a rămas neterminat timp de decenii. Prezentatorul susține că finalizarea canalului ar putea avea un rol major pentru agricultura din Bărăgan și folosește proiectul ca exemplu al dificultății României de a duce la capăt investiții începute cu mult timp în urmă. Formula „un proiect de țară eșuat” nu contestă utilitatea canalului. Dimpotrivă, critica lui Dan Negru este construită în jurul ideii că o infrastructură pe care o consideră importantă pentru agricultură a rămas nefinalizată aproape 40 de ani. Canalul ar putea deservi aproximativ 700.000 de hectare Datele prezentate anterior de AGRONET.ro arată dimensiunea agricolă a investiției. Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar lucrările au început în 1987. Proiectul prevedea o magistrală de aproximativ 191 de kilometri, pentru transportul apei din râul Siret spre Câmpia Bărăganului. Din prima etapă, de aproximativ 50 de kilometri, au fost finalizați și recepționați numai 5,71 kilometri. Reluarea proiectului vizează, într-o primă etapă, un tronson de 23,37 kilometri, pornind din zona prizei Călimănești, județul Vrancea. Proiectul include și trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale cursurilor de apă, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan. Estimările prezentate de Ministerul Agriculturii și citate de AGRONET.ro indică: aproape 500.000 de hectare care ar putea fi alimentate direct prin magistrală;alte aproximativ 200.000 de hectare care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre și care ar putea beneficia de noul sistem;circa 80% din suprafața deservită cu posibilitatea alimentării gravitaționale;o reducere estimată a consumului anual de energie electrică de aproximativ 35 GWh. Un mesaj care readuce irigațiile în discuția publică Importanța intervenției lui Dan Negru vine mai ales din audiența unui astfel de mesaj. Canalul Siret-Bărăgan este de mult timp un subiect cunoscut în agricultură și administrație, însă mai rar ajunge în atenția publicului larg prin vocea unei persoane cunoscute din afara sectorului agricol. În cazul de față, susținerea publică pentru finalizarea canalului este legată direct de secetă și de capacitatea agriculturii din sud-estul țării de a avea acces la apă. Acestea sunt și argumentele pentru care proiectul a fost readus în programul național de investiții în infrastructura principală de irigații. Pentru fermieri, problema rămâne una concretă: diferența dintre existența unui proiect pe hârtie și momentul în care apa poate ajunge efectiv pe terenurile agricole. Dan Negru readuce tocmai această diferență în centrul discuției publice, la aproape 40 de ani de la începerea lucrărilor.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.177,5 RON/tonă-0,01%Ultima observație: 13 sept., 20:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.