Cont
Bărbat cu tabletă cu simbol euro lângă un lan de cereale, tractor, silozuri și steagurile României și Uniunii Europene.

Euro și moneda euro digitală pentru agricultură – Avantajele concrete și drumul pe care România îl mai are de parcurs

Inflația a coborât la 8,2%, iar euro revine pe agenda economică a României, într-un moment în care agricultura funcționează deja parțial în moneda unică prin subvenții, investiții, utilaje și cotații agricole. Datele publicate recent arată că rata anuală a inflației a scăzut de la 10,4% în iunie la 8,16% în iulie 2026, iar inflația calculată prin indicele armonizat a fost de 8,2%. Media IAPC pentru ultimele 12 luni rămâne însă la 8,8%. Pentru fermieri, această discuție este mai puțin abstractă decât pare. Un tractor poate avea prețul stabilit în euro, un proiect AFIR are plafonul în euro, cerealele sunt comparate cu repere exprimate în euro, iar sprijinul european pornește tot de la sume stabilite în moneda unică. Leul rămâne veriga prin care o parte dintre aceste fluxuri trebuie convertite. Adoptarea euro ar elimina această verigă, iar o eventuală monedă euro digitală ar putea adăuga, ulterior, o infrastructură europeană de plată disponibilă inclusiv online și offline. Există însă două proiecte diferite, care nu trebuie confundate: aderarea României la zona euro și introducerea monedei euro digitale la nivel european. Primul depinde de convergența economică a României. Al doilea este un proiect al Băncii Centrale Europene și al instituțiilor UE privind o formă digitală a aceleiași monede euro.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / RuralBârsana – 700 de ani de istorie vie
    Data
    13 aug. 2026, 09:30
    Locația
    Locații multiple din Bârsana, inclusiv Mănăstirea Bârsana și Căminul Cultural Bârsana, Bârsana, România

    Program aniversar cu tradiții locale, alai de căruțe, întâlnirea fiilor satului și lansarea hărții turistice a comunei.

  2. Târg / RuralAgroMaramureș, târg pentru fermieri și producători locali
    Data
    22 aug. 2026, 00:00
    Locația
    Mireșu Mare, România

    Târg agricol cu expoziții de animale și utilaje, produse locale, conferințe și ateliere pentru ferme mici și mijlocii.

  3. Demo utilaje / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  4. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  5. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  6. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  7. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 12:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Ploiești, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  8. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  9. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  10. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  11. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  12. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Fructe și legume ambalate în plastic și carton pe o bandă cu role, într-un spațiu de sortare horticolă.
Legislație & Politici Agricole

Fructe, legume și alimente ambalate după noile reguli UE – Ce se schimbă din 2026 până în 2030

Noile reguli europene pentru ambalaje se aplică din 12 august 2026 și deschid o perioadă de schimbări care va ajunge direct în sectorul agroalimentar, de la ambalajele pentru carne, lactate și produse procesate până la lădițele, tăvițele și pungile folosite pentru fructe și legume. Digi24 semnalează intrarea în aplicare a Regulamentului european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, însă schimbarea nu se produce într-o singură zi: primele cerințe sunt valabile acum, iar cea mai mare parte a noilor obligații va fi introdusă etapizat până în 2030 și după această dată. Pentru agricultură, miza este mai mare decât schimbarea unui tip de plastic cu alt material. Ambalarea a devenit parte din accesul la supermarket, export și procesare, iar regulile europene vor influența inclusiv modul în care producătorii horticoli, cooperativele, centrele de sortare, fabricile de lactate, procesatorii de carne, cramele sau fermele care vând produse ambalate își proiectează investițiile. Regulamentul acoperă toate ambalajele, indiferent de material sau origine, și urmărește reducerea cantităților folosite, reciclabilitatea, reutilizarea și diminuarea consumului de materii prime virgine. Nu toate regulile intră în vigoare simultan Una dintre confuziile care pot apărea este că, de la 12 august, toate ambalajele actuale ar trebui înlocuite imediat. Calendarul este mult mai gradual. Comisia Europeană precizează că regulamentul a intrat în vigoare la 11 februarie 2025, se aplică în general din 12 august 2026, iar majoritatea obligațiilor importante sunt programate pentru 2030. TermenSchimbarea relevantă12 august 2026Se aplică în general Regulamentul 2025/40; intră în aplicare limitele pentru PFAS din ambalajele alimentare și noi cerințe de identificare și conformitatedin 2028Este prevăzut un sistem armonizat de etichetare a ambalajelor pentru sortarea deșeurilorpână în 2029Statele membre trebuie să ajungă la colectarea separată a cel puțin 90% dintre recipientele de unică folosință din plastic și metal pentru băuturi vizate de regulamentdin 2030Intră în centrul sistemului reciclabilitatea, conținutul reciclat, reducerea ambalajelor inutile, obiectivele de reutilizare și restricțiile asupra unor ambalaje de unică folosințădin 2035Devine relevantă și cerința ca ambalajele să poată fi reciclate efectiv la scară largă, potrivit etapizării regulamentului Comisia arată că toate ambalajele de pe piața UE trebuie să intre pe traiectoria reciclabilității până în 2030, iar Consiliul UE a stabilit și obiective de reutilizare pentru anumite categorii de ambalaje de transport și de vânzare. Agricultura este vizată, dar fermierul nu devine automat „producător de ambalaje” Una dintre cele mai importante prevederi pentru sectorul primar este chiar o delimitare făcută în regulament. Textul european precizează că definiția ambalajelor utilizate în producția primară a fost construită astfel încât fermierii care folosesc asemenea ambalaje să nu fie transformați automat în producători responsabili pentru ambalaj în sistemul răspunderii extinse a producătorului. În cazul acestor ambalaje, logica regulamentului este ca responsabilitatea să revină operatorului care le pune pentru prima dată la dispoziție pe piață. Distincția contează. Un legumicultor care cumpără lădițe pentru recoltare nu trebuie confundat cu fabricantul sau distribuitorul care introduce acele ambalaje pe piață. Situația se poate schimba însă în momentul în care exploatația urcă pe lanțul valoric. O fermă, cooperativă sau firmă agricolă care sortează, ambalează sub marcă proprie, procesează și pune produse ambalate pe piață poate avea obligații diferite, în funcție de rolul concret pe care îl are în lanț și de tipul ambalajului utilizat. Regulamentul definește producătorul în funcție de cine introduce pentru prima dată pe o piață ambalaje sau produse ambalate, inclusiv în anumite situații de comerț la distanță. Practic, impactul crește pe măsură ce ferma se apropie de consumator: producție primară vândută vrac – impact direct mai redus;sortare și ambalare – crește importanța conformității materialelor;vânzare sub marcă proprie – apar responsabilități suplimentare;magazin de fermă și comerț online – ambalajul de vânzare și transport devine parte a sistemului;procesare alimentară – regulile privind contactul cu alimentele devin esențiale;export – armonizarea regulilor europene poate simplifica utilizarea aceluiași tip de ambalaj pe mai multe piețe. Prima schimbare imediată: PFAS în ambalajele alimentare Pentru sectorul agroalimentar, cea mai concretă regulă aplicabilă de la 12 august este restricționarea PFAS în ambalajele care vin în contact cu alimentele. Aceste substanțe au fost folosite inclusiv pentru rezistența la grăsime și apă a unor ambalaje. Regulamentul stabilește praguri tehnice peste care ambalajele alimentare nu mai pot fi introduse pe piața UE. Indicator PFAS în ambalaj alimentarPrag prevăzut de regulamentOrice PFAS determinat prin analiză specifică25 ppbSuma PFAS determinată prin analiză specifică250 ppbPFAS inclusiv forme polimerice50 ppm Pragurile se referă la ambalaj, nu la concentrația PFAS din aliment. Pentru un procesator de carne, brânzeturi, produse de panificație sau alte alimente ambalate, întrebarea practică devine dacă furnizorul poate demonstra conformitatea materialului folosit. AGRONET.ro a analizat anterior impactul PFAS asupra fermelor și procesatorilor, inclusiv riscurile legate de apă, sol, produse alimentare și materiale aflate în contact cu alimentele. Pentru operatorii care ambalează produse alimentare, verificarea furnizorului și a documentației tehnice devine mai importantă decât aprecierea vizuală a ambalajului. Un carton cerat, o hârtie rezistentă la grăsime sau o tăviță nu pot fi declarate conforme sau neconforme doar după aspect. Fructele și legumele intră într-o schimbare mult mai mare din 2030 Pomicultura și legumicultura sunt printre sectoarele în care schimbarea va fi ușor de observat de consumator. Consiliul Uniunii Europene enumeră printre formatele ce vor fi restricționate ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume preambalate în cantități mai mici de 1,5 kg, în condițiile prevăzute de regulament. Nu este o interdicție generală a vânzării fructelor și legumelor ambalate și nici o eliminare imediată a tuturor caserolelor din magazine: măsura face parte din etapa prevăzută pentru 2030, iar legislația conține și mecanisme pentru situațiile în care ambalarea este justificată de siguranța sau protecția produsului. Pentru România, regula vine exact în momentul în care producătorii comerciali încearcă să avanseze în direcția opusă vânzării vrac: către sortare, calibrare, ambalare și livrare constantă către retail. AGRONET.ro a arătat în cazul producătorilor români de mere că infrastructura post-recoltare – depozitarea, sortarea și ambalarea – a devenit una dintre condițiile importante pentru accesul la comerțul modern. Noua legislație nu anulează această direcție. O face însă mai complexă: centrul de ambalare din 2030 va trebui să livreze simultan protecția fructului, prezentare comercială și conformitate de mediu. Pentru un producător care construiește acum o linie cu o durată de exploatare de zece sau 15 ani, alegerea tehnologiei doar după ambalajele folosite în 2026 poate deveni o investiție greșită. Lădițele și ambalajele de transport devin o problemă economică O altă schimbare cu impact direct asupra lanțului agroalimentar este reutilizarea ambalajelor de transport. Regulamentul stabilește pentru anumite categorii de ambalaje utilizate la transport un obiectiv general de 40% ambalaje reutilizabile în cadrul unui sistem de reutilizare din 2030, cu reguli și excepții în funcție de tipul de ambalaj și operator. Sunt vizate categorii precum paleți, lăzi, cutii, tăvițe, recipiente pentru vrac, găleți, bidoane și alte forme utilizate în logistică. Pentru agricultură, acesta poate fi unul dintre capitolele cu efect economic mai mare decât schimbarea pungii de la raft. Un sistem cu lădițe reutilizabile înseamnă: cumpărarea sau închirierea unui parc de ambalaje;urmărirea circulației lor între fermă, depozit și client;colectarea ambalajelor goale;spălare și igienizare unde este necesar;verificarea ambalajelor deteriorate;costuri de transport pentru retur;colaborare între fermieri, cooperative, distribuitori și magazine. Fermele mici care încearcă fiecare să construiască un asemenea circuit separat pot avea costuri mari. Cooperativele, organizațiile de producători și centrele comune de ambalare pot avea aici un avantaj structural: volumele mai mari permit standardizarea lădițelor și împărțirea costurilor logistice. Problema ambalajelor este mult mai mare decât pare la raft Datele Eurostat explică de ce UE a trecut de la recomandări la reguli obligatorii. În 2023, Uniunea Europeană a generat 79,7 milioane de tone de deșeuri de ambalaje, echivalentul a 177,8 kg pentru fiecare locuitor. Ambalaje în UE, 2023ValoareTotal deșeuri de ambalaje79,7 milioane toneCantitate pe locuitor177,8 kgHârtie și carton40,4%Plastic19,8%Sticlă18,8%Lemn15,8%Metal4,9%Deșeuri de ambalaje din plastic/locuitor35,3 kgPlastic reciclat/locuitor14,8 kgRata de reciclare a plasticului42,1% Deși cantitatea totală a scăzut față de 2022, nivelul din 2023 era încă cu 21,2 kg pe locuitor mai mare decât în 2013. În cazul plasticului, fiecare european genera cu 6,4 kg mai multe deșeuri de ambalaje decât cu zece ani înainte. Regulamentul pornește și de la o realitate industrială: aproximativ 40% din plasticul utilizat în UE ajunge în ambalaje. Comisia consideră că reducerea consumului de materiale virgine poate diminua inclusiv dependența de combustibili fosili importați. Pentru procesatorii agricoli, ambalajul devine investiție tehnologică O fabrică de lactate, o unitate de procesare a fructelor sau o cooperativă care își construiește o linie de ambalare nu mai poate analiza echipamentul separat de ambalajul pe care îl va utiliza peste patru sau cinci ani. Investițiile trebuie privite împreună: materialul ambalajului;reciclabilitatea lui;cantitatea de material utilizată;compatibilitatea cu viitoarele cerințe privind materialul reciclat;documentația furnizorului;cerințele de contact alimentar;posibilitatea de schimbare a formatului;compatibilitatea instalației cu recipiente reutilizabile;costurile de colectare și gestionare după utilizare. Aici apare și o oportunitate pentru investițiile agroalimentare. România discută dezvoltarea unor instrumente care să acopere procesarea, depozitarea și ambalarea. Programul AgriConnect aflat în pregătire a fost prezentat inclusiv ca posibil instrument pentru investiții pe aceste verigi ale lanțului. Programul nu este însă deschis în prezent și nu are încă publicate bugetul și condițiile de acces. SGR oferă României un avans pe segmentul băuturilor Regulamentul european prevede ca statele membre să colecteze separat cel puțin 90% dintre anumite recipiente de unică folosință din plastic și metal pentru băuturi până în 2029. Dacă obiectivul nu poate fi obținut prin alte mecanisme, sistemele de garanție-returnare devin instrumentul prevăzut pentru atingerea lui. România are deja Sistemul de Garanție-Returnare, ceea ce înseamnă că producătorii de băuturi ale căror ambalaje intră în sfera SGR nu pornesc de la zero. Pentru industria agroalimentară, aici intră inclusiv companii care procesează materie primă agricolă în băuturi și utilizează ambalaje incluse în sistemul național. PPWR va adăuga însă treptat cerințe privind reciclabilitatea, materialul reciclat și proiectarea ambalajului peste mecanismele de colectare deja existente la nivel național. Cine ar trebui să înceapă pregătirea înainte de 2030 Impactul nu va fi egal în toate exploatațiile. Un cerealier care livrează grâu vrac are o expunere mult mai redusă decât o cooperativă care sortează și ambalează legume pentru supermarket. Cele mai expuse activități agricole și agroalimentare sunt: centrele de ambalare pentru fructe și legume;cooperativele care livrează produse către retail;fermele care vând produse alimentare sub marcă proprie;procesatorii de carne și lactate;producătorii de produse de panificație și alimente preparate;cramele și producătorii de băuturi;unitățile de procesare a fructelor și legumelor;magazinele de fermă și afacerile cu livrare directă;companiile agroalimentare care exportă în mai multe state UE. Pentru aceste afaceri, următorii patru ani sunt o perioadă de investiții, nu doar de conformare. Un audit simplu al ambalajelor folosite astăzi ar trebui să răspundă la cinci întrebări: ce materiale folosim, cine le furnizează, ce documente avem, ce formate vor fi afectate în 2030 și cât ar costa trecerea la alternativa conformă? Câștigul pentru fermele care fac această analiză din timp poate depăși evitarea unei probleme legislative. Ambalarea este deja una dintre verigile care separă materia primă vândută rapid de produsul sortat, păstrat, diferențiat și livrat direct către retail. Regulile europene din 2026–2030 ridică standardul acestei verigi: cine investește în procesare și ambalare va trebui să investească în același timp în eficiența materialelor, reutilizare și reciclabilitate.

Citește știreaVezi categoria
Lucrări agricole pe câmp însorit, cu atenție la vânt și temperaturi ridicate
Meteo & Climă

Meteo agricol România 12 august 2026, ora 12: vânt puternic în Muntenia și Transilvania, atenție la lucrările sensibile după prânz

După-amiază uscată, cu prudență la vânt și căldură La 12 aug. 2026, ora 12:00, lucrările de câmp și transportul pot continua în multe zone, în condiții predominant însorite și cu probabilități reduse de ploaie în fereastra de lucru. Riscul principal după prânz este vântul puternic semnalat în Muntenia și Transilvania, alături de căldură în sud și vest. Tratamentele cer amânare sau verificare locală, iar irigarea rămâne importantă spre seară ori noaptea unde solul și cultura o justifică. Orientare rapidă pentru fermier În Muntenia, Transilvania, Moldova și zona montană, evitați operațiunile sensibile la vânt după prânz.Banatul, Oltenia și București-Ilfov au presiune termică ridicată; organizați efortul uman și apa pentru animale cu prudență.Maramureșul are cea mai stabilă fereastră regională pentru lucrări în câmp, transport și tratamente condiționate de verificarea locală. Banat: caniculă și evaporare ridicată În Banat, vremea însorită susține accesul pe parcele, dar temperatura ridicată și evapotranspirația mare mută lucrările sensibile spre seară. Transportul poate fi planificat, iar irigarea merită prioritate după verificarea umidității solului. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură30,5–33,5°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 16:00Precipitații estimate0 mm = 0 l/m²Probabilitate maximă1%Vânt și rafale19 km/h, rafale 22 km/hUmiditate33,5%Evapotranspirație6,91 mmAvertizăriNivel galben indicat: caniculă și disconfort termicFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăLucrări în câmp spre seară; amână tratamentele; irigare seara sau noaptea Crișana: uscat și favorabil pentru organizarea câmpului Crișana păstrează o după-amiază uscată, fără alertă indicată, dar cu evapotranspirație foarte ridicată. Lucrările mecanizate și transportul sunt favorabile, în timp ce vântul face nepotrivită aplicarea tratamentelor. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură28–31,5°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0 mm = 0 l/m²Probabilitate maximă1%Vânt și rafale23,5 km/h, rafale 26,5 km/hUmiditate33%Evapotranspirație8,12 mmAvertizăriFără alertă indicatăFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre searăDecizie practicăCâmp și transport favorabile; amână tratamentele; irigare seara sau noaptea Maramureș: cea mai bună fereastră de lucru după prânz Maramureșul are condiții stabile, cu vânt slab, temperaturi mai temperate și șanse reduse de ploaie. Este regiunea cu cea mai bună fereastră pentru lucrări în câmp și transport; tratamentele pot fi luate în calcul numai după verificarea vântului local și a frunzei. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură23,5–28,5°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0 mm = 0 l/m²Probabilitate maximă2%Vânt și rafale10 km/h, rafale 15 km/hUmiditate51%Evapotranspirație3,78 mmAvertizăriFără alertă indicatăFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre searăDecizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; tratamente doar cu verificare locală; irigare seara sau noaptea Transilvania: vânt puternic sub atenția avertizării În Transilvania, accesul și transportul rămân posibile după prânz, însă avertizarea indicată pentru vânt puternic și instabilitate cere prudență la lucrările expuse. Ploaia estimată în fereastra de lucru este aproape nulă, dar evoluția locală trebuie urmărită. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură28,7–32,2°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0,01 mm = 0,01 l/m²Probabilitate maximă4%Vânt și rafale10,4 km/h, rafale 12,7 km/hUmiditate43,6%Evapotranspirație5,21 mmAvertizăriNivel galben indicat: averse, instabilitate și vânt puternicFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăCâmp și transport cu monitorizare; evită lucrările sensibile la vânt; irigare seara sau noaptea Moldova: vânt de urmărit, dar fără ploaie estimată Moldova rămâne uscată în intervalul de lucru, cu temperaturi moderate pentru sezon și vânt care limitează tratamentele. Lucrările în câmp pot continua cu atenție la expunerea utilajelor și a culturilor, iar transportul este mai potrivit spre seară. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură26,1–28,9°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0 mm = 0 l/m²Probabilitate maximă2%Vânt și rafale22,3 km/h, rafale 25,5 km/hUmiditate45,3%Evapotranspirație4,22 mmAvertizăriNivel galben indicat: vânt puternicFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăLucrări în câmp cu prudență; amână tratamentele; transport spre seară Dobrogea: vânt susținut și presiune de stres hidric Dobrogea are o după-amiază uscată, cu vânt susținut și temperaturi ridicate. Recoltarea, manipularea și transportul necesită atenție la rafale, iar irigarea culturilor sensibile trebuie corelată cu starea solului și cu evapotranspirația. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură29–31°C, calculată în fereastră; minim la 18:00, maxim la 12:00Precipitații estimate0 mm = 0 l/m²Probabilitate maximă3%Vânt și rafale26 km/h, rafale 30,5 km/hUmiditate41,5%Evapotranspirație5,55 mmAvertizăriFără alertă indicatăFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăLucrări și transport spre seară; amână tratamentele; irigare seara sau noaptea Muntenia: vânt puternic și căldură în intervalul de lucru Muntenia este una dintre zonele care cer cea mai mare atenție după prânz. Avertizarea indicată include vânt puternic, caniculă și instabilitate, astfel că lucrările de câmp se fac cu prudență, iar tratamentele se amână. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură28,7–32,9°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0,01 mm = 0,01 l/m²Probabilitate maximă4%Vânt și rafale20,6 km/h, rafale 23,8 km/hUmiditate40,6%Evapotranspirație5,64 mmAvertizăriNivel galben indicat: averse, instabilitate, vânt puternic și caniculăFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăCâmp și transport cu prudență; amână tratamentele; irigare seara sau noaptea Oltenia: caniculă, cu intervale scurte pentru operațiuni sensibile Oltenia are cele mai ridicate temperaturi regionale din această fereastră, cu maxim estimat la 35,2°C. Prioritare sunt protejarea oamenilor și animalelor de căldură, apa disponibilă și evitarea activităților sensibile în orele calde. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură31,2–35,2°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 16:00Precipitații estimate0,01 mm = 0,01 l/m²Probabilitate maximă4%Vânt și rafale10,6 km/h, rafale 12,2 km/hUmiditate30,6%Evapotranspirație5,57 mmAvertizăriNivel galben indicat: caniculă, averse și instabilitateFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăCâmp și transport cu prudență; tratamente doar în intervale scurte; irigare seara sau noaptea București-Ilfov: arșiță și rafale pentru lucrările periurbane În București-Ilfov, vremea rămâne uscată și foarte caldă, cu rafale de până la 32,5 km/h. Pentru fermele periurbane, legumicultură și activități logistice, accentul cade pe irigare, apă pentru animale și programarea efortului spre seară. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură32–35°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0 mm = 0 l/m²Probabilitate maximă1%Vânt și rafale28 km/h, rafale 32,5 km/hUmiditate48%Evapotranspirație6,30 mmAvertizăriFără alertă indicatăFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăLucrări și transport spre seară; amână tratamentele; irigare seara sau noaptea Zona montană: instabilitate și vânt pe fond de căldură Zona montană are condiții însorite în medie, dar avertizarea indicată pentru instabilitate, averse și vânt impune verificare locală înaintea lucrărilor pe terenuri expuse. Activitățile pot continua după prânz, fără a neglija schimbările rapide de condiții. IndicatorDate regionale și decizieTemperatură27,5–31,2°C, calculată în fereastră; minim la 12:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,01 mm = 0,01 l/m²Probabilitate maximă3%Vânt și rafale11,8 km/h, rafale 14,3 km/hUmiditate38,8%Evapotranspirație4,82 mmAvertizăriNivel galben indicat: averse, instabilitate, vânt puternic și caniculăFereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânzDecizie practicăLucrări și transport cu verificare locală; evită expunerea la vânt; irigare seara sau noaptea Lucrări agricole de prioritizat Recoltarea și transportul pot continua în regiunile uscate, cu atenție la vânt în zonele avertizate și la temperaturile ridicate din sud și vest.Pentru porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, evapotranspirația de 3,78–8,12 mm susține verificarea necesarului de apă; irigarea este mai potrivită seara sau noaptea.Cositul, uscarea și balotarea se planifică doar unde intervalul uscat și starea furajului permit uscarea reală; în zonele cu instabilitate indicată, urmăriți evoluția locală.În zootehnie, căldura din Banat, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov impune acces la apă și umbră, plus organizarea activităților în intervale mai puțin solicitante. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizări de nivel galben sunt indicate pentru caniculă în Banat și Oltenia, pentru vânt puternic în Transilvania și Moldova, precum și pentru combinații de vânt, instabilitate, averse și caniculă în Muntenia și zona montană. Probabilitățile maxime de precipitații rămân reduse în fereastra analizată, dar avertizările locale justifică monitorizarea condițiilor înainte de operațiunile sensibile. Ce contează până la buletinul de seară Până la buletinul de seară, urmăriți intensificarea vântului în Muntenia, Transilvania, Moldova și zona montană, precum și disconfortul termic din sud și vest. După finalul lucrărilor de zi, verificați accesul pe parcele, starea culturilor cu consum ridicat de apă și pregătiți irigarea ori transportul peste noapte numai acolo unde condițiile locale rămân sigure.

Citește știreaVezi categoria
Cameră montată pe un utilaj de stropit deasupra unui câmp cu plante tinere de porumb, la apus.
Utilaje & Tehnologie

Agtecnic dezvoltă SenseSpray, un pulverizarea „green-on-green” – Camerele vor diferenția buruienile de plantele de cultură

Agtecnic dezvoltă o nouă generație de pulverizare selectivă pentru culturile în vegetație, prin extinderea platformei SenseSpray cu tehnologia „green-on-green”, capabilă să diferențieze buruienile de plantele de cultură. Compania australiană specializată în agricultură de precizie testează sistemul în porumb, soia, sorg și bumbac, iar AgInsights arată că dezvoltarea va continua în ferme pe parcursul anilor 2026 și 2027. Agtecnic este o companie australiană specializată în tehnologii de aplicare de precizie și modernizarea mașinilor de stropit existente. SenseSpray, platforma sa de pulverizare selectivă, a fost lansată inițial pentru identificarea vegetației verzi pe sol sau miriște, în sistem „green-on-brown”. Camerele RGB detectează buruienile, iar sistemul comandă aplicarea produsului doar în punctele identificate. Noua etapă este mai dificilă tehnic și mai interesantă pentru fermier: camerele și algoritmii trebuie să deosebească buruiana de cultura aflată deja în vegetație. De la buruieni pe miriște la buruieni între plantele de porumb Tehnologia actuală SenseSpray poate identifica plantele verzi atunci când acestea contrastează cu solul sau cu resturile vegetale. „Green-on-green” elimină această condiție. Sistemul aflat acum în dezvoltare va analiza imaginile din cultură și va încerca să clasifice separat planta cultivată și buruiana. Dacă aceasta din urmă este identificată, este comandată doar duza necesară pentru tratarea zonei respective. Primele culturi pentru care Agtecnic dezvoltă algoritmii sunt: porumb;soia;sorg;bumbac. Compania intenționează să adauge ulterior și alte culturi în rânduri, după validarea tehnologiei în teren. Pentru fermier, diferența este majoră. Pulverizarea selectivă nu ar mai fi rezervată doar tratamentelor efectuate înainte de răsărirea culturii sau pe terenurile fără vegetație cultivată, ci ar putea fi utilizată și în timpul sezonului de vegetație. Actualizarea ar putea ajunge și pe sistemele SenseSpray deja cumpărate Una dintre cele mai interesante decizii ale Agtecnic privește modul în care va comercializa noua tehnologie. Potrivit AgInsights, compania intenționează ca funcția „green-on-green” să poată fi adăugată în principal printr-o actualizare software în aplicația SenseSpray. Sistemele instalate începând din 2024 ar urma să poată primi noua funcție fără înlocuirea întregii platforme. În funcție de configurația utilajului, unele instalații ar putea necesita repoziționarea camerelor sau montarea unor camere suplimentare. Agtecnic intenționează să folosească o taxă unică de activare, nu un abonament periodic. Aceasta schimbă și logica investiției. Un fermier care a cumpărat deja sistemul pentru pulverizare „green-on-brown” ar putea trece la identificarea buruienilor în cultură prin modernizarea platformei existente, în loc să cumpere o mașină complet nouă. Agtecnic revendică economii de până la 90% la sistemul actual Pentru SenseSpray în configurația „green-on-brown”, Agtecnic susține că pulverizarea punctuală poate reduce costurile cu produsele chimice cu până la 90%. Procentul se referă la tehnologia disponibilă în prezent, nu la noua funcție „green-on-green”, care se află încă în testare. Economia posibilă depinde direct de densitatea buruienilor. Dacă doar o fracțiune din suprafață necesită tratament, diferența dintre pulverizarea întregului hectar și activarea punctuală a duzelor poate deveni foarte mare. Extinderea tehnologiei în cultura aflată în vegetație ar mări însă perioada din sezon în care fermierul poate folosi acest principiu. Agtecnic vrea compatibilitate cu mai multe sisteme de control al duzelor În paralel, compania își extinde compatibilitatea cu sisteme de control individual al duzelor prin modularea impulsurilor. SenseSpray este dezvoltat pentru integrare cu CapstanAG PinPoint 3 și Ag Leader RightSpot, iar Agtecnic lucrează și la compatibilitatea cu viitoarele funcții CNH Aim Command FLEX II și IntelliSpray II Base+Boost. Compania pregătește, de asemenea, propriul sistem de control al duzelor, cu comandă individuală și compensare în funcție de viteză și viraj. Componenta este esențială pentru eficiența pulverizării selective. Detectarea buruienii trebuie urmată aproape instantaneu de comanda duzei corecte, astfel încât erbicidul să ajungă pe țintă și să nu fie pulverizat inutil pe întreaga lățime de lucru. Modernizarea utilajelor existente devine o direcție tot mai importantă Modelul ales de Agtecnic se înscrie într-o tendință mai largă din agricultura de precizie: adăugarea unor funcții inteligente pe utilajele existente, fără înlocuirea completă a mașinii. AGRONET.ro a prezentat și soluția dezvoltată de Sabanto și Verdant Robotics, care combină automatizarea tractoarelor existente cu aplicarea de precizie a tratamentelor. Pentru fermieri, această abordare poate avea o miză economică importantă. Costul agriculturii de precizie nu mai este legat obligatoriu de achiziția unui pulverizator complet nou, ci poate fi împărțit între mașina existentă, camere, controlul duzelor și software. În România, acest aspect este relevant într-o piață în care tehnologiile de precizie sunt încă folosite de o proporție redusă a exploatațiilor. AGRONET.ro a analizat datele europene privind digitalizarea fermelor, care arată că în 2023 numai 10–15% dintre exploatațiile din România utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie. SenseSpray arată însă și o altă direcție a pieței: valoarea unui sistem agricol poate fi dată tot mai mult de posibilitatea de a primi funcții noi după instalare. Dacă testele „green-on-green” din 2026 și 2027 confirmă performanța în condiții comerciale, fermierii care folosesc deja platforma Agtecnic ar putea trece de la detectarea simplă a vegetației la recunoașterea efectivă a buruienilor în cultură fără să schimbe întreaga mașină de stropit.

Citește știreaVezi categoria
Berbec ținut calm pentru o evaluare înainte de monta de toamnă, cu oi pe pășune în fundal și o fișă de observație neinscripționată în mâna îngrijitorului.
Zootehnie

Berbec activ, dar cu fertilitate slabă: de ce evaluarea înainte de montă nu se rezumă la comportament

Un berbec care caută oile, le urmărește și încearcă să monteze nu este automat și un berbec fertil. În august, înaintea montei de toamnă, merită verificat din timp: o problemă individuală poate însemna mai puține oi gestante și fătări mai puțin grupate în întreaga turmă. Activitatea nu înlocuiește evaluarea fertilității Libidoul și comportamentul de montă sunt observații importante în lot, însă nu arată singure calitatea materialului seminal, capacitatea de montă pe durata sezonului sau prezența unei probleme fizice. Un berbec poate fi activ la începutul perioadei, dar o durere la picioare, o condiție corporală nepotrivită, o problemă apărută după boală ori o modificare a aparatului reproducător îi pot limita rezultatele în practică. Ce poate observa fermierul înainte de montă Mers ezitant, șchiopătură, dificultate la ridicare, la întoarcere sau la urcarea pe oaie.Scădere vizibilă în greutate, apetit schimbat, oboseală neobișnuită ori condiție corporală prea slabă sau prea grasă pentru animalul respectiv.Răni, murdărire persistentă, umflături sau asimetrii vizibile în zona scrotului și a prepuțului.Dinți uzați sau probleme care pot îngreuna hrănirea, precum și picioare sau unghii neîngrijite.Istoric de febră, boală, traumatism, stres termic sau perioade în care berbecul a slăbit înainte de sezonul de montă.Oi care par să revină repetat la montă după introducerea berbecului, dacă acest tipar apare în evidențele și observațiile fermei. Observațiile din teren sunt semnale de risc, nu un diagnostic. Nu presupuneți cauza și nu decideți fertilitatea doar după aspect sau după câteva monte văzute. Ce verifică medicul veterinar O evaluare de aptitudine pentru reproducție făcută de medicul veterinar include, după caz, istoricul animalului, examenul clinic general, aprecierea condiției corporale, a dinților, picioarelor și mersului, precum și examinarea aparatului reproducător. Pentru aprecierea fertilității pot fi necesare măsurători și evaluarea materialului seminal. Aceste verificări separă mai bine un berbec doar activ de unul care are șanse reale să acopere lotul de oi în condiții bune. De ce contează fereastra de șase-opt săptămâni Formarea spermatozoizilor la berbec se desfășoară pe parcursul mai multor săptămâni. De aceea, o problemă de sănătate sau de întreținere apărută în apropierea montei poate influența rezultatele mai târziu, când oile sunt deja în lot. Începerea pregătirii și a evaluării cu șase-opt săptămâni înainte oferă timp pentru clarificarea situației cu medicul veterinar, pentru îngrijirea generală a animalului și, dacă este necesar, pentru reorganizarea lotului de reproducție. Măsuri practice pentru a reduce riscul în turmă Faceți o listă a tuturor berbecilor care intră la montă și consemnați vârsta, lotul alocat, istoricul de boală, accidentele, scăderile de condiție și rezultatele din sezoanele anterioare.Programați din timp examinarea veterinară a berbecilor utilizați la reproducție, mai ales la cei noi, la cei care au avut probleme de mers sau la cei cu rezultate neclare în sezonul trecut.Asigurați acces sigur la apă, furaj adaptat situației fermei și un spațiu de odihnă care reduce riscul de accidentare; condiția corporală se urmărește periodic, nu doar în ziua introducerii la oi.Verificați picioarele și deplasarea înainte de montă. Un berbec care nu se mișcă liber poate rata oile în călduri chiar dacă este interesat de ele.Urmăriți zilnic activitatea de montă și notați datele importante. Dacă folosiți mijloace de marcare a montelor în fermă, înregistrările pot arăta mai repede dacă activitatea este neuniformă între loturi.Evitați să vă bazați pe un singur indiciu sau pe un singur berbec fără un plan de rezervă adaptat efectivului și discutat cu specialistul. Când trebuie cerut rapid sprijinul specialistului Contactați medicul veterinar dacă observați șchiopătură, durere evidentă, traumatism, umflare ori modificare vizibilă a zonei genitale, pierdere rapidă a condiției corporale, stare generală alterată sau lipsa activității de montă. Este justificată o reevaluare și atunci când evidențele arată repetarea neobișnuită a montelor, rezultate slabe în anii anteriori sau când un berbec a trecut recent printr-un episod febril ori de stres termic. Nu administrați tratamente sau produse pentru reproducție fără recomandarea medicului veterinar și fără respectarea instrucțiunilor și autorizărilor curente. Obiectivul: mai puține surprize la fătare Verificarea din timp a berbecului protejează rata de gestație și ajută la păstrarea unui sezon de fătări mai bine sincronizat. Într-o fermă de oi, mersul bun, starea corporală adecvată, istoricul cunoscut și examenul veterinar sunt mai valoroase decât simpla impresie că berbecul este activ. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar sau specialist în sănătatea și biosecuritatea efectivului. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat văzut din spate, lângă un câmp cultivat, privind spre o fermă cu silozuri, panouri solare și tractor.
Subvenții & Fonduri

Guvernul aprobă „Diaspora Investește Acasă” – Granturi de până la 200.000 de euro pentru afaceri în România

Guvernul a aprobat „Diaspora Investește Acasă”, program prin care românii din străinătate vor putea obține granturi de până la 200.000 de euro pentru investiții în afaceri dezvoltate în România. Banca de Investiții și Dezvoltare, instituția mandatată să implementeze schema în numele Ministerului Finanțelor, anunță un buget total de 506 milioane de lei, echivalentul a 100 de milioane de euro, pentru perioada 2026–2029. Autoritățile estimează că programul va sprijini aproximativ 1.000 de întreprinderi nou înființate de români din diaspora. Finanțarea combină trei componente: un credit pentru investiții, un grant nerambursabil care poate acoperi până la 60% din credit și o garanție BID de până la 80% din valoarea finanțării. Creditul poate avea o valoare cuprinsă între 5.000 și 500.000 de euro și poate fi acordat pe o perioadă de până la 10 ani, iar grantul este plafonat la echivalentul a 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar eligibil. Cine poate primi finanțarea Programul este destinat microîntreprinderilor și IMM-urilor înregistrate în România de cel mult trei ani și deținute majoritar de cetățeni români din diaspora. Asociatul majoritar trebuie să fi avut domiciliul sau reședința în străinătate cel puțin 12 luni din ultimele 18 luni anterioare solicitării finanțării. Solicitantul trebuie să demonstreze și minimum nouă luni de experiență profesională sau pregătire în domeniul în care va realiza investiția ori în activitatea de management. Investiția și structura acționariatului trebuie menținute timp de minimum trei ani de la finalizarea proiectului. Grant de până la 60% și credit de maximum 500.000 de euro Grantul nu este acordat separat de finanțarea bancară, ci este legat de creditul de investiții contractat printr-o instituție de credit parteneră. Limita este de 60% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 200.000 de euro. De exemplu, pentru un credit eligibil de 300.000 de euro, grantul poate ajunge la 180.000 de euro. La un credit de 500.000 de euro, plafonul procentual ar depăși limita schemei, astfel că grantul rămâne de maximum 200.000 de euro. Principalele componente ale finanțării sunt: ComponentăNivelul prevăzutCredit de investiții5.000–500.000 de euroDurata credituluipână la 10 aniGrant nerambursabilmaximum 60% din creditPlafon grant200.000 de euroGaranție BIDpână la 80% din finanțareBugetul programului506 milioane de leiPerioada programului2026–2029 BID va administra componenta de grant în colaborare cu instituțiile de credit partenere. După aprobarea creditului și realizarea investiției, banca de dezvoltare va verifica îndeplinirea condițiilor, iar grantul va fi utilizat pentru diminuarea soldului creditului beneficiarului. Ce investiții pot fi plătite prin program Documentația publicată de BID include între cheltuielile finanțabile investițiile necesare pentru înființarea și dezvoltarea afacerii în România. Pot fi acoperite: echipamente, utilaje și tehnologii;programe informatice și licențe;construcția sau achiziția unor spații destinate activităților economice;lucrări de extindere, modernizare sau renovare;costurile salariale pentru personalul necesar implementării investiției, în limita a 15% din valoarea proiectului. Valoarea exactă a finanțării și structura creditului vor depinde de regulile finale ale programului și de analiza realizată de instituția de credit. Contribuție proprie de 5%, 10% sau 15% Nivelul contribuției proprii diferă în funcție de valoarea investiției și de vârsta antreprenorului. Pentru proiectele de până la 400.000 de euro, contribuția beneficiarului este de 10%. Contribuția scade la 5% dacă cel puțin unul dintre asociații majoritari este un antreprenor din diaspora cu vârsta sub 35 de ani. Pentru proiectele care depășesc 400.000 de euro, contribuția proprie este de 15%. Cum se va solicita finanțarea Programul va fi accesat prin instituțiile de credit partenere, nu prin depunerea directă a unei cereri de grant la BID sau la Ministerul Finanțelor. Mecanismul prezentat de BID presupune patru etape principale: beneficiarul depune solicitarea de finanțare la o bancă parteneră;banca analizează creditul și proiectul de investiții;după aprobarea creditului, beneficiarul realizează investiția;BID verifică îndeplinirea condițiilor, iar grantul aprobat este folosit pentru reducerea soldului creditului. Programul nu primește încă solicitări. După aprobarea Hotărârii de Guvern din 6 august 2026, urmează încheierea convenției dintre Ministerul Finanțelor și BID, definitivarea documentelor operaționale și stabilirea mecanismului de lucru cu băncile partenere. Instituțiile de credit vor putea primi cereri după finalizarea acestor etape și publicarea condițiilor finale de accesare.

Citește știreaVezi categoria
Utilaj agricol cosește un lan înalt de sorg sudanez la apus, lăsând în urmă masă verde tăiată.
Culturi vegetale

Lucrări de sezon în agricultură 11 august: Alegerea momentului de cosire la sorgul sudanez după înălțime, vreme și risc de îngheț

Alegerea momentului de cosire la sorgul sudanez după înălțime, vreme și risc de îngheț. Pentru prima coasă, ziua potrivită nu se stabilește din calendar. Decizia se bazează pe combinația dintre înălțimea și stadiul fenologic al majorității plantelor, destinația lotului și condițiile în care masa cosită poate fi zvântată sau însilozată. Stadiile de recoltare diferă pentru masă verde, fân și siloz, iar maturitatea avansată reduce valoarea nutritivă a furajului. Lucrarea urmărește explicit alegerea momentului de cosire la sorgul sudanez după înălțime, vreme și risc de îngheț; reperele centrale sunt sorg sudanez prima coasa, recoltare, stabilire moment cosire. Începe cu materialul cultivat și destinația furajului Verifică dacă lotul este iarbă de Sudan pură sau hibrid sorg × Sudan, folosind denumirea comercială și fișa hibridului. Diferența este importantă deoarece potențialul de acid cianhidric nu este același la toate tipurile de sorg, iar hibrizii sorg × Sudan pot avea un potențial mai mare decât iarba de Sudan pură. Stabilește apoi destinația primei coase: masă verde, fân sau siloz. Pentru masă verde, documentul românesc consultat indică recoltarea eșalonată înainte de burduf; pentru fân, apariția paniculului; iar pentru siloz, începutul formării boabelor. Aceste repere trebuie confruntate cu starea lotului, deoarece înălțimea și evoluția culturii diferă între specii, hibrizi, densități și condiții de apă. Verificări înainte de alegerea ferestrei Confirmă materialul cultivat și destinația lotului: masă verde, fân sau siloz.Observă înălțimea, stadiul fenologic predominant și uniformitatea lanului; nu decide doar după numărul de zile de la semănat.Verifică dacă au existat secetă, stagnare a creșterii sau reluare recentă a vegetației după stres.Consultă prognoza de ploaie și evaluează dacă există o fereastră realistă pentru zvântare sau pentru fluxul de însilozare.Ține cont că sorgul × Sudan are tulpini cu uscare lentă, iar masa recoltată are umiditate ridicată. Când se amână cosirea Amână lucrarea dacă plantele sunt sub stadiul minim stabilit pentru forma de utilizare, dacă nu există o fereastră realistă pentru zvântare ori însilozare sau dacă un stres recent impune reevaluarea siguranței furajului. Apropierea unei date din calendar nu este, singură, un motiv suficient de cosire. Nu păstra cultura peste stadiul urmărit numai pentru a aduna mai multă masă. Odată cu avansarea maturității, valoarea nutritivă scade, iar recoltarea tardivă poate produce un furaj cu structură apropiată de cea a resturilor vegetale. După secetă sau îngheț: siguranța furajului devine o verificare separată Seceta, stagnarea creșterii și înghețul sunt semnale de risc pentru furajul de sorg/Sudan. După aceste stresuri pot apărea probleme asociate acidului cianhidric și nitraților. O cultură stresată nu devine sigură doar prin cosire, iar nitrații nu sunt eliminați sigur prin simpla uscare în fân. Nu trata cultura ca furaj verde sigur pentru utilizare imediată. Notează episodul, urmărește dacă planta a fost omorâtă sau dacă a reluat vegetația și solicită sprijin de specialitate înainte de folosirea directă a materialului cu risc. Lăstarii noi apăruți după afectarea parțială prin frig pot fi deosebit de problematici. Controlul lotului după cosire După cosire, verifică dacă masa intră efectiv în fluxul planificat de zvântare sau însilozare. Marchează separat loturile provenite din culturi afectate de secetă sau îngheț. Dacă există suspiciune de nitrați ori de alterare asociată uscării lente, evaluează furajul analitic înainte de formularea rației; mucegaiul vizibil sau condițiile favorabile apariției lui justifică o evaluare suplimentară. Întrebări practice De ce nu este suficientă o singură înălțime pentru stabilirea cosirii? Înălțimea trebuie corelată cu tipul de material cultivat, stadiul fenologic și destinația furajului. Reperele diferă între iarbă de Sudan, hibrizi sorg × Sudan și utilizarea pentru masă verde, fân sau siloz. Ce fac dacă a fost îngheț înainte de cosire? Nu considera automat cultura sigură pentru utilizare imediată ca furaj verde. Notează episodul de îngheț, verifică dacă vegetația a fost omorâtă sau a reînceput și reevaluează siguranța lotului înainte de folosirea directă; stresul poate fi asociat cu riscuri legate de acid cianhidric și nitrați. Pentru intervalul complet, verificări și actualizări, consultă lucrarea din Calendarul agricol AGRONET.ro. Vezi fișa permanentă a recomandării în Calendarul lucrărilor agricole.

Citește știreaVezi categoria
Panouri fotovoltaice lângă un fluviu, cu o centrală electrică în fundal la apus.
Electro ferma

Dunărea scade la Cernavodă, soarele produce 52% din electricitate – Lecția energetică pe care România nu ar trebui să o ignore

România nu are doar o criză de apă la Cernavodă, ci un test pentru întregul sistem energetic. Posibila oprire controlată a Unității 2 în dimineața zilei de 13 august 2026, anunțată de Nuclearelectrica pe fondul scăderii Dunării, vine exact în ziua în care fotovoltaicele au stabilit un record de producție. La prânz, România poate produce mai mult de jumătate din electricitate din soare; după apus, aceeași țară se pregătește să importe energie, să repornească un grup pe cărbune și, în scenariul cel mai dificil, să reducă temporar consumul unor clienți industriali. Această succesiune nu este un argument împotriva energiei nucleare sau în favoarea unei singure tehnologii. Este argumentul pentru o regândire profundă a modului în care România își proiectează securitatea energetică. Nuclearelectrica a anunțat că există posibilitatea opririi controlate a Unității 2 de la CNE Cernavodă pe 13 august, în funcție de evoluția nivelului Dunării, prognozele meteorologice și parametrii de funcționare. Unitatea 1 este deja oprită, astfel încât Unitatea 2 este în prezent singurul reactor care produce electricitate la Cernavodă. Cele două reactoare asigură în condiții normale aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, potrivit Reuters. Ministerul Energiei precizează că procedurile începute la Cernavodă sunt preventive și fac parte din pregătirea normală pentru o eventuală oprire controlată, nu sunt consecința unui incident nuclear. Apa Dunării este folosită pentru răcire, iar Nuclearelectrica explică în documentația sa tehnică faptul că apa preluată din fluviu nu intră în contact cu circuitul primar al reactorului. Dunărea a coborât la un nivel pe care sistemul energetic nu îl mai poate trata ca excepție Problema imediată este hidrologică. Marți, 11 august, debitul Dunării la intrarea în România a ajuns la 1.370 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric, față de media multianuală de aproximativ 3.900 m³/s pentru luna august. La Cernavodă a fost atinsă cota de minus 230 de centimetri, limita asociată funcționării sistemului de răcire al Unității 2, potrivit datelor comunicate de Sorin Rîndașu, director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”. Diferența față de media lunii august este uriașă: debitul actual reprezintă numai aproximativ 35% din valoarea multianuală, adică o reducere de aproape 65%. IndicatorValoareDebit Dunăre la intrarea în România, 11 august 20261.370 m³/sMedia multianuală pentru augustaproximativ 3.900 m³/sNivel față de media lunarăaproximativ 35%Reducere față de medieaproximativ 65%Cota indicată la Cernavodă-230 cm Situația nu a apărut peste noapte. AGRONET.ro relata încă din 19 iulie despre restricțiile la irigații între Călărași și Cernavodă, când debitul fluviului coborâse la 1.650 m³/s. La 4 august, debitul ajunsese la 1.450 m³/s, iar autoritățile încercau deja să câștige centimetri de apă la Cernavodă prin lucrări pe brațul Bala. Au fost folosite detonări controlate, dragarea albiei și barje încărcate cu piatră pentru redirecționarea unei părți mai mari a apei către Dunărea Veche. Intervențiile au câștigat timp, dar nu au putut modifica realitatea de bază: în bazinul Dunării există prea puțină apă. Acesta este punctul în care problema încetează să mai fie una strict tehnică la Cernavodă. Aceeași apă redusă trebuie să susțină simultan răcirea centralei nucleare, producția hidroenergetică, irigațiile, alimentarea cu apă și navigația. Seceta transformă astfel apa într-o resursă energetică strategică, nu doar agricolă sau hidrologică. În aceeași zi, soarele a produs 52% din electricitatea României Există o ironie energetică greu de ignorat. În aceeași zi în care Dunărea a împins ultimul reactor funcțional de la Cernavodă către limita opririi, România a stabilit un record absolut de producție fotovoltaică. La ora 14:20, marți, 11 august, fotovoltaicele produceau 3.140 MW dintr-o producție națională totală de 5.850 MW, echivalentul a 52%. Energia solară era cea mai mare sursă din sistem, înaintea gazului, cărbunelui, hidroenergiei și nuclearului. AGRONET.ro a prezentat recordul și implicațiile lui pentru stocare și autoconsum. Sursă, la momentul recordului solarProducție aproximativăFotovoltaic3.140 MWGaze naturale950 MWCărbune750 MWHidro330 MWProducție totală5.850 MW Concluzia greșită ar fi că România trebuie să aleagă între nuclear și fotovoltaic. Concluzia utilă este exact inversă: un sistem sigur are nevoie ca sursele să se completeze, nu să concureze ideologic între ele. Energia nucleară oferă producție continuă, predictibilă și cu emisii reduse, dar centrala de la Cernavodă este expusă unei resurse naturale care devine mai volatilă: apa. Fotovoltaicul poate produce cantități impresionante în timpul zilei, dar producția scade rapid seara și dispare noaptea. Hidroenergia este una dintre cele mai valoroase surse de flexibilitate ale României, dar aceeași secetă care afectează Dunărea reduce și disponibilitatea apei pentru producție. Într-un sistem construit pentru reziliență, aceste vulnerabilități trebuie să se compenseze reciproc. Răspunsul de urgență spune multe despre arhitectura actuală Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit un set de măsuri pentru eventualitatea opririi Unității 2. Potrivit informațiilor publicate de Economica, sunt avute în vedere: importuri din sistemele regionale și europene;scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4;creșterea producției Hidroelectrica în limitele resursei de apă disponibile;reducerea voluntară a consumului în orele de vârf;în situații excepționale, limitarea temporară și controlată a unor consumuri industriale. Toate sunt măsuri legitime de administrare a unei situații dificile. Problema apare dacă instrumentele de urgență ajung să țină locul arhitecturii energetice. Importurile sunt indispensabile într-o piață europeană interconectată și nu trebuie tratate ca un eșec în sine. Dar importul nu poate fi singura rezervă structurală a unei țări atunci când șocul climatic este regional. Canicula, seceta sau perioadele fără vânt nu se opresc la frontieră, iar statele vecine pot avea nevoie de aceeași energie în același timp. Comisia Europeană arăta încă din perspectiva pentru vara 2026 că, deși sistemul european avea în general suficiente resurse, tensiunile geopolitice și reducerea disponibilității unor capacități termice impuneau monitorizare permanentă. Față de vara precedentă, Europa adăugase peste 90 GW de regenerabile, în special solare, iar capacitatea bateriilor se dublase, în timp ce capacitățile pe gaz și cărbune disponibile scăzuseră cu aproximativ 12 GW. În aceeași evaluare, Comisia atrăgea atenția asupra incertitudinii suplimentare create pe piețele energetice de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Lecția este mai largă: securitatea energetică din 2026 înseamnă simultan combustibil, apă, climă, rețele, interconectări și capacitate de stocare. Schimbările climatice trebuie introduse în calculele de putere disponibilă Planificarea energetică tradițională pleacă de la puterea instalată: câți MW are o hidrocentrală, câți MW are un reactor sau câți MW de fotovoltaic sunt conectați. Viitorul cere o întrebare suplimentară: câți dintre acești MW sunt efectiv disponibili când sistemul se află sub stres? Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimează că, în sudul Europei, schimbările climatice pot reduce atât producția hidroenergetică, cât și producția nucleară, în principal din cauza scăderii disponibilității apei pentru producție și răcirea centralelor amplasate pe cursuri de apă. Cercetătorii europeni arată totodată că tehnologiile de răcire îmbunătățite pot reduce vulnerabilitatea centralelor termice și nucleare la deficitul de apă. Acesta ar trebui să fie unul dintre principiile unei noi strategii românești: proiectele energetice nu mai pot fi evaluate numai pe baza climei istorice. Debitul minim al râurilor, valurile de căldură, temperaturile apei, perioadele de secetă și concurența dintre utilizatori trebuie introduse în scenariile de adecvanță energetică pentru următoarele decenii. Cernavodă nu demonstrează că energia nucleară este nepotrivită. Demonstrează că inclusiv o sursă considerată stabilă poate avea o vulnerabilitate climatică pe care sistemul trebuie să o poată absorbi fără panică. România nu are nevoie numai de mai multă energie, ci de energie disponibilă la ora potrivită Recordul fotovoltaic de 3.140 MW arată că problema României începe să se schimbe. Ani la rând, întrebarea dominantă a fost: cum construim mai multă capacitate de producție? Noua întrebare este: cum folosim energia atunci când ea există și cum o mutăm către orele în care avem nevoie de ea? La prânz, fotovoltaicele pot împinge România către export. La câteva ore distanță, după dispariția producției solare și creșterea consumului, sistemul poate reveni la import. Nu este o contradicție a energiei regenerabile. Este o problemă de flexibilitate. Agenția Internațională pentru Energie arată în raportul Electricity 2026 că extinderea accelerată a fotovoltaicelor, energiei eoliene, bateriilor și noilor consumatori necesită creșterea simultană a flexibilității sistemului și modernizarea rețelelor. Bateriile pot transfera producția regenerabilă către orele de consum ridicat, iar consumul flexibil poate reduce vârfurile care obligă sistemul să pornească rapid centrale scumpe sau să importe energie. La nivel mondial, numai aproximativ 100 GW de consum flexibil erau utilizați în 2024, deși potențialul tehnic este mult mai mare. AIE consideră răspunsul consumului una dintre resursele importante pentru reducerea necesarului de capacitate în orele de vârf și pentru creșterea rezilienței sistemelor electrice. Pentru România, aceasta înseamnă că discuția despre securitatea energetică nu se poate limita la lista centralelor care trebuie construite. Șapte componente ale unui sistem energetic construit pentru următoarele decenii O regândire coerentă nu înseamnă alegerea unei tehnologii câștigătoare. Înseamnă construirea deliberată a unui portofoliu în care vulnerabilitatea unei surse este acoperită de celelalte. Nuclearul trebuie păstrat ca sursă stabilă și dezvoltat împreună cu soluții de adaptare climatică. Reactoarele existente și viitoarele capacități trebuie analizate inclusiv prin prisma disponibilității apei, a temperaturilor extreme și a sistemelor alternative sau îmbunătățite de răcire.Fotovoltaicul trebuie tratat ca resursă majoră, nu marginală. Dacă într-o zi de august produce deja peste jumătate din electricitatea țării, planificarea rețelei trebuie făcută pornind de la această realitate și de la creșterile care urmează.Stocarea trebuie construită în paralel cu regenerabilele. Bateriile nu înlocuiesc centralele nucleare, hidrocentralele sau capacitățile de rezervă, dar pot transfera energia solară de la prânz către vârful de consum de seară și pot furniza servicii rapide de echilibrare. AIE consideră bateriile una dintre cele mai versatile resurse de flexibilitate pe termen scurt. (IEA)Hidroenergia trebuie privită simultan ca producție și rezervă strategică de flexibilitate. Folosirea apei din acumulări în orele critice are valoare enormă pentru sistem, dar seceta demonstrează că această rezervă nu este nelimitată.Rețeaua trebuie modernizată înainte să devină blocajul tranziției. A adăuga mii de MW de fotovoltaic fără linii, transformatoare, automatizare și capacitate de reglaj mută problema din zona producției în zona evacuării energiei.Consumatorii industriali și marii consumatori trebuie transformați din ultima soluție de avarie într-o resursă contractuală de flexibilitate. Este o diferență importantă între întreruperea administrativă a unui consum și un mecanism în care o companie este plătită pentru reducerea programată a sarcinii atunci când sistemul are nevoie.Interconectările trebuie întărite, dar importul trebuie să rămână plasă de siguranță, nu fundamentul adecvanței interne. Crizele climatice și geopolitice pot afecta simultan mai multe state, exact când fiecare are nevoie de capacitățile vecinilor. Stocarea începe să devină infrastructură, nu anexă la fotovoltaice Uniunea Europeană estimează că necesarul de stocare va ajunge la aproximativ 200 GW în 2030, față de circa 55 GW la începutul anului 2026. Comisia vede stocarea drept una dintre principalele resurse pentru integrarea producției regenerabile și stabilizarea sistemului. România se mișcă deja în această direcție. AGRONET.ro a prezentat necesarul european de stocare și angajamentele României, în condițiile în care capacitățile românești de baterii la scară mare au crescut puternic în 2026. Important este însă ce se întâmplă de aici înainte. Construirea bateriilor exclusiv acolo unde există un proiect fotovoltaic poate fi utilă comercial, dar sistemul are nevoie și de stocare amplasată acolo unde reduce congestiile, susține rețeaua și acoperă vârfurile regionale de consum. Agricultura ar trebui să fie inclusă în noua arhitectură energetică Pentru agricultură, această discuție nu este abstractă. Seceta de pe Dunăre a afectat în același timp irigațiile și energia. Fermele au nevoie de electricitate exact în perioadele de caniculă în care cresc necesarul de pompare, ventilație și răcire, iar sistemul energetic este și el sub presiune. Aici apare una dintre oportunitățile importante ale descentralizării. Fermele, depozitele, fabricile de procesare și sistemele de irigații pot deveni simultan: producători de energie fotovoltaică;consumatori flexibili;proprietari de sisteme de stocare;participanți la comunități energetice;consumatori capabili să mute pomparea sau alte procese către orele cu producție solară abundentă. Aceasta nu înseamnă că agricultura va rezolva problemele Sistemului Electroenergetic Național. Înseamnă că milioane de consumuri mici și mijlocii pot deveni mai inteligente și pot reduce presiunea asupra rețelei dacă tarifele, contoarele, automatizarea și regulile pieței sunt construite pentru acest lucru. Lecția de la Cernavodă nu este că România are prea puțină energie nucleară sau prea mult solar Ar fi prea simplu să reducem actuala situație la o confruntare între tehnologii. La Cernavodă avem o centrală nucleară performantă, dar dependentă de o Dunăre ajunsă la debit minim istoric. În sistem avem mii de MW de fotovoltaic, capabili să acopere peste jumătate din producție la prânz, dar insuficient valorificați după apus. Avem hidrocentrale care pot regla rapid sistemul, dar și ele depind de apă. Avem centrale pe gaz și cărbune care oferă capacitate controlabilă, însă combustibilii fosili au costuri economice, climatice și geopolitice. Avem interconectări europene indispensabile, dar importurile depind de disponibilitatea energiei și în celelalte țări. Fiecare tehnologie are o calitate și o vulnerabilitate. Securitatea energetică apare atunci când sistemul este construit astfel încât vulnerabilitățile să nu se manifeste simultan. Cernavodă, debitul Dunării de 1.370 m³/s și recordul fotovoltaic de 3.140 MW din aceeași zi oferă României o imagine aproape didactică asupra următoarei etape a politicii energetice. Nu mai este suficient să numărăm megawații instalați. Trebuie să știm câți megawați avem într-o seară caniculară, după apus, când Dunărea este la minim istoric, hidrocentralele au apă puțină, un reactor este oprit, gazul poate deveni scump din cauza unui conflict extern, iar statele vecine încearcă să-și acopere propriul consum. Acela este testul real al unui sistem energetic. Iar răspunsul nu poate fi o singură centrală, o singură tehnologie sau un nou program de urgență. Trebuie să fie o arhitectură în care nuclearul, regenerabilele, hidroenergia, capacitățile controlabile, stocarea, rețelele, interconectările și flexibilitatea consumului sunt planificate împreună. România are resursele pentru un asemenea sistem. Evenimentele din august 2026 arată de ce nu mai este prudent să amâne construcția lui.

Citește știreaVezi categoria
Pepeni verzi în lăzi, camion de marfă și magazin Lidl, cu steaguri ale Poloniei și Slovaciei în fundal.
Agribusiness & Piață

Pepenii românești câștigă piețe externe – 2.820 de tone au fost exportate prin Lidl până la finalul lui iulie

Lidl a exportat 2.820 de tone de pepeni românești până la finalul lunii iulie, de aproape trei ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, când volumul a fost de 1.096 de tone, potrivit informațiilor publicate de Economedia. Creșterea arată că marile rețele de retail pot deveni pentru cultivatorii români nu doar canale de vânzare internă, ci și căi de acces către alte piețe europene atunci când producția depășește necesarul local. În sezonul 2026, Lidl România a facilitat exporturi de pepene verde și pepene verde cu puțini sâmburi către magazine din Polonia și Slovacia. Totodată, retailerul afirmă că, începând cu jumătatea lunii iulie, întregul sortiment de pepeni disponibil în magazinele sale din România provine de la producători locali. Exporturile au crescut cu peste 150% față de 2025 Diferența dintre cele două sezoane este de 1.724 de tone. Raportat la volumul de 1.096 de tone din 2025, exporturile anunțate pentru finalul lunii iulie 2026 sunt cu aproximativ 157% mai mari. Indicator20252026DiferențăPepeni exportați prin Lidl România1.096 tone2.820 tone+1.724 toneEvoluție față de anul precedent–+157%de 2,57 ori mai mult Pentru fermieri, creșterea volumelor exportate este importantă într-un sector în care concentrarea recoltării într-un interval scurt poate pune rapid presiune pe preț. AGRONET.ro a arătat, în cazul cultivatorilor din Dăbuleni, că intrarea târzie pe piață poate coborî prețul până la aproximativ 50–60 de bani pe kilogram, într-o perioadă în care oferta devine foarte mare. Accesul la piețe externe poate prelua o parte din surplus și poate reduce presiunea exercitată de volumele mari asupra pieței interne, în special în săptămânile de vârf ale recoltării. Polonia devine o piață tot mai vizibilă pentru produsele horticole românești Exporturile de pepeni către Polonia se înscriu într-o tendință mai largă. AGRONET.ro relata în iulie că produsele românești câștigă teren pe piața poloneză, după ce castraveții, cartofii noi, cireșele și căpșunele din România au ajuns în cantități tot mai vizibile pe această piață. Pentru pepeni, Polonia oferă avantajul unei piețe mari de consum aflate relativ aproape, ceea ce contează pentru un produs voluminos, greu și sensibil la transport. Slovacia reprezintă o altă destinație regională care poate fi alimentată prin rețeaua logistică a retailerului. Acest tip de export diferă de vânzarea tradițională prin intermediari. Marfa este integrată într-un lanț comercial organizat, cu standarde de calibrare, ambalare, trasabilitate și livrare care trebuie respectate constant. Planificarea culturii cu un an înainte reduce riscul de supraproducție Lidl afirmă că stabilește împreună cu furnizorii locali un plan de producție cu aproximativ un an înainte, iar cantitățile discutate sunt preluate în cadrul colaborării. Atunci când recoltele depășesc estimările, compania folosește rețeaua internațională pentru a direcționa volume suplimentare către alte piețe. Modelul este apropiat de cel aplicat și altor culturi. AGRONET.ro a relatat recent despre planificarea culturilor de tomate pentru 2027 între Lidl și furnizorii români, unde alegerea soiurilor și calendarul de producție sunt discutate înaintea înființării culturilor. Pentru producători, avantajul unei asemenea colaborări este predictibilitatea volumelor și posibilitatea de a adapta suprafața cultivată la o cerere estimată. Valoarea economică pentru fermă depinde însă de prețul negociat, costurile de conformare, condițiile de recepție și repartizarea riscului în cazul producțiilor peste sau sub plan. Standardele comerciale influențează tot mai mult alegerea hibrizilor Pentru livrarea către marile magazine și pentru export, uniformitatea fructelor este importantă. Comerțul modern preferă pepeni cu dimensiuni apropiate, ușor de transportat, paletizat și expus. În Dăbuleni, fermierii folosesc frecvent hibrizi din import tocmai pentru maturitatea mai timpurie și dimensiunea mai uniformă a fructelor. Cerințele comerciale favorizează pepenii care intră într-un interval previzibil de greutate și rezistă mai bine manipulării și transportului. Lidl precizează că furnizorii săi de fructe și legume trebuie să dețină certificarea GLOBAL G.A.P. și că retailerul solicită un nivel al reziduurilor de pesticide sub o treime din limita maximă admisă de Regulamentul (CE) nr. 396/2005. Pentru cultivatori, exportul printr-un lanț de retail presupune astfel mai mult decât obținerea unei producții ridicate. Calibrarea, trasabilitatea, certificarea, continuitatea livrărilor și respectarea unor standarde suplimentare devin condiții directe de acces la piață. Creșterea de la 1.096 la 2.820 de tone într-un singur sezon arată că pepenii românești pot găsi debușeu dincolo de piața internă atunci când producția, standardizarea și logistica sunt integrate într-un canal comercial regional. Pentru fermieri, miza este ca accesul la astfel de piețe să transforme surplusul de recoltă dintr-o presiune asupra prețului într-un volum care poate fi valorificat comercial.

Citește știreaVezi categoria
Urs brun lângă stupi, vaci într-un țarc, ciori pe sol și păsări acvatice pe un lac într-un peisaj rural.
Faună sălbatică

România cere reguli europene mai flexibile pentru urși, ciori și cormorani – MADR invocă pagubele fermelor

România cere reguli europene mai flexibile pentru gestionarea speciilor care produc pagube fermelor, după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finalizat răspunsul la evaluarea Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate. În documentul transmis în cadrul consultării europene, MADR cere simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare pentru speciile protejate ale căror populații generează pagube importante în agricultură, zootehnie și acvacultură. Poziția României face parte din „testul de rezistență” lansat de Comisia Europeană pentru Directiva 2009/147/CE privind păsările sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică. Consultarea a început la 12 mai 2026 și urmărește modul în care cele două acte europene funcționează în practică, inclusiv dificultățile administrative și eventualele suprapuneri dintre reguli. MADR cere derogări mai rapide când populațiile produc pagube Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității trebuie corelată cu protejarea culturilor, animalelor și activităților economice ale fermierilor. În răspunsul transmis Comisiei, România indică în mod explicit trei categorii care produc probleme importante: ursul brun, în special pentru fermele zootehnice, stupine și gospodăriile rurale;ciorile, prin pagubele produse culturilor agricole;cormoranii, prin presiunea exercitată asupra fermelor de acvacultură. MADR solicită ca statele membre să poată interveni mai ușor atunci când datele științifice indică populații numeroase și un statut favorabil de conservare. „Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.” Ministerul leagă aceste intervenții de protecția producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice. România estimează peste 10.000 de urși bruni Problema ursului brun este unul dintre cele mai puternice exemple folosite în dezbaterea privind gestionarea speciilor protejate. O estimare genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a indicat o populație cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Evaluarea s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. AGRONET.ro a analizat măsurile adoptate pentru 2026 și 2027, când Parlamentul a aprobat pentru fiecare an un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Dacă ambele niveluri sunt utilizate integral, limita anuală ajunge la 969 de urși. IndicatorValoarePopulație estimată genetic10.419–12.770 exemplareNivel anual de prevenție pentru 2026859 exemplareNivel anual de intervenție110 exemplareTotal posibil anual969 exemplare Pentru ferme, impactul se concentrează mai ales în zonele în care urșii intră repetat în exploatații, atacă animale domestice, distrug stupine sau culturile și ajung aproape de gospodării. Ministerul Mediului a distribuit și 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor, împreună cu 150 de sisteme foto-video pentru monitorizare. La floarea-soarelui, atacurile ciorilor pot reduce aproape întreaga recoltă Pagubele produse de păsări au devenit în această vară o problemă economică importantă în mai multe ferme. În județul Iași, AGRONET.ro a documentat cazul unei exploatații în care stolurile de ciori afectaseră zeci de hectare de floarea-soarelui. Într-o fermă de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 tone/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. La o cultură cu potențial de 4 tone/ha, o pierdere de asemenea amploare poate însemna dispariția aproape integrală a venitului de pe parcelă, în timp ce costurile cu sămânța, fertilizarea, lucrările și combustibilul au fost deja suportate. Fermierii folosesc tunuri acustice, petarde și personal trimis permanent în câmp, însă stolurile se deplasează între parcele și pot reveni după perioade scurte. Acvacultura intră și ea în discuția despre speciile protejate MADR include cormoranii între speciile care produc pagube în sectorul piscicol. Problema apare într-o industrie cu o bază de producție internă redusă. România produce aproximativ 9.500 de tone de pește din acvacultură, în timp ce importurile de pește și preparate au ajuns la aproximativ 130.000–140.000 de tone, potrivit datelor RomFish analizate de AGRONET.ro. În aceste condiții, pierderile provocate în fermele piscicole se adaugă problemelor de competitivitate, costurilor de producție și presiunii importurilor. Poziția MADR urmărește ca managementul speciilor care produc pagube să poată fi adaptat mai rapid situației fiecărui stat, pe baza populațiilor existente și a efectelor economice observate. Comisia Europeană testează funcționarea a două directive vechi de peste trei decenii Directiva Habitate datează din 1992, iar actuala Directivă Păsări din 2009 continuă cadrul european de protecție construit încă din anii anteriori. Aceste acte stau la baza unei mari părți din politica europeană privind conservarea speciilor și habitatelor și influențează inclusiv desemnarea și gestionarea ariilor Natura 2000. Evaluarea începută în mai 2026 urmărește aplicarea practică a celor două directive și posibilitățile de simplificare. Pentru agricultură, miza este procedura prin care autoritățile pot interveni atunci când o specie protejată produce pierderi importante, precum și rapiditatea cu care pot fi aprobate măsurile. MADR cere ca analiza europeană să țină seama de particularitățile fiecărui stat și de diferențele dintre sistemele agricole. Datele locale ar urma să cântărească mai mult în deciziile de management Poziția României nu vizează eliminarea regimului de protecție, ci o legătură mai directă între datele privind populațiile, pagubele produse și măsurile permise. Pentru fermieri, acest principiu ar putea însemna un răspuns mai rapid în zonele unde conflictele se repetă: culturi atacate constant de păsări, ferme zootehnice expuse carnivorelor sau exploatații piscicole în care păsările ihtiofage produc pierderi. MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific, iar regulile europene să permită adaptarea lor la situația națională. Consultarea Comisiei Europene va alimenta evaluarea celor două directive. Rezultatul acesteia poate deveni important pentru următoarea etapă de simplificare a legislației europene privind biodiversitatea și pentru modul în care statele membre vor putea gestiona, în anii următori, conflictele tot mai frecvente dintre protecția speciilor și activitatea fermelor.

Citește știreaVezi categoria
Tractor lucrând un câmp lângă rânduri de legume, cu coșuri industriale fumegând la orizont.
Mediu

Europa rămâne în urmă la 19 indicatori ai sistemului alimentar – Ce arată evaluarea globală din 2026

Sistemele alimentare mondiale sunt prea lente pentru majoritatea țintelor din 2030, arată cea mai amplă evaluare realizată până acum de Food Systems Countdown Initiative, publicată la 10 august 2026 în Nature Food. Analiza acoperă 197 de țări și 44 de indicatori privind alimentația și sănătatea, producția și mediul, veniturile, guvernanța și reziliența. Pentru 22 dintre cei 30 de indicatori care au ținte globale, mai puțin de o treime dintre state se află pe traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor până în 2030. Cercetarea schimbă modul de evaluare folosit până acum: nu urmărește doar dacă un indicator se îmbunătățește sau se deteriorează, ci măsoară distanța până la țintă și ritmul anual necesar pentru recuperarea decalajului. Concluzia este că progresele actuale sunt insuficiente pentru 2030, în timp ce o parte mult mai mare dintre obiective ar putea rămâne realizabile până în 2050 dacă ritmul schimbării accelerează. Emisiile sistemului alimentar au unul dintre cele mai mari decalaje Cea mai dificilă zonă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate sistemelor alimentare. Media globală se află la peste 75% distanță de ținta stabilită, iar la ritmul actual niciun stat nu este proiectat să o atingă. Pentru obiectivul din 2030, studiul estimează că reducerea anuală necesară a emisiilor sistemelor alimentare ar trebui să depășească 70% în toate regiunile. Chiar și într-un orizont până în 2050, acest indicator rămâne printre cele pentru care transformarea necesară este foarte mare. Agricultura este numai o parte a ecuației. Food Systems Countdown urmărește întregul sistem alimentar, ceea ce înseamnă producția agricolă și zootehnică, utilizarea terenurilor, procesarea, transportul și alte etape ale lanțului. Pentru ferme, presiunea se traduce printr-o nevoie tot mai mare de utilizare eficientă a îngrășămintelor, apei și energiei. AGRONET.ro a prezentat recent rezultatele proiectului european ECONUTRI, în care diferite tehnologii testate în agricultură au redus cu 5–50% aportul de azot și fosfor și cu 10–80% levigarea nitraților fără reducerea productivității. Apa folosită de agricultură se îndepărtează de obiectiv Una dintre concluziile cu implicații directe pentru producția agricolă privește apa. Retragerea apei pentru agricultură este printre indicatorii care evoluează nefavorabil, iar toate regiunile rămân departe chiar și de reperele stabilite prin comparație cu state similare. Pentru atingerea reperelor regionale până în 2030, consumul de apă pentru agricultură raportat la resursele regenerabile ar trebui să scadă cu peste 15% pe an în majoritatea regiunilor lumii. Problema nu este reducerea irigațiilor indiferent de condiții, ci producerea alimentelor cu o presiune mai mică asupra resurselor disponibile. Indicatorul urmărește cantitatea de apă retrasă anual pentru agricultură în raport cu resursele regenerabile ale fiecărei țări. Food Systems Countdown arată că producția de alimente este responsabilă pentru aproximativ 70–80% din utilizarea consumptivă globală a apei dulci, ceea ce face gestionarea apei una dintre componentele centrale ale rezilienței alimentare. Pentru România, tema este deja una operațională. MADR a început inventarierea surselor de apă care pot alimenta sistemele de irigații, într-un context în care seceta hidrologică limitează în anumite zone posibilitățile de alimentare a amenajărilor. Pesticidele și alimentele ultraprocesate evoluează în direcția opusă Studiul identifică mai mulți indicatori care nu doar că înaintează prea lent, ci se deplasează în direcția nedorită. Printre aceștia se află: utilizarea pesticidelor;retragerea apei pentru agricultură;vânzările de alimente ultraprocesate;emisiile sistemelor alimentare;participarea societății civile;responsabilitatea instituțiilor publice;insecuritatea alimentară;costul unei diete sănătoase. Analiza actualizată arată că utilizarea pesticidelor, costul unei diete sănătoase și insecuritatea alimentară continuă tendințele nefavorabile observate anterior, iar vânzările produselor ultraprocesate și evoluția emisiilor sistemelor alimentare s-au adăugat listei indicatorilor care se deteriorează. O alimentație sănătoasă devine mai greu accesibilă Accesibilitatea alimentelor reprezintă una dintre problemele pentru care ritmul necesar de schimbare este foarte ridicat. Food Systems Countdown urmărește separat costul unei diete sănătoase și procentul populației care nu își permite o asemenea alimentație. În Africa, de exemplu, țările se află în medie la 58,7 puncte procentuale distanță de reperul global pentru accesibilitatea unei diete sănătoase. Dacă sunt comparate cu cele mai performante state din aceeași regiune, decalajul scade la 32,2 puncte procentuale. Diferența ilustrează una dintre ideile centrale ale studiului: obiectivele globale rămân necesare, dar reperele regionale pot indica pași intermediari realizabili și țările de la care pot fi preluate politici eficiente. Europa pornește de la o poziție mai bună decât majoritatea regiunilor, însă nici aici problema accesului economic la hrană nu este rezolvată. AGRONET.ro a analizat datele FAO potrivit cărora costul unei diete sănătoase a crescut cu 36% în Europa între 2021 și 2025, până la aproximativ 3,97 dolari pe zi. Pentru agricultură, legătura este importantă. Fructele, legumele și leguminoasele au o contribuție mare la costul unei alimentații echilibrate, iar reducerea prețurilor presupune nu numai producție mai mare, ci investiții în irigații, mecanizare, depozitare, sortare, procesare și limitarea pierderilor după recoltare. Europa rămâne în urmă la 19 indicatori Europa este una dintre regiunile aflate cel mai aproape de țintele globale, alături de Asia, însă avantajul relativ nu înseamnă că obiectivele din 2030 sunt aproape îndeplinite. Evaluarea Food Systems Countdown arată că 19 indicatori rămân în afara traiectoriei necesare pentru 2030 în Europa. La nivel global, numai abonamentele de telefonie mobilă, folosite drept indicator pentru conectivitate și capacitatea de reacție la șocuri, au atins ținta în majoritatea statelor. Studiul identifică totuși și domenii unde progresul este mai apropiat de nivelul necesar. Pentru șapte dintre 33 de indicatori evaluați în analiza traiectoriei, cel puțin o treime dintre țări sunt deja pe drumul către obiectivul sau reperul din 2030. Jumătate dintre indicatorii analizați în evoluție istorică se deplasează, la nivel global, în direcția dorită. Securitatea alimentară înseamnă mai mult decât producție mare Un alt rezultat important este că performanța unui sistem alimentar nu poate fi măsurată doar prin producția agricolă. Cele 44 de variabile evaluate includ simultan disponibilitatea fructelor și legumelor, insecuritatea alimentară, veniturile și ocuparea forței de muncă din mediul rural, accesul la apă sigură, utilizarea terenurilor, resursele genetice, siguranța alimentelor, calitatea guvernării și capacitatea de răspuns la șocuri. Un studiu publicat anterior în Nature Food și analizat de AGRONET.ro a arătat că numai Guyana produce suficient pentru toate cele șapte grupe alimentare necesare unei alimentații diversificate. Majoritatea statelor depind de comerț pentru cel puțin o parte din hrană. Acest lucru face din reziliență o problemă atât de producție, cât și de diversificare a aprovizionării, infrastructură, acces economic și capacitate instituțională. Guvernanța apare drept una dintre pârghiile principale Autorii studiului acordă o greutate mare guvernanței. Eficiența administrației și responsabilitatea instituțiilor sunt legate de mai mulți dintre ceilalți indicatori decât majoritatea variabilelor analizate. Explicația este că politicile privind apa, investițiile agricole, siguranța alimentelor, protecția socială, mediul și dieta nu funcționează separat. Capacitatea administrațiilor de a coordona și aplica măsuri poate accelera sau bloca progresele în mai multe domenii simultan. Food Systems Countdown Initiative este coordonată de o colaborare internațională din care fac parte Johns Hopkins University, Cornell University, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Global Alliance for Improved Nutrition. Inițiativa monitorizează sistemele alimentare prin cinci mari teme: alimentație, nutriție și sănătate; mediu, resurse naturale și producție; mijloace de trai, sărăcie și echitate; guvernanță; reziliență. 2050 rămâne un orizont posibil pentru multe obiective Evaluarea nu indică faptul că toate țintele sunt definitiv pierdute. Extinderea orizontului de la 2030 la 2050 reduce puternic ritmul anual necesar pentru numeroși indicatori. Pentru multe obiective, schimbarea necesară până în 2050 coboară sub 5% anual, nivel pe care autorii îl consideră mult mai apropiat de o traiectorie realizabilă. Rămân însă excepții dificile, printre care insecuritatea alimentară și emisiile sistemelor alimentare. Pentru agricultură, concluzia raportului mută accentul de la o singură țintă către performanța întregului lanț: producție suficientă, accesibilitatea hranei, utilizarea apei și terenurilor, venituri pentru cei care lucrează în sector, reducerea presiunii asupra mediului și capacitatea sistemului de a continua să funcționeze în perioade de secetă, conflicte sau alte șocuri.

Citește știreaVezi categoria
Mere roșii așezate pe o masă de lemn lângă un coș de nuiele, cu o livadă în fundal.
Pomicultură și viticultură

Mere mai puține în Europa în 2026 – România păstrează totuși aproape 97% din producția sezonului trecut

Recolta europeană de mere se îndreaptă spre unul dintre cei mai slabi ani ai deceniului, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu o reducere mult mai mică decât marile state producătoare. Prognoza prezentată de Agrobiznes indică 430.000 de tone pentru România, cu 2,7% sub sezonul precedent, în timp ce Polonia ar pierde aproximativ 30% din recoltă. Datele oficiale publicate de World Apple and Pear Association stabilesc producția principalelor țări producătoare din UE la 9.496.047 de tone, cu 15,6% sub valoarea finală a sezonului anterior și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani. Diferența dintre România și principalii concurenți este importantă pentru piață. Cele 430.000 de tone estimate pentru producătorii români sunt cu numai 12.000 de tone sub nivelul de 442.000 de tone indicat pentru sezonul trecut. În schimb, Polonia, cel mai mare producător european, ar coborî la aproximativ 2,6 milioane de tone, de la circa 3,8 milioane de tone. Dacă prognozele se confirmă la recoltare, România ar reprezenta aproximativ 4,5% din volumul estimat pentru principalele țări producătoare europene. Polonia pierde peste un milion de tone de mere Reducerea poloneză este cea mai importantă prin volumul retras din piață. O recoltă de 2,6 milioane de tone ar însemna cu aproximativ 1,2 milioane de tone mai puțin decât în sezonul precedent. Polonia are o influență majoră atât asupra pieței merelor pentru consum proaspăt, cât și asupra segmentului industrial, iar modificarea ofertei sale poate schimba fluxurile comerciale din Europa. Situația este cu atât mai relevantă pentru România cu cât AGRONET.ro a relatat recent despre extinderea piețelor de export pentru merele poloneze. Polonia pregătește inclusiv accesul pe piața din Filipine, ceea ce arată presiunea sectorului de a găsi noi destinații comerciale și capacitatea infrastructurii poloneze de a livra fructe pe distanțe mari. Estimările prezentate pentru alte state indică, de asemenea, reduceri importante: ȚaraProducție estimată în 2026Evoluție anualăPolonia2,60 milioane toneaproximativ -30%Italia2,25 milioane toneaproape stabilăFranța1,16 milioane tone-24%Germania1,01 milioane tone-10%România430.000 tone-2,7%Țările de Josaproximativ 200.000 tone-17%Belgia195.000 tone-25%Austriaaproximativ 90.000 tone-35% În termeni procentuali, Austria ar avea cea mai puternică reducere dintre țările menționate, dar impactul Poloniei asupra balanței europene este mult mai mare prin cantitatea pierdută. Îngheț, secetă și episoade de vreme severă în livezile europene World Apple and Pear Association arată că sezonul a combinat mai multe fenomene nefavorabile în regiunile pomicole: înghețuri puternice în februarie, episoade de îngheț până spre sfârșitul lunii aprilie, valuri prelungite de căldură și secetă, precum și grindină și ploi abundente în anumite zone. La momentul prezentării prognozei, unele regiuni erau încă afectate de temperaturi nefavorabile și deficit de apă, astfel că estimările vor continua să fie urmărite pe parcursul campaniei. Scăderea nu este limitată la un singur soi. WAPA estimează pentru Golden Delicious o producție de 1.809.982 de tone, cu 11,1% mai mică, iar Gala ar coborî cu 8,9%, la 1.362.797 de tone. Pentru Red Delicious este prognozată o reducere de 5,3%, la 496.522 de tone, iar Idared ar pierde 19,7%, până la 415.559 de tone. SoiulProducție estimatăEvoluțieGolden Delicious1.809.982 tone-11,1%Gala1.362.797 tone-8,9%Red Delicious496.522 tone-5,3%Idared415.559 tone-19,7% Merele pentru procesare scad cu aproximativ un sfert O parte importantă a presiunii se mută spre industria de procesare. Cantitatea de mere destinată acestui segment este estimată la aproximativ 2,8 milioane de tone, cu 25% sub sezonul precedent. La nivelul actualei prognoze, acest volum reprezintă aproape 30% din producția europeană estimată pentru principalele state producătoare. Dimensiunea mai redusă a fructelor prognozată în mai multe țări poate influența însă repartiția finală dintre consumul în stare proaspătă și procesare. Calibrul, aspectul și calitatea obținute până la recoltare vor decide cât din producție intră pe piața proaspătă și cât ajunge la fabricile de suc, concentrat și alte produse procesate. Pentru producătorii români, diferența dintre o recoltă valorificată imediat și una păstrată pentru perioade cu ofertă mai redusă depinde tot mai mult de infrastructura post-recoltare. AGRONET.ro a analizat rolul depozitării, sortării și ambalării în sectorul românesc al merelor: camerele frigorifice și atmosfera controlată permit prelungirea perioadei de vânzare și reduc dependența de comercializarea rapidă în timpul recoltării. România pierde puțin într-o Europă cu ofertă mult mai mică Pentru pomicultorii români, cifra centrală a prognozei nu este scăderea de 2,7% luată separat, ci diferența față de deteriorarea mult mai puternică a ofertei europene. România ar păstra aproape 97% din volumul sezonului trecut, în timp ce recolta principalelor state producătoare din UE este prognozată să scadă cu 15,6%. Acest raport poate deveni important în perioada de comercializare, mai ales dacă reducerea din Polonia, Franța, Germania, Belgia și Austria se confirmă. O ofertă europeană mai mică nu stabilește singură prețul primit de fermier, dar reduce cantitatea disponibilă într-o piață în care calitatea, calibrul, capacitatea de depozitare și accesul la cumpărători vor conta decisiv. Prognoza mai arată și o problemă structurală. Suprafața livezilor de măr din Europa este indicată la aproximativ 456.000 de hectare în 2025, față de 523.000 de hectare în 2015, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 67.000 de hectare, respectiv aproape 13%, într-un deceniu. În aceste condiții, revenirea producției după un sezon slab depinde nu numai de vreme, ci și de capacitatea sectorului de a menține livezile productive și de a investi în infrastructura necesară valorificării fructelor.

Citește știreaVezi categoria
Grup de adolescenți pe un teren cultivat, lângă o stropitoare verde, cu pădure pe fundal.
Educație agricolă

Adolescenții lasă telefoanele și pun mâna pe sapă: zeci de copii din marile orașe învață agricultură într-un campus din Argeș

La Vulturești, adolescenții învață agricultura direct în grădină, prin activități care îi pun să ude culturile și să participe la întreținerea lor. Asociația BookLand, organizatorul programului, a documentat pe 6 august 2026 lucrul grupei de adolescenți în grădina campusului din Argeș, înainte ca AGRO TV să publice, pe 8 august, detalii despre activitățile de legumicultură și declarațiile profesorului Alexandru Pașol. Programul face parte din Școala de vară BookLand, organizată între 6 iulie și 4 septembrie 2026 în Campusul BookLand din satul Vulturești. Activitățile se desfășoară de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00, iar programul oficial include ateliere practice, activități educaționale și creative și lucru în aer liber pentru copii de la clasa pregătitoare până la liceu. Accesul este gratuit. Irigarea și plivitul sunt învățate direct în lotul agricol Pentru grupa de adolescenți, agricultura nu este prezentată numai prin explicații. Profesorul Alexandru Pașol a declarat pentru AGRO TV că participanții au peste 13 ani și lucrează în lotul agricol al campusului, unde învață când și cum se irigă legumele și participă la îndepărtarea buruienilor. Majoritatea provin din orașe mari și, potrivit profesorului, nu au în mod obișnuit posibilitatea de a vedea cum este organizată și întreținută o grădină sau o livadă. Activitățile descrise pentru program acoperă mai multe etape ale lucrului cu plantele: ActivitateContactul practic al elevilorIrigarea legumelorobservă momentul și modul în care culturile sunt udateÎntreținerea culturilorparticipă la plivit și îndepărtarea buruienilorDezvoltarea plantelorurmăresc trecerea de la răsad la produs maturRecoltareaculeg produsele ajunse la maturitatePomiculturaintră în contact cu testarea soiurilor și criteriile de recoltare Unul dintre participanți, Mădălin, venit din Otopeni, a relatat că experiența sa include atât curățarea culturilor de buruieni, cât și recoltarea. Experiența practică este astfel mult mai apropiată de lucrările efective dintr-o exploatație decât de o simplă prezentare despre agricultură. De la grădina campusului la cercetarea pomicolă Programul descris de AGRO TV include și contactul cu pomicultura. Adolescenții merg în loturile experimentale ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, unde specialiștii le prezintă modul în care sunt testate soiurile și criteriile urmărite la recoltarea fructelor destinate comercializării. Legătura cu institutul nu este izolată în programul BookLand. Organizatorul a documentat separat, în iulie 2026, o vizită a unei alte grupe de copii la aceeași instituție de cercetare, unde participanților le-au fost prezentate specii pomicole și activitatea de cercetare. Astfel, traseul educațional combină două niveluri diferite: lucrările elementare care țin o grădină productivă — udare, combaterea buruienilor și recoltare — și activitatea specializată dintr-o unitate de cercetare pomicolă. România are puțini manageri de ferme cu pregătire agricolă completă Activitățile de la Vulturești au loc într-un sector în care formarea agricolă formală rămâne redusă. Datele Eurostat pentru 2023, analizate anterior de AGRONET.ro, arată că numai 1% dintre managerii exploatațiilor agricole din România aveau pregătire agricolă completă, comparativ cu 9,7% la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 94,5% dintre managerii români se bazau în principal pe experiența practică. Contactul timpuriu cu agricultura nu înlocuiește liceul agricol, facultatea sau calificarea profesională. Poate însă face mai ușor de înțeles ce presupun meseriile din domeniu: lucrul cu plantele, observația în teren, tehnologia, cercetarea și deciziile care influențează producția. În paralel apar și programe dedicate tinerilor care au ales deja pregătirea agricolă. Din august 2026, inițiativa „Mândru să fiu fermier” sprijină 85 de elevi din patru licee agricole, în timp ce la Iași Campusul AGRITECH pregătește infrastructură pentru formare practică în agricultură, industria alimentară și domenii tehnice. Pentru programul de la Vulturești, utilitatea imediată este mai simplă: adolescenți care provin în mare parte din mediul urban ajung să vadă direct cum se întreține o cultură și ce se întâmplă între răsad și recoltare. Pentru o parte dintre ei, experiența poate rămâne o activitate de vacanță; pentru alții, poate fi primul contact concret cu horticultura, agronomia sau cercetarea agricolă.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1540BCE · 11 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

209,44 EUR/taprox. 1.099 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

191,70 EUR/taprox. 1.004 RON/tPerioada până la 5 iul. · publicată 9 iul.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

193,02 EUR/taprox. 1.013 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.