Cont
Portret al unui bărbat în costum, cu o clădire instituțională, drapelul României și un grup de persoane discutând în fundal.

Forumul APPR, întâlnire cu Tánczos Barna după două luni de tensiuni privind dialogul cu fermierii

Forumul APPR a cerut reluarea dialogului direct cu Ministerul Agriculturii, iar reprezentanții organizației s-au prezentat luni, 21 septembrie, la sediul MADR fără o întâlnire programată, acuzând lipsa comunicării cu ministrul interimar Tánczos Barna. Declarațiile au fost făcute direct pentru AGRO TV, care a anunțat ulterior că, în jurul orei 15:00, delegația fermierilor a revenit la minister și a fost primită la discuții de ministru. Teofil Dascălu, președintele Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, a susținut că organizația nu mai reușise de aproximativ două luni să poarte un dialog direct cu ministrul interimar și că fermierii au venit la minister pentru a redeschide comunicarea.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  2. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  3. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  4. Ziua câmpului / Culturi vegetaleZiua Porumbului Moldova 2026
    Data
    01 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Ferma EVI BLOSSOM SRL, comuna Victoria, România

    Platformă demonstrativă cu 44 de hibrizi de porumb de la 11 producători de semințe, organizată la ferma EVI BLOSSOM din comuna Victoria, județul Iași.

  5. Târg / PiațăZilele Recoltei 2026 la Iași
    Data
    03 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Arena USV – Rond Agronomie, Iași, România

    Târg cu vânzare directă de produse agricole și agroalimentare, cu peste 100 de expozanți.

  6. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  7. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

  8. Conferință / PiațăRomanian Agriculture Leadership Forum 2026
    Data
    10 nov. 2026, 09:00
    Locația
    JW Marriott Bucharest Grand Hotel – Grand Ballroom, București, România

    Conferință dedicată liderilor din agribusiness și fermierilor, axată pe leadership, bune practici, colaborare și inovație în agricultură.

  9. Târg / HorticulturăInterpoma 2026, târg internațional pentru industria mărului
    Data
    25 nov. 2026, 10:00
    Locația
    Fiera Bolzano, Bolzano, Italia

    Târg dedicat industriei mărului, cu tehnologii pentru livadă, depozitare, sortare, ambalare și comercializare.

  10. Conferință / PiațăAgri Trade Summit 2027
    Data
    04 mar. 2027, 00:00
    Locația
    ROMEXPO Exhibition Center, București, România

    Summit de agribusiness despre piața cerealelor, comerțul agricol din regiunea Mării Negre, securitatea alimentară și viitoarea PAC.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe câmp de toamnă, în condiții de vânt
Meteo & Climă

Meteo agricol România 21 septembrie 2026, ora 21: vânt puternic în Moldova și Muntenia, de urmărit mâine dimineață

Meteo agricol pentru 22 septembrie: vântul este fenomenul care poate limita deciziile de lucru, cu atenționări galbene în Moldova și Muntenia, dar și în Banat, Transilvania, Oltenia și zona montană. Ploile estimate sunt în general reduse, însă rafalele, umezeala locală și accesul pe parcelă cer verificare înaintea recoltării de toamnă, transportului sau pregătirii terenului. Orientare rapidă pentru fermieri Moldova și Muntenia: vântul impune prudență la transport, manipularea producției și tratamente; verificați stabilitatea încărcăturilor și condițiile din câmp.Dobrogea: condițiile din apropierea furtunilor și vântul ridicat recomandă amânarea lucrărilor expuse și urmărirea evoluției locale.Crișana și București-Ilfov: sunt cele mai bune premise pentru lucrări de câmp și logistică, cu verificarea vântului la începutul programului.Maramureș, Transilvania și zona montană: umezeala, precipitațiile izolate și temperaturile mai joase pot întârzia accesul pe sole. Banat: rafale și ploi slabe în fereastra de lucru Pentru 22 septembrie, vântul este principalul element de decizie în Banat. Cantitatea estimată nu este mare, dar rafalele pot afecta tratamentele și manevrarea utilajelor. Lucrările în câmp pot fi pregătite după verificarea solei, iar transportul cere atenție suplimentară. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură9–14,5°C, minim la 06:00 și maxim la 14:00; valorile sunt raportate la fereastra de dimineață până după-amiază.Precipitații și probabilitate2,86 mm, echivalent 2,86 l/m²; probabilitate maximă 15%.Vânt și umiditateVânt 22,5 km/h, rafale 44,5 km/h; umiditate 37%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; atenționare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieUrmărire dimineața; intrați în câmp după verificare locală, dar amânați tratamentele. Crișana: condiții relativ bune, cu vânt de urmărit Crișana are o fereastră favorabilă pentru activități de câmp și pentru deplasarea producției, cu precipitații estimate reduse. Vântul rămâne suficient de activ pentru a nu susține tratamentele. Pentru pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, confirmați local starea solului. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură9–17°C, minim la 08:00 și maxim la 14:00; interval calculat pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,62 mm, echivalent 0,62 l/m²; probabilitate maximă 28%.Vânt și umiditateVânt 27 km/h, rafale 44 km/h; umiditate 59%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; fără avertizare indicată.Fereastră și decizieUrmăriți dimineața; lucrările și transportul sunt favorabile cu verificare locală, tratamentele se amână. Maramureș: umezeală și temperaturi joase la începutul zilei În Maramureș, aversa ușoară și umezeala ridicată de la publicare pot lăsa solele mai sensibile la trafic. Precipitațiile prognozate rămân modeste, însă accesul trebuie evaluat înainte de recoltare sau pregătirea terenului. Nu forțați intrarea cu utilaje pe teren umed. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură7–12°C, minim la 06:00; maximul prognozat este la 16:00, după fereastra de lucru urmărită.Precipitații și probabilitate1,67 mm, echivalent 1,67 l/m²; probabilitate maximă 70%.Vânt și umiditateVânt 13,5 km/h, rafale 35,5 km/h; umiditate 82,5%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; fără avertizare indicată.Fereastră și decizieVerificați parcela dimineața; transportul se face cu atenție, iar tratamentele se amână. Transilvania: vânt și precipitații izolate, cu acces variabil Precipitațiile izolate și vântul justifică o abordare diferențiată între sole în Transilvania. Pentru culturile de toamnă, lucrările pot continua doar unde terenul este suficient de zvântat. Recoltarea și transportul au nevoie de control local al umezelii și al rafalelor. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură6,9–13,9°C, minim la 07:00 și maxim la 13:00; valori pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate1,23 mm, echivalent 1,23 l/m²; probabilitate maximă 43%.Vânt și umiditateVânt 13,1 km/h, rafale 22,7 km/h; umiditate 59,6%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; atenționare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieUrmăriți condițiile dimineața; verificați parcela înainte de lucru și amânați tratamentele. Moldova: vântul limitează operațiunile sensibile Moldova intră în 22 septembrie cu vânt ca risc dominant și cu probabilitate de precipitații de peste 50%. Cantitatea estimată este redusă, dar combinația dintre rafale și umezeala existentă nu susține tratamentele. Planificați transportul și pregătirea terenului numai după controlul local al accesului. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură9–16,5°C, minim la 06:00 și maxim la 14:00; interval calculat pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,35 mm, echivalent 0,35 l/m²; probabilitate maximă 51%.Vânt și umiditateVânt 14,4 km/h, rafale 31,6 km/h; umiditate 74,4%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; atenționare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieUrmăriți dimineața; verificați sola și încărcăturile, iar tratamentele se amână. Dobrogea: vânt activ și risc local asociat furtunilor În Dobrogea, condițiile de furtuni în apropiere de la publicarea buletinului și vântul ridicat cer precauție pentru 22 septembrie. Chiar dacă ploaia estimată este redusă, activitățile expuse trebuie confirmate după evaluarea locală. Evitați tratamentele și nu porniți lucrări dacă apar fenomene electrice în zonă. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură14–19°C, minim la 08:00 și maxim la 12:00; valori pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,39 mm, echivalent 0,39 l/m²; probabilitate maximă 32%.Vânt și umiditateVânt 35 km/h, rafale 50 km/h; umiditate 69,5%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; fără avertizare indicată.Fereastră și decizieUrmăriți dimineața evoluția locală; așteptați pentru lucrări în câmp și transport expus. Muntenia: rafale și atenționare galbenă pentru vânt Muntenia are temperaturi moderate și ploi estimate slabe, însă vântul este factorul care poate modifica programul de lucru. Pregătirea terenului sau recoltarea de toamnă pot fi organizate după verificarea solei. Tratamentele și operațiunile cu risc de derivă trebuie lăsate pentru o fereastră mai calmă. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură10,6–18,1°C, minim la 06:00 și maxim la 14:00; interval calculat pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate1,12 mm, echivalent 1,12 l/m²; probabilitate maximă 29%.Vânt și umiditateVânt 18,2 km/h, rafale 31 km/h; umiditate 51%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; atenționare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieUrmăriți începutul zilei; lucrările sunt posibile cu prudență, tratamentele se amână. Oltenia: fereastră de lucru cu prudență la vânt În Oltenia, probabilitatea de ploaie rămâne mică, iar transportul și lucrările în câmp pot fi planificate cu prudență. Vântul semnalat prin atenționare justifică evitarea tratamentelor. După controlul solului, pregătirea terenului și activitățile logistice au premise mai bune decât în regiunile cu umezeală ridicată. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură8,8–18,2°C, minim la 06:00 și maxim la 14:00; valori pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,62 mm, echivalent 0,62 l/m²; probabilitate maximă 9%.Vânt și umiditateVânt 15,6 km/h, rafale 29,2 km/h; umiditate 38,8%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; atenționare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieUrmăriți dimineața; lucrările și transportul sunt favorabile cu verificare locală, fără tratamente. București-Ilfov: premise bune pentru teren și logistică București-Ilfov are una dintre cele mai favorabile ferestre pentru activități de câmp și transport, pe fondul unei probabilități reduse de precipitații. Totuși, vântul prezent la publicare recomandă verificarea condițiilor înainte de orice tratament. Starea solului rămâne criteriul practic pentru acces. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură13–20°C, minim la 07:00 și maxim la 13:00; interval calculat pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,96 mm, echivalent 0,96 l/m²; probabilitate maximă 21%.Vânt și umiditateVânt 23 km/h, rafale 30 km/h; umiditate 50%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; fără avertizare indicată.Fereastră și decizieUrmăriți dimineața; terenul și transportul sunt favorabile după verificare, tratamentele se amână. Zona montană: răcoare, precipitații izolate și acces de verificat În zona montană, temperaturile mai scăzute, precipitațiile izolate și vântul pot menține diferențe mari între exploatații. Pentru livezi, vie sau solele în pantă, accesul și umezeala trebuie verificate înaintea lucrărilor. Transportul se organizează prudent, mai ales pe traseele expuse vântului. IndicatorSituația pentru ziua de lucru de 22 septembrieTemperatură7,1–14,4°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; valori pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate1,46 mm, echivalent 1,46 l/m²; probabilitate maximă 39%.Vânt și umiditateVânt 12,2 km/h, rafale 25,6 km/h; umiditate 60,5%.Evapotranspirație și avertizareEvapotranspirație: reper indisponibil; atenționare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieUrmăriți dimineața; verificați parcela și accesul înainte de lucru, iar tratamentele se amână. Lucrări de toamnă: unde se câștigă timp și unde se așteaptă Pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă aflate în fereastră locală, programați recoltarea și transportul cu verificarea vântului, a umidității și a accesului pe parcele.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt mai potrivite în Crișana, Oltenia și București-Ilfov, numai pe sol care permite intrarea utilajelor.În Maramureș, Transilvania și zona montană, evitați compactarea prin lucrul pe teren umed; verificați fiecare solă înainte de mobilizare.În vie, livezi și legumicultura de toamnă, nu planificați tratamente acolo unde vântul, ploaia apropiată sau frunza umedă reduc siguranța aplicării.În fermele zootehnice din zonele cu vânt, verificați accesul, furajele și adăposturile expuse. Avertizări și fenomene de urmărit Atenționările galbene pentru vânt puternic vizează Banatul, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia și zona montană în datele regionale ale buletinului. În Dobrogea, urmăriți local evoluția fenomenelor electrice semnalate în apropiere la momentul publicării. Rafalele sunt relevante pentru siguranța utilajelor, remorcilor, prelatelor și a operațiunilor care pot genera derivă. Ce contează până la buletinul de dimineață Până la buletinul de dimineață, urmăriți dacă apar ploi care schimbă accesul pe sole și dacă vântul se menține la nivelul care limitează tratamentele sau transportul. Pentru programul de 22 septembrie, decizia de intrare în câmp trebuie luată după verificarea locală a umezelii solului, a rafalelor și a stării drumurilor agricole.

Citește știreaVezi categoria
Plante tinere de porumb lângă un recipient de pirioxasulfon, cu instalații industriale, containere portuare și steagul Chinei în fundal.
Agribusiness & Piață

China extinde puternic producția de pirioxasulfon – peste 18.000 de tone/an de capacități anunțate pot intensifica concurența pe piața erbicidelor

China își extinde capacitatea de producție pentru pirioxasulfon, iar Anhui Jiuyi avansează cu o linie de 600 de tone pe an pentru această substanță activă folosită în erbicide preemergente, potrivit informațiilor de piață publicate de AgroPages. Miza pentru piața produselor de protecție a plantelor nu este însă o singură fabrică, ci valul mult mai amplu de investiții chinezești care poate crește oferta și poate intensifica concurența între furnizori. Pirioxasulfonul este utilizat pentru combaterea buruienilor graminee și a unor buruieni cu frunză lată, în special în programe pentru porumb, soia și grâu. Substanța acționează asupra buruienilor în primele faze de dezvoltare și este folosită inclusiv în strategii care urmăresc diversificarea mecanismelor de acțiune. Linia de 600 de tone face parte dintr-un val mult mai mare Proiectul Anhui Jiuyi nu trebuie privit izolat. Datele centralizate anterior de AgroPages indicau deja peste 18.000 de tone/an de capacități de pirioxasulfon anunțate în China, iar peste 20 de companii au intrat sau pregătesc intrarea pe acest segment. Printre capacitățile anunțate se numără proiecte de: 5.000 tone/an;2.000 tone/an;1.200 tone/an;1.000 tone/an;800 tone/an;600 tone/an în cazul Anhui Jiuyi. Prin urmare, efectul asupra pieței nu depinde de cele 600 de tone ale unei singure companii, ci de cât din întreaga capacitate planificată va ajunge efectiv în producție comercială. Această diferență este importantă: capacitatea proiectată nu este același lucru cu producția efectivă și nici cu marfa disponibilă imediat pe piața mondială. Brevetul compusului a expirat, iar competiția se deschide Pirioxasulfonul a fost dezvoltat inițial în Japonia, iar Kumiai Chemical a avut un rol central în comercializarea substanței și în dezvoltarea tehnologiei. Brevetul principal pentru compus a expirat în China în 2022. AgroPages arată însă că anumite brevete referitoare la procesele de sinteză au continuat să conteze, astfel că intrarea producătorilor chinezi nu a însemnat automat acces imediat și uniform la toate tehnologiile industriale. În ultimii ani, firmele din China au investit în propriile procedee de fabricație, iar numărul proiectelor și înregistrărilor pentru pirioxasulfon a crescut. Anhui Jiuyi a lansat în 2026 și un erbicid comercial pe bază de pirioxasulfon, destinat pieței chineze și utilizării înainte de răsărire la grâu de toamnă, porumb și soia. 600 de tone ar ajunge teoretic pentru milioane de hectare Pirioxasulfonul este aplicat în cantități reduse de substanță activă pe hectar. La un interval teoretic de aproximativ 60–210 grame/ha, 600 de tone de substanță activă ar corespunde matematic unei suprafețe de aproximativ: Doză de substanță activăSuprafață teoretică60 g/ha10 milioane ha100 g/ha6 milioane ha150 g/ha4 milioane ha210 g/ha2,86 milioane ha Calculul arată ordinul de mărime al capacității și nu reprezintă o prognoză privind suprafața care va fi tratată efectiv. Dozele, formulările, combinațiile cu alte substanțe și utilizările autorizate diferă între produse și piețe. Mai multă capacitate poate pune presiune pe preț, dar nu garantează erbicide mai ieftine Creșterea numărului de producători poate reduce prețul substanței active dacă oferta ajunge să depășească cererea. Industria chineză a mai trecut prin asemenea cicluri la alte pesticide, unde extinderea rapidă a capacităților a dus la concurență intensă și comprimarea marjelor producătorilor. Pentru fermier însă, legătura dintre prețul substanței tehnice și prețul bidonului cumpărat în fermă nu este directă. Costul unui erbicid finit include și: formularea produsului;alte substanțe active din amestec;omologarea și testarea;ambalarea;transportul;distribuția;taxele;marjele comerciale. Prin urmare, o eventuală ieftinire a pirioxasulfonului tehnic ar putea crea presiune descendentă asupra prețurilor unor produse, dar nu permite concluzia că erbicidele plătite de fermieri se vor ieftini automat în aceeași proporție. Rezistența buruienilor susține cererea pentru mecanisme diferite Una dintre explicațiile interesului pentru pirioxasulfon este răspândirea rezistenței la erbicide. În regiunile agricole din China unde sunt repetate rotațiile grâu–porumb și grâu–soia, producătorii reclamă eficiență mai redusă a unor programe consacrate și necesitatea diversificării mecanismelor de acțiune. Problema este relevantă și pentru agricultura europeană. AGRONET.ro a analizat cazul gramineelor rezistente la erbicide și modul în care repetarea acelorași mecanisme de acțiune poate transforma combaterea buruienilor într-o problemă a întregii rotații. Un ingredient activ nou sau mai accesibil nu elimină acest risc. Utilizarea repetată a aceleiași substanțe poate selecta la rândul său populații rezistente, motiv pentru care rotația culturilor, alternarea mecanismelor de acțiune și metodele agronomice rămân importante. Pentru fermierii din România, efectul investițiilor chinezești va depinde în final de produsele care ajung efectiv pe piața europeană și românească, de autorizările existente și de prețurile formulate de furnizori. Semnalul de piață este însă relevant: pirioxasulfonul trece de la o piață dominată de un număr restrâns de producători spre una în care capacitatea chineză crește rapid, iar concurența pentru această substanță activă se intensifică.

Citește știreaVezi categoria
Mai multe bovine stau pe o pășune deluroasă, lângă un gard de lemn, sub un cer senin.
Subvenții & Fonduri

Ultimele zile pentru ajutorul APIA de 68 euro/cap bovină – Termenul este 24 septembrie

Crescătorii de bovine mai au până joi, 24 septembrie 2026, inclusiv, pentru cererile APIA aferente ajutorului de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă, potrivit comunicatului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Cererea și documentele justificative trebuie depuse sau transmise centrelor județene APIA, respectiv Centrului Municipiului București, până la termenul-limită. Ajutorul este de 68 euro/cap, iar suma totală acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 de euro. La cursul de 5,0953 lei/euro prevăzut de schemă, sprijinul reprezintă aproximativ 346,48 lei pentru fiecare animal eligibil. Condițiile principale care trebuie verificate Schema se adresează crescătorilor de bovine și bubaline care respectă condițiile prevăzute de Legea nr. 176/2026 și de documentația APIA. Printre reperele principale se află: minimum 10 bovine sau bubaline deținute la 1 martie 2026;minimum 5 animale pentru exploatațiile eligibile din zona montană;animalele trebuie să fi avut cel puțin 22 de luni la 28 februarie 2026;bovinele trebuie să fie înscrise în Baza Națională de Date;beneficiarul trebuie să mențină la 5 octombrie 2026 cel puțin 75% din efectivul pentru care solicită ajutorul, cu excepțiile prevăzute de lege;valoarea cumulată a ajutorului nu poate depăși 50.000 de euro pentru o întreprindere. Numărul de animale pentru care poate fi cerut sprijinul nu poate depăși efectivul eligibil stabilit conform regulilor schemei. Cât înseamnă ajutorul pentru diferite efective Efectiv eligibilAjutor calculat10 capete680 euro50 capete3.400 euro100 capete6.800 euro500 capete34.000 euro735 capete49.980 euro Pentru efective mai mari intervine plafonul maxim de 50.000 de euro pe întreprindere. Schema a primit autorizarea Comisiei Europene în septembrie, astfel că aprobarea europeană nu mai reprezintă o condiție în așteptare. AGRONET.ro a prezentat anterior condițiile complete ale ajutorului și efectul autorizării Comisiei Europene. Cererea nu trebuie lăsată după 24 septembrie Pentru fermierii care îndeplinesc condițiile, reperul imediat este 24 septembrie 2026, inclusiv. APIA recomandă transmiterea până la această dată atât a cererii, cât și a documentelor justificative prevăzute în ghid. Ghidurile și formularele pentru măsurile finanțate de la bugetul național sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul APIA. După depunerea cererii, fermierii trebuie să urmărească și condiția privind efectivul menținut la 5 octombrie 2026, deoarece aceasta face parte din regulile schemei. Ajutorul de 68 euro/cap reprezintă o compensare parțială pentru creșterea costurilor din ferme, nu o plată permanentă pe cap de animal.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat lângă un gard de pășune, cu mai multe vaci în fundal, pe un câmp deschis.
Zootehnie

Subvenția nu este salariul fermierului – Unde se duc banii într-o fermă de vaci

Subvenția nu este salariul fermierului, ci intră în cheltuielile continue ale exploatației, spune un crescător de vaci din Boldu, județul Buzău, cunoscut online drept „Marius Fermierul”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Fermierul descrie o problemă economică simplă: animalele trebuie hrănite, mulse și îngrijite zilnic, indiferent de momentul în care intră banii din vânzarea laptelui sau din subvenții. În exemplul prezentat de crescător, la un venit lunar de 5.000 de lei, între 2.000 și 3.000 de lei se pot duce numai pe hrana animalelor. Sumele sunt cele indicate pentru propria situație și nu reprezintă un cost standard pentru toate fermele de bovine. Restul banilor trebuie să acopere o listă mult mai lungă de cheltuieli: servicii veterinare, utilități, combustibil, reparații, utilaje, întreținerea adăposturilor și alte costuri curente. O vacă generează venit, dar consumă în fiecare zi Specificul unei ferme de lapte este continuitatea activității. Producția nu poate fi oprită pentru câteva zile atunci când încasările sunt mici. Vacile trebuie: hrănite și adăpate zilnic;mulse conform programului;monitorizate din punct de vedere sanitar;însămânțate și asistate la fătare;tratate atunci când apar probleme;ținute în adăposturi curate;deservite cu utilaje și echipamente funcționale. Într-un alt mesaj publicat de fermier, acesta insistă asupra diferenței dintre imaginea tradițională a crescătorului și exploatația zootehnică actuală: muls mecanizat, furajare calculată, genetică, garduri electrice, senzori și utilaje. Tehnologia poate reduce munca fizică și poate crește productivitatea, dar presupune investiții, mentenanță și energie. Subvenția intră în fluxul financiar al fermei Una dintre ideile centrale ale crescătorului este că subvenția nu trebuie confundată cu un venit personal disponibil integral pentru consumul familiei. În practică, sprijinul agricol intră în economia exploatației și poate finanța furajele, lucrările agricole pentru producerea acestora, reparațiile, sănătatea animalelor sau investițiile. Importanța acestui flux devine mai vizibilă atunci când prețul primit pentru lapte scade. AGRONET.ro a prezentat recent cazul unui crescător din Maramureș care spune că livrează laptele cu 1,45 lei/litru. Datele Comisiei Europene analizate în acel material arătau că, în aprilie 2026, prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei din România era cu 5,2% sub nivelul din martie și cu 10,5% mai mic decât în aprilie 2025. Un preț mai redus al laptelui nu înseamnă automat și furaje, motorină, energie sau servicii veterinare mai ieftine. De aici apare presiunea asupra marjei. Ferma trebuie să finanțeze și perioadele fără încasări suficiente Agricultura are și o problemă de calendar financiar. Crescătorul plătește zilnic hrana și îngrijirea animalelor, dar unele venituri sunt încasate ulterior. În sectorul vegetal, diferența poate fi și mai mare: lucrările, sămânța, fertilizarea și tratamentele sunt plătite luni înainte ca recolta să fie vândută. În zootehnie, continuitatea activității obligă ferma să păstreze lichidități și pentru situații neprevăzute: un tractor defect, lipsa furajelor, o problemă sanitară sau o scădere temporară a prețului laptelui. Această rezervă financiară este parte din funcționarea exploatației, nu profit disponibil. Automatizarea reduce munca, dar nu elimină costurile Investițiile pot schimba puternic modul de lucru. O fermă de familie din Brașov prezentată de AGRONET.ro a redus activitatea manuală din grajd de la cinci persoane pentru 30–40 de vaci la un singur angajat pentru circa 60 de vaci la muls, prin utilizarea unui robot de muls și a altor sisteme automatizate. Investiția totală în grajd și fabrica de lactate a fost însă de aproximativ 2,2 milioane de euro. Exemplul arată diferența dintre o fermă modernă și imaginea simplificată a muncii „la coada vacii”: mai puțină muncă manuală poate însemna mai mult capital investit în roboți, instalații, energie și mentenanță. În cazul fermei din Brașov, automatizarea a permis dezvoltarea procesării proprii, astfel încât o parte mai mare din valoarea laptelui să rămână în exploatație. Economia fermei se judecă după ce rămâne după cheltuieli Mesajul crescătorului din Buzău poate fi redus la o ecuație economică: încasarea nu este egală cu profitul. Dacă o fermă primește bani din lapte, animale, culturi sau subvenții, din acele venituri trebuie scăzute cheltuielile necesare pentru ca producția să continue. În fermele de vaci, aceste costuri apar 365 de zile pe an. Animalul trebuie hrănit și într-o zi în care laptele se vinde prost, și într-o sărbătoare, și atunci când un utilaj se defectează. De aceea, pentru a evalua rentabilitatea unei exploatații nu este suficient să fie cunoscut cuantumul subvenției sau venitul obținut din lapte. Trebuie calculat cât costă furajarea, munca, energia, sănătatea animalelor, utilajele și capitalul investit și, abia după acestea, ce sumă rămâne efectiv fermei.

Citește știreaVezi categoria
Sac cu boabe de grâu și spice pe un chei, cu navă cargo, macarale portuare și steagurile Egiptului și României în fundal.
Legislație & Politici Agricole

Egiptul include România între sursele pentru diversificarea importurilor de grâu – Cairo vrea să reducă riscul dependenței de regiunile afectate de război

PAC post-2027 și costul îngrășămintelor intră din nou în negociere la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 28–29 septembrie 2026, potrivit agendei oficiale publicate de Consiliul Uniunii Europene. Pentru fermierii români, cele mai importante teme sunt viitoarea structură a plăților PAC, situația piețelor agricole și măsurile prin care Bruxelles-ul încearcă să reducă presiunea prețurilor ridicate la fertilizanți. Miniștrii vor analiza în sesiune publică stadiul negocierilor pentru Politica Agricolă Comună de după 2027 și problemele care au rămas nerezolvate. Separat, situația piețelor agricole va reveni pe agenda Consiliului, iar costul îngrășămintelor va fi discutat în cadrul unui prânz de lucru dedicat Planului european pentru fertilizanți. Plățile PAC și definiția fermierului rămân în negociere Viitoarea PAC ar urma să ofere statelor membre mai multă flexibilitate, dar să păstreze reguli comune privind sprijinul pentru venit, gestionarea riscurilor, reînnoirea generațională și obiectivele de mediu. Printre punctele care pot influența direct fermierii se numără definirea beneficiarilor, direcționarea plăților și modul în care banii vor fi împărțiți între diferitele categorii de exploatații. Pentru România, tema este importantă într-o structură agricolă în care coexistă foarte multe exploatații mici și un segment important de ferme comerciale de dimensiuni mari. Orice modificare a plăților redistributive, a plafonării sau a criteriilor de eligibilitate poate schimba distribuția sprijinului după 2027. AGRONET.ro a analizat propunerea privind rezervarea a 15% din plățile directe pentru redistribuirea către fermele mici și mijlocii. Mecanismul se află încă în negociere și nu reprezintă forma definitivă a viitoarei PAC. Îngrășămintele au rămas mult peste nivelurile din 2024 Costul fertilizanților va avea o discuție distinctă la reuniunea de la Bruxelles. Comisia Europeană arată că, în aprilie 2026, prețurile îngrășămintelor azotate erau cu 71% peste media anului 2024. La nivelul agriculturii europene, fertilizanții reprezintă în medie 7–8% din costurile cu inputurile, dar ponderea este considerabil mai mare pentru anumite culturi vegetale. Producția europeană este vulnerabilă în special prin dependența de gazul natural. Comisia estimează că disponibilitatea și prețul gazului determină aproximativ 70% din costul producerii îngrășămintelor azotate. Uniunea Europeană depinde în continuare de importuri pentru o parte importantă din necesar: aproximativ 30% din îngrășămintele azotate;70% din îngrășămintele fosfatice;aproximativ 40% din potasiu. Planul european urmărește atât sprijinirea fermierilor, cât și consolidarea producției interne, diversificarea furnizorilor, utilizarea fertilizanților cu emisii reduse și o transparență mai bună a pieței. România are alocate aproape 30 de milioane de euro Planul european pentru îngrășăminte a fost urmat în iulie de aprobarea unui pachet de urgență de 540 de milioane de euro pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu fertilizanții și energia. România are alocate 29,9775 milioane de euro, iar statul poate suplimenta suma din fonduri naționale. AGRONET.ro a prezentat condițiile acestei alocări și posibilitatea ca bugetul total să ajungă la aproape 90 de milioane de euro. Miza pentru ferme este modul concret de distribuire: sectoarele eligibile, cuantumul sprijinului, criteriile de acces și eventuala contribuție suplimentară de la bugetul național. Piețele agricole revin pe masa miniștrilor Consiliul va analiza și situația piețelor agricole europene. Pentru România, această discuție are implicații directe asupra cerealelor, inputurilor și comerțului regional. Recolta mare de grâu din 2026 a mărit necesarul de export, în timp ce Portul Constanța și infrastructura feroviară gestionează simultan producția românească și fluxurile de tranzit din Ucraina. În paralel, prețurile inputurilor rămân ridicate, iar diferența dintre costurile fermei și prețurile cerealelor continuă să preseze marjele agricultorilor. Consiliul din 28–29 septembrie nu va încheia negocierile privind PAC post-2027. Reuniunea este însă un nou reper pentru pozițiile statelor membre înaintea etapelor următoare, iar pentru agricultorii români cele mai importante elemente de urmărit rămân direcția plăților, condițiile de eligibilitate și măsurile pentru reducerea costului inputurilor. PAC post-2027 și îngrășămintele revin pe masa miniștrilor UE – Miza pentru fermierii româniMiniștrii agriculturii se reunesc la Bruxelles – Plățile PAC și costul fertilizanților, pe agendăViitoarele subvenții agricole intră într-o nouă rundă de negocieri la BruxellesÎngrășămintele azotate sunt cu 71% peste media din 2024 – UE discută soluții pentru fermieriPAC după 2027, piețele agricole și fertilizanții – Trei dosare importante pentru fermele din România PAC post-2027, Consiliul Agricultură și Pescuit, îngrășăminte, Comisia Europeană, plăți directe, fermieri români, Bruxelles Semnalare editorială pentru materialul următor: tema Egiptului a fost tratată anterior de AGRONET.ro din perspectiva creșterii achizițiilor interne de grâu. Noua informație este orientarea explicită către România, Bulgaria și Franța pentru diversificarea importurilor și situația actualizată a stocurilor. Egiptul include România între sursele folosite pentru diversificarea importurilor de grâu, într-o strategie prin care Cairo încearcă să reducă riscul perturbărilor din regiunile afectate de război. Ministrul egiptean al Aprovizionării și Comerțului Intern, Sherif Farouk, a declarat pentru programul „Ala Masouliati”, difuzat de Sada Elbalad, că Egiptul se aprovizionează din România, Bulgaria și Franța, iar o partidă de aproximativ 50.000 de tone de grâu francez urmează să ajungă în țară. Declarația nu confirmă o nouă achiziție punctuală de 50.000 de tone din România. Informația importantă pentru exportatorii români este includerea țării între originile utilizate de Egipt în strategia de diversificare, într-un moment în care România are una dintre cele mai mari cantități de grâu disponibile pentru export din Uniunea Europeană. Egiptul are rezerve pentru peste șase luni Sherif Farouk afirmă că stocurile strategice de grâu ale Egiptului acoperă mai mult de șase luni de consum, ceea ce permite autorităților să își programeze achizițiile în funcție de evoluția pieței internaționale. Guvernul analizează inclusiv cumpărarea unor cantități suplimentare dacă apar niveluri de preț considerate favorabile. Cairo urmărește simultan două direcții: creșterea producției interne și menținerea mai multor surse externe de aprovizionare. FAO estimează recolta egipteană de grâu din 2026 la aproximativ 10 milioane de tone, cu aproape 7% peste medie, dar necesarul de import rămâne foarte mare. Pentru sezonul comercial 2026/2027, FAO estimează importurile de grâu ale Egiptului la aproximativ 13,5 milioane de tone, cu circa 8% peste medie. România are deja un rol important pe piața egipteană Interesul pentru România nu apare într-o piață în care grâul românesc ar fi absent. Date citate în presa egipteană dintr-un document oficial indicau pentru primele cinci luni ale anului 2026 importuri de aproximativ 622.000 de tone de grâu din România, după Rusia și Ucraina și înaintea unor alți furnizori europeni. Pentru fermierii și traderii români, avantajul este în primul rând geografic. Portul Constanța oferă acces direct spre estul Mediteranei, iar distanța până în porturile egiptene este mai redusă decât pentru grâul provenit din vestul Europei sau de pe alte continente. În același timp, Egiptul rămâne foarte sensibil la preț, iar originea mărfii poate varia rapid în funcție de costul grâului, transport și disponibilitate. România are un surplus mare de valorificat în sezonul 2026/2027 Cererea Egiptului apare într-un sezon în care România a accelerat puternic exporturile. Până la 6 septembrie, România livrase 2,52 milioane de tone de grâu comun în afara Uniunii Europene, reprezentând peste jumătate din exporturile extra-UE ale blocului comunitar pentru această categorie. AGRONET.ro a analizat ritmul exporturilor și surplusul mare disponibil în actualul sezon. Privite împreună cu orzul, exporturile românești către țările terțe ajunseseră la aproximativ 3,82 milioane de tone după zece săptămâni de sezon comercial. Pentru România, problema nu mai este doar cantitatea recoltată, ci menținerea unui flux suficient de mare de cumpărători externi. Egiptul își mărește producția, dar importurile rămân structurale Strategia egipteană nu este exclusiv una de diversificare externă. Cairo încearcă să cumpere mai mult grâu de la propriii fermieri și să reducă vulnerabilitatea față de piața mondială. În august, AGRONET.ro arăta că Egiptul cumpărase 4,72 milioane de tone de grâu de la producătorii locali, cu aproape 20% mai mult decât în anul precedent. Cu toate acestea, diferența dintre producția internă și consum este suficient de mare încât importurile să rămână indispensabile. Cele mai recente estimări ale USDA indică pentru sezonul 2026/2027 importuri egiptene în zona 13–13,5 milioane de tone, ceea ce menține țara între cei mai importanți cumpărători mondiali de grâu. Diversificarea poate deschide spațiu suplimentar pentru grâul românesc În ultimii ani, Rusia și Ucraina au dominat aprovizionarea Egiptului datorită prețurilor competitive și proximității geografice. Perturbările logistice și riscul geopolitic determină însă Cairo să mențină mai multe origini active. Franța livrează deja o nouă partidă de 50.000 de tone, în timp ce România și Bulgaria sunt explicit menționate de autoritățile egiptene între sursele de aprovizionare. Pentru agricultorii români, acesta este elementul cu cea mai mare relevanță. O recoltă mare are nevoie de cumpărători capabili să absoarbă sute de mii sau milioane de tone, iar Egiptul este una dintre puținele piețe unde această scară a cererii există. Câștigul efectiv pentru ferme va depinde însă de prețul la Constanța, costul transportului, calitatea grâului și capacitatea exportatorilor români de a rămâne competitivi față de Rusia, Ucraina, Bulgaria și Franța.

Citește știreaVezi categoria
Lan de sorg cu panicule mature, lângă un câmp de porumb și silozuri agricole în fundal.
Culturi vegetale

Seceta readuce sorgul în atenția fermierilor francezi – cultura consumă mai puțină apă decât porumbul și poate valorifica umezeala din straturile adânci ale solului

Seceta împinge fermierii francezi spre sorg, ca alternativă la porumb, iar un exemplu relatat de Le Parisien arată motivul interesului: la Corbreuse, în departamentul Essonne, o parcelă de patru hectare rămânea verde la aproximativ 38°C, deși nu mai primise ploaie de la sfârșitul lunii iunie. Cultura beneficiază de un sistem radicular profund, care îi permite să valorifice apa din straturile inferioare ale solului. Sorgul nu este însă o soluție nouă apărută exclusiv după seceta din 2026. Franța a extins puternic cultura în ultimii ani, iar datele oficiale arată și cât de mult pot oscila suprafețele de la un sezon la altul, în funcție de vreme, marje și perspectivele de valorificare. Franța a trecut de 100.000 de hectare cu sorg în 2024 Datele Intercéréales indică pentru 2024 aproximativ 100.000 de hectare cultivate cu sorg și o recoltă de circa 452.000 de tone. Aproximativ o treime din producție a mers la export, în principal către alte state ale Uniunii Europene, iar 41% a fost consumată direct în ferme; industria nutriției animale reprezintă o altă destinație importantă. Camera de Agricultură din Marne indică pentru același an aproximativ 103.000 de hectare de sorg pentru boabe, cu 89% peste nivelul din 2023, ceea ce a plasat Franța pe primul loc în Europa pentru această cultură. Instituția arată că rădăcinile sorgului pot ajunge până la aproximativ doi metri adâncime, unul dintre avantajele sale în perioadele cu deficit de apă. Creșterea nu a fost însă liniară. FranceAgriMer arată că în 2025 suprafața a scăzut cu 37% față de anul precedent, la 63.253 ha, valoare care include și sorgul furajer. Producția franceză a fost estimată la 270.124 de tone, cu 40% sub recolta din 2024. Seceta din 2026 readuce sorgul în calculele fermierilor Interesul a revenit înainte chiar de episoadele severe de secetă din această vară. În raportul pentru anul comercial 2026/2027, serviciul agricol al USDA estima în aprilie o creștere a suprafeței cu sorg din Uniunea Europeană de la 216.000 la 235.000 ha. Creșterea urma să fie susținută în special de intențiile de însămânțare din Franța, Bulgaria, Slovacia și Slovenia. Pentru Franța, raportul lega direct această orientare de riscul de secetă și de marjele culturilor. USDA menționa și necesarul mai redus de apă, fertilizanți și produse pentru protecția plantelor comparativ cu porumbul. Estimarea se baza însă pe intențiile de însămânțare existente la momentul redactării raportului. Vara din 2026 a întărit argumentul agronomic. La parcela prezentată de Le Parisien, sorgul își păstrase culoarea verde la mijlocul lunii august, în timp ce terenurile din jur erau puternic afectate de uscăciune. Exemplul nu înseamnă că sorgul este imun la secetă, ci că poate suporta mai bine decât alte culturi de primăvară anumite perioade cu stres hidric. Piața rămâne limita extinderii rapide Toleranța la secetă nu este suficientă pentru ca o cultură să intre masiv în rotația unei ferme. Fermierul trebuie să aibă și un cumpărător, iar sorgul nu dispune încă de o piață la fel de mare și de lichidă precum porumbul sau grâul. În Franța, o parte importantă din producție este utilizată direct pentru furajare sau intră în industria nutriției animale. Exportul asigură o altă ieșire, însă dezvoltarea suprafețelor depinde de capacitatea sectorului de a crește simultan cererea, colectarea și procesarea. Aceeași problemă apare și în România. La Gîrbovi, în județul Ialomița, AGRONET.ro a prezentat testarea a 15 hibrizi de sorg într-o platformă dedicată agriculturii reziliente. Ferma a analizat cultura ca alternativă la porumb tocmai din cauza repetării anilor secetoși, dar discuția a inclus și desfacerea producției, nu doar comportamentul plantei în câmp. Franța arată de ce sorgul intră tot mai des în comparație cu porumbul Contextul francez este relevant și pentru România, unde porumbul neirigat este tot mai expus secetei. AGRONET.ro a analizat deja efectele deficitului de apă asupra porumbului și furajelor din Europa, inclusiv scăderea puternică a producției franceze în 2026. Pentru o fermă, sorgul poate reduce o parte din riscul agronomic în zonele cu deficit repetat de apă, dar decizia nu se poate baza doar pe rezistența plantei. Producția obținută, prețul, distanța până la cumpărător și existența unei piețe pentru furajare sau procesare rămân decisive. Experiența Franței arată astfel două lucruri simultan: seceta poate accelera trecerea către culturi mai tolerante la apă puțină, dar suprafețele pot reveni rapid în jos dacă piața și marjele nu susțin schimbarea.

Citește știreaVezi categoria
Robot agricol alb, cu lumini și antene, se deplasează pe rânduri de plante tinere într-un câmp, lângă o lizieră de arbori.
Utilaje & Tehnologie

China începe să exporte roboți care distrug buruienile cu laser – H8 ajunge în Australia

China începe să exporte roboți agricoli care distrug buruienile cu laser, după trecerea unor astfel de sisteme de la testare la utilizarea în teren. Modelul H8, care folosește camere și inteligență artificială pentru identificarea buruienilor, urmează să ajungă în Australia. Tehnologia urmărește o problemă importantă pentru ferme: combaterea buruienilor fără aplicarea erbicidelor pe întreaga suprafață. Camerele montate pe utilaj identifică plantele, algoritmii separă cultura de buruieni, iar laserul este direcționat asupra punctului de creștere al plantei nedorite. Potrivit sursei, utilajele au fost folosite în provincia Heilongjiang, una dintre principalele regiuni agricole ale Chinei, iar modelul H8 intră acum și pe piața externă prin livrarea către Australia. Laserul înlocuiește intervenția chimică asupra buruienii Diferența față de erbicidarea convențională este modul de intervenție. Robotul nu tratează întreaga suprafață și nu mobilizează solul pentru a scoate buruiana, ci identifică fiecare plantă nedorită și acționează punctual asupra acesteia. Pentru fermă, un asemenea sistem poate avea două consecințe importante: reducerea utilizării erbicidelor pentru lucrările unde tehnologia poate fi aplicată și diminuarea necesarului de muncă manuală pentru plivit. Performanța reală depinde însă de capacitatea sistemului de recunoaștere de a separa corect cultura de buruieni, de viteza de lucru și de adaptarea algoritmului la speciile întâlnite pe parcelă. China are deja mai multe sisteme de plivit cu laser H8 nu este singurul utilaj chinezesc dezvoltat pentru această metodă de combatere. AGRONET.ro a prezentat anterior plivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China și pregătit pentru distribuție pe piața europeană prin compania belgiană Hands On Tech. În cazul CyanForce, camerele și sistemele de inteligență artificială identifică buruienile, iar lasere de 150 W sunt orientate către țesutul de creștere. Pentru modelul de șase metri, producătorul declară până la 30 de module laser și o capacitate maximă de 1,08 milioane de plante tratate pe oră. Oferta destinată inițial Europei ar urma să includă utilaje cu lățimi de lucru de până la șase metri, iar lansarea comercială este estimată pentru sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Avantajul pentru ferme apare dacă scade costul pe hectar Eliminarea erbicidului nu este suficientă pentru ca un robot de plivit să devină automat rentabil. Fermierul trebuie să compare costul investiției, capacitatea de lucru, necesarul de tractor și energie, întreținerea și numărul de hectare pe care utilajul poate fi folosit anual. În culturile unde plivitul manual este costisitor sau unde combaterea chimică devine dificilă, tehnologia poate avea un avantaj mai mare. Același lucru este valabil în situațiile în care buruienile au dezvoltat rezistență la anumite erbicide sau unde exploatația urmărește reducerea utilizării produselor chimice. Pentru sistemele bazate pe inteligență artificială mai apare o condiție: recunoașterea trebuie să funcționeze în condițiile reale ale fermei, cu buruieni aflate în diferite stadii, densități variabile și culturi care își schimbă aspectul pe parcursul vegetației. România pornește de la un nivel redus de adopție a agriculturii de precizie Tehnologia avansează rapid, dar diferența dintre disponibilitatea roboților și utilizarea lor efectivă în ferme rămâne mare. Datele analizate anterior de AGRONET.ro arată că în 2023 aproximativ 10–15% dintre exploatațiile românești foloseau tehnologii de agricultură de precizie, România aflându-se între ultimele trei state ale Uniunii Europene după acest indicator. La nivelul UE, aproape 18% dintre exploatații utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, iar aproximativ 7% foloseau robotică agricolă. Fermele care utilizau tehnologii de precizie administrau însă circa 44% din suprafața agricolă a Uniunii, ceea ce arată concentrarea acestor investiții în exploatațiile mai mari. Pentru România, accesul la roboți de plivit cu laser va depinde astfel nu numai de momentul în care utilajele ajung comercial pe piață, ci și de preț, service, capacitatea de lucru și posibilitatea de amortizare. Pentru fermele mai mici, utilizarea prin prestatori sau în comun ar putea fi mai realistă decât achiziția individuală a unui asemenea echipament.

Citește știreaVezi categoria
Găină brună cu penaj rar pe spate într-un adăpost, lângă alte găini și pene căzute pe așternut.
Siguranță

Când căderea penelor este normală la găini și când poate indica acarieni sau probleme de bunăstare

Căderea masivă a penelor nu înseamnă automat că găinile sunt bolnave, mai ales toamna, când scurtarea zilei poate declanșa năpârlirea naturală și o reducere puternică sau chiar oprirea temporară a ouatului. Centrul Federal german pentru Informare în Agricultură arată că, în timpul năpârlirii naturale, găinile își înlocuiesc penajul și întrerup producția de ouă. Pentru crescător, problema importantă este diferențierea acestui proces normal de pierderea penelor provocată de paraziți, ciugulire, deficiențe de furajare sau alte probleme de sănătate. Documentația tehnică a Societății Germane pentru Agricultură – DLG arată că năpârlirea naturală apare în mod obișnuit toamna, odată cu scurtarea zilelor, și poate dura între trei și 12 săptămâni. În această perioadă, activitatea aparatului reproducător scade, producția de ouă se reduce, iar organismul direcționează resurse către refacerea penajului și a rezervelor corporale. Cum arată năpârlirea normală Într-un proces fiziologic normal, penele nu dispar deodată de pe întregul corp. Potrivit DLG, schimbarea începe de regulă cu penele mici din zona gâtului și trunchiului și continuă ulterior cu penele mari ale aripilor și cozii. În paralel, găina intră într-o perioadă de repaus reproductiv. Se reduce producția hormonilor implicați în ouat, aparatul reproducător regresează temporar, iar rezervele de calciu din oase pot fi refăcute. După terminarea acestei perioade, găinile cu penajul refăcut pot începe o nouă perioadă de ouat. Pentru efectivele de gospodărie, asocierea dintre scurtarea zilei, pierderea progresivă a penelor și diminuarea ouatului este, în general, compatibilă cu o năpârlire sezonieră. Rănile, sângele, paloarea accentuată, slăbirea severă sau pierderea penelor doar în anumite zone impun însă o verificare mai atentă. Nu orice găină fără pene este în năpârlire Una dintre problemele care pot fi confundate cu năpârlirea este ciugulirea penelor de către alte păsări. Manualul Veterinar Merck distinge între ciugulirea ușoară, care deteriorează marginile penelor, și forma severă, în care penele sunt smulse, provocând durere și lăsând pielea expusă la răni. Printre factorii asociați cu apariția comportamentului se numără: dezechilibrele nutriționale;iluminarea prea intensă;temperaturile necorespunzătoare;lipsa substratului în care păsările să scurme și să caute hrană;stresul și problemele de management al efectivului. AGRONET.ro a prezentat separat semnele timpurii ale ciugulirii penelor, înainte ca problema să evolueze către leziuni și canibalism. Verificați și paraziții Pierderea penajului poate avea și cauze parazitare. Manualul Veterinar Merck descrie mai multe specii de acarieni care pot produce iritație, deteriorarea penelor și scăderea producției de ouă. Un exemplu este acarianul care atacă baza penelor, Neocnemidocoptes gallinae, ale cărui infestări pot provoca mâncărime intensă, smulgerea penelor de către pasăre și apariția leziunilor cutanate. La examinarea unei găini cu penaj deteriorat, specialiștii Merck recomandă verificarea bazei penelor pentru păduchi, acarieni și ouă de paraziți. Totodată, trebuie urmărite eventualele urme de sânge, cruste și murdărirea zonei cloacale. Poziția zonelor fără pene poate furniza și alte indicii. Pierderea penajului de pe spate și din zona gâtului poate apărea, de exemplu, și din cauza împerecherilor repetate cu cocoșul. Șapte lucruri de verificat când găinile încep să piardă pene Observați modul în care cad penele. O schimbare progresivă a penajului este mai compatibilă cu năpârlirea decât apariția bruscă a rănilor sau a unor suprafețe mari de piele expusă.Urmăriți producția de ouă. Reducerea puternică a ouatului apare în mod obișnuit în timpul năpârlirii naturale.Examinați pielea și baza penelor. Căutați acarieni, păduchi, ouă ale paraziților, cruste și iritații.Urmăriți comportamentul efectivului. Dacă unele găini le urmăresc pe celelalte și le smulg penele, problema nu mai este simpla năpârlire.Verificați starea corporală. Slăbirea accentuată, apatia sau reducerea neobișnuită a consumului pot indica o problemă suplimentară.Asigurați apă și o rație corespunzătoare. Nu trebuie aplicate improvizații de tip înfometare pentru „grăbirea” năpârlirii.Apelați la medicul veterinar dacă apar simptome suplimentare. Mortalitatea, anemia, diareea, rănile, paraziții numeroși sau o scădere neobișnuită a stării generale justifică investigarea cauzei. Năpârlirea naturală nu trebuie confundată cu năpârlirea indusă Aici apare una dintre cele mai importante diferențe pentru crescători. În unele ferme comerciale, după prima perioadă de ouat se poate aplica o pauză de ouat indusă, prin controlul luminii și al furajării, pentru sincronizarea întregului efectiv. Nu este aceeași situație cu năpârlirea sezonieră a câtorva găini din gospodărie. DLG precizează explicit că o asemenea pauză indusă reprezintă un stres pentru animale și necesită experiență și monitorizare specializată. Documentul arată și că accesul la apă și hrană nu trebuie suprimat. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – EFSA recomandă evitarea restricției de hrană în managementul găinilor ouătoare și identifică deteriorarea penajului, rănile, stresul de grup și restricționarea comportamentelor naturale printre problemele importante de bunăstare. De unde vine cifra de 20–25% pierdere în greutate Cifra apare în documentația pentru programele profesionale de pauză de ouat indusă, nu ca recomandare pentru găinile care năpârlesc natural. Ghidul DLG pentru exploatarea prelungită a găinilor ouătoare arată că în timpul unei pauze induse poate apărea o reducere considerabilă a greutății, iar monitorizarea trebuie să împiedice depășirea unei pierderi de aproximativ 20–25% față de greutatea inițială. Documentul avertizează că efectivele deja subponderale, neuniforme sau cu probleme de sănătate pot înregistra mortalități mai mari. Prin urmare, procentul nu trebuie folosit ca obiectiv pentru păsările din gospodărie și nici ca recomandare pentru reducerea deliberată a hranei. O pauză indusă poate dura 10–12 săptămâni În sistemele comerciale unde metoda este folosită, DLG indică o perioadă de aproximativ 10–12 săptămâni între începerea programului și atingerea vârfului celei de-a doua perioade de ouat. Scăderea duratei de iluminare este principalul instrument pentru declanșarea procesului. Ulterior, durata zilei este crescută treptat. În condiții favorabile, la aproximativ 50–60 de zile de la începerea programului poate fi atins un al doilea platou de producție de 80–90%. Aceste cifre descriu managementul unui efectiv comercial controlat și nu evoluția obligatorie a unei găini care năpârlește natural toamna. Producția modernă poate fi prelungită și fără năpârlire indusă Cercetările și ameliorarea genetică au schimbat semnificativ durata de exploatare a găinilor ouătoare. DLG arată într-un ghid separat privind longevitatea găinilor ouătoare că hibrizii moderni pot ajunge la aproximativ 420–440 de ouă în 500 de zile de producție, datorită progresului făcut în persistența ouatului, vitalitate și rezistența cojii. Din acest motiv, menținerea efectivului mai mult timp fără o pauză indusă a devenit o alternativă viabilă. Analizele economice publicate de DLG arată chiar că, în scenariile studiate, prelungirea perioadei de exploatare fără năpârlire indusă a avut rezultate economice mai bune decât varianta cu pauză indusă. Explicația este simplă: în timpul pauzei, timp de mai multe săptămâni sunt produse foarte puține sau deloc ouă, în timp ce continuă cheltuielile cu furajarea, munca și întreținerea efectivului. Pentru găinile brune analizate, modelele DLG indică în general o durată economică favorabilă până în jurul a 90 de săptămâni de viață, iar pentru unele efective albe foarte performante perioada poate ajunge la aproximativ 100 de săptămâni. Furajarea contează în perioada de refacere a penajului Producerea penelor noi presupune formarea unei cantități importante de proteine structurale, iar alimentația dezechilibrată poate afecta atât calitatea penajului, cât și comportamentul efectivului. Pentru crescătorii mici, obiectivul nu este provocarea unei slăbiri deliberate, ci menținerea păsărilor într-o stare corporală bună, cu apă permanent disponibilă și furaj adecvat categoriei. În ferme, programele de pauză indusă au scheme speciale de furajare și monitorizare, dar acestea nu trebuie transferate automat în gospodărie. Penele noi pot favoriza ciugulirea Perioada de creștere a penajului nou necesită o supraveghere mai atentă. Tijele penelor în dezvoltare sunt vascularizate, iar dacă sunt atacate de celelalte păsări pot apărea leziuni și sânge. EFSA recomandă pentru reducerea ciugulirii vătămătoare accesul la așternut friabil și materiale care permit păsărilor să scurme, să exploreze și să manifeste comportamente naturale. Manualul Veterinar Merck indică, de asemenea, că posibilitatea de căutare a hranei și existența unui substrat adecvat pot reduce riscul de ciugulire a penelor. UE pregătește modificarea regulilor pentru găinile ouătoare Tema bunăstării păsărilor va primi și o nouă componentă legislativă. Comisia Europeană a anunțat că intenționează să prezinte până la sfârșitul anului 2026 o revizuire țintită a normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne. Sunt analizate eliminarea progresivă a cuștilor, introducerea unor indicatori practici de bunăstare în ferme și reguli privind sacrificarea sistematică a puilor masculi de o zi. Normele actuale prevăd deja că găinile ouătoare trebuie să aibă acces la cuib, stinghii, așternut pentru ciugulit și scurmat, hrană și apă, potrivit Comisiei Europene. AGRONET.ro a analizat implicațiile posibile ale eliminării cuștilor pentru fermele avicole, inclusiv discuția privind perioadele de tranziție și investițiile necesare producătorilor. Pentru crescătorul care găsește multe pene în adăpost, regula practică rămâne însă simplă: dacă pierderea penelor este progresivă, apare odată cu scurtarea zilelor și este însoțită de scăderea ouatului, poate fi vorba de năpârlirea naturală. Dacă apar răni, sânge, paraziți, slăbire accentuată sau păsările își smulg penele reciproc, cauza trebuie căutată în altă parte.

Citește știreaVezi categoria
Echipamente de testare a apei pe malul unui râu, lângă o cultură irigată cu pivot.
Mediu

Apa pentru agricultură trebuie măsurată și ca debit, și ca nivel de poluare – Ce schimbă proiectul RAPID

Monitorizarea apei devine tot mai importantă pentru agricultură în anii cu secetă severă, deoarece debitele reduse afectează simultan disponibilitatea apei pentru irigații și capacitatea râurilor de a dilua nutrienții și alți poluanți. Pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei, iar în România investițiile din Proiectul RAPID includ extinderea capacității instituțiilor de a urmări calitatea apelor de suprafață și subterane și poluarea provenită din agricultură. Pentru ferme, problema nu se reduce la cantitatea de apă disponibilă. În perioadele cu temperaturi ridicate și debite mici, modificările de calitate pot deveni la fel de importante, în special în bazinele în care agricultura, localitățile și activitățile industriale folosesc aceeași resursă. Seceta din 2026 a pus presiune și pe Dunăre Vara anului 2026 a arătat cât de repede poate deveni apa un factor limitativ pentru agricultură. La sfârșitul lunii iulie, Administrația Națională „Apele Române” raporta un debit al Dunării de 1.650 m³/s, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 m³/s. Pe sectorul Călărași–Cernavodă au fost aplicate atunci restricții pentru irigații, cu furnizarea unor debite reduse sau a apei numai în anumite intervale. Instituția monitoriza în paralel și riscul de înflorire algală, fenomen favorizat de temperaturile ridicate și nivelurile scăzute ale apei. Pentru agricultură, combinația dintre secetă, temperaturi mari și debite reduse are două consecințe. Prima este evidentă: scade cantitatea de apă disponibilă pentru irigații. A doua privește calitatea resursei, deoarece într-un volum mai mic de apă aceeași cantitate de nutrienți sau alte substanțe poate avea un impact mai mare. Agricultura este și ea parte din circuitul nutrienților Azotul și fosforul sunt indispensabile producției agricole, dar nutrienții care nu sunt absorbiți de plante pot părăsi parcela. Nitrații pot migra către apele subterane, iar nutrienții transportați prin scurgerile de suprafață pot ajunge în râuri și lacuri. În anumite condiții, aportul ridicat de azot și fosfor contribuie la eutrofizare și la modificarea echilibrului ecosistemelor acvatice. Din acest motiv, monitorizarea apei și managementul fertilizării sunt două părți ale aceleiași probleme. Pentru fermier, utilizarea mai precisă a îngrășămintelor înseamnă atât reducerea riscului de poluare, cât și limitarea pierderilor unui input care a fost deja plătit. AGRONET.ro a analizat anterior componenta RAPID privind revizuirea regulilor pentru nitrați și fertilizare, inclusiv actualizarea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați. RAPID extinde capacitatea de măsurare a poluării agricole Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural este finanțat printr-un împrumut de 60 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială. Una dintre componente este dedicată direct monitorizării. Pentru Administrația Națională „Apele Române” sunt prevăzute, între altele: echipamente pentru monitorizarea apelor de suprafață și subterane;baze de date și sisteme informatice pentru gestionarea rezultatelor;sisteme de avertizare timpurie în cazul creșterii poluării;echipamente pentru prelevarea probelor;analize pentru pesticide, antibiotice, metale grele și alți poluanți;monitorizarea nutrienților din apele de suprafață și subterane;determinarea indicatorilor biologici relevanți pentru eutrofizare;instruirea personalului care efectuează analizele. Prin aceeași componentă este prevăzută și îmbunătățirea instrumentelor prin care România urmărește și raportează poluarea provenită din agricultură. Debitul și calitatea trebuie urmărite împreună Măsurarea cantității de apă și analiza calității răspund la două întrebări diferite, dar strâns legate. Debitul arată câtă apă circulă printr-un râu și cât poate fi disponibil pentru diferite utilizări. Analizele fizico-chimice și biologice arată ce conține apa și dacă apar modificări care pot afecta ecosistemele sau utilizările din aval. În agricultură, informațiile sunt importante inclusiv pentru irigații. Un debit suficient nu garantează automat o apă fără probleme de calitate, după cum o apă corespunzătoare din punct de vedere chimic nu rezolvă deficitul fizic de apă dintr-un an secetos. De aceea, sistemele de monitorizare trebuie să poată urmări simultan evoluția debitelor și schimbările de calitate. Datele mai bune pot schimba și deciziile din ferme Creșterea capacității de monitorizare are efect și asupra politicilor agricole. Dacă autoritățile pot identifica mai bine unde apar concentrații ridicate de nutrienți, pesticide sau alți poluanți, măsurile pot fi orientate mai precis către bazinele și practicile cu risc ridicat. Pentru fermieri, această evoluție poate însemna o presiune mai mare pentru fertilizare precisă, gestionarea corectă a gunoiului de grajd și respectarea zonelor de protecție a apelor, dar și reguli bazate pe informații mai detaliate despre situația reală din teren. Într-un climat în care perioadele cu deficit sever de apă se pot suprapune peste episoade cu precipitații intense, monitorizarea devine parte a infrastructurii necesare agriculturii. Fermierii au nevoie nu doar să știe dacă există apă, ci și în ce condiții poate fi utilizată și cum influențează propriile practici calitatea resursei de care depinde producția.

Citește știreaVezi categoria
Frunză de viță-de-vie cu brunificare marginală și halou gălbui, examinată în vie de un operator fitosanitar neidentificabil.
Pomicultură și viticultură

Cum recunoști boala pierce la vița-de-vie în vie și ce condiții cresc riscul

Arsura de pe marginea frunzelor, pețiolurile rămase pe coardă și lăstarii care se maturează neuniform pot ridica o suspiciune de boala Pierce. Înainte de orice intervenție, viticultorul are nevoie de observații clare în parcelă și de confirmare fitosanitară. În vie, uscarea de pe marginea frunzei poate apărea din multe cauze, de la stres hidric și arsură solară până la alte boli. Totuși, dacă la viță-de-vie apar frunze care se brunifică pornind din zone încă verzi, cu un halou galben sau roșiatic, merită luată în calcul și o suspiciune compatibilă cu boala Pierce. Aceasta este asociată cu bacteria Xylella fastidiosa și trebuie tratată cu atenție, deoarece agentul este reglementat ca organism de carantină. Ce se poate observa în vie, fără a pune un diagnostic La vița-de-vie, semnul caracteristic descris pentru infecția primară este arsura frunzei. O porțiune a unei frunze încă verzi se poate usca brusc, devine brună, iar țesutul din jur se îngălbenește sau capătă nuanțe roșiatice. Uscarea se poate extinde până când frunza se zbârcește și cade, lăsând pețiolul prins de coardă. Brunificare marginală care avansează spre interiorul frunzei, însoțită de o zonă galbenă sau roșiatică între țesutul sănătos și cel uscat.Frunze uscate și căzute, cu pețioluri rămase atașate de lăstar.Lăstari care se maturează neuniform, cu porțiuni verzi alternând cu zone brunificate.În anii următori, pornire întârziată în vegetație și lăstari mai scurți, cu frunziș clorotic. Aceste semne sunt compatibile, nu specifice. Aspecte apropiate pot fi date de secetă, dezechilibre de nutriție, afectarea rădăcinilor, boli foliare sau probleme de lemn. Diagnosticul nu se stabilește după o frunză uscată, ci prin inspecție, prelevare corectă și testare de laborator. De ce riscul nu ține doar de vreme Bacteria trăiește în vasele conducătoare de sevă ale plantei și poate fi transmisă de insecte care se hrănesc cu seva din xilem. În Europa, regulamentul aplicabil include în noțiunea de vector insecte din grupul Cicadomorpha cunoscute sau suspectate că pot transmite bacteria. Prezența unui vector, a unor plante-gazdă și a unei surse de infecție contează mai mult decât simpla apariție a unui episod de căldură. Material de înmulțire cu origine sau trasabilitate neclară, mai ales când provine din zone cu risc fitosanitar.Introducerea în exploatație a plantelor destinate plantării fără verificarea documentelor fitosanitare aplicabile.Prezența plantelor-gazdă și a insectelor care se hrănesc cu seva din xilem în sau în jurul plantației.Vremea caldă și perioadele de stres hidric, care pot face simptomele foliare mai vizibile, dar pot și crea confuzii cu alte probleme. În lunile iulie-septembrie, când frunzele sunt expuse la arșiță și deficit de apă, verificarea trebuie să fie mai atentă. Căldura nu confirmă boala și nici nu explică singură o infecție, însă poate accentua aspectul de arsură și poate întârzia recunoașterea unei probleme care merită investigată. Ce verifici practic în parcelă Notează rândul, butucul, soiul și data la care ai observat simptomele; fotografiază aceeași plantă în timp, inclusiv frunzele și lăstarii.Compară butucii suspectați cu plantele vecine și urmărește dacă simptomele apar izolat, în vetre sau pe mai multe rânduri.Verifică istoricul materialului săditor: furnizorul, documentele de trasabilitate și eventualul pașaport fitosanitar.Nu folosi coarde, butași sau altoi de la butucii suspecți pentru înmulțire, completarea golurilor ori schimb între exploatații.Evită să muți plante destinate plantării din zona suspectă până primești îndrumarea inspectorului fitosanitar. Pentru vie, regula practică este să păstrezi observația separată de concluzie: „frunze cu arsură marginală și pețioluri persistente” este o constatare utilă; „boala Pierce” devine concluzie numai după evaluarea specialistului și rezultatul analizei. Când se contactează specialistul Contactează fără întârziere oficiul fitosanitar județean sau un inspector fitosanitar dacă observi combinația dintre arsură marginală progresivă, căderea frunzelor cu pețioluri persistente și lăstari cu maturare neuniformă, mai ales când există un istoric de material vegetal introdus recent. Pentru Xylella fastidiosa, confirmarea și măsurile ulterioare intră în sfera controlului fitosanitar oficial. Nu încerca să alegi un tratament „curativ” după simptome. Cadrul european arată că nu există măsuri disponibile care să elimine bacteria dintr-o plantă bolnavă în condiții de câmp deschis. Specialistul stabilește dacă este necesară prelevarea, ce plante se verifică și ce măsuri sunt potrivite pentru situația din fermă. Prevenție utilă pe tot sezonul Cumpără material de plantare numai din circuit trasabil și păstrează documentele lotului.Controlează vizual plantația periodic, cu atenție suplimentară în a doua parte a verii.Ține evidența butucilor cu simptome și revino asupra lor după câteva zile, fără a confunda o observație singulară cu un diagnostic.Menține o bună igienă a lucrărilor și separă materialul de înmulțire sănătos de orice lot aflat sub suspiciune.Urmează numai măsurile comunicate de autoritatea fitosanitară și, pentru orice intervenție reglementată, respectă eticheta produsului și autorizarea valabilă. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă inspector fitosanitar, laborator autorizat și oficiul fitosanitar județean. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Tractor mic trece prin fața publicului, lângă o persoană cu steag în carouri, la un eveniment cu utilaje agricole.
Electro ferma

Tractorul electric Rigitrac SKE 40 atinge 40 km/h în mai puțin de trei secunde

Rigitrac SKE 40 a accelerat de la 0 la 40 km/h în 2,97 secunde, într-un test în care producătorul elvețian vorbește despre un record mondial, relatează agrarheute. Dincolo de performanța de accelerație, testul evidențiază unul dintre avantajele tehnice ale propulsiei electrice în agricultură: livrarea imediată a cuplului, fără transmisia mecanică complexă întâlnită la tractoarele convenționale. Rigitrac SKE 40 este un tractor complet electric produs de compania elvețiană Sepp Knüsel Landmaschinen. Modelul folosește un sistem electric de 400 V și o baterie litiu-ion de 58 kWh, iar motorul dedicat tracțiunii dezvoltă 40 kW. 0–40 km/h în mai puțin de trei secunde Potrivit producătorului, tractorul a atins 40 km/h în 2,97 secunde. Cursa a fost urmărită la fața locului de Mathias Bachmann, președintele Consiliului Cantonal din Schwyz, care a fost prezent ca martor al testului. Rigitrac prezintă rezultatul drept record mondial. Valoarea este spectaculoasă pentru un tractor agricol și intră în zona performanțelor asociate mai degrabă automobilelor sportive decât utilajelor agricole. Pentru utilizarea zilnică într-o fermă, accelerația 0–40 km/h nu este însă principalul criteriu de achiziție. Importanța tehnică a testului este alta: arată cât de rapid poate pune la dispoziție un motor electric cuplul necesar deplasării. Tractorul folosește mai multe motoare electrice Arhitectura Rigitrac diferă de soluția aleasă de alți producători de tractoare electrice. SKE 40 folosește mai multe motoare electrice comandate separat. Un motor este dedicat deplasării, iar alte motoare acționează diferite funcții ale tractorului, inclusiv prizele de putere față și spate. Această configurație permite separarea consumatorilor și elimină o parte dintre componentele mecanice necesare unui tractor diesel convențional. Specificațiile principale indicate pentru model sunt: CaracteristicăRigitrac SKE 40Tip propulsieelectricăTensiune sistem400 VCapacitate baterie58 kWhPutere motor tracțiune40 kWAccelerație 0–40 km/h2,97 secundePrize de puterefață și spate, acționate electric Cine este Sepp Knüsel Landmaschinen și marca Rigitrac Sepp Knüsel Landmaschinen este un producător elvețian de utilaje agricole cunoscut în special pentru tractoarele Rigitrac. Compania dezvoltă tractoare compacte și specializate, iar marca Rigitrac s-a remarcat prin soluții proprii de șasiu, punți directoare și, mai recent, propulsie electrică. Rigitrac se numără printre puținii producători care au trecut de la prototip la producția de serie pentru un tractor electric. SKE 40 nu este doar un proiect demonstrativ, ci face parte din oferta comercială a companiei. Acest lucru îl diferențiază de numeroase proiecte electrice aflate încă în etapa de prototip sau pre-serie. Tractoarele electrice rămân încă o nișă Piața tractoarelor electrice rămâne redusă comparativ cu cea a modelelor diesel, în special din cauza costului bateriilor, autonomiei și infrastructurii necesare pentru încărcare. AGRONET.ro a prezentat recent și tractorul electric Seederal de 160 CP, aflat încă în etapa de prototip, cu o autonomie declarată de 8–12 ore și cu o posibilă intrare în producție în perioada 2029–2030. Diferența dintre cele două proiecte arată două direcții distincte ale electrificării utilajelor agricole. Seederal încearcă să ducă propulsia electrică spre tractoare de putere medie, în timp ce Rigitrac SKE 40 demonstrează deja aplicarea soluției într-un tractor compact produs în serie. Ce înseamnă testul pentru ferme Accelerația în sine nu schimbă productivitatea unei lucrări agricole. Pentru fermieri sunt mai importante autonomia, timpul de încărcare, capacitatea bateriei, compatibilitatea cu utilajele și costul total de exploatare. Totuși, testul Rigitrac scoate în evidență avantajul fundamental al motorului electric: răspunsul imediat și controlul precis al puterii. În aplicații precum manipularea materialelor, lucrările municipale, întreținerea fermelor sau transportul pe distanțe scurte, aceste caracteristici pot avea o valoare practică mai mare decât viteza maximă în sine.

Citește știreaVezi categoria
Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.
Faună sălbatică

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.Risc ridicatTransport: Furtunile, vântul sau precipitațiile pot afecta transportul.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2649BNR · 21 sept.USD/RON4,5867BNR · 21 sept.GBP/RON6,1380BNR · 21 sept.EUR/USD1,1490BCE · 21 sept.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

228,64 EUR/taprox. 1.203 RON/tPerioada până la 13 sept. · publicată 17 sept.Raportare mai vecheFOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.094 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Orz furajer

220,46 EUR/taprox. 1.160 RON/tPerioada până la 13 sept. · publicată 17 sept.Valoare istoricăNespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Valoare istoricăNespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.172,5 RON/tonă+0,03%Ultima observație: 10 sept., 05:00
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.