Bărbat cu pălărie stând lângă o turmă de oi, într-o zonă cu copaci.

Drona din Vaslui, oprită de un cioban: „Țiuia și se aprindeau becurile. Am scos firele și s-a oprit”

O dronă avariată a fost găsită pe un câmp din Vaslui, iar primul om care a ajuns la aparat, un cioban aflat cu oile pe miriște, a încercat să îl dezactiveze singur, scoțându-i firele. Incidentul relatat de G4Media arată un risc tot mai concret pentru oamenii care lucrează pe terenurile agricole din apropierea frontierei: resturile de drone sau alte obiecte necunoscute pot ajunge direct pe pășuni, miriști și parcele cultivate. Aparatul a fost descoperit la 1 septembrie 2026, lângă Viișoara, județul Vaslui, localitate aflată la aproximativ 30 de kilometri de frontiera cu Republica Moldova. Ciobanul a povestit că drona scotea sunete și avea lumini aprinse în momentul în care s-a apropiat.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol într-un câmp, într-o dimineață senină de început de septembrie

Meteo agricol România 2 septembrie 2026, ora 5: ferestre bune de lucru în Banat și Crișana, cu riscuri pentru lucrările de dimineață

La 2 septembrie 2026, ora 05:00, Banatul și Crișana au cele mai stabile condiții pentru lucrările din prima parte a zilei. La nivel național, ploi estimate sunt reduse până la prânz, însă umezeala mai ridicată în nord și est, precipitațiile izolate din Muntenia și rafalele din București-Ilfov cer verificare locală înaintea tratamentelor. Orientare rapidă pentru fermier Intrarea în câmp, pregătirea terenului și transportul sunt în general favorabile până la prânz, cu verificarea accesului pe parcelă unde au apărut precipitații izolate.Pentru tratamente, cele mai curate ferestre sunt în Crișana și Dobrogea; în Moldova, Muntenia și București-Ilfov este nevoie de prudență față de umezeală, ploaie apropiată sau vânt.Irigarea nu este indicată ca presantă în nicio regiune; decizia rămâne condiționată de verificarea umidității solului și a culturii. Banat: senin și acces bun pe sole În Banat, dimineața este senină și liniștită, favorabilă pentru organizarea recoltării de toamnă, transport și pregătirea terenului. Pentru tratamente, verificați local frunza și condițiile din parcelă înainte de aplicare. IndicatorSituație până la prânzTemperatură18–26°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%.Vânt, umiditate, evapotranspirație7 km/h, rafale 7 km/h; umiditate 50%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; tratamente cu verificare locală. Crișana: fereastră foarte stabilă de dimineață Crișana are cer senin, vânt slab și risc minim de ploaie în fereastra urmărită. Sunt condiții bune pentru recoltare și transport, precum și pentru lucrări de pregătire a terenului sau semănat de toamnă, dacă solul permite. IndicatorSituație până la prânzTemperatură17–26°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt, umiditate, evapotranspirație5,5 km/h, rafale 6 km/h; umiditate 50%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăFereastră bună pentru tratamente, câmp și transport. Maramureș: umezeală ridicată și ploaie posibilă În Maramureș, vremea rămâne senină la actualizare, dar umiditatea este ridicată, iar probabilitatea de precipitații urcă în următoarele ore. Câmpul și transportul pot fi planificate cu prudență; pentru tratamente, verificați uscarea vegetației. IndicatorSituație până la prânzTemperatură15–21,5°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 37%.Vânt, umiditate, evapotranspirație5,5 km/h, rafale 14,5 km/h; umiditate 75%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăLucrări posibile după verificarea umezelii; tratamente numai în interval uscat. Transilvania: condiții bune, cu urme slabe de precipitații În Transilvania, intervalul de dimineață este în general favorabil, cu precipitații estimate foarte reduse. Temperaturile permit activitate în câmp, iar vântul rămâne moderat; tratamentele se fac doar după controlul local al umezelii pe plante. IndicatorSituație până la prânzTemperatură16,4–24,2°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,11 mm, echivalent 0,11 l/m²; probabilitate maximă 19%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,3 km/h, rafale 17,9 km/h; umiditate 69,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; prudență la tratamente pe vegetație umedă. Moldova: nori parțiali, intervale mai scurte pentru tratamente Moldova are umezeală ridicată și nebulozitate parțială, cu probabilitate de ploaie mai mare decât în vest. Recoltarea și transportul pot continua unde accesul este bun, dar tratamentele trebuie limitate la intervale locale stabile și uscate. IndicatorSituație până la prânzTemperatură17,1–24,3°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,09 mm, echivalent 0,09 l/m²; probabilitate maximă 35%.Vânt, umiditate, evapotranspirație7,1 km/h, rafale 12,9 km/h; umiditate 80,4%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăCâmp și transport cu verificare locală; tratamente doar în pauze uscate. Dobrogea: senin și fereastră clară pentru operațiuni Dobrogea beneficiază de o dimineață senină, cu probabilitate redusă de ploaie și vânt moderat. Sunt condiții potrivite pentru recoltare, transport, lucrări de sol și tratamente, cu respectarea verificării locale a culturii și a solului. IndicatorSituație până la prânzTemperatură20–26°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 15%.Vânt, umiditate, evapotranspirație7 km/h, rafale 12,5 km/h; umiditate 62%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăFereastră bună pentru tratamente, transport și lucrări în câmp. Muntenia: precipitații izolate în apropiere În Muntenia sunt semnalate precipitații izolate în apropiere, cu cantități mici estimate până la prânz. Intrarea în câmp rămâne posibilă pe solele cu acces bun, însă tratamentele necesită atenție la ploaia apropiată și la umezeala frunzei. IndicatorSituație până la prânzTemperatură19,4–25,4°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,58 mm, echivalent 0,58 l/m²; probabilitate maximă 34%.Vânt, umiditate, evapotranspirație7,8 km/h, rafale 16,3 km/h; umiditate 64,7%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăVerificați local accesul; tratamente doar în intervale fără ploaie. Oltenia: senin, cu ploi slabe estimate local Oltenia are condiții predominant senine și o fereastră utilă pentru câmp și transport. Cantitățile estimate sunt mici, dar rafalele pot ajunge spre 18,6 km/h; tratamentele se fac cu prudență, după verificarea vântului în parcelă. IndicatorSituație până la prânzTemperatură18,2–27,2°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,57 mm, echivalent 0,57 l/m²; probabilitate maximă 24%.Vânt, umiditate, evapotranspirație8,6 km/h, rafale 18,6 km/h; umiditate 70,2%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; evitați tratamentele pe vânt. București-Ilfov: vântul limitează tratamentele În București-Ilfov, lucrările de câmp și transportul sunt susținute de lipsa ploilor estimate, dar vântul este factorul principal de limitare. Rafalele de până la 35 km/h justifică amânarea tratamentelor în fereastra de dimineață. IndicatorSituație până la prânzTemperatură23–28°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 10%.Vânt, umiditate, evapotranspirație16 km/h, rafale 35 km/h; umiditate 48%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăCâmp și transport recomandate; amânați tratamentele din cauza rafalelor. Zona montană: răcoare și umezeală, dar acces în general bun În zona montană, dimineața este mai răcoroasă și mai umedă, cu probabilitate moderată de ploaie, dar cantități estimate mici. Planificați transportul și lucrările după verificarea drumurilor agricole, a vegetației umede și a accesului local. IndicatorSituație până la prânzTemperatură16,4–24°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,17 mm, echivalent 0,17 l/m²; probabilitate maximă 28%.Vânt, umiditate, evapotranspirație5,7 km/h, rafale 14,1 km/h; umiditate 74,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Avertizări și fereastrăFără avertizări; ziua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăLucrări posibile cu verificare locală; tratamente numai pe vegetație uscată. Lucrări agricole susținute de vreme Recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă pot fi organizate în majoritatea zonelor, fără intrare pe sol umed sau cu acces nesigur.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt favorabile unde parcela este zvântată; în Muntenia și în zonele cu umezeală ridicată, verificați local solul înainte de utilaje.În vie, livezi și legumicultură, lucrările de dimineață trebuie ajustate după umezeala vegetației; tratamentele se evită pe vânt sau când ploaia este probabilă. Avertizări și fenomene de urmărit Nu sunt raportate avertizări pentru regiunile analizate. Punctele de atenție până la prânz sunt probabilitatea mai ridicată de ploaie în Maramureș și Moldova, precipitațiile izolate din Muntenia și rafalele din București-Ilfov. Ce contează până la buletinul de la prânz Verificați dacă apar ploi locale în nord, est și Muntenia înainte de încărcare, transport sau intrarea utilajelor pe sole.Urmăriți rafalele în București-Ilfov și în zonele expuse înainte de orice tratament.Pentru irigare, decideți după controlul umidității din sol, deoarece necesarul nu este indicat ca presant în fereastra analizată.

Semințe de floarea-soarelui descărcate într-un port, lângă o navă cu pavilion turcesc, steaguri ale României și Turciei și flori de floarea-soarelui.

Turcia reduce taxa la importul de floarea-soarelui la 12% – România este principalul furnizor regional

Turcia reduce mai devreme taxa de import pentru floarea-soarelui, de la 20% la 12%, iar noul tarif se va aplica de la 1 octombrie 2026, cu două luni înainte față de calendarul prevăzut anterior. Măsura relatată de Agrobiznes este confirmată direct de Ministerul Comerțului din Turcia, care justifică decizia prin riscurile de aprovizionare generate de situația din Marea Neagră și seceta din Europa. Pentru România, schimbarea este relevantă direct. Turcia este un cumpărător important de semințe de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre, iar datele Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite arată că România a fost principalul furnizor al pieței turce în prima parte a sezonului precedent. O taxă mai mică exact în perioada în care recolta românească intră în comerț poate deschide o fereastră suplimentară pentru export. Ce prevede exact decizia din 27 august Prin Decizia prezidențială nr. 11644, publicată la 27 august 2026 în Resmî Gazete, Turcia a modificat calendarul aplicării tarifului redus pentru semințele de floarea-soarelui destinate procesării. Pentru pozițiile tarifare vizate, taxa de import de 12% se aplică: între 1 ianuarie și 15 iunie;între 1 octombrie și 31 decembrie. În perioada de recoltare, taxa standard aplicată era de 20%. Inițial, revenirea la 12% urma să înceapă abia la sfârșitul lunii noiembrie. Prin noua decizie, importurile mai ieftine fiscal pot intra de la 1 octombrie. Ministerul Comerțului explică măsura prin necesitatea ca industria turcă a uleiului să își poată asigura materia primă la costuri mai reduse, în condițiile în care riscurile din Marea Neagră și seceta europeană pot limita oferta și pot susține prețurile. Turcia are nevoie de aproximativ 3 milioane de tone pe an Problema de fond este deficitul structural al pieței turce. Trakya Birlik, una dintre principalele organizații ale producătorilor și procesatorilor de oleaginoase din Turcia, estimează recolta de floarea-soarelui pentru ulei din sezonul 2026/2027 la 1,6–1,7 milioane de tone. Necesarul pentru acoperirea integrală a consumului intern este estimat la aproximativ 3 milioane de tone de semințe. Rezultă un deficit teoretic de circa 1,3–1,4 milioane de tone, care trebuie acoperit prin importuri de semințe, ulei brut sau alte fluxuri comerciale. IndicatorVolum estimatProducția turcă 2026/20271,6–1,7 mil. toneNecesar pentru autosuficiențăaproximativ 3 mil. toneDeficit teoretic1,3–1,4 mil. toneContingent separat pentru 20271,25 mil. tone semințeAlternativă la contingent500.000 tone ulei brut Deficitul explică de ce politica vamală a Turciei are o influență importantă asupra fluxurilor regionale de floarea-soarelui. România a fost principalul furnizor al Turciei Un raport al USDA Foreign Agricultural Service, publicat în martie 2026, arată cât de importantă a devenit România pentru industria turcă. În primele patru luni ale sezonului comercial 2025/2026, septembrie–decembrie, Turcia a importat aproape 580.000 de tone de semințe de floarea-soarelui. Principalii furnizori au fost: România – 350.000 tone;Republica Moldova – 140.000 tone;Bulgaria – 45.000 tone. România a furnizat astfel aproximativ 60% din volumele importate de Turcia în perioada respectivă. Datele sunt cu atât mai importante pentru actuala decizie cu cât Turcia readuce tariful de 12% exact într-un moment în care România și Bulgaria, cei mai mari producători de floarea-soarelui din UE, își comercializează recolta. AGRONET.ro a arătat că România rămâne cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, cu o recoltă estimată în jurul valorii de 2,2 milioane de tone în 2026. Măsura din octombrie este diferită de contingentul de 1,25 milioane de tone Turcia are în vigoare și un al doilea mecanism, care nu trebuie confundat cu reducerea taxei la 12%. La 4 iulie, Ministerul Comerțului din Turcia a anunțat un contingent tarifar pentru sezonul 2026/2027. Acesta permite importul a: 1,25 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui cu taxă vamală 0%;sau, ca alternativă, 500.000 de tone de ulei brut de floarea-soarelui cu taxă de 20%. Importurile prin acest contingent vor putea fi efectuate între 11 ianuarie și 31 mai 2027. Prioritate la alocare primesc procesatorii care cumpără floarea-soarelui produsă în Turcia între 1 iulie și 30 noiembrie 2026. Prin urmare, există două etape distincte: de la 1 octombrie 2026, tariful general scade de la 20% la 12%;din 11 ianuarie 2027, anumite companii eligibile pot utiliza contingentul cu taxă 0%. Această structură urmărește să asigure materie primă industriei fără ca importul la taxă zero să concureze direct cu fermierii turci în prima parte a recoltării. Noua decizie schimbă și ipotezele prognozei USDA USDA estima în martie că Turcia ar putea importa aproximativ 900.000 de tone de semințe de floarea-soarelui în sezonul 2026/2027, față de o estimare de 1,4 milioane de tone pentru sezonul precedent. Prognoza de 900.000 de tone se baza însă pe două ipoteze principale: o recoltă internă mai bună;reducerea intervențiilor vamale care favorizau importurile. Decizia din 27 august modifică a doua ipoteză. Turcia menține un regim favorabil importurilor și începe aplicarea cotei de 12% mai devreme decât era prevăzut. Aceasta nu permite concluzia că importurile vor depăși automat prognoza USDA, deoarece producția internă și prețurile vor conta în continuare. Arată însă că estimarea din martie trebuie citită în lumina noii politici comerciale. De ce autoritățile turce au schimbat calendarul Ministerul Comerțului invocă două riscuri externe. Primul este situația din regiunea Mării Negre. Rusia și Ucraina sunt actori majori pe piața mondială a uleiului și semințelor de floarea-soarelui, iar orice perturbare a transportului poate afecta disponibilitatea și prețurile. Al doilea este seceta din Europa, care a deteriorat perspectivele mai multor culturi de vară. Turcia urmărește, prin tariful redus, să evite o situație în care fabricile de ulei cumpără materia primă la prețuri foarte ridicate și transferă costurile în prețul uleiului alimentar. Decizia este, așadar, orientată în primul rând către siguranța aprovizionării industriei și limitarea presiunii asupra prețurilor de consum. Fermierii turci se tem însă de presiune la recoltare Momentul aplicării este contestat de o parte dintre reprezentanții producătorilor. İlhami Özcan Aygun, deputat de Tekirdağ și membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul Turciei, susține că introducerea tarifului de 12% de la 1 octombrie poate presa prețurile în perioada în care recoltarea nu este încă încheiată în toate regiunile. Aygun estimează un posibil impact de 4.000–5.000 de lire turcești pe tonă asupra veniturilor producătorilor. Această valoare reprezintă evaluarea politicianului, nu o estimare oficială a Ministerului Comerțului. Tracia este una dintre regiunile cele mai expuse, fiind principalul bazin tradițional de producție al florii-soarelui din Turcia. Pentru România, măsura poate crea cerere suplimentară în perioada de recoltare Pentru producătorii și comercianții români, decizia Turciei este relevantă prin proximitatea geografică și prin istoricul comercial deja demonstrat. România intră în perioada de vârf a recoltării cu o ofertă mare în raport cu alte state europene. În săptămâna 17–23 august 2026, cotația oficială de referință a Comisiei Europene pentru floarea-soarelui din România, la plecarea din siloz, era de 460,59 euro/tonă, media națională. Acest nivel trebuie citit împreună cu oferta europeană. AGRONET.ro a arătat anterior că o recoltă mai mare de floarea-soarelui în UE poate pune presiune asupra prețurilor în perioada de recoltare. Accesul mai ieftin pe piața turcă poate introduce un cumpărător mai activ într-o perioadă cu volume mari disponibile în România și Bulgaria. Efectul asupra prețului din ferme nu poate fi însă calculat numai din reducerea taxei. Va depinde de prețurile oferite de procesatorii turci, costul transportului, calitatea și conținutul de ulei, cursul valutar și concurența celorlalte origini din regiune. Rusia, Ucraina, România și Republica Moldova vor concura pentru aceeași piață Ministerul turc urmărește acces la materie primă suficientă, iar piața regională oferă mai multe surse posibile. Pentru România, avantajele sunt distanța relativ mică și existența fluxurilor comerciale consacrate. În același timp, Republica Moldova și Bulgaria au fost deja furnizori importanți, iar disponibilitatea mărfii din Ucraina și Rusia poate influența puternic prețurile. Decizia Turciei de a reduce taxa de la 20% la 12% nu garantează astfel o creștere a prețului florii-soarelui în România, dar modifică balanța cererii exact în perioada în care noua recoltă intră pe piață. Pentru fermierii români, indicatorul relevant în următoarele săptămâni va fi ritmul efectiv al contractelor de export către Turcia după 1 octombrie și diferența dintre prețurile oferite de procesatorii interni și cele disponibile pentru export.

Tuberculi de cartof pe brazdă, un utilaj de recoltat verde și vizitatori pe un teren agricol.

PotatoEurope 2026 are loc pe 9–10 septembrie la Springe – Program, bilete și acces

PotatoEurope 2026 aduce tehnologia cartofului direct în câmp pe 9 și 10 septembrie, la Springe, lângă Hanovra, într-o ediție dedicată întregului lanț de producție, de la soiuri și material de plantat până la recoltare, depozitare și procesare. Evenimentul este organizat de Societatea Germană de Agricultură – DLG, iar ediția din Germania se desfășoară în paralel cu noua SugarBeet Expo. Pentru cele două târguri sunt anunțați împreună peste 290 de expozanți și aproximativ 12.000 de vizitatori profesioniști. Unde are loc PotatoEurope 2026 Expoziția se desfășoară la Rittergut Gestorf I, Hannoversche Straße 32, 31832 Springe-Gestorf, la aproximativ 30 km sud de Hanovra. Nu este un centru expozițional clasic, ci o exploatație agricolă în care organizatorii pot amenaja parcele, demonstrații și trasee pentru utilaje în condiții apropiate de cele dintr-o fermă comercială. Terenurile sunt administrate de Agrarpartner Limberg KG, care lucrează aproximativ 650 de hectare. În rotație intră cartoful, sfecla de zahăr, grâul și orzul de toamnă, porumbul pentru siloz, rapița și mazărea pentru sămânță. Parcela indicată pentru PotatoEurope 2026 este Wellfeld I, iar solurile sunt predominant lutoase și luto-nisipoase fine, favorabile demonstrațiilor pentru culturile rădăcinoase. Informație practicăPotatoEurope 2026Perioadă9–10 septembrie 2026Program09:00–18:00, în ambele zileLocațieRittergut Gestorf IAdresăHannoversche Straße 32, 31832 Springe-Gestorf, GermaniaDistanță față de Hanovraaproximativ 30 km spre sudTip evenimentexpoziție agricolă în aer liber, cu demonstrații în câmpPublic principalcultivatori de cartof, prestatori, comercianți, procesatori, cercetători, producători de utilaje și inputuri Cine organizează ediția din Germania Organizatorul este DLG – Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft, una dintre principalele organizații agricole profesionale din Germania. PotatoEurope are însă o structură de parteneriat distinctă. Union der Deutschen Kartoffelwirtschaft – UNIKA este partenerul conceptual și inițiatorul ediției 2026. Organizația reunește actori din întregul lanț al cartofului, de la ameliorare și producerea materialului de plantat până la ferme, comerț și procesare. Partenerul regional este Golden Geest-Kartoffeln Erzeugergesellschaft mbH, organizație cu experiență în producția de cartof pentru industria alimentară, iar Landul Saxonia Inferioară este partenerul exclusiv al evenimentului. PotatoEurope funcționează ca un eveniment european itinerant. Edițiile sunt organizate prin rotație în Germania, Țările de Jos, Franța și Belgia. În 2025 târgul s-a desfășurat la Lelystad, în Țările de Jos, iar în 2027 este programată ediția din Belgia. Ce pot vedea fermierii direct în câmp Componenta practică este elementul central al PotatoEurope. Utilajele nu sunt expuse numai static, ci lucrează în parcele amenajate special. Demonstrațiile pentru cartof includ: plantarea;încărcarea și manipularea;recoltarea și transportul;tehnologii inovatoare pentru protecția culturii. Traseul demonstrațiilor este comun cu cel al SugarBeet Expo, ceea ce permite compararea unor tehnologii care pot fi utilizate în ambele culturi. În plus, șase parcele demonstrative dedicate cartofului sunt pregătite de Camera Agricolă din Saxonia Inferioară împreună cu organizațiile și stațiunile de cercetare partenere. Aici sunt urmărite teme precum sănătatea materialului de plantat, monitorizarea afidelor și a cicadelor, rotațiile, programele de erbicidare, combinarea combaterii mecanice cu cea chimică, soiurile și strategiile de protecție împotriva bolilor, inclusiv mana cartofului. Robotică, logistică și cartof ecologic Programul PotatoEurope include și trei zone tematice speciale. „Digital Farming powered by FarmRobotix” este dedicată roboților, automatizării, inteligenței artificiale și gestionării datelor. Utilajele autonome și sistemele digitale vor fi prezentate în demonstrații, nu doar în expoziție statică. O altă zonă este dedicată logisticii agricole, cu remorci specializate, sisteme de podea mobilă, benzi transportoare, containere și soluții informatice pentru transport. A treia componentă este consacrată cartofului ecologic, cu accent pe alegerea soiurilor, combaterea buruienilor, managementul nutrienților și comercializarea producției certificate. Cum se cumpără biletele Vizitatorii pot cumpăra bilete în avans prin magazinul online oficial. Un bilet standard achiziționat online costă 22 de euro, este valabil în ambele zile și permite accesul atât la PotatoEurope, cât și la SugarBeet Expo. La intrare, biletul standard costă 28 de euro. Pentru elevi de minimum 13 ani, studenți, pensionari și persoane cu certificat de dizabilitate, tariful este de 14 euro. Pentru grupuri de minimum 20 de persoane, biletul cumpărat online costă 14 euro/persoană, iar grupurile de minimum 10 elevi sau studenți au acces la un tarif de 10 euro/persoană. Copiii de până la 12 ani inclusiv intră gratuit. Membrii DLG au acces gratuit pe baza legitimației digitale. Bilete PotatoEurope 2026 Pentru întrebări privind biletele, DLG publică numărul +49 69 24788 425 și adresa [email protected]. Cum se ajunge la Rittergut Gestorf Pentru cei care vin cu trenul, legătura principală pleacă din gara centrală Hanovra cu trenul S5. Organizatorul pune la dispoziție un serviciu gratuit de transfer între gara Bennigsen și terenul expozițional, sincronizat cu orarul trenurilor. Durata indicată pentru transportul public din Hanovra este de aproximativ 45 de minute. De la Aeroportul Hanovra până la expoziție, organizatorii estimează aproximativ o oră. S5 face legătura între aeroport, gara centrală și zona Springe, iar transferul final se poate face cu serviciul organizat pentru târg. Biletul PotatoEurope nu include gratuit transportul public local. Înscrierea firmelor ca expozanți PotatoEurope oferă patru modalități principale de participare comercială: stand în aer liber, stand în cort expozițional, parcelă experimentală și participare la demonstrațiile cu utilaje. Calendarul oficial indică 30 aprilie 2026 drept termen pentru înscrierea standurilor și demonstrațiilor. Portalul expozanților rămâne însă accesibil, astfel că firmele interesate de o participare tardivă trebuie să verifice direct cu echipa DLG dacă mai există spații disponibile. Tarifele publicate pentru expozanți sunt nete și includ, între altele: ParticipareTarifTaxă de înscriere430 euroÎnregistrare media de bază220 euroCo-expozant340 euroSpațiu exterior pe iarbă82,50 euro/mpParcelă experimentală5,50 euro/mpDemonstrație cu utilaj980 euro/utilajStand în cort140–170 euro/mp, în funcție de amplasare Suprafața minimă pentru standurile exterioare este de 12 mp, iar în cort de 9 mp. Pentru parcelele experimentale, suprafața standard este de 150 mp. Responsabilul de proiect pentru PotatoEurope și SugarBeet Expo este Wilfried Wolf, iar pentru standuri și relația cu expozanții este indicată Johanna Friedewald. Datele lor de contact sunt publicate de DLG pe pagina oficială a evenimentului. Pentru fermierii care merg la Springe, avantajul principal al PotatoEurope rămâne posibilitatea de a compara în aceeași zi soiuri, tehnologii, utilaje și soluții digitale direct în condiții de câmp. În locul unei expoziții concentrate pe standuri, formatul german pune o parte importantă a tehnologiei la lucru înainte ca fermierul să ia o decizie de investiție.

Rădăcină de sfeclă de zahăr în sol, cu frunze verzi, utilaj agricol și participanți la un eveniment în aer liber în fundal.

Primul SugarBeet Expo are loc pe 9–10 septembrie – Totul pentru cultivatorii de sfeclă

SugarBeet Expo 2026 debutează ca târg dedicat exclusiv sfeclei de zahăr pe 9 și 10 septembrie, la Springe, lângă Hanovra. Noua expoziție în aer liber este organizată de Societatea Germană de Agricultură – DLG și se desfășoară în același amplasament și în aceleași zile cu PotatoEurope, dar are program, parteneri și zone demonstrative construite în jurul producției profesionale de sfeclă. DLG estimează peste 290 de expozanți pentru cele două expoziții și aproximativ 12.000 de vizitatori profesioniști. Prima ediție SugarBeet Expo are loc la o fermă comercială Locația este Rittergut Gestorf I, Hannoversche Straße 32, 31832 Springe-Gestorf, la aproximativ 30 km sud de Hanovra. Alegerea nu este întâmplătoare. Ferma administrată de Agrarpartner Limberg KG cultivă deja sfeclă de zahăr și cartof, alături de cereale, rapiță, mazăre și porumb pentru siloz, pe aproximativ 650 de hectare. Acest lucru permite organizarea expoziției în parcele reale și prezentarea utilajelor în lucru. SugarBeet Expo este prezentată de organizatori drept prima expoziție germană în aer liber, la nivel național, dedicată exclusiv producției profesionale de sfeclă de zahăr. Informație practicăSugarBeet Expo 2026Perioadă9–10 septembrie 2026Program09:00–18:00LocațieRittergut Gestorf IAdresăHannoversche Straße 32, 31832 Springe-Gestorf, GermaniaDistanță față de Hanovraaproximativ 30 kmOrganizatorDLGFormatexpoziție în aer liber, demonstrații, parcele și program tehnic DLG organizează târgul împreună cu industria zahărului Organizatorul este DLG – Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft, iar structura partenerilor este diferită de cea a PotatoEurope. Partenerul conceptual al SugarBeet Expo este Wirtschaftliche Vereinigung Zucker – WVZ, organizația centrală a industriei germane a zahărului. WVZ reprezintă cinci asociații regionale care reunesc aproape 22.000 de cultivatori de sfeclă, patru companii producătoare de zahăr și trei întreprinderi din comerțul cu zahăr. Nordzucker AG este partener regional. Compania este unul dintre marii producători europeni de zahăr și procesează atât sfeclă de zahăr, cât și trestie în operațiunile sale internaționale. Case IH este partener tehnologic, iar Landul Saxonia Inferioară este partener exclusiv al expoziției. „Smart Farming. Strong Roots” este tema programului Programul tehnic este construit sub tema „Smart Farming. Strong Roots.” și tratează problemele de la nivelul solului până la automatizare și robotică. Zonele expoziționale acoperă: solul și sămânța;protecția culturii și fertilizarea;irigarea;recoltarea și transportul;depozitarea;sisteme digitale de asistență;robotică, automatizare și inteligență artificială;procesarea;inputurile agricole;servicii și componente. DLG organizează și prezentări tehnice, discuții cu specialiști și o scenă comună pentru teme de sfeclă și cartof. Semănat, recoltat și încărcat în demonstrații live Pentru sfecla de zahăr, demonstrațiile practice sunt împărțite în patru mari teme: semănat;recoltare;încărcare;tehnologii inovatoare de protecție a culturii. Utilajele vor lucra în condiții reale, iar traseul pentru unele demonstrații este comun cu PotatoEurope. Fermierii pot vedea astfel atât echipamente specializate pentru sfeclă, cât și soluții care pot fi utilizate în mai multe culturi rădăcinoase. Șase parcele pentru problemele reale ale culturii Programul experimental nu se limitează la utilaje. În imediata apropiere a parcelelor pentru cartof sunt amenajate șase parcele de sfeclă de zahăr. Acestea sunt gestionate de Nordzucker AG, organizațiile cultivatorilor de sfeclă, ARGE NORD și Camera Agricolă din Saxonia Inferioară. Temele includ rotația culturilor, buruienile și soluțiile combinate de combatere, alegerea soiurilor, protecția culturii și bolile foliare. Cercosporioza este una dintre problemele urmărite direct în parcele. O componentă importantă privește și robotizarea combaterii buruienilor. Materialele tehnice publicate înaintea târgului prezintă sisteme autonome care combină ghidarea GPS sau camerele și inteligența artificială cu prașila mecanică de precizie. În testele efectuate de Südzucker Landwirtschaft, unele sisteme autonome au depășit 90% eficacitate în reducerea buruienilor în condițiile analizate. Cum se face înscrierea vizitatorilor SugarBeet Expo nu are un sistem separat de bilete față de PotatoEurope. Un singur bilet permite accesul la ambele expoziții în ambele zile. Biletul standard cumpărat online costă 22 de euro, iar la casa de bilete costă 28 de euro. Tariful redus pentru elevi de minimum 13 ani, studenți, pensionari și persoane cu certificat de dizabilitate este de 14 euro. Pentru grupuri de minimum 20 de persoane, tariful online este 14 euro/persoană. Grupurile școlare sau de studenți de minimum 10 persoane pot cumpăra bilete cu 10 euro/persoană. Copiii de până la 12 ani inclusiv au acces gratuit. Membrii DLG intră gratuit dacă prezintă legitimația digitală. Bilete SugarBeet Expo 2026 Pentru informații privind biletele, DLG indică +49 69 24788 425 și [email protected]. Transport din Hanovra și de la aeroport Din Hanovra, călătoria cu transportul public durează aproximativ 45 de minute. Trenul S5 asigură legătura spre zona Springe, iar organizatorii oferă transfer gratuit către terenul expozițional din zona gării Bennigsen, în funcție de orarul trenurilor. Aeroportul Hanovra se află la aproximativ o oră de amplasament. Pentru cei care sosesc internațional, S5 face legătura dintre aeroport, gara centrală Hanovra și localitățile din apropierea târgului. Biletul de intrare la expoziție nu include transportul public local. Înscrierea expozanților și costurile Firmele pot participa cu stand în exterior, stand în cort, parcelă experimentală sau utilaje pentru demonstrații. Calendarul oficial indică 30 aprilie 2026 ca termen de înscriere pentru standuri, demonstrații și parcele. Portalul expozanților rămâne disponibil pe site, astfel că societățile care vor să verifice existența unui spațiu după termen trebuie să contacteze direct echipa DLG. Tarifele publicate sunt aceleași pentru SugarBeet Expo și PotatoEurope: ParticipareTarif netTaxă de înscriere430 euroÎnregistrare media de bază220 euroCo-expozant340 euroSpațiu exterior pe iarbă82,50 euro/mpParcelă experimentală5,50 euro/mpDemonstrație cu utilaj980 euro/utilajStand în cort140–170 euro/mp Standul exterior trebuie să aibă minimum 12 mp, iar cel din cort minimum 9 mp. O parcelă experimentală standard are 150 mp, iar un expozant poate rezerva maximum două asemenea parcele. Responsabilul de proiect este Wilfried Wolf, iar Johanna Friedewald gestionează inclusiv relația cu expozanții și închirierea standurilor. Pentru demonstrațiile cu utilaje, sponsorizări și parteneriate este indicat Dr. Jobst von Schaaffhausen. Pentru cultivatorii de sfeclă, prima ediție SugarBeet Expo oferă astfel un format diferit de un târg generalist: o singură cultură este urmărită de la sol și sămânță până la recoltare, transport, digitalizare și procesare, iar o parte importantă dintre soluții poate fi văzută direct în lucru.

Un fermier îngenuncheat examinează un știulete într-un lan de porumb uscat, pe sol crăpat, cu steagul Uniunii Europene în fundal.

Seceta din 2026 fără un nou pachet european – Ce bani există deja și pentru ce pot fi folosiți

Comisia Europeană nu a anunțat un nou ajutor pentru seceta din 2026, deși temperaturile ridicate și deficitul de apă au afectat din nou culturile și furajele în numeroase regiuni agricole. Revista Ferma, care citează informațiile publicate de agrarheute, arată că Executivul european indică, pentru moment, instrumentele deja existente în Politica Agricolă Comună și posibilitatea intervențiilor naționale. Subiect parțial dublat: AGRONET.ro a analizat deja problema mecanismelor europene pentru secetă și faptul că România cere un sistem de intervenție mai rapid pentru fermele calamitate. Informația nouă este situația de la începutul lunii septembrie: după seceta severă din vara 2026, Comisia nu a pus pe masă un nou pachet financiar dedicat pierderilor din acest sezon. Rezerva agricolă a fost folosită pentru criza îngrășămintelor și energiei Una dintre explicațiile importante este situația rezervei agricole europene, principalul instrument utilizat pentru intervenții excepționale în agricultură. În iulie, Comisia Europeană a mobilizat 540 de milioane de euro pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu îngrășămintele și energia. România primește din acest pachet 29.977.500 de euro. Statul poate adăuga până la 200% finanțare națională, ceea ce ar permite teoretic creșterea bugetului până la 89,93 milioane de euro. Acești bani trebuie însă separați de problema secetei. Alocarea de 29,98 milioane de euro nu este o despăgubire pentru culturile calamitate în vara 2026, ci un instrument pentru compensarea parțială a costurilor mai mari cu îngrășămintele și energia. AGRONET.ro a prezentat în detaliu condițiile și termenele acestei alocări pentru România. Ce bani există deja și ce nu există pentru seceta din 2026 InstrumentValoare pentru RomâniaPentru ce este destinatSituațiePachetul UE pentru îngrășăminte și energie29,9775 mil. euro din fonduri UEcosturi mai mari cu îngrășămintele și energiaaprobatSuplimentare națională posibilămaximum 59,955 mil. euroaceeași schemăposibilă, nu garantată automatAjutor european pentru seceta din 202514,8 mil. europorumb și floarea-soarelui afectate în 2025aprobatNou ajutor UE pentru seceta din vara 2026nicio alocare anunțatăpierderile din sezonul 2026neanunțat până la începutul lui septembrieDR-31 – prime de asigurare50% din prima eligibilă, în forma consultativăreducerea costului asigurărilor agricoleghid în consultare până la 8 septembrie Diferența este esențială pentru fermieri. Faptul că există aproape 30 de milioane de euro alocate României prin rezerva agricolă nu înseamnă că această sumă poate fi utilizată automat pentru parcelele afectate de secetă în 2026. România are deja 14,8 milioane de euro pentru o secetă anterioară România beneficiază separat de 14,8 milioane de euro din fonduri europene pentru pierderile provocate de seceta severă și valurile de căldură din perioada iunie–august 2025. Sprijinul este destinat producătorilor de porumb și floarea-soarelui și poate fi suplimentat din bugetul național. Această alocare este relevantă tocmai pentru a arăta durata procesului dintre producerea pagubei și plata unui ajutor european. Pierderile s-au produs în vara 2025, iar fondurile europene pot fi distribuite beneficiarilor până cel târziu la 28 februarie 2027. Actuala secetă din 2026 pornește, practic, într-un nou ciclu de evaluare și eventuală negociere a unui sprijin. Comisia trimite statele către instrumentele existente în PAC În lipsa unui nou pachet dedicat secetei, Comisia Europeană indică mai multe mecanisme care pot fi folosite de statele membre. Printre acestea se numără: sistemele de asigurare agricolă;fondurile mutuale;instrumentele de stabilizare a veniturilor;flexibilitățile disponibile prin Planurile Strategice PAC;ajutoarele de stat acordate din bugetele naționale;anumite derogări sau aplicarea forței majore atunci când seceta împiedică respectarea obligațiilor PAC;acordarea mai rapidă a unor plăți deja prevăzute. Ultimul punct poate ajuta lichiditatea fermei, dar trebuie făcută o distincție importantă: un avans mai mare la subvențiile PAC nu reprezintă bani suplimentari. Fermierul primește mai repede o parte din suma pe care oricum urma să o încaseze. Pentru România, asigurarea devine unul dintre puținele instrumente concrete În acest context, România pregătește DR-31 – „Contribuții financiare la plata primelor de asigurare”. AFIR propune, în forma aflată acum în consultare, rambursarea a 50% din prima de asigurare eligibilă și achitată de fermier. Printre riscurile prevăzute în documentația consultativă se află: seceta;arșița;grindina;înghețul;inundațiile;furtuna și vijelia;ploile torențiale și excesive. AGRONET.ro a prezentat condițiile propuse pentru DR-31 și diferența dintre sprijinul pentru prima de asigurare și despăgubirea efectivă. Ghidul este însă în consultare până la 8 septembrie 2026. Sesiunea de depunere nu este încă deschisă, iar condițiile obligatorii vor fi cele din documentația finală. Problema este lichiditatea pentru campania de toamnă Pentru exploatațiile lovite puternic de secetă, efectul economic nu se termină odată cu recoltarea unei producții mai mici. Veniturile reduse se suprapun peste cheltuielile pentru noua campanie: semințe, îngrășăminte, motorină, lucrări și rate. Acesta este motivul pentru care organizațiile agricole cer instrumente care să ajungă mai repede în ferme, fără ca fiecare sezon dificil să fie urmat de luni de negocieri și construcție administrativă a unei noi scheme. România se află deja printre statele care susțin schimbarea mecanismului european. Împreună cu Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Slovacia, a cerut ca sprijinul pentru fenomene meteorologice extreme să poată fi declanșat mai repede și de la pierderi de 20% din producție. Seceta revine pe agenda miniștrilor Agriculturii în septembrie Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a anunțat că situația secetei va continua să fie evaluată împreună cu statele membre. Subiectul este programat pentru discuții la reuniunea informală a miniștrilor Agriculturii din Irlanda, din 6–8 septembrie, și din nou la Consiliul Agricultură de la sfârșitul lunii. Aceste discuții nu înseamnă automat că va apărea un nou fond pentru secetă. Până la o eventuală decizie, situația pentru fermieri rămâne aceasta: există instrumente PAC și posibilități de ajutor național, există bani europeni pentru criza îngrășămintelor și pentru pagube din sezoanele precedente, dar nu există încă o nouă alocare europeană dedicată pierderilor provocate de seceta din vara 2026.

Fermier cu tabletă lângă țarcuri cu bovine și suine, în apropierea unor silozuri și culturi agricole.

Patru programe pentru fermieri sunt deschise de la 1 septembrie – Bugete de 178,94 milioane de euro

Patru programe de sprijin sunt deschise fermierilor de la 1 septembrie 2026, cu alocări cumulate de 178,94 milioane de euro, însă banii provin din mecanisme diferite: 113 milioane de euro sunt pentru investițiile DR-14 și DR-18 gestionate de AFIR, iar 65,94 milioane de euro reprezintă două scheme de ajutor de stat pentru bovine și suine. AFIR confirmă deschiderea sesiunilor DR-14 și DR-18, iar APIA a publicat ghidurile pentru cele două ajutoare zootehnice. Semnal de dublare: subiectul este în mare parte deja acoperit pe AGRONET.ro. Au fost publicate separat calendarul și condițiile pentru DR-14 și DR-18, precum și ghidurile APIA pentru bovine și suine. Elementul util al acestei actualizări este că, de la 1 septembrie, toate cele patru instrumente au intrat simultan în etapa de depunere. Cele patru programe disponibile ProgramBugetSprijin maxim / cuantumUnde se depuneDR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni108 mil. euromaximum 50.000 euro/proiectonline, prin AFIRDR-18 – Floricultură, plante medicinale și aromatice5 mil. euromaximum 100.000 euro/proiectonline, prin AFIRAjutor de stat bovine și bubaline54,4 mil. euro68 euro/capprin APIAAjutor de stat sector suin11,54 mil. euro11,9 euro/loc porc gras; 13,7 euro/loc reproducțieprin APIA Cele două intervenții AFIR sunt finanțări pentru investiții, în timp ce schemele APIA urmăresc compensarea parțială a costurilor suportate de crescătorii de animale. Cele patru instrumente nu trebuie tratate ca un singur program de aproape 180 de milioane de euro. DR-14: 108 milioane de euro pentru ferme mici AFIR pune la dispoziție prin DR-14 o alocare totală de 108 milioane de euro, împărțită în patru componente: 30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic;30 milioane de euro pentru legumicultură;30 milioane de euro pentru celelalte sectoare;18 milioane de euro pentru proiectele bazate exclusiv pe achiziții simple. Sprijinul nerambursabil poate ajunge la 50.000 de euro pe proiect, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile. Intervenția este destinată fermierilor organizați juridic, persoanele fizice neautorizate nefiind eligibile. Încadrarea ca fermă mică se face prin dimensiunea economică exprimată în SO, nu numai prin suprafața exploatației. Pragurile diferă în funcție de sector. În documentația AFIR sunt prevăzute, între altele, intervale de 4.000–11.999 SO pentru categoria generală, cu praguri inferioare pentru anumite exploatații zootehnice cu rase autohtone, pentru legumicultură și pentru unele culturi specializate. Proiectele pot include utilaje și echipamente noi, construcții agricole, spații protejate, plantații pomicole, digitalizare, depozitare, condiționare, comercializarea produselor proprii și, ca elemente secundare, procesare, irigații sau energie regenerabilă pentru consumul fermei. Pragul din septembrie este de 80 de puncte la DR-14 Sesiunea DR-14 este deschisă între 1 septembrie 2026, ora 09:00 și 31 octombrie 2026, ora 16:00, potrivit anunțului oficial AFIR. În septembrie, proiectele trebuie să atingă minimum 80 de puncte. Pentru etapa din octombrie, pragul scade la 40 de puncte. Sesiunea se poate însă închide înainte de 31 octombrie dacă sunt consumate fondurile disponibile în condițiile prevăzute de documentație. Fermierii care depun DR-14 trebuie să folosească versiunea actualizată a Cererii de finanțare publicată de AFIR. DR-18: până la 100.000 de euro pentru floricultură și plante medicinale DR-18 are un buget mult mai redus, de 5 milioane de euro, și vizează investițiile în producția de flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale. Sprijinul poate ajunge la 100.000 de euro pe proiect. Intensitatea finanțării poate fi de până la 85% din cheltuielile eligibile, în funcție de dimensiunea economică a exploatației. Beneficiarii prevăzuți în documentația AFIR includ fermierii organizați juridic, cooperativele agricole, societățile cooperative și grupurile sau organizațiile de producători recunoscute. Pot fi finanțate investiții necesare producției primare, inclusiv utilaje, echipamente și infrastructura fermei. Procesarea și comercializarea pot apărea numai în condițiile și limitele stabilite prin ghid. Pentru DR-18, pragul de calitate este de 70 de puncte în septembrie și de 40 de puncte în octombrie. Termenul final este tot 31 octombrie 2026, ora 16:00, dacă fondurile nu sunt epuizate anterior. 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă Schema de ajutor de stat pentru sectorul bovin are un buget maxim de 54,4 milioane de euro, iar cuantumul stabilit este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Printre condițiile prevăzute se numără deținerea, la 1 martie 2026, a unui efectiv minim de 10 bovine sau bubaline, respectiv minimum 5 capete în exploatațiile din zona montană. Animalele trebuie să fi avut minimum 22 de luni la 28 februarie 2026, iar la 5 octombrie fermierul trebuie să mai dețină cel puțin 75% din efectivul pentru care solicită sprijinul, cu excepțiile prevăzute de lege pentru anumite situații. Ajutorul total acordat unei întreprinderi din producția agricolă primară nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 de euro. Cererile și documentele justificative se depun sau se transmit la centrele APIA competente, după procedura din Ghidul solicitantului publicat de APIA. La porci, ajutorul se calculează pe locul de cazare Schema pentru sectorul suin are un buget maxim de 11,54 milioane de euro. Cuantumul este: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras;13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Așadar, sprijinul nu se acordă pentru fiecare porc din fermă, ci în raport cu capacitatea eligibilă exprimată în locuri de cazare și cu activitatea demonstrată în exploatație. Fermele trebuie să fie autorizate sanitar-veterinar și să îndeplinească cerințele privind activitatea de creștere sau reproducție prevăzute în documentația APIA. Și aici se aplică plafonul de maximum 50.000 de euro pe beneficiar. Pentru sectorul suin există și obligații ulterioare privind demonstrarea activității desfășurate în perioada 1 martie–31 decembrie 2026, documentele aferente fiind prevăzute în ghidul oficial. Plata ajutoarelor zootehnice depinde și de autorizarea europeană Există o diferență importantă între proiectele AFIR și cele două scheme de ajutor de stat. Legile care instituie sprijinul pentru bovine și suine prevăd că eligibilitatea și obligația de plată se stabilesc după primirea deciziei Comisiei Europene privind acordarea ajutorului. Prin urmare, deschiderea depunerii cererilor la APIA nu trebuie confundată cu efectuarea imediată a plăților. Plata este prevăzută până la 31 decembrie 2026, cu respectarea condițiilor legale și a deciziei europene aplicabile. Pentru fermierii interesați de investiții, calendarul este mai simplu: DR-14 și DR-18 sunt efectiv în sesiune de la 1 septembrie, iar proiectele pot fi transmise online la AFIR până la termenul stabilit sau până la închiderea anticipată a componentei din cauza epuizării fondurilor.

Clădire APIA cu panouri fotovoltaice pe acoperiș, intrare cu steaguri și stație de încărcare lângă o mașină electrică.

APIA finalizează investiții de aproape 23 de milioane de lei în cinci sedii – Consumurile energetice scad puternic

Cinci sedii APIA au fost modernizate cu aproape 23 de milioane de lei, prin proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Investițiile au vizat clădiri din Bihor, Gorj, Harghita, Hunedoara și Mureș și au redus cu până la peste 90% consumul pentru încălzire sau emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sediu, potrivit datelor publicate direct de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Valoarea totală a proiectelor a fost de 22.779.772,89 lei, din care 14.829.704,83 lei reprezintă finanțare provenită de la Uniunea Europeană. Lucrările au inclus reabilitarea termică și modernizarea energetică, iar la unele sedii au fost extinse spațiile de lucru și instalate stații pentru încărcarea autovehiculelor electrice. Cele mai mari reduceri ale consumului pentru încălzire depășesc 90% Rezultatele diferă de la un centru la altul, în funcție de clădire și de lucrările executate. Cel mai mare procent de reducere a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire este raportat la sediul APIA Bihor din Oradea, cu 90,38%. Sediu APIASuprafață după proiectReducerea energiei pentru încălzireReducerea energiei primare totaleReducerea emisiilor de gaze cu efect de serăBihor – Oradea1.110 mp90,38%77,33%90,77%Gorj – Târgu Jiu368 mp79,37%58,27%78,19%Harghita – Miercurea Ciuc1.245 mp51,50%59,31%92,13%Hunedoara – Deva784 mp84,82%77,29%78,64%Mureș – Târgu Mureș2.128 mp81,15%67,56%90,76% La toate cele cinci clădiri, APIA indică și introducerea energiei din surse regenerabile, de la un nivel inițial de zero. Sediul din Oradea a fost extins cu peste 250 mp La Centrul Județean APIA Bihor, proiectul a inclus renovarea energetică a sediului din Oradea și instalarea unei stații de încărcare pentru vehicule electrice. Mansardarea podului a permis extinderea suprafeței de lucru de la 858 mp la 1.110 mp, adică cu 252 mp. Consumul de energie primară din surse regenerabile a crescut de la zero la 38,86 kWh/mp/an. Clădirea înregistrează după investiție: reducere de 90,38% a consumului anual specific pentru încălzire;reducere de 77,33% a consumului total de energie primară;reducere de 90,77% a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră. Târgu Jiu: consumul pentru încălzire scade cu aproape 80% În Gorj a fost reabilitat termic și modernizat energetic sediul Centrului Local APIA Târgu Jiu, cu o suprafață de 368 mp. APIA raportează o reducere de 79,37% a consumului pentru încălzire și de 58,27% a consumului total de energie primară. Emisiile anuale de gaze cu efect de seră ar urma să fie cu 78,19% mai mici. Energia primară provenită din surse regenerabile ajunge la 57,5 kWh/mp/an. Miercurea Ciuc are cea mai mare reducere a emisiilor La Centrul Județean APIA Harghita, clădirea din Miercurea Ciuc, cu o suprafață de 1.245 mp, a fost renovată energetic. Reducerea consumului pentru încălzire este de 51,50%, cea mai mică dintre cele cinci sedii, dar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ajunge la 92,13%, cel mai ridicat procent raportat în cadrul proiectelor. Consumul total de energie primară scade cu 59,31%, iar utilizarea energiei primare din surse regenerabile ajunge la 72,18 kWh/mp/an. Deva primește spațiu suplimentar și stație de încărcare Sediul APIA Hunedoara din Deva a fost renovat energetic și dotat cu o stație de încărcare pentru autovehicule electrice. Suprafața de lucru a crescut de la 700 la 784 mp, în timp ce consumul pentru încălzire scade cu 84,82%. APIA estimează o reducere cu 77,29% a consumului total de energie primară și cu 78,64% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Energia primară din surse regenerabile ajunge la 44,79 kWh/mp/an. Târgu Mureș: peste 2.100 mp de clădire reabilitată Cel mai mare dintre cele cinci sedii ca suprafață este cel din Târgu Mureș, unde lucrările au vizat o clădire de 2.128 mp. Proiectul a inclus și o stație de încărcare pentru vehicule electrice. Consumul anual specific pentru încălzire este redus cu 81,15%, consumul total de energie primară cu 67,56%, iar emisiile de gaze cu efect de seră cu 90,76%. Utilizarea energiei primare din surse regenerabile crește de la zero la 47,6 kWh/mp/an. APIA urmărește reducerea costurilor de funcționare Agenția arată că investițiile realizate prin PNRR urmăresc, pe termen lung, reducerea costurilor de funcționare ale instituției prin consumuri energetice mai mici. Proiectele au fost derulate în perioada 2022–2026, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, acesta din urmă având rol de coordonator de reformă pentru colaborarea instituțională. Modernizarea clădirilor se desfășoară în paralel cu investiții în infrastructura digitală a agenției. AGRONET.ro a relatat recent că APIA a atribuit un contract de 70,78 milioane de lei pentru viitorul Portal unic al fermierilor, proiect care include dezvoltarea unui sistem informatic integrat, echipamente și componente de securitate cibernetică. Pentru cele cinci sedii renovate, APIA nu anunță modificări ale procedurilor de accesare a subvențiilor, ci finalizarea unor investiții în infrastructura administrativă. Efectul direct măsurabil prezentat de instituție este reducerea consumurilor energetice, creșterea utilizării surselor regenerabile și, în două cazuri, extinderea spațiilor de lucru.

Afiș grafic cu simbolul unei picături de apă, fotografii cu apă turnată în pahar și elemente de infrastructură sanitară.
Mediu

ExpoApa 2026 are loc între 8 și 10 septembrie la ROMEXPO – 86 de expozanți din 13 țări

ExpoApa 2026 aduce la București 86 de expozanți din 13 țări și pune gestionarea resurselor de apă, reducerea pierderilor și investițiile în infrastructură în centrul ediției programate între 8 și 10 septembrie 2026, la ROMEXPO. Evenimentul, prezentat de HotNews.ro, este organizat de Asociația Română a Apei și este așteptat să atragă peste 4.000 de participanți din sectorul apei, administrație, industrie, cercetare și mediul profesional. Expoziția se desfășoară în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional ROMEXPO și ajunge în 2026 la ediția cu numărul 26. Lista expozanților include companii din România, Germania, Danemarca, Turcia, Italia, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Portugalia și Austria. Pagina oficială a evenimentului confirmă perioada, locația, organizatorul și formularul destinat participanților. Seceta face din gestionarea apei o temă directă și pentru agricultură Deși ExpoApa este dedicată în primul rând sectorului de alimentare cu apă și canalizare, ediția din 2026 are loc într-un moment în care deficitul de apă afectează și agricultura. Reducerea pierderilor, monitorizarea resurselor, automatizarea distribuției și investițiile în infrastructură sunt teme care capătă importanță pe măsură ce perioadele secetoase devin mai greu de gestionat. La 30 iulie 2026, debitul Dunării la Baziaș coborâse la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cu circa 66% sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Pe sectorul Călărași–Cernavodă erau menținute restricții pentru alimentarea sistemelor de irigații, după cum a relatat AGRONET.ro. Problema depășește actualul sezon agricol. Dezbaterea europeană se mută tot mai mult de la compensarea pierderilor provocate de secetă către investiții în rezervoare, irigații, stocarea apei și tehnologii pentru utilizarea mai eficientă a resurselor. AGRONET.ro a analizat această schimbare, inclusiv implicațiile pentru fermele din România. Ce tehnologii și teme intră în programul ExpoApa 2026 În zona expozițională vor fi prezentate echipamente și soluții pentru detectarea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea în timp real a rețelelor și automatizarea proceselor. O zonă exterioară este rezervată echipamentelor de mari dimensiuni și demonstrațiilor. Programul de conferințe este împărțit pe trei direcții principale: 8 septembrie – dezvoltarea industriei apei până în 2035, digitalizare, tehnologii și competențe;9 septembrie – finanțarea investițiilor după 2027, experiența proiectelor europene și un atelier dedicat modelului danez de management al apei;10 septembrie – resursa umană și competențele necesare sectorului, prin masa rotundă #Skills4Water. Printre invitații anunțați se află Arthur Guichet, secretar general al European Water Association, și Katerina Schilling, secretar general al International Association of Water Service Companies in the Danube River Catchment Area, alături de reprezentanți ai organizațiilor profesionale din mai multe state europene. Cine organizează ExpoApa Organizatorul ExpoApa 2026 este Asociația Română a Apei, structură profesională care reunește operatori de servicii de apă și canalizare, specialiști, companii furnizoare de echipamente și tehnologii și reprezentanți ai mediului academic. ROMEXPO găzduiește evenimentul, fără a fi prezentat de ARA drept organizator al ediției. Conducerea executivă publicată în prezent de asociație îi include pe Ilie Vlaicu, președinte, Daniel Craia, director executiv, și Daniel Mihai, secretar general. ARA este implicată și în discuțiile privind finanțarea și modernizarea infrastructurii naționale de apă, inclusiv în relația cu autoritățile, operatorii regionali și instituțiile europene. Organizația estimează că necesarul de investiții în sectorul românesc de alimentare cu apă și canalizare ajunge la aproximativ 25 de miliarde de euro în următorii ani. Cum pot fi contactați organizatorii Pentru informații despre ExpoApa, înscriere și relația cu organizatorii, ARA publică următoarele date de contact: ContactDateTelefon general ARA+4 021 316 27 87E-mail [email protected] telefonicluni–joi, 08:00–17:00; vineri, 08:00–14:00SediuSplaiul Independenței nr. 202H, bloc 2, tronson 1, scara A, parter, ap. 2, sector 6, București, cod 060023 Datele sunt publicate de Asociația Română a Apei pe paginile sale oficiale de contact și ale evenimentului. Pentru solicitări adresate direct conducerii executive, ARA publică și contactele profesionale ale responsabililor instituției: Ilie Vlaicu poate fi contactat la [email protected], Daniel Craia la [email protected] și telefon 0730 221 195, iar Daniel Mihai la [email protected] și telefon 0740 214 312. Unde are loc evenimentul și cum se face înscrierea ExpoApa 2026 are loc la ROMEXPO, în Pavilionul B2, pe Bd. Mărăști nr. 65–67 din București. Pagina oficială ARA pune la dispoziție informații despre pavilion, program, expozanți și participare. Înscrierea participanților se face online prin platforma de evenimente indicată de ARA. Formularul oficial de înregistrare ExpoApa 2026 Expoziția se încheie joi, 10 septembrie 2026, la ora 16:00.

Doi oameni stau lângă rânduri de viță-de-vie, cu trandafiri plantați la marginea rândului.

De ce sunt plantați trandafiri la capătul rândurilor de vie – Ce am aflat într-o podgorie din Austria

În Austria am observat trandafiri plantați la capătul rândurilor de vie și, la prima vedere, am crezut că sunt puși acolo doar pentru ornament. În peisajul podgoriilor austriece chiar par un element decorativ, dar tradiția are o explicație practică: trandafirii au fost folosiți mult timp ca plante-indicator pentru bolile fungice. Weingut Bründlmayer din Langenlois, una dintre podgoriile cunoscute din Austria, explică faptul că trandafirul era plantat la intrarea în rândurile de vie tocmai pentru a avertiza timpuriu asupra apariției unor atacuri de ciuperci. Cu alte cuvinte, ceea ce pare astăzi o alegere estetică păstrează în spate o tehnică veche de observație în vie. Viticultorul urmărea trandafirii, iar apariția unor simptome era un semnal că trebuie să verifice mai atent și cultura de viță-de-vie. Trandafirii erau „santinelele” de la capătul rândului Făinarea, cunoscută în viticultură și sub denumirea de oidium, este una dintre bolile fungice importante ale viței-de-vie. În Austria, cercetările realizate la BOKU University din Viena au urmărit inclusiv modul în care ciuperca responsabilă de făinarea viței-de-vie supraviețuiește peste iarnă și influența temperaturilor și precipitațiilor asupra dezvoltării bolii în podgoriile austriece. Cercetătorii arătau că oidiumul provocase pagube economice importante în viticultura țării. În acest context se înțelege mai bine rostul vechilor „trandafiri-santinelă”. Un trandafir sensibil, aflat chiar la începutul rândului și ușor de observat la fiecare trecere prin vie, putea atrage atenția viticultorului asupra condițiilor favorabile dezvoltării bolilor. O sursă austriacă dedicată traseelor viticole descrie aceeași tradiție: trandafirii erau plantați înaintea rândurilor de viță și considerați „paznici” ai viei, pentru că simptomele de făinare observate pe ei îi determinau pe viticultori să verifice și să protejeze cultura. Sursa precizează însă că această funcție de avertizare este astăzi discutabilă. În viticultura modernă, avertizarea trebuie să vină înaintea simptomelor Aici apare diferența dintre podgoria de altădată și cea de astăzi. Chiar Weingut Bründlmayer spune că, pentru standardele actuale de producție, avertizarea oferită de trandafir ar veni prea târziu. Podgoria folosește în schimb stații meteorologice și monitorizarea permanentă a plantațiilor. Recomandările actuale ale [Landwirtschaftskammer Österreich] confirmă aceeași abordare pentru oidium: măsurile de protecție trebuie aplicate preventiv, înainte ca boala să devină vizibilă. Riscul este evaluat în funcție de istoricul parcelei, sensibilitatea soiului, presiunea de infecție, microclimat, stadiul de dezvoltare al viței și evoluția vremii. În Austria este utilizat inclusiv modelul VitiMeteo, care estimează riscul de infecție cu oidium. Camera Agricolă a Austriei recomandă și controale regulate în vie, în special în parcelele sensibile sau în cele în care boala a fost prezentă în anul precedent. Așadar, rolul pe care îl avea cândva trandafirul este preluat astăzi de prognoză, monitorizare și observația sistematică a culturii. De ce au rămas totuși trandafirii în podgorii Răspunsul l-am înțeles abia după ce am aflat povestea lor. Trandafirii au rămas pentru că tradiția s-a transformat într-un element al peisajului viticol. Sunt frumoși, delimitează vizual rândurile și amintesc de perioada în care viticultorul se baza mult mai mult pe semnalele observate direct în plante. La Bründlmayer, de exemplu, trandafirii continuă să fie plantați chiar dacă podgoria recunoaște că nu mai reprezintă instrumentul principal de avertizare. Dintr-o veche metodă practică, trandafirul a devenit și parte din identitatea vizuală a viei austriece. Pentru viticultori, principiul din spatele tradiției rămâne însă valabil: cultura trebuie urmărită permanent, iar primele simptome neobișnuite merită investigate. AGRONET.ro a prezentat aceeași logică de observație în teren și pentru declinul Botryosphaeria la vița-de-vie, unde uscarea lăstarilor, a pintenilor sau a brațelor reprezintă semnale care cer verificarea atentă a butucilor. Data viitoare când voi vedea un trandafir la capătul unui rând de vie în Austria, nu-l voi mai privi doar ca pe un ornament. În spatele florilor se află o bucată din istoria protecției viței-de-vie, păstrată astăzi în podgorie chiar dacă stațiile meteo și modelele de prognoză au preluat rolul vechilor „santinele”.

Vaci de lapte alb-negru mănâncă furaj la iesle într-un adăpost deschis, lângă un bidon metalic pentru lapte.
Zootehnie

Canicula reduce avansul producției de lapte din Europa – Prognoza pentru 2026 scade de la 1,8% la 1,3%

Dublare parțială: AGRONET.ro a publicat deja în 9 iulie efectele caniculei asupra fermelor de lapte din vestul Europei. Noutatea care justifică o actualizare este revizuirea prognozei pentru întregul an 2026, de la +1,8% la +1,3%, plus noile date pentru Germania, Franța și Irlanda. Creșterea producției europene de lapte este revizuită de la 1,8% la 1,3% în 2026, după ce temperaturile ridicate au început să reducă ritmul livrărilor în unele dintre principalele țări producătoare. Revista Ferma, pe baza celui mai recent raport de piață Ornua, arată că deteriorarea condițiilor meteorologice din Germania, Franța, Irlanda și Regatul Unit schimbă perspectiva pentru oferta europeană, într-un moment în care cererea pentru produse lactate s-a menținut mai puternică decât se anticipa. Important pentru interpretarea cifrei: prognoza nu indică o scădere anuală a producției europene de lapte, ci o creștere mai mică decât era estimată anterior. Piața ar urma să încheie 2026 cu mai mult lapte decât în 2025, însă diferența ar fi de aproximativ 1,3%, nu de 1,8%. Prognoza pierde jumătate de punct procentual Revizuirea de la +1,8% la +1,3% înseamnă că ritmul anticipat de creștere este redus cu 0,5 puncte procentuale. Schimbarea vine după un început de an în care oferta europeană evoluase relativ puternic. În luna mai, colectarea de lapte la nivelul Uniunii Europene a fost cu 2,5% peste perioada comparabilă din 2025, iar pentru iunie era estimată o creștere de aproximativ 2,3%. Pe măsură ce valurile de căldură au avansat însă în vestul continentului, diferențele dintre țări au devenit tot mai mari. PiațăEvoluția indicată pentru iunie 2026Germania+6,5% față de iunie 2025Franța-1%Irlanda-3,2%Țările de Jos+3,2%Polonia+2,7% Rezultatul european rămâne astfel pozitiv, dar este construit din evoluții regionale foarte diferite. Germania are încă volume ridicate, dar creșterea încetinește Germania a rămas una dintre piețele cu cea mai puternică evoluție. Colectarea din iunie a fost indicată la aproximativ 6,5% peste nivelul aceleiași luni din 2025. Ritmul săptămânal a început însă să încetinească odată cu temperaturile ridicate. Situația confirmă riscul despre care AGRONET.ro scria încă din 9 iulie, când ferme din Germania, Franța, Belgia și Țările de Jos raportau deja scăderi de producție asociate stresului termic. În unele exploatații germane prezentate atunci, producția medie coborâse de la aproximativ 37 de litri la 33–34 de litri pe vacă și zi, chiar în condițiile utilizării ventilatoarelor și sistemelor de răcire. Aceasta este una dintre particularitățile sectorului laptelui: efectul temperaturii se poate vedea foarte repede în volumul zilnic livrat. Franța trece de la creștere la scădere Franța a avut o evoluție diferită. După slăbirea producției în luna mai, colectarea de lapte a fost cu aproximativ 1% mai mică în iunie decât în aceeași lună din anul precedent. Ultima parte a lunii iunie a fost afectată de temperaturi foarte ridicate, iar efectul s-a transmis către ferme prin reducerea consumului de furaje, modificarea comportamentului vacilor și presiunea suplimentară asupra sistemelor de răcire. La vacile de lapte, stresul termic poate reduce ingestia de substanță uscată. O vacă ce consumă mai puțin furaj are mai puțină energie disponibilă pentru producție, iar scăderea poate apărea înainte ca problemele să devină vizibile prin alte simptome. Irlanda pierde 35 de milioane de litri într-o singură lună Una dintre cele mai importante scăderi apare în Irlanda, unde sistemul de producție depinde într-o măsură ridicată de pășunat. În iunie 2026, procesatorii și cooperativele au recepționat aproximativ 1,05 miliarde de litri de lapte, cu circa 35 de milioane de litri mai puțin decât în iunie 2025. Scăderea anuală a fost de 3,2%. Pe întreg trimestrul al doilea, diminuarea a fost de aproximativ 92 de milioane de litri față de aceeași perioadă din anul precedent. În Irlanda, problema nu este numai temperatura resimțită direct de animale. Căldura și deficitul de apă afectează și creșterea ierbii, ceea ce reduce disponibilitatea furajului pe pășune și obligă fermele să intervină mai devreme cu rezerve sau furaje suplimentare. Această diferență este importantă față de sistemele mai intensive, unde o proporție mai mare din hrană este administrată în adăpost. Polonia și Țările de Jos compensează parțial pierderile În același timp, oferta nu scade peste tot. Țările de Jos au înregistrat în iunie o creștere de aproximativ 3,2%, iar Polonia de circa 2,7%. Aceste volume compensează parțial reculul observat în alte regiuni și explică de ce prognoza anuală europeană rămâne încă pe creștere. Pentru piață, situația este mai degrabă una de reducere a surplusului anticipat decât de lipsă generalizată de lapte. Această distincție contează pentru preț. O prognoză revizuită de la +1,8% la +1,3% poate reduce presiunea pe care o ofertă foarte mare ar fi exercitat-o asupra cotațiilor, dar nu înseamnă automat că laptele crud sau produsele lactate vor intra într-un ciclu puternic de scumpire. Piața pornea în 2026 cu presiune asupra prețului laptelui La mijlocul lunii iulie, AGRONET.ro arăta că oferta europeană mai mare apăsa asupra prețurilor primite de ferme. Acesta este contextul în care trebuie citită noua prognoză. Dacă producția continuă să crească, dar mai lent decât se anticipa, presiunea asupra prețurilor poate deveni mai redusă. Efectul depinde însă și de: cererea pentru brânzeturi, unt și lapte praf;exporturile europene;producția din Statele Unite, Noua Zeelandă și Australia;prețurile furajelor;costurile energetice;evoluția temperaturilor în ultimele luni productive ale anului;cantitățile de produse lactate aflate deja pe piață. Prin urmare, vremea devine un factor important de susținere a pieței, dar nu este singurul. Cererea a fost mai puternică decât se anticipa Raportul citat indică și o surpriză pe partea de consum și achiziții. Cererea din timpul verii a depășit așteptările, iar cumpărătorii au intrat pe piață mai devreme decât în mod obișnuit. Efectul a fost vizibil mai ales pe segmentele de brânzeturi și proteine lactate, care au avut o capacitate mai bună de a susține nivelurile de preț observate în iulie. Sfârșitul lunii august și luna septembrie sunt, de regulă, perioade în care activitatea comercială revine după sezonul de vară. Dacă această revenire coincide cu o ofertă europeană mai mică decât se estima în primăvară, echilibrul dintre cumpărători și procesatori se poate modifica. Nu există însă, pe baza datelor disponibile, suficiente elemente pentru a considera inevitabilă o creștere puternică și susținută a prețurilor. Producția mondială continuă să crească Europa nu trebuie analizată separat de principalii competitori mondiali. La nivel global, producția de lapte a crescut cu aproximativ 2,2% în iunie, iar prognoza pentru întregul an 2026 rămâne la aproximativ +1,7%. În Statele Unite, producția din iunie a fost cu 2,3% mai mare decât cu un an înainte. Noua Zeelandă se menține la niveluri ridicate, iar Australia a raportat, de asemenea, o evoluție mai bună decât estimările anterioare. Oferta suplimentară din aceste regiuni poate limita efectul unei încetiniri a producției europene asupra pieței internaționale. Pentru procesatorii europeni, aceasta înseamnă că o cantitate mai mică de lapte disponibilă local nu se traduce automat într-un deficit global. Ce înseamnă evoluția pentru fermele din România Pentru crescătorii români, revizuirea prognozei europene este relevantă în primul rând prin piața laptelui crud și a produselor lactate. România funcționează într-o piață europeană deschisă, astfel încât modificările importante ale ofertei din Germania, Franța, Polonia, Țările de Jos sau Irlanda pot influența prețurile produselor procesate și condițiile comerciale din regiune. Dacă oferta europeană crește mai lent, presiunea descendentă asupra prețului laptelui poate fi mai mică decât într-un scenariu de creștere cu 1,8%. În același timp, fermele românești sunt expuse aceluiași risc climatic. Canicula nu afectează numai culturile vegetale. În zootehnie, temperaturile ridicate pot crește consumul de apă, necesarul de ventilație și răcire, cheltuielile cu energia și presiunea asupra rezervelor furajere. Pentru o fermă de lapte, impactul financiar poate apărea pe două direcții în același timp: mai puțini litri vânduți și costuri mai mari pentru menținerea producției. Căldura transformă răcirea adăposturilor într-o investiție economică Episoadele repetate din 2026 arată de ce sistemele pentru reducerea stresului termic nu mai pot fi privite doar ca investiții pentru confortul animalelor. Ventilația, umbrirea, accesul suficient la apă și sistemele de răcire pot influența direct cantitatea de lapte vândută. În perioadele de temperaturi extreme, fermele folosesc în principal: ventilatoare cu debit mare de aer;sisteme de pulverizare sau răcire cu apă;adaptarea orelor de furajare;acces permanent la apă;reducerea expunerii la soare;pășunat în intervalele mai răcoroase;ajustarea rațiilor pentru menținerea consumului. Rentabilitatea acestor investiții depinde de efectiv, nivelul producției pe vacă, durata perioadelor de caniculă și costul energiei. În fermele cu producții ridicate, chiar și o pierdere de câțiva litri pe vacă și zi, multiplicată cu întreg efectivul și cu mai multe săptămâni de temperaturi extreme, poate transforma stresul termic într-un cost important. Următoarele luni vor arăta cât din creșterea de 1,3% mai rămâne Prognoza pentru 2026 este încă pozitivă, însă marja s-a redus. Europa a intrat în vară cu volume mari și cu perspectiva unei creșteri anuale de 1,8%. După episoadele de caniculă, estimarea a coborât la 1,3%. Dacă temperaturile ridicate continuă să afecteze marile regiuni producătoare, prognoza poate rămâne sub presiune. Dacă vremea se normalizează și producția din Germania, Polonia și Țările de Jos se menține puternică, oferta europeană poate continua să crească suficient pentru a evita un deficit. Pentru ferme, schimbarea importantă este că vremea a început să influențeze nu doar producția zilnică, ci și perspectiva pieței europene pentru întregul an.

Un urs merge pe marginea unei șosele, lângă un gard de lemn, cu mașini și dealuri împădurite în fundal.

Urșii reapar în Baia Mare – De la Valea Usturoiului la strada Colonia Topitorilor

Un urs a fost semnalat din nou în Baia Mare, de această dată pe strada Colonia Topitorilor, iar autoritățile au mobilizat jandarmii, au transmis un mesaj RO-ALERT și au trimis în zonă un echipaj EPA-SMURD. Cazul este relatat într-o postare publicată de Andrei Buda, după sesizarea prezenței animalului prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. Autoritățile le-au cerut persoanelor aflate în zonă să păstreze distanța față de urs, să nu îl hrănească, să nu se apropie pentru fotografii și să evite perimetrul în care animalul a fost observat. Al doilea caz documentat în Baia Mare în mai puțin de două luni Incidentul de pe strada Colonia Topitorilor nu este prima alertă de acest fel înregistrată recent în municipiu. La 12 iulie 2026, AGRONET.ro relata despre apariția unui urs pe Valea Usturoiului, în zona cunoscută drept „Izvor”, frecventată de localnici și turiști. Și atunci, sesizarea fusese făcută prin 112, un echipaj de jandarmi fusese trimis pentru verificarea zonei, iar ISU Maramureș transmisese un mesaj RO-ALERT. Un echipaj EPA-SMURD fusese mobilizat preventiv, fără să fie raportate persoane rănite la momentul publicării informațiilor. Cele două cazuri documentate, produse la mai puțin de două luni distanță și în zone diferite ale municipiului, arată că apariția urșilor în apropierea populației nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma unui singur incident izolat. RO-ALERT și intervenția de urgență rezolvă riscul imediat În cazul unei apariții într-o zonă locuită, primele măsuri urmăresc îndepărtarea populației din perimetru și evitarea contactului direct cu animalul. De aici și succesiunea intervențiilor observată în ambele cazuri din Baia Mare: apel la 112, mobilizarea jandarmilor, avertizarea populației și prezența preventivă a echipajelor medicale. Pentru locuitori, recomandările rămân simple: păstrarea distanței față de animal;evitarea zonei în care a fost observat;interdicția de a-l hrăni;evitarea apropierii pentru fotografii sau filmări;apelarea numărului 112 dacă ursul reapare într-o zonă locuită sau reprezintă un pericol. Problema pe termen mai lung este însă frecvența cu care astfel de intervenții devin necesare. Mesajul RO-ALERT reduce riscul imediat pentru populație, dar fiecare nouă apariție obligă autoritățile să mobilizeze din nou aceleași structuri de intervenție. De la cazuri izolate la o problemă de gestionare Apariția unui urs pe Valea Usturoiului în iulie și semnalarea unui alt exemplar pe strada Colonia Topitorilor la sfârșitul lunii august pun în discuție nu doar reacția la fiecare alertă, ci și prevenirea repetării unor asemenea situații. Pentru locuitorii din Baia Mare, diferența este importantă: o intervenție punctuală gestionează animalul observat într-un anumit moment, în timp ce reducerea riscului presupune limitarea factorilor care favorizează revenirea urșilor în zonele frecventate de oameni și o intervenție coordonată atunci când exemplarele ajung în intravilan. La nivel local, următoarele incidente vor arăta dacă aparițiile din această vară au fost episoade separate sau dacă Baia Mare se confruntă cu o problemă care necesită măsuri permanente de prevenție, dincolo de avertizările transmise populației după fiecare sesizare.

Specialistă în halat alb lucrează la un echipament de laborator cu flacoane pentru probe.

Fermierii pot cere direct analize ANF pentru reziduuri de pesticide și calitatea produselor fitosanitare

Fermierii pot solicita direct analize pentru reziduuri și calitatea pesticidelor, prin laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare, pe bază de cerere și contra cost, potrivit informațiilor prezentate de Lumea Satului și confirmate de documentația publică a Autorității Naționale Fitosanitare. Pentru exploatații, serviciile sunt utile în două situații cu impact financiar direct: verificarea reziduurilor din producția vegetală și controlul compoziției produselor de protecție a plantelor atunci când există suspiciuni privind calitatea acestora. ANF publică formulare distincte pentru analizele solicitate în vederea determinării reziduurilor de pesticide și pentru controlul calității produselor de protecție a plantelor. Rețeaua oficială include Laboratorul Național Fitosanitar și laboratoare regionale specializate, iar autoritatea publică separat informațiile privind tipurile de analize, condițiile de acceptare a probelor și tarifele. Ce poate verifica fermierul în producția vegetală Pentru fructe, legume și cereale pot fi solicitate analize destinate determinării reziduurilor de pesticide. Rezultatul permite compararea concentrațiilor identificate în probă cu limitele maxime de reziduuri aplicabile produsului respectiv. Această verificare poate deveni importantă înaintea livrării unui lot atunci când cumpărătorul solicită documente analitice sau când producătorul vrea să verifice rezultatul schemei de tratamente aplicate în cultură. Tema este cu atât mai relevantă după modificările recente ale legislației europene. AGRONET.ro a prezentat noile limite pentru reziduurile de pesticide aplicabile din 19 august 2026, introduse prin Regulamentul (UE) 2026/215 pentru dimoxistrobin, etefon și propamocarb. Pentru unele combinații produs-substanță, valorile au fost reduse. De exemplu, noua limită pentru etefon este de 0,5 mg/kg la grâu, 0,8 mg/kg la secară și 1,5 mg/kg la orz, iar pentru propamocarb limita aplicabilă salatei este de 30 mg/kg. Limita maximă de reziduuri reprezintă nivelul maxim permis al reziduului în produsul comercializat și nu trebuie confundată cu doza de produs fitosanitar aplicată în cultură. Pot fi analizate și produsele de protecție a plantelor A doua categorie de servicii este controlul calității pesticidelor. Laboratorul poate determina substanța activă și concentrația acesteia, informații importante atunci când un tratament nu produce rezultatul așteptat sau există suspiciuni privind produsul cumpărat. O analiză de acest tip poate ajuta la separarea unei probleme privind compoziția produsului de alte cauze posibile ale unui tratament nereușit, precum condițiile de aplicare, vremea sau rezistența organismului-țintă. Riscul produselor contrafăcute nu este unul teoretic. AGRONET.ro a relatat în iulie despre identificarea unor produse contrafăcute comercializate sub denumirea Mospilan 20 SG. În astfel de situații, un produs cu altă concentrație sau altă compoziție decât cea declarată poate conduce la combatere insuficientă, fitotoxicitate, reziduuri neconforme și, în final, la dificultăți în valorificarea recoltei. Unde sunt realizate analizele Potrivit informațiilor publicate de ANF, Laboratorul Național Fitosanitar efectuează atât teste privind calitatea produselor de protecție a plantelor, cât și determinări ale reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. În rețeaua regională, autoritatea indică: un laborator regional pentru controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale;laboratoare regionale pentru controlul calității pesticidelor în Arad, Olt, Bacău și Mureș;laboratoare regionale specializate în diagnosticarea unor organisme dăunătoare. ANF precizează că laboratoarele regionale sunt laboratoare oficiale desemnate în baza Regulamentului (UE) 2017/625. Cum se solicită analiza Pentru producător, procedura începe cu alegerea analizei necesare și completarea formularului corespunzător. ANF publică formulare separate pentru controlul calității produselor de protecție a plantelor și pentru determinarea reziduurilor. În practică, fermierul trebuie să urmărească patru elemente: să stabilească tipul exact de analiză solicitat;să verifice instrucțiunile privind prelevarea și acceptarea probei;să consulte tariful aplicabil analizei;să trimită proba în condițiile indicate de laborator. Respectarea regulilor de prelevare și transport este importantă, deoarece o probă necorespunzătoare poate afecta reprezentativitatea rezultatului. Analiza poate proteja valoarea întregului lot Costul laboratorului trebuie raportat la valoarea economică a producției sau a tratamentului verificat. În cazul reziduurilor, o analiză realizată înaintea livrării poate identifica o problemă înainte ca marfa să ajungă la cumpărător. În cazul unui produs fitosanitar suspect, analiza poate indica dacă substanța activă și concentrația corespund caracteristicilor declarate. Pentru fermier, diferența este importantă: un tratament nereușit poate însemna nu doar pierderea banilor cheltuiți pe produs și aplicare, ci și o diminuare a producției sau imposibilitatea valorificării unui lot cu reziduuri neconforme.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,7 RON/tonă+0,16%Ultima observație: 18 aug., 19:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.