Cont
Bărbat cu binoclu privește spre munți, lângă o stație de monitorizare și o turmă de oi pe pășune.

Miercurea-Ciuc ar putea găzdui un centru pentru viitorul Carpaților – De la pășuni la conflictele cu urșii

România pregătește la Miercurea-Ciuc un centru integrat de cercetare pentru Munții Carpați, care ar urma să lege într-un singur proiect schimbările climatice, regimul apei, biodiversitatea, fauna sălbatică și economia comunităților montane. Inițiativa Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane este prezentată de Radio România Antena Satelor, iar una dintre mize este transformarea cercetării în soluții aplicabile pentru ferme, autorități și antreprenorii din zonele montane. Proiectul este dezvoltat împreună cu Consiliul Județean Harghita, cu sprijinul Comitetului European al Regiunilor. Institutul a început și discuții cu Direcția Generală pentru Cercetare a Comisiei Europene pentru identificarea unei surse de finanțare.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / RuralAgroMaramureș, târg pentru fermieri și producători locali
    Data
    22 aug. 2026, 00:00
    Locația
    Mireșu Mare, România

    Târg agricol cu expoziții de animale și utilaje, produse locale, conferințe și ateliere pentru ferme mici și mijlocii.

  2. Demo utilaje / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  3. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  4. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  5. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  6. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 12:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Ploiești, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  7. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  8. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  9. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  10. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  11. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

  12. Conferință / PiațăRomanian Agriculture Leadership Forum 2026
    Data
    10 nov. 2026, 09:00
    Locația
    JW Marriott Bucharest Grand Hotel – Grand Ballroom, București, România

    Conferință dedicată liderilor din agribusiness și fermierilor, axată pe leadership, bune practici, colaborare și inovație în agricultură.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Fermier analizând lucrările dintr-o exploatație agricolă locală
Subvenții & Fonduri

GAL / AFIR, intervenția 6_FEADR – sprijin de până la 100.000 de euro pentru investiții

Apelul 6_FEADR pentru investiții este deschis până la 21 august Intervenția gestionată de GAL / AFIR se aplică la nivel local, iar calendarul comunicat nu este estimativ. Cei interesați au la dispoziție un apel de selecție aflat în derulare pentru proiecte de investiții. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Calendarul apelului de selecție Perioada de depunere a început la 23 iulie 2026 și se încheie la 21 august 2026. Pentru că data nu este marcată ca estimată, solicitantul trebuie să trateze acest interval drept calendarul indicat în anunț și să își coreleze pregătirea proiectului cu termenul comunicat. Termen important: 21 august 2026 este data-limită indicată pentru apelul 6_FEADR. Buget, plafon și rată de sprijin IndicatorValoare indicată în apelBuget total271.945 de euroPlafon de depunere proiecte543.890 de euroSprijin maxim100.000 de euroRată de sprijin65% Bugetul total al apelului este distinct de plafonul de depunere a proiectelor și de sprijinul maxim indicat pentru un proiect. Rata de sprijin, exprimată procentual, este de asemenea un indicator separat: aceasta este menționată la nivelul de 65%. Compararea acestor repere ajută la citirea corectă a dimensiunii financiare a apelului, fără a le confunda între ele. Investiții locale și pragul de selecție Intervenția 6_FEADR este prezentată de GAL / AFIR ca finanțare pentru investiții, cu aplicare la nivel de localitate. Anunțul nu detaliază, în datele disponibile, categoriile de beneficiari sau tipurile concrete de cheltuieli. Din acest motiv, încadrarea unei inițiative trebuie raportată strict la informațiile apelului, nu la o presupunere privind eligibilitatea. Pentru selecția proiectelor, pragul minim comunicat este de 60,00 puncte. Acest prag reprezintă nivelul minim de punctaj menționat în anunț pentru proiectele evaluate. Înainte de depunere, este util ca solicitantul să verifice dacă informațiile pe care le poate documenta pentru proiect sunt suficiente pentru a răspunde condiției de selecție publicate. Apelul figurează ca deschis, iar obiectul său este lansarea selecției pentru intervenția 6_FEADR. Pentru fermieri, întreprinderi agricole, cooperative, procesatori sau consultanți, informațiile esențiale din anunț sunt intervalul de depunere, caracterul local al intervenției, pragul de punctaj și delimitarea dintre buget, plafonul de depunere, sprijinul maxim și rata de sprijin. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știreaVezi categoria
Cultură uscată pe sol crăpat, cu sistem de irigații în fundal și steaguri ale Uniunii Europene lângă o clădire instituțională.
Legislație & Politici Agricole

Europa caută o soluție pentru seceta repetată – România, între statele care cer un mecanism de sprijin mai rapid

UE caută să schimbe modul în care plătește pentru secetă, după ce episoadele repetate de deficit de apă au transformat despăgubirile agricole într-o cheltuială recurentă. O analiză POLITICO arată că disputa pentru viitoarea Politică Agricolă Comună se mută de la compensarea pierderilor după fiecare sezon dificil către investiții în irigații, infrastructură de apă și asigurări agricole. România se află printre statele care cer un mecanism mai rapid și mai previzibil pentru fermele afectate de fenomene meteorologice extreme. Presiunea crește după un nou sezon cu secetă și temperaturi ridicate în Europa Centrală și de Vest. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a redus în iulie prognozele de randament pentru culturile de primăvară și vară, cu cele mai importante revizuiri la porumb și floarea-soarelui, de 6–7%. În vestul României, temperaturile ridicate au accentuat deficitul deja sever de apă din sol. România cere ca ajutorul să pornească de la pierderi de 20% România face parte, alături de Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Slovacia, din grupul de șapte state care a cerut modificarea modului în care sunt gestionate crizele agricole prin PAC. Declarația comună a celor șapte guverne a fost inclusă pe agenda Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie 2026. Statele solicită ca fenomenele meteorologice extreme să poată declanșa mai ușor sprijinul financiar și ca intervenția să înceapă atunci când pierderea fermierului ajunge la 20% din producție, în locul pragului de o treime prezentat în actualele discuții. O altă propunere este ca o parte din bani să ajungă mai repede la exploatații, înainte de finalizarea întregii documentații pentru despăgubiri. Pentru România, problema este deja concretă. AGRONET.ro a prezentat alocarea de 14,8 milioane de euro pentru seceta din 2025, destinată producătorilor de porumb și floarea-soarelui. Banii europeni trebuie plătiți până la 28 februarie 2027, la multe luni după producerea pierderilor. Acesta este exact ciclul pe care mai multe state vor să îl schimbe: culturile sunt calamitate într-un sezon, pagubele sunt evaluate, apoi urmează construirea unei scheme de sprijin și plata despăgubirilor. Hansen vrea mai mulți bani pentru prevenirea pierderilor Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, susține o orientare mai puternică a fondurilor către măsuri care reduc pierderile înainte de producerea lor. Printre soluțiile discutate se află investițiile în infrastructura de irigații și gestionarea apei, dar și dezvoltarea sistemelor de asigurare împreună cu Banca Europeană de Investiții. Ideea este ca o parte mai mare din riscul unui sezon secetos să fie gestionată prin investiții și asigurări, nu exclusiv prin pachete financiare acordate după calamitate. Disputa este și una bugetară. Hansen a arătat că și un fond de aproximativ 900 de milioane de euro ar fi insuficient dacă ar trebui să acopere toate tipurile de pierderi pentru care statele solicită intervenții europene. Problema se suprapune negocierilor pentru bugetul UE după 2027. AGRONET.ro a analizat presiunea asupra viitorului buget PAC, în condițiile în care agricultura concurează pentru resurse cu apărarea, energia, competitivitatea și politica de coeziune. Comisia susține că suplimentarea instrumentelor agricole depinde și de disponibilitatea statelor membre de a contribui mai mult la bugetul comun. Seceta din 2026 arată problema României cu apa Pentru fermele românești, discuția despre trecerea de la despăgubiri la prevenție înseamnă în primul rând acces la apă. Seceta din România a afectat deja simultan solul, irigațiile și Dunărea. La 30 iulie, debitul fluviului la Baziaș coborâse la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cu circa 66% sub media multianuală a lunii iulie. În sectorul Călărași–Cernavodă au fost introduse restricții pentru alimentarea sistemelor de irigații. Problema nu este numai existența canalelor și stațiilor. Fermele au nevoie de surse cu debite suficiente, captări funcționale, infrastructură pentru transportul apei și energie pentru pompare. În acest context, MADR a început inventarierea surselor de apă care pot alimenta sistemele de irigații, printr-un grup de lucru cu ANIF și Administrația Națională „Apele Române”. Evaluarea trebuie să coreleze resursele disponibile cu solicitările organizațiilor utilizatorilor de apă și cu starea infrastructurii existente. Despăgubirea și investiția devin două părți ale aceleiași politici Actuala rezervă agricolă continuă să fie utilizată pentru intervenții urgente. În iulie, Comisia Europeană a mobilizat 540 de milioane de euro pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu energia și îngrășămintele, iar România a primit o alocare de aproape 30 de milioane de euro. În cazul secetei, însă, repetarea pierderilor în aceleași regiuni ridică problema eficienței unei politici concentrate în principal pe compensațiile acordate după calamitate. Pentru România, negocierea europeană are astfel două mize. Prima este obținerea unui mecanism prin care fermele afectate grav să primească sprijin mai repede. A doua este direcționarea unor resurse mult mai mari către infrastructura de apă, modernizarea irigațiilor și instrumentele de asigurare care pot reduce pierderea înainte ca aceasta să ajungă în procesul-verbal de calamitate. Într-o agricultură în care seceta apare tot mai des, diferența dintre cele două abordări este importantă: despăgubirea finanțează pierderea deja produsă, în timp ce investiția în apă și gestionarea riscului poate păstra cultura în producție.

Citește știreaVezi categoria
Lucrări agricole într-un câmp însorit, în condiții de caniculă.
Meteo & Climă

Meteo agricol România 10 august 2026, ora 12: caniculă în Crișana și Banat, atenție la lucrările sensibile după prânz

În buletinul publicat la 10 aug. 2026, 12:00, canicula rămâne principalul factor de decizie pentru după-amiaza de lucru și spre seară. Crișana și Banatul ajung la cele mai ridicate valori, de 36,5°C, respectiv 36°C, pe fond uscat și cu evapotranspirație de peste 5,8 mm. Transportul poate continua cu organizare atentă, însă lucrările sensibile la căldură, inclusiv tratamentele, cer amânare sau verificare strictă a ferestrei locale. Orientare rapidă pentru ferme Ploile estimate sunt de 0 mm, echivalent cu 0 l/m², în toate regiunile pentru fereastra de lucru; probabilitatea maximă rămâne la 0-1%.Irigarea merită prioritizată după verificarea umidității din sol, mai ales în Crișana, Banat, București-Ilfov, Muntenia și Oltenia.Recoltarea și transportul sunt favorizate de vremea uscată, cu atenție la protecția încărcăturii, a utilajelor și a personalului în orele calde.Alertele portocalii pentru caniculă și disconfort termic sunt indicate în toate regiunile analizate, cu excepția Dobrogei. Banat: căldură intensă și consum mare de apă În Banat, intervalul uscat favorizează deplasările și operațiunile logistice, dar după-amiaza aduce presiune termică ridicată asupra culturilor și echipelor. Pentru porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, verificarea apei disponibile în sol este mai utilă decât prelungirea lucrărilor în arșiță. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 32,5°C la 12:00 și maxim 36°C la 14:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, adică 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6 km/h, rafale 6,5 km/h; umiditate 25,5%; evapotranspirație 5,85 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul este recomandat, irigarea este prioritară, iar tratamentele doar în intervale scurte peste noapte. Crișana: vârful caniculei spre după-amiază Crișana are cea mai ridicată temperatură maximă dintre regiunile analizate. Lipsa precipitațiilor susține accesul pe parcele și transportul, însă evapotranspirația de peste 6 mm accentuează stresul hidric. Evitați lucrările care expun oamenii, plantele sau materialul recoltat la orele de arșiță. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 33°C la 12:00 și maxim 36,5°C la 16:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent cu 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 0%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,5 km/h, rafale 7 km/h; umiditate 25,5%; evapotranspirație 6,09 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul poate continua, irigarea este prioritară, iar tratamentele rămân pentru intervale scurte peste noapte. Maramureș: uscat, cu arșiță atenuată relativ Maramureșul rămâne însorit și fără ploi estimate, cu vânt mai prezent decât în vestul țării. Condițiile permit transportul și verificarea accesului pe parcele, dar canicula indicată în date cere adaptarea programului de lucru. Pentru furaje, uscarea poate fi urmărită doar după controlul local al umidității. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 29°C la 12:00 și maxim 33°C la 14:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, respectiv 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație10 km/h, rafale 12 km/h; umiditate 29%; evapotranspirație 5,03 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul este recomandat, lucrările în câmp cer verificarea parcelei, iar irigarea este prioritară spre seară sau noaptea. Transilvania: căldură persistentă pe fond fără ploi În Transilvania, după-amiaza rămâne uscată, cu temperaturi ridicate până spre 16:00. Accesul și transportul sunt favorizate, însă evaporarea activă recomandă limitarea intervențiilor sensibile în culturi. Pentru livezi, vie și legumicultură, irigarea se decide după verificarea solului și a necesarului local. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 30,3°C la 12:00 și maxim 33,6°C la 16:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, adică 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,1 km/h, rafale 9,5 km/h; umiditate 31,4%; evapotranspirație 5,07 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul este recomandat, parcela se verifică înainte de intrare, iar irigarea este prioritară seara sau noaptea. Moldova: interval favorabil logistic, cu prudență termică Moldova are condiții uscate și vânt moderat, favorabile recoltării și transportului unde maturitatea culturilor permite. Totuși, avertizarea pentru caniculă și evapotranspirația apropiată de 4,9 mm păstrează necesitatea unei bune gestionări a apei și a expunerii personalului. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 29,1°C la 12:00 și maxim 32,9°C la 16:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent cu 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație8,9 km/h, rafale 11,1 km/h; umiditate 30,5%; evapotranspirație 4,87 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul și lucrările în câmp sunt favorabile cu verificare locală; irigarea este prioritară seara sau noaptea. Dobrogea: vreme uscată, dar vânt mai susținut Dobrogea are risc general scăzut în date, fără avertizare indicată și fără precipitații. Vântul și rafalele sunt însă cele mai ridicate dintre regiunile analizate, iar tratamentele necesită prudență. Pentru culturile cu cerințe mari de apă, urmărirea solului rămâne necesară în contextul evapotranspirației ridicate. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMaxim 30,5°C la 12:00 și minim 29°C la 18:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, respectiv 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație17,5 km/h, rafale 20,5 km/h; umiditate 34%; evapotranspirație 5,54 mm.Avertizare, fereastră și decizieFără avertizări indicate; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul și lucrările în câmp sunt recomandate, iar tratamentele doar în intervale scurte spre seară, după verificarea vântului. Muntenia: caniculă și deficit de apă la suprafață În Muntenia, vremea însorită permite continuarea activităților logistice, dar umiditatea redusă și temperatura de peste 33°C sporesc stresul asupra culturilor. În solele cu porumb, floarea-soarelui sau soia, verificați local starea apei din sol înainte de stabilirea intervențiilor de seară. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 30°C la 12:00 și maxim 33,2°C la 16:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, adică 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație10,6 km/h, rafale 12,1 km/h; umiditate 26%; evapotranspirație 5 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul este recomandat, lucrările în câmp cer verificarea parcelei, iar irigarea este prioritară seara sau noaptea. Oltenia: arșiță cu maxim în jurul amiezii agricole Oltenia rămâne sub influența caniculei, cu temperatură maximă estimată la 34,2°C în fereastra de lucru. Ploile lipsesc, ceea ce menține accesul bun pentru recoltare și transport, dar nu reduce necesitatea protejării culturilor și animalelor față de căldura de după-amiază. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 30,4°C la 12:00 și maxim 34,2°C la 15:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent cu 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație8,6 km/h, rafale 9,8 km/h; umiditate 33,2%; evapotranspirație 4,94 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul este recomandat, intrarea în câmp se decide după verificarea parcelei, iar irigarea este prioritară seara sau noaptea. București-Ilfov: disconfort termic și umiditate foarte redusă București-Ilfov are una dintre cele mai reduse umidități medii din datele regionale. Vremea uscată ajută transportul, însă lucrările cu expunere directă trebuie gestionate prudent. Apa, umbra și programarea activităților zootehnice în intervale mai răcoroase rămân importante. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 31°C la 12:00 și maxim 34°C la 15:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, respectiv 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație11,5 km/h, rafale 13 km/h; umiditate 20,5%; evapotranspirație 5,18 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul este recomandat, lucrările în câmp cer verificare locală, iar irigarea este prioritară seara sau noaptea. Zona montană: însorit și cald, cu presiune mai moderată Zona montană păstrează un regim uscat și cald, cu vânt slab până la moderat. Transportul și verificarea terenurilor pot continua, dar diferențele locale de relief cer control direct al parcelelor. În pajiști și zootehnie, apa disponibilă și evitarea expunerii prelungite în căldură rămân elemente practice. IndicatorDate pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperaturăMinim 29,5°C la 12:00 și maxim 32,9°C la 15:00, calculate pe fereastra de lucru.Precipitații0 mm, adică 0 l/m², în fereastră și în următoarele 24 de ore; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație7 km/h, rafale 9,3 km/h; umiditate 33,5%; evapotranspirație 4,88 mm.Avertizare, fereastră și decizieAlertă portocalie pentru caniculă; atenție la lucrările sensibile după prânz. Transportul este recomandat, lucrările în câmp cer verificarea parcelei, iar irigarea este prioritară seara sau noaptea. Lucrări care cer adaptare în această după-amiază Recoltare și transport: condițiile uscate sunt favorabile, cu verificarea temperaturii din spațiile de depozitare și a protecției încărcăturilor.Irigare: decideți după controlul apei din sol; evapotranspirația este ridicată în toate regiunile, în special în Crișana și Banat.Legumicultură, livezi și vie: evitați intervențiile în arșiță; aerisirea și controlul apei se stabilesc local.Zootehnie și piscicultură: asigurați apă, umbră și monitorizarea condițiilor din adăposturi sau de pe luciul apei, unde căldura persistentă poate crea disconfort. Avertizări și fenomene de urmărit Datele indică alertă portocalie pentru caniculă și disconfort termic în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și zona montană. Dobrogea nu are avertizări indicate, dar vântul cu rafale de până la 20,5 km/h impune atenție la tratamente și la operațiunile cu materiale ușoare. Ce contează până la buletinul de seară Urmăriți menținerea căldurii spre finalul după-amiezii, starea apei din sol și efectul vântului în special în Dobrogea. Pentru lucrările care pot continua peste noapte, păstrați verificarea locală a vântului, a umezelii și a frunzei înainte de orice tratament; fereastra uscată nu înlocuiește aceste controale.

Citește știreaVezi categoria
Bucăți de carne de porc și pui întregi pe o masă, cu carcase suspendate și lucrători într-o unitate de procesare.
Zootehnie

Producția de carne crește în România – Avans de 13,3% la porc și 9,5% la pasăre în iunie

Producția de carne a crescut în iunie la bovine, porcine și păsări, iar numărul sacrificărilor a fost mai mare decât în iunie 2025 la toate speciile urmărite de Institutul Național de Statistică. Datele publicate de G4Food arată cele mai puternice creșteri anuale la porcine și păsări, în timp ce sectorul ovin și caprin a avut mai multe animale sacrificate, dar o cantitate mai mică de carne. În cele patru categorii analizate, producția însumată a ajuns în iunie la aproximativ 98.256 de tone de carne în carcasă, față de 94.171 de tone în mai, ceea ce înseamnă o creștere lunară de aproximativ 4,3%. Carnea de pasăre a reprezentat peste jumătate din acest volum. Porcinele au avut cea mai mare creștere a producției de carne În iunie 2026 au fost sacrificate 335.000 de porcine, cu 11,3% mai multe decât în aceeași lună din 2025. Producția de carne de porc a ajuns la 30.248 de tone, în creștere anuală cu 13,3%. Față de mai, numărul porcilor sacrificați a crescut de la 324.000 la 335.000 de capete, respectiv cu 3,4%. Cantitatea de carne a rămas însă aproape neschimbată, de la 30.204 la 30.248 de tone. Greutatea medie în carcasă a fost de 90,3 kg pe animal. Creșterea continuă tendința observată în luna precedentă. AGRONET.ro arăta că și în mai sacrificările de porcine depășiseră nivelul din 2025, când fuseseră sacrificate 324.000 de capete, cu 40.000 mai multe decât cu un an înainte. Peste 35 de milioane de păsări sacrificate într-o lună Sectorul avicol a înregistrat cel mai mare număr de sacrificări. În iunie au fost sacrificate 35,364 milioane de păsări, cu 13,9% peste nivelul din iunie 2025. Producția de carne de pasăre a urcat la 56.776 de tone, în creștere cu 9,5% într-un an. Față de luna mai, când fuseseră sacrificate 33,448 milioane de păsări, creșterea a fost de 5,7%. Cantitatea de carne a avansat de la 53.648 la 56.776 de tone, respectiv cu 5,8%. SpecieSacrificări în iunie 2026Carne în carcasăEvoluția anuală a cărniiBovine43.000 capete7.233 tone+8,7%Porcine335.000 capete30.248 tone+13,3%Ovine și caprine312.000 capete3.999 tone-3,1%Păsări35,364 milioane capete56.776 tone+9,5% Carnea de pasăre a reprezentat aproximativ 58% din producția cumulată a celor patru categorii în iunie, iar carnea de porc circa 31%. Mai multe bovine sacrificate La bovine, numărul animalelor sacrificate a ajuns la 43.000 de capete, cu 7,5% peste nivelul din iunie 2025. Greutatea totală în carcasă a fost de 7.233 de tone, cu 8,7% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu luna mai, când au fost sacrificate 40.000 de bovine, numărul animalelor a crescut cu 7,5%, iar producția de carne a urcat cu 8,3%, de la 6.677 de tone. Greutatea medie în carcasă a fost de 168,2 kg pe bovină. Ovinele și caprinele, singurul sector cu scădere anuală a cantității de carne Situația este diferită la ovine și caprine. În iunie au fost sacrificate 312.000 de animale, cu 2,3% mai multe decât în iunie 2025, dar greutatea în carcasă a scăzut cu 3,1%, până la 3.999 de tone. Greutatea medie a carcasei a fost de numai 12,8 kg, ceea ce explică de ce creșterea numărului de animale nu s-a reflectat și într-un volum mai mare de carne față de anul trecut. Comparativ cu mai 2026, situația a fost însă pe creștere: sacrificările au avansat de la 309.000 la 312.000 de capete, iar producția de carne a urcat cu 9,8%, de la 3.642 la 3.999 de tone. Evoluția vine după revenirea de la vârful sezonier al sacrificărilor de miei din perioada Paștelui. În aprilie fuseseră sacrificate 3,875 milioane de ovine și caprine, după care numărul a coborât la 309.000 în mai. Producția de carne de pasăre domină volumele Datele din iunie arată diferențe mari între sectoarele zootehnice. Avicultura furnizează de departe cea mai mare cantitate dintre cele patru categorii analizate, urmată de sectorul porcin. În același timp, porcinele au înregistrat cea mai puternică majorare anuală a cantității de carne, de 13,3%, în timp ce păsările au avut cea mai mare creștere a numărului de sacrificări, de 13,9%. Pentru sectorul zootehnic, creșterea volumelor nu înseamnă însă automat și venituri mai mari în ferme. AGRONET.ro a analizat presiunea asupra prețului cărnii de porc la poarta fermei, într-o perioadă în care costurile cu furajele, energia și transportul continuă să influențeze marjele producătorilor. Datele pentru iunie confirmă totuși o activitate mai intensă decât în aceeași lună din 2025 la abatoare pentru toate categoriile urmărite, cu creșteri ale producției de carne la bovine, porcine și păsări și cu o evoluție diferită la ovine și caprine.

Citește știreaVezi categoria
Un fermier alimentează cu combustibil un tractor verde lângă un câmp și silozuri agricole.
Agribusiness & Piață

Credite pentru motorină de până la 1 milion de lei – Condițiile noii Garanții MOBIL IMM

FNGCIMM pregătește credite de până la 1 milion de lei pentru carburant și transport, prin noua Garanție MOBIL IMM, destinată finanțării capitalului de lucru al întreprinderilor mici și mijlocii. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii anunță că va garanta până la 80% din valoarea creditului, iar finanțarea poate acoperi inclusiv achiziția de carburant pe bază de facturi sau carduri de flotă. Fermele și societățile agricole care se încadrează în categoria IMM pot utiliza instrumentul pentru cheltuielile eligibile de transport și combustibil. Pentru o finanțare la plafonul maxim de 1 milion de lei, garanția FNGCIMM poate ajunge la 800.000 de lei. Produsul este construit pentru cheltuieli curente care consumă rapid lichiditățile unei companii, iar pentru agricultură momentul este relevant în condițiile în care lucrările din câmp, recoltarea, transportul producției și pregătirea următorului sezon presupun volume ridicate de motorină. Cum va funcționa Garanția MOBIL IMM FNGCIMM a stabilit o perioadă de garantare de 36 de luni și un pachet de condiții care diferențiază finanțările în funcție de valoarea creditului. ElementCondiție anunțatăCredit maxim1.000.000 leiProcent maxim garantat de FNGCIMM80%Garanție maximă la un credit de 1 milion de lei800.000 leiPerioada de garantare36 luniComision în primele 6 luni0Comision pentru perioada rămasă2,65%Prag fără garanții suplimentarepână la 600.000 leiTermen estimat de aprobareaproximativ 24 de ore de la dosarul complet Pentru creditele de până la 600.000 de lei, FNGCIMM prevede eliminarea garanțiilor suplimentare. Această condiție poate fi importantă pentru exploatațiile care au nevoie de capital circulant, dar au active deja angajate în alte finanțări sau preferă să păstreze capacitatea de garantare pentru investiții în utilaje, terenuri ori infrastructură. Termenul estimat de aprobare este de aproximativ 24 de ore de la depunerea documentației complete. FNGCIMM a început procedurile pentru încheierea convențiilor cu instituțiile de credit, iar finanțările vor fi acordate prin băncile partenere ale produsului. Motorina poate fi cumpărată pe factură sau prin carduri de flotă Utilizarea creditului este legată de cheltuielile de transport și mobilitate. FNGCIMM menționează explicit achiziția carburantului pe baza facturilor sau a cardurilor de flotă. Pentru ferme, acest tip de capital de lucru poate acoperi perioadele în care necesarul de combustibil crește puternic. O exploatație vegetală poate concentra într-un interval scurt consumuri importante pentru: recoltare;transportul cerealelor sau oleaginoaselor;lucrările solului;semănatul culturilor de toamnă;transportul inputurilor și al producției;alte deplasări și operațiuni eligibile legate de activitatea firmei. Presiunea asupra lichidității este mai mare în 2026 și din cauza nivelului prețurilor. La începutul lunii august, AGRONET.ro arăta că motorina standard depășise 10,50 lei/litru, cu valori de 10,57 lei/litru la Petrom și 10,63 lei/litru la OMV la 1 august. La un consum de 50.000 de litri, de exemplu, o diferență de numai 1 leu/litru modifică necesarul de numerar cu 50.000 de lei. Pentru fermele mari, care consumă sute de mii de litri într-un an agricol, capitalul blocat temporar în combustibil devine o componentă importantă a finanțării activității. Garanția de 80% reduce partea de risc rămasă în sarcina băncii Mecanismul principal al produsului este preluarea de către FNGCIMM a unei părți importante din riscul creditului. La procentul maxim de garantare, structura unei finanțări ar arăta astfel: la un credit de 300.000 de lei, garanția poate ajunge la 240.000 de lei;la un credit de 600.000 de lei, garanția poate ajunge la 480.000 de lei;la un credit de 1.000.000 de lei, garanția poate ajunge la 800.000 de lei. Pentru ferme, avantajul practic este accesul la capital de lucru într-o perioadă în care o parte importantă a încasărilor apare abia după valorificarea recoltei sau după efectuarea unor plăți agricole. Acest decalaj este vizibil și în cazul motorinei utilizate în agricultură. Fermierii achită combustibilul la cumpărare, iar sprijinul pentru reducerea accizei este recuperat ulterior prin APIA. Bugetul schemei pentru motorina agricolă a fost majorat în 2026 la 714,3 milioane de lei, după o suplimentare cu 94,3 milioane de lei aprobată la sfârșitul lunii iulie. Pentru trimestrul I din 2026, APIA a autorizat 155,26 milioane de lei pentru 9.863 de beneficiari și 57,57 milioane de litri de motorină eligibilă, la un cuantum de 2,697 lei/litru, potrivit datelor analizate de AGRONET.ro. Primele șase luni fără comision de garantare Un alt element al produsului este costul garanției. FNGCIMM anunță comision zero în primele șase luni, urmat de un comision de garantare de 2,65% pentru perioada rămasă. Perioada totală de garantare poate ajunge la 36 de luni. Finanțarea este destinată IMM-urilor eligibile din toate domeniile de activitate, ceea ce include și companiile agricole care îndeplinesc condițiile aplicabile și au nevoie de capital de lucru pentru transport și carburant. Garanția MOBIL IMM va fi acordată din sursele proprii ale FNGCIMM și se adaugă produselor Garanția Expresă, Garanția Plafon, Garanția OPTIMM și Garanția INSTANT. Următorul pas este încheierea convențiilor cu băncile care vor acorda creditele, după ce Fondul a lansat invitația către instituțiile de credit interesate să intre în program. Pentru fermele cu un consum mare de motorină, plafonul de 1 milion de lei poate funcționa ca o rezervă de capital de lucru în perioadele cu necesar ridicat de numerar. Valoarea finanțării, garanția de până la 80%, pragul de 600.000 de lei fără garanții suplimentare și posibilitatea folosirii banilor pentru carburant fac din MOBIL IMM un instrument care poate avea aplicabilitate directă în exploatațiile agricole cu activitate intensiv mecanizată.

Citește știreaVezi categoria
Tulpini subțiri galbene de cuscuta acoperă o plantă verde, cu vegetație neclară în fundal.
Culturi vegetale

Cuscuta atacă lucerna, tomatele și alte culturi – De ce trebuie oprită înainte să formeze semințe

Cuscuta este o buruiană parazită care poate slăbi puternic plantele-gazdă, iar infestările trebuie eliminate înainte ca planta să formeze semințe. Un material publicat de Mediafax atrage atenția asupra riscului pentru grădini, însă problema depășește spațiile gospodărești: unele specii de Cuscuta atacă și culturi agricole, inclusiv lucernă, tomate, ardei, sfeclă și pepeni. Cuscuta, numită și amarbel în materialul citat, este ușor de recunoscut după tulpinile foarte subțiri, galbene până la portocalii, care se încolăcesc în jurul plantelor. Spre deosebire de buruienile obișnuite, după ce găsește o gazdă nu mai depinde de legătura cu solul, ci își extrage apa și substanțele nutritive direct din țesuturile plantei parazitate. Cuscuta se fixează direct în țesuturile plantei-gazdă Genul Cuscuta cuprinde peste 150 de specii, potrivit University of California Statewide Integrated Pest Management Program. Unele au un număr restrâns de gazde, în timp ce altele pot parazita numeroase plante cultivate și buruieni. După germinare, tulpina tânără trebuie să găsească o plantă-gazdă într-un interval relativ scurt. Dacă reușește, se răsucește în jurul acesteia și formează structuri specializate, numite haustori, care pătrund în țesuturile vasculare. Legătura inițială cu solul se usucă ulterior, iar parazitul ajunge să depindă aproape complet de gazdă. Din acest motiv, recomandarea de a trata cuscuta ca pe o buruiană obișnuită și de a o „smulge de la rădăcină” nu descrie bine modul în care trebuie gestionată o infestare deja instalată. Odată atașată, planta nu mai are o rădăcină funcțională în sol care să reprezinte principala țintă a intervenției. Semințele pot rămâne viabile în sol peste 20 de ani Una dintre cele mai importante probleme este rezerva de semințe. University of California arată că o singură plantă poate produce câteva mii de semințe, iar o parte dintre acestea pot rămâne viabile în sol mai mult de 20 de ani, în funcție de specie și de condițiile de mediu. Această longevitate explică de ce o infestare lăsată să ajungă la fructificare poate deveni o problemă pentru mai mulți ani. Răspândirea se poate produce prin: material vegetal infestat;sol transportat dintr-o zonă contaminată;utilaje și echipamente;noroi rămas pe încălțăminte sau pe roțile utilajelor;semințe de cultură contaminate;apă, în cazul anumitor specii și condiții. În plus, cuscuta se poate extinde direct de la o plantă-gazdă la alta atunci când acestea sunt apropiate, formând mase dense de tulpini încâlcite. Lucerna se numără printre culturile vulnerabile Problema are importanță agricolă mai ales în culturile sensibile. Ghidurile University of California menționează lucerna între gazdele mai multor specii de Cuscuta, alături de tomate, ardei, sfeclă, pepeni și alte plante cultivate. În lucerniere, combaterea este dificilă după ce parazitul s-a fixat. Ghidul UC IPM pentru lucernă recomandă intervenția timpurie și eliminarea focarelor izolate înainte ca acestea să se extindă și înainte de formarea semințelor. Odată atașată, cuscuta nu poate fi eliminată doar prin lucrarea solului, pentru că nu mai depinde de acesta. Infestările pot reduce vigoarea și creșterea plantelor-gazdă. În situații severe, plantele pot muri, iar stresul produs de parazit le poate face mai vulnerabile la alte probleme fitosanitare. Ce trebuie făcut când apare un focar Prevenția și intervenția înainte de producerea semințelor sunt cele mai importante măsuri. În cazul unei infestări reduse: planta parazitată trebuie verificată pentru toate punctele de prindere ale cuscutei;porțiunea plantei-gazdă trebuie îndepărtată sub punctul de atașare al parazitului;dacă infestarea este extinsă, este mai sigură eliminarea plantei-gazdă împreună cu cuscuta;materialul infestat trebuie scos din zonă astfel încât fragmentele sau semințele să nu fie răspândite;locul trebuie urmărit ulterior pentru noi plante răsărite. University of Florida IFAS Extension avertizează că simpla îndepărtare manuală a firelor de cuscută nu este întotdeauna suficientă, deoarece parazitul poate reîncepe creșterea din fragmente rămase pe planta-gazdă. În culturile agricole, metoda de combatere trebuie aleasă în funcție de specie, cultură și stadiul infestării. Există situații în care sunt utilizate erbicide preemergente sau tratamente aplicate foarte devreme, dar produsele și dozele diferă între culturi și între țări. Pentru România trebuie respectată omologarea în vigoare și eticheta produsului autorizat. Prevenția începe cu materialul semincer și utilajele curate Într-un teren fără cuscută, obiectivul principal este evitarea introducerii semințelor. Folosirea semințelor verificate și curățarea utilajelor după lucrul într-o parcelă infestată reduc riscul de transport al buruienii. Trebuie urmărite și buruienile din apropierea culturii. Ele pot funcționa ca gazde intermediare de pe care cuscuta trece ulterior pe plantele cultivate. Într-un focar nou, eliminarea rapidă înainte de înflorire și formarea semințelor poate face diferența dintre o problemă localizată și o rezervă de semințe care persistă ani întregi în sol.

Citește știreaVezi categoria
Vedere aeriană asupra unui peisaj arid cu fâșii de arbori, canale naturale și terenuri agricole la margine.
Mediu

China a închis o centură de protecție de 3.046 km în jurul deșertului Taklamakan – Vegetația apără oazele și terenurile agricole, iar sateliții indică și absorbție de carbon

Un studiu PNAS indică un absorbant de carbon la marginea Taklamakanului, după aproape cinci decenii de lucrări pentru combaterea deșertificării, relatează The Times of India. Cercetarea publicată în ianuarie 2026 arată că suprafețele vegetate de la periferia celui mai mare deșert al Chinei au crescut, activitatea fotosintetică s-a intensificat, iar schimbul net de carbon calculat pentru aceste zone indică o absorbție mai mare de CO2. Concluzia privind dimensiunea și cauza acestui absorbant de carbon a generat însă o dezbatere științifică chiar în PNAS: două comentarii publicate în iunie au cerut prudență în atribuirea întregului efect împăduririlor, iar autorii studiului inițial și-au apărat concluziile folosind seriile de vegetație, fluorescență și suprafață verde. Miza proiectului depășește carbonul. Deșertul Taklamakan are aproximativ 337.600 km², iar în noiembrie 2024 China a anunțat închiderea completă a unei centuri de protecție împotriva nisipului, lungă de 3.046 km, în jurul deșertului. Scopul principal al lucrărilor este protejarea oazelor, terenurilor agricole, localităților, drumurilor și căilor ferate de dunele mobile și de eroziunea eoliană. Ce au măsurat sateliții între 2001 și 2024 Studiul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences nu se bazează pe simpla comparație a unor fotografii din satelit. Cercetătorii au combinat mai multe serii de date: indicele de vegetație NDVI obținut prin MODIS, fluorescența indusă de Soare măsurată cu TROPOMI, concentrațiile atmosferice de CO2 observate de OCO-2, precipitațiile și fluxurile de carbon estimate cu modelul MiCASA. Pentru fluxurile de carbon și vegetație, analiza acoperă în principal perioada 2001–2024. Unul dintre rezultatele cele mai concrete este creșterea suprafeței totale ocupate de păduri, arbuști, pajiști și culturi în regiunea analizată. Autorii estimează un avans mediu de 162,2 ± 25,5 km² pe an. În paralel, NDVI a avut o tendință pozitivă de 6,8 × 10^-4 pe an, iar fluorescența asociată fotosintezei a crescut cu 6,1 × 10^-3 W/m²/sr/µm pe an. Creșterea este concentrată în special la marginile deșertului, nu în interiorul său dominat de dune mobile. Această diferență este esențială. Proiectul nu a transformat cei 337.600 km² de Taklamakan într-o pădure. Chiar studiul PNAS arată că intervențiile de vegetare sunt concentrate pe periferie, unde se află oazele, infrastructura, terenurile utilizate și sursele de apă care permit supraviețuirea plantelor. Cât carbon ar absorbi centura verde Autorii studiului au calculat pentru regiunea cu centură vegetală de la marginea deșertului un schimb net mediu anual de aproximativ -1,5 × 10^-9 kg carbon/m²/s, valoare pe care o echivalează cu o absorbție de aproximativ 1,74 tone CO2/ha/an. Semnul negativ al schimbului net de ecosistem indică, în acest calcul, că vegetația și solul absorb mai mult carbon decât eliberează. Studiul observă și o tendință de întărire a absorbției nete în ultimele două decenii. Schimbul net de ecosistem a avut o tendință de -5,2 × 10^-12 kg/m²/s/an, în timp ce producția primară netă a crescut mai repede decât respirația heterotrofă. În interpretarea autorilor, vegetația suplimentară de la periferia Taklamakanului începe astfel să funcționeze ca un absorbant biosferic de carbon. O altă observație privește sezonalitatea. Pentru lunile iulie-septembrie, studiul indică precipitații medii de aproximativ 16,3 mm/lună, față de 6,4 mm/lună în decembrie-februarie. NDVI crește de la aproximativ 0,07 la 0,13, iar fluorescența asociată fotosintezei de la 0,25 la 0,48 W/m²/sr/µm. Concentrația atmosferică de CO2 observată deasupra regiunii este cu aproximativ 3 ppm mai mică în perioada de vară analizată. Există însă un detaliu important pentru interpretarea rezultatelor: seria de precipitații ajustată sezonier nu prezintă o creștere semnificativă statistic pe termen lung. Tendința calculată este de numai 0,03 ± 0,16 mm/lună/an, în timp ce vegetația a crescut vizibil. Acesta este unul dintre argumentele folosite de autori pentru a lega schimbarea de intervenția umană, nu doar de o eventuală creștere a precipitațiilor. Centura de 3.046 km a fost închisă abia în 2024 Programul din care face parte proiectul Taklamakan a început în 1978 și este programat să continue până în 2050. Three-North Shelterbelt Forest Program acoperă nord-vestul, nordul și nord-estul Chinei și este prezentat de autoritățile chineze drept cel mai mare program de împădurire destinat combaterii deșertificării. La sfârșitul lui 2023, în jurul Taklamakanului existau aproximativ 2.761 km de centură de protecție. Mai rămânea un sector de circa 285 km în sudul și sud-estul deșertului, una dintre zonele cele mai expuse vântului și nisipului. Ultimul segment a fost închis la 28 noiembrie 2024. În funcție de apă și de teren, autoritățile folosesc metode diferite. În apropierea oazelor sunt plantate specii rezistente la secetă și se utilizează irigarea prin picurare. În zonele cu mai puțină apă sunt folosite bariere mecanice pentru fixarea nisipului, iar în unele sectoare panourile fotovoltaice reduc viteza vântului la suprafață și permit instalarea vegetației sub ele. Abordarea este mai apropiată de un sistem de protecție a terenului decât de o împădurire forestieră clasică. AGRONET.ro a prezentat recent și testele Chinei cu bariere din bambus, folosite pentru reducerea vitezei vântului, stabilizarea nisipului și colectarea precipitațiilor rare. În zonele aride, vegetația, barierele mecanice și administrarea apei sunt folosite împreună, tocmai pentru că plantarea arborilor nu este suficientă singură. Programul chinez vizează și protecția agriculturii Datele publicate de guvernul chinez arată că, de la lansarea programului Three-North, au fost împădurite aproximativ 32 de milioane de hectare, iar gradul de acoperire forestieră din regiunile incluse în program a crescut de la 5,05% la 13,84%. Autoritățile estimează că aproximativ 30 de milioane de hectare de teren agricol beneficiază de protecție împotriva eroziunii și a nisipului în cadrul acestui sistem. Aceste valori privesc întregul program Three-North, nu numai Taklamakanul. După închiderea inelului în 2024, lucrările nu s-au oprit. Pentru 2025, Xinjiang anunțase intervenții de împădurire pe aproximativ 796.000 de hectare, dintre care 562.666 de hectare pentru zona de primă linie a combaterii deșertificării din Taklamakan. Obiectivul era lărgirea și consolidarea centurii deja existente. Pentru fermele amplasate la limita zonelor aride, beneficiul imediat nu este carbonul, ci reducerea nisipului transportat de vânt, protecția culturilor și menținerea funcțională a irigațiilor și infrastructurii. Autoritățile chineze au raportat situații în care dunele avansau cu doi-trei metri pe an spre oaze, iar furtunile de nisip puteau deteriora foliile de protecție și culturile de bumbac. Concluzia privind carbonul este contestată chiar de cercetători chinezi Studiul din ianuarie 2026 a declanșat o discuție științifică importantă, absentă din multe dintre relatările despre „înverzirea” Taklamakanului. În iunie, cercetători ai Academiei Chineze de Științe conduși de Jiaojun Zhu au publicat în PNAS un comentariu asupra concluziilor studiului. Ei arată că Taklamakanul primește sub 80 mm de precipitații pe an, în timp ce evaporația potențială depășește 2.500 mm/an, ceea ce limitează sever dezvoltarea vegetației naturale permanente. Aceeași echipă contestă folosirea termenilor „sezon umed” și „sezon uscat” pentru un deșert hiper-arid. Cercetătorii arată că lunile decembrie-februarie coincid cu temperaturi medii de aproximativ -5°C, când activitatea fiziologică a plantelor este oricum foarte redusă. Diferența sezonieră de circa 3 ppm în concentrația de CO2 ar putea fi influențată și de variația sezonieră de 4–6 ppm observată la scară mult mai mare în emisfera nordică. O a doua analiză PNAS, semnată de Nan Xu, ridică o problemă statistică suplimentară. Tendința calculată pentru schimbul net de ecosistem este -5,2 × 10^-12 kg/m²/s/an, dar incertitudinea raportată este tot ±5,2 × 10^-12. Autorul consideră că, fără teste statistice suplimentare și fără comparații sistematice cu suprafețe neîmpădurite, atribuirea întregii tendințe de carbon proiectului de plantare necesită dovezi suplimentare. Xu amintește și că nisipurile Taklamakanului pot absorbi și elibera CO2 prin procese abiotice, independente de fotosinteză. Cercetări anterioare au estimat pentru perioada 2004–2017 un absorbant abiotic net de aproximativ 1,6 milioane de tone CO2 pe an, ceea ce complică separarea contribuției vegetației de cea a proceselor fizico-chimice din sol. Autorii studiului își mențin concluzia privind efectul vegetației Autorii cercetării inițiale au răspuns criticilor tot în PNAS. Ei argumentează că atribuirea nu se bazează doar pe variația sezonieră a CO2, ci pe convergența mai multor indicatori independenți: creșterea NDVI, intensificarea fluorescenței fotosintetice, extinderea suprafeței verzi cu aproximativ 162 km²/an și evoluția schimbului net de ecosistem. În acest sens, partea cea mai solidă a rezultatului este mai restrânsă decât formularea spectaculoasă „deșertul a devenit un absorbant de carbon”: periferia Taklamakanului s-a înverzit măsurabil, iar zonele vegetate prezintă o absorbție biosferică de carbon mai mare decât în trecut. Cât din această schimbare poate fi atribuit exclusiv programului de împădurire și cât poate fi extrapolat dincolo de centura verde rămâne subiect de dispută. Studiul inițial calculase teoretic că aplicarea ratei de 1,74 t CO2/ha/an asupra întregului Taklamakan ar putea însemna 58,7 milioane de tone de CO2 absorbite anual. Criticii atrag însă atenția că o asemenea extrapolare nu descrie o posibilitate practică: interiorul deșertului este dominat de nisipuri mobile și nu dispune de apa necesară pentru susținerea vegetației permanente pe o asemenea suprafață. Apa rămâne limita proiectului Aici se află probabil cea mai importantă lecție a Taklamakanului pentru alte regiuni aride. Vegetația de la marginea deșertului depinde de irigații, de apele subterane și de resursele de apă alimentate de regiunile montane din jur. Studiul inițial menționează aportul precipitațiilor și ninsorilor din munții învecinați, iar lucrările de teren folosesc inclusiv sisteme de irigare prin picurare. Comentariul Academiei Chineze de Științe indică o scădere a nivelului apelor subterane cu aproximativ 8,6 mm/an în unele zone, motiv pentru care bilanțul apei poate deveni mai important pe termen lung decât numărul de puieți plantați. Un sistem care fixează nisipul, dar consumă apă mai repede decât aceasta poate fi refăcută, nu poate fi extins nelimitat. Taklamakanul oferă astfel două rezultate distincte. Primul este deja vizibil și are legătură directă cu agricultura: o centură de 3.046 km protejează mai bine oazele, terenurile cultivate și infrastructura împotriva nisipului. Al doilea, legat de carbon, este promițător, dar încă se află în dezbatere științifică privind mărimea efectului și atribuirea sa. Pentru alte regiuni afectate de degradarea terenurilor, experiența chineză arată mai ales că refacerea suprafețelor aride cere simultan vegetație adaptată, bariere împotriva eroziunii, apă disponibilă și întreținere pe termen lung, nu simpla plantare masivă de arbori.

Citește știreaVezi categoria
Mere roșii așezate pe o masă de lemn lângă un coș de nuiele, cu o livadă în fundal.
Pomicultură și viticultură

Mere mai puține în Europa în 2026 – România păstrează totuși aproape 97% din producția sezonului trecut

Recolta europeană de mere se îndreaptă spre unul dintre cei mai slabi ani ai deceniului, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu o reducere mult mai mică decât marile state producătoare. Prognoza prezentată de Agrobiznes indică 430.000 de tone pentru România, cu 2,7% sub sezonul precedent, în timp ce Polonia ar pierde aproximativ 30% din recoltă. Datele oficiale publicate de World Apple and Pear Association stabilesc producția principalelor țări producătoare din UE la 9.496.047 de tone, cu 15,6% sub valoarea finală a sezonului anterior și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani. Diferența dintre România și principalii concurenți este importantă pentru piață. Cele 430.000 de tone estimate pentru producătorii români sunt cu numai 12.000 de tone sub nivelul de 442.000 de tone indicat pentru sezonul trecut. În schimb, Polonia, cel mai mare producător european, ar coborî la aproximativ 2,6 milioane de tone, de la circa 3,8 milioane de tone. Dacă prognozele se confirmă la recoltare, România ar reprezenta aproximativ 4,5% din volumul estimat pentru principalele țări producătoare europene. Polonia pierde peste un milion de tone de mere Reducerea poloneză este cea mai importantă prin volumul retras din piață. O recoltă de 2,6 milioane de tone ar însemna cu aproximativ 1,2 milioane de tone mai puțin decât în sezonul precedent. Polonia are o influență majoră atât asupra pieței merelor pentru consum proaspăt, cât și asupra segmentului industrial, iar modificarea ofertei sale poate schimba fluxurile comerciale din Europa. Situația este cu atât mai relevantă pentru România cu cât AGRONET.ro a relatat recent despre extinderea piețelor de export pentru merele poloneze. Polonia pregătește inclusiv accesul pe piața din Filipine, ceea ce arată presiunea sectorului de a găsi noi destinații comerciale și capacitatea infrastructurii poloneze de a livra fructe pe distanțe mari. Estimările prezentate pentru alte state indică, de asemenea, reduceri importante: ȚaraProducție estimată în 2026Evoluție anualăPolonia2,60 milioane toneaproximativ -30%Italia2,25 milioane toneaproape stabilăFranța1,16 milioane tone-24%Germania1,01 milioane tone-10%România430.000 tone-2,7%Țările de Josaproximativ 200.000 tone-17%Belgia195.000 tone-25%Austriaaproximativ 90.000 tone-35% În termeni procentuali, Austria ar avea cea mai puternică reducere dintre țările menționate, dar impactul Poloniei asupra balanței europene este mult mai mare prin cantitatea pierdută. Îngheț, secetă și episoade de vreme severă în livezile europene World Apple and Pear Association arată că sezonul a combinat mai multe fenomene nefavorabile în regiunile pomicole: înghețuri puternice în februarie, episoade de îngheț până spre sfârșitul lunii aprilie, valuri prelungite de căldură și secetă, precum și grindină și ploi abundente în anumite zone. La momentul prezentării prognozei, unele regiuni erau încă afectate de temperaturi nefavorabile și deficit de apă, astfel că estimările vor continua să fie urmărite pe parcursul campaniei. Scăderea nu este limitată la un singur soi. WAPA estimează pentru Golden Delicious o producție de 1.809.982 de tone, cu 11,1% mai mică, iar Gala ar coborî cu 8,9%, la 1.362.797 de tone. Pentru Red Delicious este prognozată o reducere de 5,3%, la 496.522 de tone, iar Idared ar pierde 19,7%, până la 415.559 de tone. SoiulProducție estimatăEvoluțieGolden Delicious1.809.982 tone-11,1%Gala1.362.797 tone-8,9%Red Delicious496.522 tone-5,3%Idared415.559 tone-19,7% Merele pentru procesare scad cu aproximativ un sfert O parte importantă a presiunii se mută spre industria de procesare. Cantitatea de mere destinată acestui segment este estimată la aproximativ 2,8 milioane de tone, cu 25% sub sezonul precedent. La nivelul actualei prognoze, acest volum reprezintă aproape 30% din producția europeană estimată pentru principalele state producătoare. Dimensiunea mai redusă a fructelor prognozată în mai multe țări poate influența însă repartiția finală dintre consumul în stare proaspătă și procesare. Calibrul, aspectul și calitatea obținute până la recoltare vor decide cât din producție intră pe piața proaspătă și cât ajunge la fabricile de suc, concentrat și alte produse procesate. Pentru producătorii români, diferența dintre o recoltă valorificată imediat și una păstrată pentru perioade cu ofertă mai redusă depinde tot mai mult de infrastructura post-recoltare. AGRONET.ro a analizat rolul depozitării, sortării și ambalării în sectorul românesc al merelor: camerele frigorifice și atmosfera controlată permit prelungirea perioadei de vânzare și reduc dependența de comercializarea rapidă în timpul recoltării. România pierde puțin într-o Europă cu ofertă mult mai mică Pentru pomicultorii români, cifra centrală a prognozei nu este scăderea de 2,7% luată separat, ci diferența față de deteriorarea mult mai puternică a ofertei europene. România ar păstra aproape 97% din volumul sezonului trecut, în timp ce recolta principalelor state producătoare din UE este prognozată să scadă cu 15,6%. Acest raport poate deveni important în perioada de comercializare, mai ales dacă reducerea din Polonia, Franța, Germania, Belgia și Austria se confirmă. O ofertă europeană mai mică nu stabilește singură prețul primit de fermier, dar reduce cantitatea disponibilă într-o piață în care calitatea, calibrul, capacitatea de depozitare și accesul la cumpărători vor conta decisiv. Prognoza mai arată și o problemă structurală. Suprafața livezilor de măr din Europa este indicată la aproximativ 456.000 de hectare în 2025, față de 523.000 de hectare în 2015, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 67.000 de hectare, respectiv aproape 13%, într-un deceniu. În aceste condiții, revenirea producției după un sezon slab depinde nu numai de vreme, ci și de capacitatea sectorului de a menține livezile productive și de a investi în infrastructura necesară valorificării fructelor.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat cu brațele încrucișate, lângă un câmp irigat cu pivoți și panouri solare pentru pomparea apei.
Utilaje & Tehnologie

De la generatoare diesel la panouri fotovoltaice – Cum a modernizat familia Vlad ferma din Piscu

Familia Vlad irigă peste 1.900 din cele 2.100 de hectare ale fermei, iar investițiile făcute la Piscu, în județul Galați, arată ce înseamnă digitalizarea atunci când este legată direct de costurile exploatației. Vlad Pavel și fiii săi, Sacha și Samuel, au explicat pentru Radio România Antena Satelor că pivoții automatizați pot fi porniți de pe telefon, electrovalvele controlează de la distanță alimentarea cu apă, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor. Cazul este relevant pentru fermele mari tocmai pentru că nu prezintă digitalizarea ca pe o colecție de echipamente. În exploatația familiei Vlad, tehnologia rezolvă trei probleme foarte concrete: lipsa oamenilor pentru operațiunile repetitive, costul energiei pentru pompare și necesitatea de a administra peste 2.000 de hectare într-un interval scurt de lucru. Sacha Vlad: picurarea produce bine, dar cere mai multă muncă Ferma utilizează aproape toate variantele importante de irigare întâlnite în cultura mare: pivoți, tamburi, picurare la suprafață, picurare subterană și coloane de irigații. Diferența nu este doar tehnică. Este și una de manoperă. „Este mai eficientă. S-a văzut și la producție, dar este mai scumpă”, spune Sacha Vlad despre irigarea prin picurare. Costul suplimentar apare inclusiv din montarea și strângerea instalației. În schimb, un pivot deja instalat și automatizat poate funcționa cu mult mai puțină intervenție umană. În ferma din Piscu, pivoții pot fi porniți de pe telefon, iar apa poate fi comandată prin electrovalve. Asta nu înseamnă că automatizarea reduce automat cantitatea de apă consumată — economia de apă depinde și de programarea udărilor, necesarul culturii și condițiile din sol — dar reduce deplasările și operațiunile manuale necesare funcționării sistemului. Sistem folosit în fermăPrincipalul avantaj descrisPrincipala limită indicatăPivot automatizatoperare de la distanță, intervenție umană redusănecesită investiție și infrastructurăTamburflexibilitate între parcelenecesită mutare și operarePicurare de suprafațăeficiență bună și efect asupra producțieimontare, strângere și manoperăPicurare subteranăinstalație integrată permanent în parcelăinvestiție inițială mai complexăColoane de irigațiipermit distribuirea apei în terennecesită oameni pentru mutare Familia nu a publicat costurile pe hectar ale fiecărei tehnologii și nici diferențele exacte de producție, astfel că sistemele nu pot fi comparate financiar doar din aceste declarații. Investițiile în irigații au început cu peste zece ani în urmă Actualul nivel de tehnologizare nu a apărut într-un singur proiect. Samuel și Sacha Vlad explicau încă din 2023 pentru Agrobiznes că familia se concentrează puternic pe irigații din 2015, folosind pivoți, tamburi și picurare. Tot atunci, tractoarele și utilajele fermei erau dotate cu sisteme GPS și autoghidare. Cei doi frați sunt ingineri agronomi și au absolvit Facultatea de Agricultură din Iași. Ferma este axată pe cultura mare, cu grâu, orz, rapiță, porumb și soia. În 2023, suprafața administrată era indicată la aproximativ 2.000 de hectare; informațiile actuale prezentate de Antena Satelor ridică exploatația la aproximativ 2.100 de hectare. Această evoluție explică și împărțirea actuală a responsabilităților. Sacha gestionează în principal irigațiile, Samuel urmărește fluxul tehnologic, de la pregătirea terenului până la recoltare, iar Vlad Pavel se ocupă în special de achiziții și vânzări. Panourile fotovoltaice au înlocuit o parte din motorina pentru irigații O mare suprafață irigată înseamnă și un consum energetic important. Vlad Pavel spune că înainte ferma folosea generatoare pentru alimentarea instalațiilor și consuma cantități importante de motorină. „Am mai scăzut din costuri datorită panourilor fotovoltaice, care ne alimentează cu curent.” Sursa nu precizează puterea fotovoltaică instalată, investiția totală, producția anuală de electricitate sau economia exprimată în lei. Prin urmare, nu poate fi calculată perioada de amortizare a sistemului familiei Vlad. Modelul are însă o logică economică favorabilă pentru irigații: o parte importantă a consumului electric apare în lunile cu radiație solară ridicată, când instalația fotovoltaică produce cel mai mult. Cu cât o fermă reușește să consume direct energia în momentul producerii, cu atât depinde mai puțin de energia preluată din rețea sau de alte surse. AGRONET.ro a analizat această problemă pentru fermele cu panouri fotovoltaice: panourile pot reduce factura, dar investiția trebuie dimensionată după profilul real al consumului, racordare, invertor și eventuala stocare. Un sistem fotovoltaic conectat la rețea nu asigură automat funcționarea fermei în timpul unei pene de curent dacă nu este proiectat și pentru această situație. Fermierii pot depune acum proiecte pentru energie solară Exemplul de la Piscu apare într-un moment în care este deschisă și o linie națională pentru asemenea investiții. AFIR primește până la 14 august 2026 proiecte pentru capacități noi de producere a energiei solare destinate autoconsumului în agricultură și industria alimentară. Alocarea sesiunii este de 265 de milioane de euro. Schema prevede: 145 de milioane de euro pentru capacități de cel mult 1 MW;120 de milioane de euro pentru capacități de peste 1 MW;ajutor de stat de 100% nerambursabil în limita a 650.000 euro/MW pentru capacități de maximum 1 MW;până la 550.000 euro/MW pentru capacități de peste 1 MW;posibilitatea realizării investiției cu sau fără capacitate de stocare. Finanțarea se acordă prin procedură concurențială, iar procentul de 100% nu înseamnă automat că orice investiție sau orice cost al fermei este eligibil. Condițiile, activitățile acceptate și cheltuielile trebuie verificate în ghidul aplicabil sesiunii. Pentru fermele care analizează producția proprie de electricitate, AGRONET.ro urmărește investițiile și evoluțiile din sector în secțiunea Electro Ferma. România încă folosește puțin agricultura de precizie Ferma familiei Vlad se află într-o categorie care încă nu este reprezentativă pentru majoritatea exploatațiilor românești. Datele Eurostat pentru 2023, analizate de AGRONET.ro, indică utilizarea tehnologiilor de agricultură de precizie în aproximativ 10–15% dintre fermele din România, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană. La nivelul UE, circa 18% dintre exploatații foloseau cel puțin o tehnologie de precizie, dar acestea administrau aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată. Diferența arată că digitalizarea este mult mai concentrată în fermele mari. Structura agriculturii românești explică parțial fenomenul. În 2023 existau 2,859 milioane de exploatații, cu o suprafață medie de numai 4,39 hectare. Investițiile în autoghidare, automatizare, senzori sau programe de management sunt mult mai ușor de justificat economic atunci când echipamentele lucrează mii de hectare. Cazul de la Piscu este exact un asemenea exemplu: același sistem de control, același GPS și aceeași infrastructură sunt utilizate pe o suprafață suficient de mare pentru ca orele de muncă și consumurile economisite să se multiplice. Următorul pas: tratamentul aplicat doar unde există problema Familia Vlad folosește deja GPS și monitorizarea parcelelor pe hartă. În discuția de la Antena Satelor, fermierii au indicat ca direcție următoare și echipamentele care identifică plantele sau buruienile și aplică tratamentul numai acolo unde este necesar. Sacha Vlad rezumă astfel strategia fermei: „În viitorul apropiat, trebuie să investim cât mai mult în digitalizare și să îmbrățișăm digitalizarea pentru a reduce costurile și a fi cât mai rentabili.” Aceasta este și diferența dintre simpla achiziție a unui utilaj modern și digitalizarea reală a unei exploatații. GPS-ul reduce suprapunerile, automatizarea irigației reduce necesarul de intervenții manuale, iar energia proprie poate diminua una dintre cele mai mari cheltuieli ale irigațiilor. AGRONET.ro urmărește separat tehnologiile de agricultură de precizie în secțiunea Utilaje & Tehnologie, de la autoghidare și control pe secțiuni până la tratamente selective și automatizare. Pentru familia Vlad, modernizarea nu a însemnat eliminarea oamenilor din fermă. A însemnat mutarea lor de la pornirea manuală a instalațiilor și mutarea echipamentelor către supraveghere, planificare și decizie. Pe o exploatație de peste 2.000 de hectare, aceasta poate fi una dintre cele mai importante economii aduse de tehnologie: mai puțin timp consumat pentru a face utilajul să funcționeze și mai mult timp pentru a decide unde, când și cât trebuie folosit.

Citește știreaVezi categoria
Grup de adolescenți pe un teren cultivat, lângă o stropitoare verde, cu pădure pe fundal.
Educație agricolă

Adolescenții lasă telefoanele și pun mâna pe sapă: zeci de copii din marile orașe învață agricultură într-un campus din Argeș

La Vulturești, adolescenții învață agricultura direct în grădină, prin activități care îi pun să ude culturile și să participe la întreținerea lor. Asociația BookLand, organizatorul programului, a documentat pe 6 august 2026 lucrul grupei de adolescenți în grădina campusului din Argeș, înainte ca AGRO TV să publice, pe 8 august, detalii despre activitățile de legumicultură și declarațiile profesorului Alexandru Pașol. Programul face parte din Școala de vară BookLand, organizată între 6 iulie și 4 septembrie 2026 în Campusul BookLand din satul Vulturești. Activitățile se desfășoară de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00, iar programul oficial include ateliere practice, activități educaționale și creative și lucru în aer liber pentru copii de la clasa pregătitoare până la liceu. Accesul este gratuit. Irigarea și plivitul sunt învățate direct în lotul agricol Pentru grupa de adolescenți, agricultura nu este prezentată numai prin explicații. Profesorul Alexandru Pașol a declarat pentru AGRO TV că participanții au peste 13 ani și lucrează în lotul agricol al campusului, unde învață când și cum se irigă legumele și participă la îndepărtarea buruienilor. Majoritatea provin din orașe mari și, potrivit profesorului, nu au în mod obișnuit posibilitatea de a vedea cum este organizată și întreținută o grădină sau o livadă. Activitățile descrise pentru program acoperă mai multe etape ale lucrului cu plantele: ActivitateContactul practic al elevilorIrigarea legumelorobservă momentul și modul în care culturile sunt udateÎntreținerea culturilorparticipă la plivit și îndepărtarea buruienilorDezvoltarea plantelorurmăresc trecerea de la răsad la produs maturRecoltareaculeg produsele ajunse la maturitatePomiculturaintră în contact cu testarea soiurilor și criteriile de recoltare Unul dintre participanți, Mădălin, venit din Otopeni, a relatat că experiența sa include atât curățarea culturilor de buruieni, cât și recoltarea. Experiența practică este astfel mult mai apropiată de lucrările efective dintr-o exploatație decât de o simplă prezentare despre agricultură. De la grădina campusului la cercetarea pomicolă Programul descris de AGRO TV include și contactul cu pomicultura. Adolescenții merg în loturile experimentale ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, unde specialiștii le prezintă modul în care sunt testate soiurile și criteriile urmărite la recoltarea fructelor destinate comercializării. Legătura cu institutul nu este izolată în programul BookLand. Organizatorul a documentat separat, în iulie 2026, o vizită a unei alte grupe de copii la aceeași instituție de cercetare, unde participanților le-au fost prezentate specii pomicole și activitatea de cercetare. Astfel, traseul educațional combină două niveluri diferite: lucrările elementare care țin o grădină productivă — udare, combaterea buruienilor și recoltare — și activitatea specializată dintr-o unitate de cercetare pomicolă. România are puțini manageri de ferme cu pregătire agricolă completă Activitățile de la Vulturești au loc într-un sector în care formarea agricolă formală rămâne redusă. Datele Eurostat pentru 2023, analizate anterior de AGRONET.ro, arată că numai 1% dintre managerii exploatațiilor agricole din România aveau pregătire agricolă completă, comparativ cu 9,7% la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 94,5% dintre managerii români se bazau în principal pe experiența practică. Contactul timpuriu cu agricultura nu înlocuiește liceul agricol, facultatea sau calificarea profesională. Poate însă face mai ușor de înțeles ce presupun meseriile din domeniu: lucrul cu plantele, observația în teren, tehnologia, cercetarea și deciziile care influențează producția. În paralel apar și programe dedicate tinerilor care au ales deja pregătirea agricolă. Din august 2026, inițiativa „Mândru să fiu fermier” sprijină 85 de elevi din patru licee agricole, în timp ce la Iași Campusul AGRITECH pregătește infrastructură pentru formare practică în agricultură, industria alimentară și domenii tehnice. Pentru programul de la Vulturești, utilitatea imediată este mai simplă: adolescenți care provin în mare parte din mediul urban ajung să vadă direct cum se întreține o cultură și ce se întâmplă între răsad și recoltare. Pentru o parte dintre ei, experiența poate rămâne o activitate de vacanță; pentru alții, poate fi primul contact concret cu horticultura, agronomia sau cercetarea agricolă.

Citește știreaVezi categoria
Ciori zburând și stând pe capitule de floarea-soarelui deteriorate, într-un lan sub cer senin.
Faună sălbatică

Fermierii cer schimbarea regulilor privind intervențiile împotriva ciorilor – Zeci de hectare sunt afectate în Iași

Fermierii din Iași reclamă pierderi mari la floarea-soarelui din cauza stolurilor de ciori, iar măsurile de speriere folosite în câmp au efect doar temporar. Într-o exploatație de 320 de hectare, aproximativ 35 de hectare ar fi afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare ar avea pierderi estimate la 20–30%, potrivit informațiilor prezentate de Radio România Antena Satelor. Fermierii spun că problema nu se limitează la producția pierdută, deoarece paza culturilor și folosirea repetată a dispozitivelor de alungare adaugă costuri suplimentare. Atacurile pot începe încă de la semănat, când păsările consumă semințele sau smulg plantele tinere, și pot reapărea după formarea semințelor de floarea-soarelui, cât timp acestea sunt încă moi. În această etapă, stolurile pot provoca pierderi severe într-un interval scurt, mai ales pe parcelele unde presiunea păsărilor se repetă zilnic. Tunurile sonore mută problema între parcele Ion Noțingăr, fermier din județul Iași, spune că stolurile pot număra mii de păsări și că mijloacele sonore folosite pentru protecția culturii nu le țin departe pentru mult timp. „Cu 20 de minute înainte erau peste 10.000 de ciori. Vin în stoluri, se așază pe culturile agricole și le distrug, iar după 30–40 de minute se ridică și pleacă în alte lanuri, la alți fermieri.” Dispozitivele sonore pot alunga temporar păsările, dar acestea se deplasează spre alte sole și pot reveni ulterior. Elvis Iulian Mocanu arată că fermele ajung astfel să suporte și cheltuieli cu personalul trimis permanent pe teren pentru pază și îndepărtarea stolurilor. Problema eficienței limitate a mijloacelor de descurajare a fost prezentată și anterior de AGRONET.ro. Fermierii intervievați folosesc petarde, tunuri acustice și prezența oamenilor în câmp, însă păsările se adaptează la zgomotele repetate, iar protecția permanentă a unor suprafețe de sute de hectare este dificilă. Producția poate coborî la câteva sute de kilograme pe hectar Pe suprafețele grav atacate, diferența dintre producția așteptată și cantitatea recoltată poate deveni foarte mare. Elvis Iulian Mocanu estimează că, pe unele parcele, o cultură de la care s-ar fi putut obține între 2 și 4 tone la hectar ar putea rămâne cu numai 100–200 de kilograme la hectar. Un caz similar documentat anterior de AGRONET.ro indica o producție potențială de 4–4,5 tone la hectar, redusă până la aproximativ 200 de kilograme pe hectar în zonele cele mai puternic atacate. În acel material, gradul de afectare raportat pe unele parcele ajungea aproape de 90%. La reperul de piață analizat atunci de AGRONET.ro, de 2.487 de lei pe tonă pentru media națională de referință a florii-soarelui, aferentă perioadei 6–12 iulie 2026 și condiției de livrare la plecarea din siloz, pierderea teoretică pentru o cultură de 4 tone la hectar putea depăși 8.000 de lei la hectar dacă gradul de afectare ajungea la 90%. Calculul era orientativ, nu un preț garantat sau o ofertă de cumpărare. Seceta amplifică pierderile din câmp Atacul păsărilor apare într-un an în care cultura de floarea-soarelui este deja afectată de temperaturile ridicate și deficitul de apă. În iulie 2026, serviciul MARS al Comisiei Europene a redus prognoza medie de randament pentru floarea-soarelui în Uniunea Europeană de la 2,08 la 1,94 tone la hectar, o corecție de aproximativ 6,7%. Pentru fermele în care cele două probleme se suprapun, pierderea poate apărea în două etape: seceta reduce formarea și umplerea semințelor, iar păsările consumă ulterior o parte din producția rămasă. Fermierii reclamă limitele intervențiilor legale Agricultorii intervievați la Iași cer modificarea cadrului legal astfel încât, în zonele cu stoluri numeroase și pagube repetate, să poată fi aplicate măsuri mai eficiente. Ion Noțingăr spune că a informat primăria pentru a fi contactată asociația de vânătoare, însă la momentul interviului nu primise un răspuns. Fermierul afirmă că, într-o discuție telefonică, i s-ar fi comunicat că norma de recoltare pentru ciori, de aproximativ 90 de exemplare, fusese deja realizată, în condițiile în care el estima că în zonă se aflau peste 10.000 de păsări. Valoarea reprezintă relatarea fermierului și nu o situație oficială verificată pentru întregul fond cinegetic. Din punct de vedere juridic, termenul generic „ciori” nu este suficient pentru stabilirea regimului aplicabil. Specia trebuie identificată înaintea unei intervenții care depășește simpla alungare a păsărilor, deoarece regimul juridic și eventualele cote sau proceduri pot diferi în funcție de specie și de situația concretă. Documentarea pagubelor devine importantă În lipsa unei soluții care să elimine rapid atacurile, fermierii pot documenta sistematic situația din fiecare parcelă. Sunt utile în special: data și parcela pe care apar stolurile;suprafața afectată;fotografii și înregistrări realizate în zile diferite;procentul estimat al pierderilor;producția estimată înaintea atacului;mijloacele de speriere folosite;producția obținută efectiv la recoltare. În acest moment nu există în materialele analizate o evaluare oficială centralizată a suprafețelor afectate de ciori la nivelul județului Iași. Cifrele disponibile descriu situații raportate de fermieri și nu pot fi extrapolate automat la întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui.

Citește știreaVezi categoria
Mai mulți miei cu blană albă și pete negre stau înghesuiți într-un spațiu închis de transport.
Siguranță

ANSVSA caută 41 de miei fără trasabilitate după oprirea unui transport ilegal

Un transport ilegal cu 92 de miei a expus o breșă gravă de trasabilitate, după ce 41 dintre animale nu au mai fost găsite la sosirea inspectorilor DSVSA Alba, relatează Digi24, citând informațiile comunicate de ANSVSA. Autoutilitara a fost oprită la 1 august 2026, în timpul unui filtru rutier organizat de Inspectoratul de Poliție Județean Alba. Șoferul nu a putut prezenta documentele veterinare obligatorii și nici acte care să dovedească proveniența legală și statutul sanitar al animalelor. Inspectorii veterinari au fost chemați pentru evaluarea lotului și stabilirea măsurilor necesare. La sosirea acestora au mai fost identificate numai 51 dintre cele 92 de animale înregistrate inițial de polițiști. Mieii rămași au fost uciși de urgență, iar cadavrele au fost transportate la o unitate autorizată de ecarisare. Poliția caută animalele și exploatația de origine Polițiștii încearcă să localizeze cele 41 de animale care lipsesc și să stabilească proveniența întregului lot. Ancheta trebuie să identifice inclusiv exploatația de origine, traseul transportului și persoanele implicate în deplasarea animalelor fără documente. ANSVSA consideră situația un risc epidemiologic major deoarece autoritățile nu cunosc: exploatația din care provin mieii;traseul parcurs înaintea opririi autoutilitarei;exploatațiile sau persoanele la care ar fi putut ajunge animalele lipsă;statutul sanitar și imunitar al lotului;eventualele contacte cu alte ovine și caprine. Informațiile publicate nu arată că mieii ar fi fost confirmați cu pesta micilor rumegătoare sau cu o altă boală. Măsura de urgență a fost justificată de ANSVSA prin lipsa totală a trasabilității și imposibilitatea stabilirii statutului sanitar al animalelor. Lipsa documentelor împiedică urmărirea unui posibil focar Pentru transport, șoferul ar fi trebuit să dețină formularul de mișcare, certificatul de sănătate și documentele care atestă proveniența animalelor. Identificarea prin crotalii și înregistrarea corectă a intrărilor și ieșirilor din exploatații permit autorităților să refacă traseul animalelor atunci când apare o suspiciune de boală. AGRONET.ro a prezentat anterior problemele sistemului de identificare și trasabilitate a ovinelor. Pentru controlul bolilor și reluarea comerțului, autoritățile trebuie să poată urmări transporturile, centrele de colectare și mișcările dintre exploatații și să separe efectivele sănătoase de animalele cu statut sanitar incert. Diferențele dintre situația din ferme și evidențele oficiale reprezintă o altă vulnerabilitate. Inspecțiile pentru verificarea efectivelor de ovine și caprine continuă până la 31 august 2026, iar animalele neidentificate pot îngreuna stabilirea originii unui focar și identificarea exploatațiilor de contact. Controalele rutiere vor fi intensificate ANSVSA a anunțat că filtrele rutiere organizate împreună cu Poliția vor continua zilnic pe drumurile publice. Verificările urmăresc transporturile fără crotalii și documente veterinare, într-o perioadă în care sectorul ovin este deja afectat de restricțiile sanitare și comerciale. Pentru crescători și transportatori, cazul din Alba arată importanța verificării documentelor înaintea oricărei deplasări. Numărul animalelor transportate trebuie să corespundă actelor și evidențelor exploatației, iar fiecare exemplar trebuie să poată fi identificat. Incidentul intervine în timp ce fermele așteaptă relaxarea restricțiilor comerciale. La 5 august 2026, exporturile de ovine nu aveau încă un calendar confirmat de reluare. Capacitatea autorităților de a controla mișcarea animalelor și de a demonstra trasabilitatea efectivelor rămâne una dintre condițiile necesare pentru redeschiderea piețelor.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1535BCE · 7 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

209,44 EUR/taprox. 1.099 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

191,70 EUR/taprox. 1.004 RON/tPerioada până la 5 iul. · publicată 9 iul.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

193,02 EUR/taprox. 1.013 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.