Cont
Fermier lucrează la structura unui solar din lemn, printre rânduri de plante verzi cultivate sub folie.

Solariile din lemn pun probleme la DR-14 – Fermierii cer clarificări înainte de sesiunea de 50.000 de euro

Legumicultorii cu solarii din lemn riscă să piardă avantajul DR-14 chiar înainte de deschiderea sesiunii din 1 septembrie 2026. Cristina Chicoșu, președinta Cooperativei Legume Proaspete și Sănătoase Matca, a semnalat pentru Agrointeligența că forma actuală a Ghidului solicitantului pune probleme fermierilor care vor să modernizeze spații protejate existente pe structură de lemn, în timp ce condițiile tehnice pentru investițiile în legumicultură sunt construite în jurul structurilor metalice. Problema este importantă mai ales în Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole ale țării, unde numeroase solarii au fost construite în timp din lemn. Fermierii nu cer neapărat finanțare pentru a ridica spații noi, ci posibilitatea de a reabilita și moderniza construcțiile pe care deja le folosesc.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  2. Ziua câmpului / Culturi vegetaleAgro Fest Connect 2026, Rediu (Cluj)
    Data
    02 sept. 2026, 15:30
    Locația
    Platforma Experimentală Rediu, Rediu, România

    Zi de câmp pe platforma experimentală de porumb și floarea-soarelui de la Rediu, cu participarea fermierilor, furnizorilor de agribusiness și specialiștilor.

  3. Expoziție / HorticulturăExpoziție de peste 20 de soiuri de struguri la USAMV Cluj-Napoca
    Data
    04 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Platoul central al campusului USAMV Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, România

    Expoziție cu peste 20 de soiuri de struguri de masă, inclusiv varietăți românești și fără semințe.

  4. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  5. Expoziție / UtilajePotatoEurope și SugarBeet Expo 2026, la Springe
    Data
    09 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Rittergut Gestorf 1, Springe, Germania

    Expoziții agricole dedicate cartofului și sfeclei de zahăr, cu demonstrații de utilaje, robotică și tehnologii digitale în câmp.

  6. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  7. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  8. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  9. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  10. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  11. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  12. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Lucrări agricole de dimineață într-un câmp, sub cer cu nori de vară
Meteo & Climă

Meteo agricol România 30 august 2026, ora 5: caniculă în Maramureș, riscuri pentru lucrările de dimineață

La 30 aug. 2026, 05:00, fereastra de lucru până la prânz este în general favorabilă în majoritatea regiunilor pentru acces în parcele, transport și organizarea recoltării. Maramureșul este zona care cere cea mai atentă verificare locală: probabilitatea maximă de precipitații ajunge la 57%, iar rafalele pot atinge 22,5 km/h. În toate regiunile sunt semnalate canicula și disconfortul termic, astfel că lucrările solicitante trebuie concentrate în partea mai răcoroasă a intervalului de dimineață. Orientare rapidă înainte de intrarea în câmp Favorabil pentru transport și lucrări în câmp: Banat, Crișana, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și zona montană, cu verificarea punctuală a accesului.Prudență în Maramureș: ploaia probabilă și vântul pot limita tratamentele și pot impune reevaluarea parcelei înainte de utilaje.Irigarea nu este indicată ca presantă în niciuna dintre mediile regionale; decizia rămâne condiționată de verificarea apei din sol și de starea culturii.Pentru tratamente, evitați intervalele cu vânt, frunză umedă, ploaie apropiată sau disconfort termic în creștere. Banat: acces bun, cu disconfort termic în creștere În Banat, cerul înnorat și vântul slab susțin o dimineață funcțională pentru deplasări și lucrări de câmp. Lipsa precipitațiilor estimate în fereastra urmărită permite planificarea recoltării și transportului, însă semnalul de caniculă justifică evitarea prelungirii muncii fizice spre partea mai caldă a zilei. IndicatorSituația până la prânzTemperatură19–28°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 19%.Vânt și rafale4,5 km/h, rafale de până la 5 km/h.Umiditate / evapotranspirație66,5%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăIntrarea în câmp și transportul sunt favorabile; tratamentele doar după verificarea locală a vântului și a frunzei. Crișana: dimineață potrivită pentru transport Crișana pornește cu umezeală ridicată a aerului, dar fără ploaie estimată în intervalul de lucru. Rafalele pot ajunge la 15 km/h, deci pentru operațiunile care cer aplicare uniformă este necesară evaluarea vântului direct în parcelă. Transportul și accesul utilajelor au condiții bune dimineața. IndicatorSituația până la prânzTemperatură18,5–28°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 23%.Vânt și rafale6 km/h, rafale de până la 15 km/h.Umiditate / evapotranspirație80%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăTransportul și lucrările în câmp sunt recomandate; pentru tratamente, evitați intervalele cu rafale. Maramureș: ploaia probabilă limitează operațiunile sensibile Maramureșul are cea mai precaută situație a dimineții. Nebulozitatea, umiditatea de 83% și probabilitatea maximă de ploaie de 57% pot întârzia uscarea suprafețelor și pot afecta aderența sau calitatea intervențiilor. Cantitatea estimată este mică, însă riscul de apariție a ploii și rafalele justifică amânarea tratamentelor și verificarea parcelei înainte de recoltare ori transport. IndicatorSituația până la prânzTemperatură16,5–23°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0,055 mm, echivalent 0,055 l/m²; probabilitate maximă 57%.Vânt și rafale7 km/h, rafale de până la 22,5 km/h.Umiditate / evapotranspirație83%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz, cu atenție la evoluția locală.Decizie practicăAmânați tratamentele; verificați accesul și umezeala înainte de utilaje sau transport. Transilvania: vreme liniștită, cu controlul umezelii de dimineață În Transilvania, condițiile sunt stabile pentru pregătirea fluxului de lucru. Umiditatea ridicată de la începutul intervalului poate menține roua local, de aceea tratamentele se decid numai după uscarea frunzei. Pentru recoltare, transport și activități în câmp, riscul meteo rămâne redus în fereastra analizată. IndicatorSituația până la prânzTemperatură17,1–24,8°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0,087 mm, echivalent 0,087 l/m²; probabilitate maximă 29%.Vânt și rafale5,2 km/h, rafale de până la 15,7 km/h.Umiditate / evapotranspirație83,9%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăSe poate intra în câmp; pentru tratamente, așteptați dispariția umezelii de pe vegetație. Moldova: fereastră utilă pentru intervenții scurte Moldova are o dimineață cu vânt slab și precipitații estimate nesemnificative. Probabilitatea de ploaie rămâne sub o treime, ceea ce permite organizarea lucrărilor curente, inclusiv a tratamentelor doar în zonele unde frunza este uscată și vântul rămâne redus. Pe fondul încălzirii spre prânz, activitățile solicitante se programează prioritar dimineața. IndicatorSituația până la prânzTemperatură17,6–24,8°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0,034 mm, echivalent 0,034 l/m²; probabilitate maximă 28%.Vânt și rafale6,8 km/h, rafale de până la 10 km/h.Umiditate / evapotranspirație69%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; tratamentele pot fi evaluate dimineața, după controlul rouăi. Dobrogea: start cald și uscat pentru logistică Dobrogea intră în zi cu temperatură deja ridicată și fără precipitații estimate până la prânz. Vântul este moderat ca intensitate, iar lucrările de recoltare și transport pot fi organizate de dimineață. Pentru culturile sensibile la stres hidric, lipsa unei nevoi urgente de irigare în datele regionale nu înlocuiește controlul umidității din sol. IndicatorSituația până la prânzTemperatură20–27°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 10:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 19%.Vânt și rafale8,5 km/h, rafale de până la 13 km/h.Umiditate / evapotranspirație69%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăBun pentru transport și acces în câmp; limitați expunerea echipelor pe măsura încălzirii. Muntenia: câmp practicabil, cu ploi locale de urmărit În Muntenia, cantitatea estimată de precipitații rămâne redusă, însă probabilitatea maximă ajunge la 28%. Parcela trebuie verificată punctual înaintea utilajelor, mai ales unde au existat umezeală sau ploi recente. Vântul slab susține activitățile curente, iar căldura în creștere recomandă folosirea primei părți a zilei pentru lucrările mai solicitante. IndicatorSituația până la prânzTemperatură19–25°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0,254 mm, echivalent 0,254 l/m²; probabilitate maximă 28%.Vânt și rafale5,6 km/h, rafale de până la 9,6 km/h.Umiditate / evapotranspirație66,6%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăIntrarea în câmp este favorabilă după verificarea locală; urmăriți apariția ploii înainte de tratamente. Oltenia: uscat la început, dar cu atenție la ploi izolate Oltenia are o fereastră de lucru utilizabilă pentru recoltare, transport și activități în câmp. Probabilitatea maximă de precipitații de 32% și cantitatea estimată redusă nu indică un blocaj general, însă nu susțin operațiuni care depind de un interval uscat garantat. Umiditatea ridicată impune verificarea uscării culturilor furajere înainte de cosit sau balotat. IndicatorSituația până la prânzTemperatură17,6–25,6°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0,444 mm, echivalent 0,444 l/m²; probabilitate maximă 32%.Vânt și rafale4 km/h, rafale de până la 8,8 km/h.Umiditate / evapotranspirație82,8%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; nu începeți uscarea sau balotarea fără controlul umezelii locale. București-Ilfov: condiții bune, cu debut termic deja ridicat În București-Ilfov, probabilitatea de ploaie este cea mai redusă dintre regiunile analizate, iar vântul rămâne slab. Temperatura de dimineață este însă peste 21°C în fereastra de lucru, ceea ce susține planificarea rapidă a operațiunilor agricole și logistice înainte de accentuarea disconfortului termic. IndicatorSituația până la prânzTemperatură21,5–27°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 12%.Vânt și rafale6,5 km/h, rafale de până la 8 km/h.Umiditate / evapotranspirație44%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz.Decizie practicăCondiții favorabile pentru transport și lucrări; tratamentele sunt posibile numai în fereastra locală fără vânt și frunză umedă. Zona montană: acces bun, cu variabilitate locală În zona montană, temperaturile sunt mai moderate, dar umiditatea rămâne ridicată și probabilitatea maximă de ploaie atinge 35%. Diferențele locale de relief pot modifica repede condițiile de acces și uscarea vegetației. Sunt recomandate verificarea parcelelor și adaptarea transportului la situația efectivă din exploatație. IndicatorSituația până la prânzTemperatură16,6–24,2°C, minim calculat pe fereastra de lucru la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0,089 mm, echivalent 0,089 l/m²; probabilitate maximă 35%.Vânt și rafale5 km/h, rafale de până la 11,2 km/h.Umiditate / evapotranspirație83,8%; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriSunt semnalate caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică.Fereastră de lucruDimineața până la prânz, cu verificare locală.Decizie practicăLucrările și transportul pot continua cu prudență; evitați tratamentele pe vegetație umedă sau înainte de ploaie. Lucrări care merită prioritizate Recoltare și transport: favorabile în majoritatea regiunilor, cu prudență suplimentară în Maramureș și pe solele cu umezeală locală.Cosit, uscare și balotat: evaluați roua, umiditatea și riscul local de ploaie; nu bazați decizia pe intervale uscate incomplete.Irigare și stres hidric: verificați solul și cultura înainte de orice decizie; datele regionale nu indică o nevoie presantă până la prânz.Zootehnie și pășunat: asigurați apă și umbră, deoarece disconfortul termic este semnalat la nivel regional. Fenomene de urmărit până la buletinul de la prânz Principalul semnal rămâne canicula și disconfortul termic, chiar dacă valorile termice diferă regional în fereastra de dimineață. Instabilitatea atmosferică este de urmărit mai ales în Maramureș, zona montană, Oltenia și Muntenia, unde probabilitatea maximă de precipitații este mai ridicată. Înainte de tratamente sau de pornirea recoltării, verificați vântul, uscarea frunzei, accesul utilajelor și evoluția locală a norilor. Până la buletinul de la prânz, contează dacă ploile locale apar în regiunile cu probabilitate mai ridicată și cât de repede crește disconfortul termic. Exploatațiile cu lucrări de recoltare, transport sau intervenții în legumicultură, livezi și vie ar trebui să păstreze flexibil programul de lucru și să evite operațiunile sensibile în condiții de vânt, frunză umedă ori ploaie apropiată.

Citește știreaVezi categoria
Fermier analizând o cultură agricolă pe un teren dintr-o localitate rurală
Subvenții & Fonduri

GAL / AFIR – apelul de investiții cu buget de 545.520 de euro

Apelul GAL / AFIR este închis Sesiunea pentru investiții la nivel de localitate a avut un buget total de 545.520 de euro, iar informațiile publicate păstrează relevante reperele de sprijin și selecție pentru cei care urmăresc acest apel. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Calendarul sesiunii Apelul de selecție nr. 1/3/2025 s-a deschis la 9 octombrie 2025 și a avut termenul-limită la 7 noiembrie 2025. Datele au fost indicate ca neestimate. Raportat la 30 august 2026, calendarul este depășit, iar statutul apelului este „închis”. Finanțarea este încadrată la investiții, iar aria geografică menționată este nivelul de localitate. Materialul identifică instituțiile implicate prin formula GAL / AFIR. Aceste repere descriu cadrul apelului, fără a stabili eligibilitatea unei exploatații, a unei firme sau a unui proiect concret. Bugetul și limitele financiare IndicatorValoare indicată în apelBuget total al sesiunii545.520 de euroSuma maximă de sprijin90.000 de euroIntensitatea sprijinului100% nerambursabilPlafon de depunere a proiectelor1.091.040 de euroFonduri disponibile raportate la plafonul de depunere731.040 de euro Bugetul total al sesiunii trebuie citit separat de suma maximă de sprijin. Prima valoare arată fondurile alocate apelului, în timp ce a doua este limita de sprijin indicată în material. Intensitatea de 100% exprimă procentul nerambursabil menționat pentru finanțare; ea nu este un buget suplimentar și nu modifică valoarea totală alocată sesiunii. În defalcarea bugetară sunt prezentate distinct plafonul de depunere a proiectelor și fondurile disponibile raportate la acest plafon. Cele două repere sunt diferite de bugetul total al sesiunii și sunt păstrate ca atare, fără echivalarea lor cu plafonul individual de sprijin. Reperul de selecție Pragul minim de selecție indicat pentru proiecte este de 30 de puncte. Pragul minim este un reper de punctaj menționat în informațiile apelului. Pentru analiza unei intenții de investiție, acesta trebuie privit alături de încadrarea finanțării, de limitele financiare publicate și de calendarul sesiunii, care este deja încheiat. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știreaVezi categoria
Stand expozițional cu mai multe drone agricole expuse și vizitatori care discută lângă echipamente.
Utilaje & Tehnologie

DJI vede drona agricolă ca utilaj obișnuit al fermei – România are deja piață pentru sistemele Agras

Dronele agricole ar putea deveni utilaje obișnuite în ferme, nu echipamente folosite doar pentru lucrări speciale, aceasta fiind direcția în care DJI vede dezvoltarea tehnologiei pentru agricultură. Joanna Wang, Global Policy Lead la DJI Agriculture, a prezentat această perspectivă în contextul Agritechnica Asia de la Bangkok, potrivit agrarheute. Pentru fermele din România, miza nu mai este doar apariția unor drone mai performante, ci integrarea lor în lucrările curente, într-o piață în care oferta de servicii se dezvoltă, iar regulile europene pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor sunt în curs de schimbare. DJI, companie cunoscută în principal pentru tehnologia dronelor, își dezvoltă sistemele tot mai mult pentru utilizări profesionale în producția vegetală. Ideea exprimată de Wang este că drona agricolă ar trebui privită în viitor mai degrabă ca o componentă a parcului de utilaje decât ca un echipament separat, destinat numai unor situații speciale. România are deja o piață pentru dronele DJI Agras Această schimbare poate fi observată și pe piața românească. AGRONET.ro a relatat în august 2026 despre preluarea a 51% din Drone Box, compania care operează Riagro, de către East Grain. Riagro distribuie drone agricole DJI Agras și furnizează servicii de pulverizare de precizie, instruire pentru operatori, asistență tehnică și servicii după vânzare. Fondatorii Drone Box au păstrat 49% din companie, iar East Grain a anunțat investiții în dezvoltarea activităților de agricultură de precizie în următorii trei ani. Pentru fermieri, dezvoltarea serviciilor poate fi la fel de importantă ca vânzarea echipamentelor. O dronă poate fi utilizată fără intrarea unui tractor în cultură, ceea ce permite intervenții pe parcele umede, pe terenuri greu accesibile sau acolo unde trecerile utilajelor terestre ar putea afecta plantele. În fermele mari, dronele nu înlocuiesc automat mașinile autopropulsate sau pulverizatoarele cu capacitate ridicată. Pot însă completa parcul de utilaje pentru intervenții punctuale, suprafețe fragmentate sau lucrări care trebuie efectuate într-o fereastră scurtă. Regulile pentru pulverizarea cu drone rămân decisive Una dintre principalele limite pentru extinderea utilizării dronelor agricole în Europa nu este tehnică, ci de reglementare. AGRONET.ro a prezentat recent propunerea europeană care ar putea permite utilizarea mai simplă a anumitor drone pentru aplicarea pesticidelor. Schimbarea nu este încă în vigoare. În prezent, Directiva 2009/128/CE include dronele în regimul general aplicabil pulverizării aeriene. Statele membre pot acorda derogări, dar noua reformă europeană ar crea o cale distinctă pentru dronele în cazul cărora riscul aplicării este evaluat ca fiind egal sau mai mic decât cel al echipamentelor terestre. Chiar și după adoptarea noilor reguli, utilizarea nu ar deveni automată. Ar conta atât categoria dronei, cât și autorizarea explicită a produsului de protecție a plantelor pentru acest tip de aplicare. Această evoluție legislativă se potrivește însă cu direcția prezentată de DJI: dacă dronele urmează să devină echipamente agricole de utilizare curentă, reglementarea trebuie să le trateze separat de avioanele și elicopterele folosite pentru pulverizare aeriană. România este încă în urma mediei UE la agricultura de precizie Extinderea dronelor trebuie privită și în contextul nivelului actual de tehnologizare a fermelor românești. Datele analizate de AGRONET.ro arată că, în 2023, aproximativ 10-15% dintre exploatațiile din România foloseau tehnologii sau practici de agricultură de precizie, țara aflându-se între ultimele trei state ale Uniunii Europene după acest indicator. La nivelul UE, ponderea era de aproape 18%. Diferența devine mai interesantă atunci când este raportată la suprafață. Fermele europene care utilizau tehnologii de precizie reprezentau aproximativ 18% din numărul exploatațiilor, dar administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată a Uniunii. AGRONET.ro a analizat decalajul României față de celelalte state UE în adoptarea agriculturii de precizie. România avea în 2023 aproximativ 2,86 milioane de exploatații agricole care lucrau 12,55 milioane de hectare, rezultând o suprafață medie de numai 4,39 hectare. Fragmentarea face mai dificilă amortizarea individuală a unor tehnologii noi în exploatațiile mici. În acest context, utilizarea dronelor prin prestatori de servicii, cooperative sau alte forme de folosire comună poate avea o importanță mai mare decât achiziția directă pentru fiecare exploatație. Drona poate deveni o platformă pentru mai multe lucrări Transformarea anticipată de DJI nu presupune doar înlocuirea unei mașini de stropit cu un aparat de zbor. Direcția mai importantă este folosirea aceleiași platforme pentru mai multe operațiuni și integrarea ei în sistemele de agricultură de precizie. Pentru fermier, valoarea economică va depinde de lucrările pentru care drona poate fi utilizată, suprafața exploatației, capacitatea echipamentului, timpul necesar alimentării și încărcării bateriilor și numărul situațiilor în care aceasta poate evita intrarea unui utilaj terestru în cultură. De aceea, tranziția de la „echipament special” la utilaj agricol obișnuit nu va fi decisă doar de performanța tehnică. În România vor conta simultan accesul la servicii, costul utilizării, reglementarea tratamentelor fitosanitare și viteza cu care agricultura de precizie se extinde din fermele mari către o parte mai largă a sectorului.

Citește știreaVezi categoria
Fermier ghemuit într-un adăpost, lângă un grup mare de găini ouătoare pe așternut.
Zootehnie

Lavandă în așternutul găinilor – Fermier olandez testează efectul asupra stresului la 12.000 de păsări

Un fermier olandez testează lavanda ca așternut pentru 12.000 de găini ouătoare, într-un experiment prin care vrea să afle dacă planta poate reduce stresul păsărilor. Edward Nijk, agricultor ecologic din Almen, provincia Gelderland, își cultivă singur lavanda, iar testele vor fi urmărite împreună cu cercetătorii de la Louis Bolk Instituut, relatează agrarheute. Ideea este simplă: lavanda recoltată și uscată va fi presată în baloți mici și introdusă în adăpostul găinilor. Fermierul pornește de la ipoteza că substanțele aromatice ale plantei ar putea avea un efect calmant, însă tocmai acest lucru urmează să fie verificat în efectivul comercial. Lavanda va fi testată direct într-o fermă cu 12.000 de găini Nijk crește 12.000 de găini ouătoare în sistem ecologic și experimentează deja cu amenajarea mediului în care acestea trăiesc. Ferma dispune de o plantație viticolă de 1,5 hectare și de încă 1,5 hectare amenajate în sistem agroforestier, suprafețe la care păsările au acces pentru adăpost, scurmat și căutarea hranei. Folosirea lavandei în interiorul adăpostului extinde această abordare. Prima cantitate recoltată este suficientă pentru testele inițiale, iar Louis Bolk Instituut va participa la evaluarea eventualului efect asupra găinilor. Deocamdată, efectul nu este demonstrat. Chiar fermierul își estimează șansele de reușită la 50%, iar rezultatul relevant va fi dacă testele identifică o diferență măsurabilă la păsări. Tema bunăstării găinilor ouătoare capătă tot mai multă greutate și la nivel european. AGRONET.ro a prezentat discuțiile dintre statele UE privind viitorul sistemelor cu cuști, într-un moment în care Comisia Europeană pregătește noi propuneri privind standardele de creștere. Testul din Olanda nu face parte din aceste măsuri legislative, dar arată interesul fermelor pentru soluții suplimentare de îmbunătățire a mediului păsărilor. Fermierul a plantat 0,5 hectare de lavandă Materia primă nu este cumpărată. Edward Nijk a plantat în octombrie 2025 butași de lavandă pe 0,5 hectare din propria exploatație. Prima recoltă a însumat aproximativ 0,5 metri cubi de material vegetal. Fermierul estimează că plantația are nevoie de doi până la trei ani pentru a ajunge la dezvoltarea completă, după care ar putea rămâne productivă timp de 10-15 ani. Alegerea culturii are și o explicație agronomică. Lavanda tolerează bine perioadele cu deficit de apă după instalarea culturii și preferă terenurile bine drenate, caracteristici prezentate și într-un ghid AGRONET.ro despre plantele rezistente la secetă. Pe lângă creșterea găinilor, Nijk desfășoară activități de cultură mare și servicii agricole, astfel că lavanda poate deveni încă o componentă a fermei, indiferent de rezultatul testului zootehnic. Lavanda ar putea avea și o utilizare comercială Dacă baloții de lavandă nu produc efectul urmărit asupra găinilor, cultura nu rămâne fără alternativă de valorificare. După ce proiectul a ocupat locul al doilea la un eveniment dedicat inovațiilor agricole, fermierul spune că a primit solicitări de la consumatori pentru ulei de lavandă, baloți presați și săpun. Nijk ia în calcul și obținerea uleiului de lavandă dacă varianta utilizării plantei uscate în adăpost nu funcționează. O eventuală administrare prin apa de băut ar necesita însă evaluarea prealabilă a efectelor și a siguranței pentru păsări. Pentru fermele de găini, partea relevantă a experimentului rămâne testul din adăpost: dacă cercetarea identifică un efect măsurabil asupra stresului, lavanda cultivată în fermă ar putea deveni o soluție suplimentară de îmbogățire a mediului. Dacă efectul nu apare, fermierul păstrează posibilitatea valorificării plantei prin produse separate.

Citește știreaVezi categoria
Lan de grâu matur, tractor cu remorcă pe un drum agricol și silozuri în fundal, sub cer parțial noros.
Agribusiness & Piață

Redevențele ADS urcă la 1.197 kg de grâu/ha în 2026 – Diferența față de contractele vechi trece de 41 de ori

Redevențele pentru terenurile statului au ajuns la diferențe de peste 41 de ori între unele contracte vechi și vârful licitațiilor recente. Datele au fost obținute direct de la Agenția Domeniilor Statului de colega Nicoleta Dragomir, de la Revista Ferma, și arată că redevența medie a urcat de la 775 kg de grâu/ha/an în 2025 la 1.197 kg/ha/an în 2026. Pentru fermieri, diferența este importantă deoarece terenurile scoase acum la concesionare intră într-o competiție economică mult diferită față de cea în care au fost semnate contractele istorice. În timp ce unele suprafețe arabile se află încă în contracte cu redevențe de numai 109–163 kg de grâu/ha/an, licitațiile analizate de ADS au produs valori cuprinse între 454 și 4.513 kg/ha/an. Redevența medie a crescut cu 54,5% într-un singur an Potrivit datelor ADS transmise Revistei Ferma, media contractelor încheiate în urma licitațiilor a evoluat astfel: AnRedevență medie2025775 kg grâu/ha/an20261.197 kg grâu/ha/anCreștere54,5% Saltul de 422 kg de grâu/ha într-un singur an este relevant mai ales în raport cu marjele actuale ale culturilor de câmp. Redevența reprezintă o cheltuială fixă legată de teren și trebuie suportată indiferent dacă anul aduce producție ridicată, secetă sau prețuri slabe la cereale. La cotația săptămânală de referință publicată de Comisia Europeană – Agri-food Data Portal pentru grâul de panificație FOB Portul Constanța, de 221,24 euro/tonă în săptămâna 17–23 august 2026, echivalentul orientativ al celor două redevențe ar fi de aproximativ 171 euro/ha pentru media din 2025 și 265 euro/ha pentru cea din 2026. Calculul este numai un reper economic. Contractele ADS sunt exprimate în cantități de grâu și se aplică potrivit clauzelor specifice fiecărui contract, iar cotația FOB Constanța nu reprezintă automat prețul utilizat la stabilirea obligației efective. De la 109 kg la 4.513 kg de grâu pe hectar Cea mai mare diferență apare atunci când licitațiile recente sunt comparate cu contractele istorice încă în derulare. ADS a transmis Revistei Ferma o listă cu cele mai mici zece redevențe pentru terenurile arabile aflate în plată. Cea mai redusă este de 109 kg de grâu/ha/an, pentru 9,98 hectare din județul Brașov, într-un contract din 2004. La polul opus, maximul comunicat pentru contractele rezultate din licitațiile analizate este de 4.513 kg de grâu/ha/an, pentru terenul de la Văcăreni, județul Tulcea. Diferența este de peste 41 de ori. Raportate orientativ la aceeași cotație FOB de 221,24 euro/tonă: RedevențăEchivalent orientativ109 kg grâu/haaproximativ 24 euro/ha454 kg grâu/haaproximativ 100 euro/ha775 kg grâu/haaproximativ 171 euro/ha1.197 kg grâu/haaproximativ 265 euro/ha4.513 kg grâu/haaproximativ 998 euro/ha La nivelul maxim, redevența exprimată în grâu se apropie astfel, ca valoare de referință, de 1.000 de euro pentru fiecare hectar și an. Pentru o exploatație vegetală, un asemenea nivel schimbă radical calculul economic al terenului. Dacă o cultură produce 5–6 tone de grâu la hectar, o redevență de 4,513 tone reprezintă, ca volum, o parte foarte mare din producția fizică a parcelei, chiar dacă plata și valorificarea efectivă trebuie analizate după mecanismul prevăzut în contract. Doar o treime dintre ședințele de licitație s-au încheiat cu contract Nivelurile-record nu descriu însă întreaga piață a terenurilor administrate de stat. ADS a comunicat că, de la începutul anului 2025 până la momentul răspunsului transmis Revistei Ferma, au fost organizate 96 de ședințe de licitație. Numai 32 s-au finalizat cu încheierea unor contracte de concesiune. Pentru celelalte proceduri, fie nu au fost cumpărate caietele de sarcini, fie nu au fost depuse oferte. Asta înseamnă că aproximativ două treimi dintre ședințele organizate nu au dus la un nou contract. Datele arată că existența unui teren al statului scos la concesionare nu garantează automat concurență ridicată și nici redevențe-record. În 2026 au existat inclusiv patru licitații la care s-a prezentat un singur ofertant. Procedura oficială de concesionare presupune elaborarea documentației și organizarea licitației de către Agenția Domeniilor Statului, iar redevența finală este cea rezultată în urma competiției dintre participanți. Contractele din anii 2000 au rămas la niveluri foarte mici Lista transmisă de ADS arată că cele mai mici redevențe sunt legate în principal de contracte mai vechi. Printre acestea se află: 109 kg/ha/an – Agroind. Rupea S.A., Brașov, contract din 2004;111 kg/ha/an – Agroind. S.A., Brașov, contract din 2005;131 kg/ha/an – Agroind. S.A., Brașov, contract din 2004;136 kg/ha/an – Agroind. S.A., Brașov, contract din 2004;137 kg/ha/an – Hapomex S.A., Sibiu, contract din 2004;143 kg/ha/an – Agricola Dumbrăveni, Sibiu, contract din 2013;146 kg/ha/an – Agrap S.A. Apahida, Cluj, contract din 2004;149 kg/ha/an – Viticola Sever S.A., Sibiu, contract din 2013;153 kg/ha/an – Spicu Rahmanu, Tulcea, contract din 2012;163 kg/ha/an – Viticola Sever S.A., Sibiu, contract din 2011. Comparația evidențiază două generații complet diferite de contracte: unele încheiate în urmă cu peste două decenii și unele rezultate astăzi din licitații cu niveluri de pornire actualizate și, în anumite cazuri, cu competiție puternică. La Văcăreni, redevența a crescut de peste zece ori Cazul terenului din Văcăreni, județul Tulcea, este unul dintre cele mai spectaculoase. În contractul din 2005, redevența era de 433 kg de grâu/ha/an. În urma noii licitații, nivelul a ajuns la 4.513 kg/ha/an. Noua redevență este de aproximativ 10,4 ori mai mare, ceea ce înseamnă o creștere de peste 940%. Această valoare nu poate fi însă extinsă automat la toate terenurile statului. Chiar ADS arată că intervalul contractelor rezultate din licitațiile analizate începe de la 454 kg/ha/an, iar numărul mare de proceduri fără contract demonstrează că atractivitatea suprafețelor diferă puternic. Calitatea solului, amplasamentul, dimensiunea și comasarea parcelelor, accesul, posibilitatea irigării și concurența dintre ofertanți pot schimba radical valoarea pe care un operator economic este dispus să o ofere. Cine își asumă riscul unei redevențe foarte mari Revista Ferma a cerut ADS să precizeze inclusiv dacă nivelurile de peste 4.500 kg de grâu/ha/an sunt sustenabile pe durata contractului. Instituția nu a făcut o evaluare economică a acestor oferte și a precizat că problema ține de planul financiar al fiecărui concesionar. Pentru fermier, aceasta este probabil cea mai importantă parte a discuției. O licitație poate determina cât valorează accesul la un anumit teren într-un anumit moment, dar nu garantează că redevența adjudecată va putea fi suportată ușor în fiecare an agricol. Producția, prețul cerealelor, costurile cu îngrășămintele, motorina, irigațiile și finanțarea pot varia puternic pe parcursul unui contract multianual. ADS a aplicat sancțiuni în aproximativ 33 de situații În perioada 2025–2026, ADS a indicat aproximativ 33 de situații în care au fost aplicate sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale. Motivele au inclus: neplata sumelor datorate;neconstituirea garanțiilor;neplata taxelor și impozitelor aferente exploatației;nerealizarea obligațiilor de investiții;alte încălcări ale contractelor. ADS nu a legat aceste cazuri de nivelul ridicat al redevențelor. Prin urmare, cele 33 de situații nu pot fi prezentate drept dovadă că licitațiile scumpe au împins concesionarii în incapacitate de plată. Controlul contractelor administrate de stat devine însă tot mai strict. AGRONET.ro a prezentat recent verificările realizate de ADS cu drone, într-o acțiune din județul Sibiu care a vizat aproximativ 3.700 de hectare și confruntarea suprafețelor exploatate cu datele declarate. O piață cu diferențe foarte mari între terenuri și contracte Datele obținute de Nicoleta Dragomir de la ADS oferă o imagine mai utilă decât simplul record de 4.513 kg de grâu/ha. Ele arată simultan trei realități: redevențele medii cresc rapid, contractele istorice păstrează niveluri incomparabil mai mici, iar o mare parte dintre licitații nici măcar nu ajung la adjudecare. Pentru fermierii interesați de terenurile statului, valoarea relevantă nu este, așadar, recordul național, ci redevența pe care exploatația o poate susține în anii buni și în anii slabi. O diferență de la 109 la 4.513 kg de grâu pe hectar nu arată existența unui singur „preț” pentru terenul ADS. Arată o piață extrem de eterogenă, în care vechimea contractului, caracteristicile parcelei și competiția la licitație pot produce obligații financiare radical diferite pentru fermieri.

Citește știreaVezi categoria
Flori de anghinare cu inflorescențe mov, pe tulpini verzi, într-o cultură.
Culturi vegetale

Poate aduce anghinarea 60.000 de euro pe hectar? Ce arată experimentele din România

Anghinarea poate produce peste 10 tone la hectar în România, dar cifra de 60.000 de euro/ha trebuie citită ca venit brut teoretic, nu ca profit garantat. Cercetări realizate în România de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au raportat producții de 11,88–12,47 tone/ha pentru soiul Unirea, în variante în care plantele au fost protejate peste iarnă. Calculul care duce la 60.000 de euro este simplu: 15 tone/ha vândute integral cu 4 euro/kg înseamnă încasări de 60.000 de euro. Din această valoare trebuie însă scăzute toate cheltuielile cu înființarea culturii, irigațiile, fertilizarea, protecția plantelor, forța de muncă, recoltarea, sortarea, ambalarea, răcirea și transportul. În plus, nu există în datele instituționale consultate o cotație românească la poarta fermei care să permită folosirea unui preț de 4 euro/kg drept reper comercial pentru producătorii din România. Experimentele din România au trecut de 12 tone la hectar Datele cele mai utile pentru un fermier român vin chiar din cercetări realizate în sudul țării. Într-un experiment al USAMV București, anghinarea a fost testată în condițiile climatice din România, unde temperaturile negative din timpul iernii reprezintă una dintre principalele diferențe față de regiunile mediteraneene. Cercetarea asupra soiului Unirea a arătat că protejarea plantelor cu pământ sau paie a crescut masa inflorescențelor cu 10,1–15,6% față de varianta neprotejată. Producțiile obținute au ajuns la: 11,88 tone/ha în una dintre variantele de protecție;12,47 tone/ha în cealaltă variantă;o recoltare începută cu aproximativ trei săptămâni mai devreme față de cultura neprotejată. Rezultatele arată că anghinarea poate produce comercial în România, însă tehnologia nu poate fi copiată direct din Italia sau Spania. Iernarea este una dintre problemele care trebuie rezolvate în condițiile locale. Cât ar însemna venitul brut la producții obținute în România Dacă folosim producțiile raportate de USAMV și aplicăm, strict ca scenariu matematic, prețuri de 2–4 euro/kg, rezultatele ar arăta astfel: ProducțieLa 2 euro/kgLa 3 euro/kgLa 4 euro/kg11,88 t/ha23.760 euro/ha35.640 euro/ha47.520 euro/ha12,47 t/ha24.940 euro/ha37.410 euro/ha49.880 euro/ha15 t/ha30.000 euro/ha45.000 euro/ha60.000 euro/ha Aceste valori sunt venituri brute teoretice, calculate în ipoteza că întreaga producție este vandabilă și poate fi comercializată la același preț. Ele nu reprezintă profitul fermei. De fapt, prețul este variabila decisivă. O cultură care produce 12–15 tone/ha nu generează automat venituri de zeci de mii de euro dacă piața locală nu poate absorbi marfa la prețul folosit în calcul. Anghinarea este o cultură perenă, dar România îi complică iernarea Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură – FAO descrie anghinarea drept o plantă perenă originară din zona mediteraneeană și nordul Africii. În condițiile descrise de baza EcoCrop, cultura ajunge la producția maximă aproximativ în al treilea an și poate avea o durată economică de circa cinci ani. Umiditatea relativă ridicată a aerului favorizează calitatea produsului. Pentru România, cercetările USAMV indică însă o limitare importantă: sensibilitatea la temperaturile negative. Asta înseamnă că modelul unei plantații perene presupune costuri și lucrări suplimentare pentru trecerea iernii, iar rezultatele vor varia mult în funcție de zonă. Anghinarea a fost testată și în alte cercetări românești. O teză realizată la USAMV București a analizat cultura în perioada 2007–2010 la Peretu, județul Teleorman, urmărind comportarea plantelor, productivitatea și calitatea recoltei în condițiile Câmpiei Române. Cercetarea recomanda, pentru cultura ecologică din zona experimentată, terenuri cu îmburuienare redusă și înființarea culturii inclusiv prin semănat direct în a doua jumătate a lunii aprilie. Există potențial agronomic, dar piața este adevărata problemă La nivel european, anghinarea rămâne legată în primul rând de producția mediteraneeană. Eurostat include anghinarea în grupa legumelor cu frunze și tulpini, alături de salată, spanac, cicoare, andive și sparanghel. Această categorie reprezenta 18,2% din suprafața UE destinată legumelor proaspete în 2022. Comisia Europeană include anghinarea și în calendarul legumelor care pot apărea vara în zona climatică temperată din care face parte România, ceea ce arată că specia nu este exclusă agronomic de climatul local. Problema pentru o fermă comercială este însă diferită: cui vinde 10, 15 sau 20 de tone de anghinare de pe fiecare hectar? Spre deosebire de tomate, ardei sau varză, anghinarea nu are în România o piață de masă comparabilă. Tocmai de aceea, cultura are mai degrabă profilul unui produs de nișă, unde contractul de desfacere poate fi mai important decât producția maximă. Posibile canale sunt sectorul HoReCa, magazinele specializate, procesarea, vânzarea directă și, în funcție de materia primă solicitată, industria produselor pe bază de plante. Dar pentru o investiție comercială, existența cumpărătorului și specificațiile cerute ar trebui stabilite înaintea extinderii suprafeței. Recoltarea și păstrarea pot ridica semnificativ costurile Un alt element care separă venitul brut de profit este costul recoltării. University of California Agriculture and Natural Resources descrie anghinarea drept o cultură cu necesar ridicat de muncă, în special la recoltare și manipularea după recoltare. Pentru piața în stare proaspătă, inflorescențele sunt sortate după dimensiune și calitate, iar răcirea rapidă este importantă pentru păstrarea calității. Aceeași sursă arată că irigarea este importantă în perioada de vegetație, în special atunci când se formează inflorescențele. Excesul de apă poate însă favoriza putrezirea rădăcinilor, ceea ce face drenajul la fel de important ca disponibilitatea apei. Pentru o fermă românească, investiția trebuie astfel calculată pe întregul lanț: cultură, forță de muncă, recoltare, sortare, ambalare, eventual răcire și livrare. 60.000 de euro pe hectar este posibil matematic, nu demonstrat economic pentru România Producțiile de peste 10 tone/ha sunt susținute de experiențe realizate în România, iar atingerea nivelului de 15 tone/ha nu poate fi exclusă în condiții tehnologice și climatice favorabile. Dar afirmația că un hectar de anghinare „aduce 60.000 de euro” amestecă venitul brut cu profitul. Pentru ca cifra să fie obținută, fermierul ar trebui simultan să recolteze 15 tone comercializabile la hectar, să găsească cumpărători pentru întreaga cantitate și să obțină în medie 4 euro/kg. Abia după scăderea costurilor s-ar putea discuta despre profit. În România, anghinarea poate fi o cultură de nișă cu valoare ridicată, dar tocmai dimensiunea redusă a pieței face prudentă testarea pe o suprafață mică și construirea canalului de vânzare înaintea extinderii. La această cultură, diferența dintre o afacere profitabilă și marfă greu de valorificat nu este dată numai de tonele obținute la hectar, ci de prețul efectiv pe care fermierul îl poate încasa.

Citește știreaVezi categoria
Tehnician cu cască verifică o tabletă între containere albe pentru stocarea energiei, lângă un gard cu avertisment de înaltă tensiune.
Electro ferma

Germania accelerează investițiile în stocarea energiei – Cum arată piața din România și ce proiecte mari sunt în dezvoltare local

Germania construiește un sistem de stocare de peste 700 MWh, iar România accelerează în aceeași direcție, într-un moment în care producția fotovoltaică ridicată face din baterii una dintre investițiile esențiale pentru echilibrarea rețelelor electrice. Proiectul de la Staßfurt, prezentat de agrarheute, are o valoare estimată inițial la 250 de milioane de euro și ar urma să depășească 700 MWh capacitate de stocare. În România, Transelectrica raporta deja 599 MW de putere instalată în sisteme de stocare și 1.129,7 MWh capacitate energetică la 1 aprilie 2026, iar ritmul racordărilor a accelerat ulterior. Comparația este relevantă și pentru agricultură. Germania construiește baterii mari în regiunile unde producția eoliană și solară poate depăși temporar capacitatea de absorbție a rețelei. România începe să se confrunte cu aceeași problemă: fotovoltaicele au ajuns în anumite ore să furnizeze peste jumătate din producția internă de electricitate, în timp ce fermele și industria alimentară investesc tot mai mult în producție proprie pentru autoconsum. Germania investește 250 de milioane de euro într-un singur proiect Sistemul de la Staßfurt, în Saxonia-Anhalt, este construit de Eco Stor și va fi format din mai multe blocuri. Prima etapă are o putere de 100 MW, iar alte două blocuri, cu o putere totală de 300 MW, sunt prevăzute pentru conectare începând din 2027. Întregul amplasament ar urma să depășească 700 MWh. Potrivit companiei, energia acumulată ar putea alimenta teoretic aproximativ 500.000 de gospodării timp de două ore. Proiectul are însă o funcție mai importantă decât această comparație cu consumul casnic. Bateria poate prelua energie atunci când producția eoliană sau fotovoltaică este mare și prețurile sunt reduse, apoi o poate restitui rețelei în perioadele cu cerere și prețuri mai mari. Același sistem poate reacționa în intervale mult mai scurte pentru stabilizarea frecvenței și compensarea dezechilibrelor din rețea. Investiția este estimată la aproximativ 250 de milioane de euro și, potrivit autorităților regionale citate de publicația germană, este realizată fără subvenții. România a trecut deja de faza proiectelor pilot Diferența față de urmă cu numai câțiva ani este semnificativă. La 1 februarie 2025, România avea numai 13 instalații de stocare cu baterii autorizate, însumând 137,2 MW putere și aproximativ 269 MWh energie disponibilă, potrivit datelor Transelectrica. La 1 aprilie 2026, puterea instalată ajunsese deja la 599 MW, iar capacitatea energetică la 1.129,7 MWh. Ulterior, AGRONET.ro a arătat că numai în cursul anului 2026 au fost conectați încă 663 MW de stocare, ceea ce a transformat bateriile în a doua cea mai mare categorie de capacități noi intrate în Sistemul Electroenergetic Național, după fotovoltaice. Transelectrica estima în august că până la sfârșitul anului ar putea fi conectați încă aproximativ 1.000 MW de baterii. Asta înseamnă că România nu mai discută despre stocare ca despre o tehnologie experimentală, ci despre una dintre principalele categorii de investiții energetice ale momentului. În Constanța se construiește un sistem de 216 MWh cu baterii produse în România Unul dintre cele mai relevante proiecte pentru comparația cu Germania este dezvoltat de Monsson în județul Constanța. Compania a pornit inițial cu o unitate de 24 MWh, cu o putere de 6 MW și o durată de descărcare de patru ore. Proiectul este conceput modular și urmează să ajungă la 216 MWh în același amplasament. Sistemul are o particularitate importantă pentru industria românească: utilizează baterii produse în România de Prime Batteries Technology. Proiectul este integrat cu producție eoliană și fotovoltaică. Energia poate proveni din parcul eolian existent, din centrala fotovoltaică Gălbiori 2 și, atunci când condițiile o permit, din rețeaua națională. Capacitatea instalată a fost extinsă ulterior la 72 MWh, reprezentând două dintre cele trei etape ale sistemului planificat de 216 MWh. La dimensiunea finală, proiectul din Constanța ar avea aproximativ 31% din capacitatea energetică a bateriei de peste 700 MWh construite la Staßfurt. ProiectȚarăCapacitate energeticăStaßfurtGermaniapeste 700 MWhProiect Monsson, ConstanțaRomânia216 MWh planificațiTotal România la 1 aprilie 2026România1.129,7 MWh Comparația arată că România nu are încă un singur amplasament de dimensiunea celui german, dar capacitatea cumulată deja instalată la nivel național depășea în primăvară capacitatea viitorului proiect de la Staßfurt. Alte proiecte românești urcă deja spre sute de MW Planurile aflate în rețeaua Transelectrica arată că dimensiunea proiectelor continuă să crească. Programul de investiții al operatorului de transport pentru 2026 include lucrări de racordare pentru o instalație de stocare la Gura Ialomiței, cu o putere maximă simultană aprobată de 252,25 MW și o putere maximă de absorbție din rețea de 262,25 MW. Tot în documentația Transelectrica apar proiecte de producție regenerabilă care integrează și baterii. La Moșteni, județul Teleorman, trei proiecte cu o putere totală de 231 MW includ instalații de stocare cu o putere cumulată de 66,5 MW. Aceste valori indică o schimbare de scară. Bateriile de câțiva MW, dominante în primii ani ai pieței, sunt înlocuite treptat de proiecte de zeci sau sute de MW. România produce și bateriile pentru o parte din aceste proiecte Dezvoltarea stocării nu înseamnă doar import de echipamente. Monsson și Prime Batteries au anunțat în noiembrie 2025 un acord pentru furnizarea a 1.070 MWh de baterii fabricate la Cernica, destinate unor proiecte din România și din alte state europene. Pentru România, aceasta este o diferență importantă față de prima etapă a expansiunii fotovoltaice, când majoritatea componentelor erau importate. Existența unei producții locale de baterii poate crea valoare suplimentară prin proiectare, integrare, mentenanță și servicii tehnice, nu doar prin exploatarea instalațiilor după punerea lor în funcțiune. Agricultura românească a intrat în aceeași tranziție Pentru ferme, investițiile de sute de MWh din sistemul național pot părea îndepărtate, însă problema pe care o rezolvă este aceeași cu cea întâlnită într-o exploatație cu panouri fotovoltaice. Energia solară este produsă mai ales la mijlocul zilei, în timp ce consumul unei ferme poate fi distribuit diferit. Pompele de irigații, răcitoarele de lapte, instalațiile de ventilație, depozitele frigorifice, uscătoarele de cereale și liniile de procesare pot avea vârfuri de consum în alte intervale. În 2026, AGRONET.ro a arătat că România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu aproape 1.952 MW instalați, însă numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare. Datele nu separă fermele de celelalte companii, dar raportul arată decalajul dintre ritmul instalării panourilor și cel al bateriilor. Pentru exploatațiile agricole, stocarea poate avea mai multe funcții: creșterea autoconsumului energiei produse în fermă;mutarea energiei fotovoltaice către orele cu consum ridicat;reducerea vârfurilor de putere preluate din rețea;alimentarea unor consumatori esențiali dacă instalația este proiectată și pentru funcționare de rezervă;folosirea mai eficientă a unor capacități fotovoltaice deja instalate. Germania construiește bateria mare. România construiește o piață întreagă Proiectul de la Staßfurt este impresionant prin dimensiunea unui singur amplasament. România are însă o evoluție diferită: capacitatea este distribuită între tot mai multe instalații, iar numărul proiectelor mari aflate în dezvoltare crește rapid. La 1 aprilie 2026, România avea deja 1.129,7 MWh instalați în sisteme de stocare. În paralel, noi proiecte de zeci și sute de MW intră în procesul de racordare, iar industria locală produce baterii pentru unele dintre aceste investiții. Pentru agricultura românească, comparația cu Germania arată direcția următoarei etape energetice. Instalarea panourilor a fost primul pas. Miza următorilor ani va fi capacitatea de a folosi energia atunci când este necesară, nu doar atunci când soarele sau vântul o produc.

Citește știreaVezi categoria
Coș de cumpărături cu pâine, legume, banane și alte produse pe un culoar de supermarket.
Legislație & Politici Agricole

O nouă regulă europeană ar putea întări poziția fermierilor români în negocierile cu marii cumpărători

România are deja reguli împotriva achizițiilor sub cost, dar reforma UE poate schimba jocul, mai ales dacă Bruxelles-ul transformă protecția împotriva prețurilor sub costurile de producție într-o regulă armonizată pentru toate statele membre. Dezbaterea a fost relansată de agrarheute, într-un articol de opinie semnat de Claudia Brück, reprezentanta Fairtrade Deutschland, care cere includerea explicită a achiziției sub costurile de producție pe „lista neagră” a Directivei europene privind practicile comerciale neloiale. Pentru fermierii români, discuția are o particularitate importantă: România nu pornește de la zero. Legea nr. 81/2022, care transpune regulile europene privind practicile comerciale neloiale, conține deja prevederi referitoare la achizițiile realizate sub costurile de producție și la vânzarea în pierdere. Problema este că formularea românească nu echivalează cu o interdicție europeană generală și uniformă a cumpărării produselor agricole sub costul lor de producție. Ce spune deja legea din România Legea nr. 81/2022 interzice cumpărătorului, între altele, să achiziționeze și să comercializeze produse alimentare fără verificarea trasabilității atunci când prețul de achiziție este mai mic decât costul mediu de producție practicat pe piața relevantă în perioada respectivă, calculat pe baza statisticilor oficiale ale Uniunii Europene. Aceeași lege interzice și oferirea sau vânzarea produselor agricole și alimentare în pierdere, cu excepțiile prevăzute de legislație. Diferența față de propunerea promovată acum la nivel european este importantă. Organizațiile care cer reforma Directivei UTP vor ca achiziția sub costurile de producție să devină, în sine, o practică interzisă la nivelul întregii Uniuni, nu doar un element tratat diferit de fiecare stat prin propria legislație. Pentru România, o asemenea schimbare ar putea muta discuția de la existența unei prevederi naționale la modul în care este calculat efectiv costul de producție și la posibilitatea fermierului de a folosi acel reper în negocierea cu procesatorul, comerciantul sau distribuitorul. Bruxelles-ul admite că actualele reguli nu rezolvă problema prețurilor sub cost Comisia Europeană a anunțat încă din decembrie 2025 că evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale va alimenta revizuirea normelor europene. Unul dintre punctele indicate explicit de Comisie este protejarea fermierilor împotriva situațiilor în care sunt obligați sistematic să își vândă produsele sub costurile de producție. Actuala Directivă (UE) 2019/633 interzice la nivel comunitar 16 practici comerciale neloiale, între care plata cu întârziere, anularea comenzilor de produse perisabile în termen foarte scurt, modificarea unilaterală a contractelor și represaliile comerciale împotriva furnizorilor. Achiziția sub costurile de producție nu apare însă în prezent ca o interdicție europeană generală pe „lista neagră”. Tocmai aici ar putea apărea schimbarea cu impact direct asupra României. O regulă comună ar reduce diferențele dintre fermierii din statele membre Belgia, Franța, Italia și Spania au introdus deja forme naționale de protecție împotriva tranzacțiilor sub costurile de producție, potrivit analizei publicate de agrarheute. Această abordare fragmentată creează însă o problemă într-o piață unică. Dacă un fermier dintr-un stat beneficiază de o protecție mai puternică decât unul din alt stat, cumpărătorii pot opera în condiții juridice diferite, deși produsele concurează pe aceeași piață europeană. Pentru România, armonizarea ar putea conta în special în sectoarele în care producătorii sunt numeroși și dispersați, iar cumpărătorii sunt mai concentrați: cereale, lapte, carne, legume, fructe sau produse destinate procesării. O regulă europeană unică ar elimina și o parte din ambiguitatea creată de existența unor formule naționale diferite pentru definirea costului de producție. Problema României nu este doar prețul, ci și puterea de negociere Cazul cerealelor arată de ce această discuție este relevantă pentru agricultura românească. AGRONET.ro a arătat recent că, în săptămâna 17–23 august 2026, grâul de panificație era cotat la 221,24 euro/tonă FOB în Portul Constanța, dar la numai 186,75 euro/tonă plecare din siloz în Banat și 176,65 euro/tonă în Oltenia. Diferența nu poate fi confundată automat cu o practică comercială neloială. Transportul, depozitarea, finanțarea, manipularea și riscul comercial au costuri reale. Dar exemplul arată cât de mult depinde venitul fermierului de poziția sa în lanțul comercial și de capacitatea de a negocia momentul, locul și condițiile de vânzare. În România, o regulă privind costul de producție ar avea valoare reală numai dacă fermierul ar avea și un reper verificabil, actualizat și suficient de precis pentru cultura, regiunea și perioada în care vinde. Marea întrebare: cine și cum calculează costul de producție Aici se află punctul dificil al viitoarei reforme. Costul de producție nu este identic între două ferme și nici între două regiuni. Un producător care lucrează teren arendat, folosește irigații și are credite scumpe poate avea un cost foarte diferit față de o fermă fără datorii, cu teren propriu și producții mai mari la hectar. De aceea, o eventuală interdicție europeană va avea nevoie de o metodă de calcul suficient de solidă pentru a putea fi aplicată în contracte și verificată de autorități. Fairtrade Deutschland propune utilizarea unor calcule transparente și a unor valori de referință bazate pe costurile unei producții sustenabile. În România, legea actuală face deja trimitere la costul mediu de producție de pe piața relevantă și la statisticile oficiale europene. O reformă comunitară ar putea obliga însă toate statele membre să folosească reguli comparabile, ceea ce ar face protecția mai previzibilă și ar limita diferențele de interpretare. Din 2026, autoritățile naționale cooperează mai strâns Uniunea Europeană a făcut deja un pas înainte în aplicarea regulilor. Regulamentul (UE) 2026/697, adoptat în martie, stabilește cooperarea între autoritățile naționale responsabile cu combaterea practicilor comerciale neloiale. Această modificare contează pentru tranzacțiile care depășesc granițele unui singur stat membru. Un furnizor român poate vinde către un cumpărător din alt stat UE, iar lanțurile comerciale pot implica simultan mai multe jurisdicții. Dacă interdicția achiziției sub costurile de producție va fi introdusă în viitoarea reformă, mecanismul de cooperare între autorități va deveni unul dintre instrumentele prin care regula ar putea fi aplicată și în relațiile comerciale transfrontaliere. Pentru fermierii români, reforma ar putea conta mai mult decât pare România are deja o legislație mai detaliată decât minimul prevăzut de actuala directivă europeană, însă o regulă comunitară privind prețurile sub cost ar schimba două lucruri importante. Primul este uniformizarea. Fermierii și cumpărătorii din România ar opera după aceleași principii de bază ca cei din Franța, Spania, Germania sau Italia. Al doilea este forța de negociere. Dacă un preț situat sub un cost de producție calculat după o metodologie recunoscută devine explicit o practică interzisă, reperul de cost nu mai este doar un argument economic al fermierului, ci poate deveni un criteriu juridic în relația comercială. Pentru agricultura românească, aceasta este miza reală a reformei UTP: nu stabilirea administrativă a unui „preț corect” unic pentru toate fermele, ci transformarea costului de producție într-un reper mai puternic atunci când producătorul negociază cu un cumpărător mult mai mare.

Citește știreaVezi categoria
Grup de crescători lângă un țarc cu oi, ascultând o prezentare despre biosecuritate la fermă.
Siguranță

Crescătorii din Pantelimon, avertizați asupra riscului de variolă ovină – Constanța are deja focare sub restricții europene

Variola ovină menține județul Constanța sub presiune sanitar-veterinară, iar instruirea crescătorilor din Pantelimon vine într-un context mai amplu decât apariția unui singur caz local. Comisia Europeană a extins la 20 august 2026 măsurile de urgență aplicate României după notificarea a cinci focare suplimentare de variolă ovină și caprină în perioada 6–14 august, inclusiv în județul Constanța. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Constanța a organizat la 27 august o sesiune de instruire pentru crescătorii din Pantelimon, după apariția unui caz de boală în zonă. Miza principală nu este însă doar informarea fermierilor, ci limitarea deplasărilor de animale și menținerea trasabilității într-un județ unde focarele confirmate anterior au determinat deja restricții și controale suplimentare. Constanța este deja inclusă în zonele de restricție stabilite la nivel european Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1956 arată că România a notificat Comisiei Europene cinci focare suplimentare de variolă ovină și caprină în exploatații din Constanța, Tulcea, Vâlcea și Gorj. Pentru județul Constanța, documentul european include două focare identificate prin codurile RO-CAPRIPOX-2026-00010 și RO-CAPRIPOX-2026-00011 și stabilește zone de protecție și supraveghere în jurul acestora. Zonele de protecție se întind pe o rază de 5 kilometri în jurul focarelor, iar zonele de supraveghere ajung la 20 de kilometri. Măsurile prevăzute în decizia europeană se mențin, pentru aceste focare, până în a doua jumătate a lunii octombrie. Aceasta schimbă perspectiva asupra cazului din Pantelimon: pentru crescătorii din zonă, orice suspiciune nouă poate avea consecințe nu doar asupra unei singure exploatații, ci și asupra circulației animalelor dintr-un teritoriu mai larg. Biosecuritatea și deplasarea animalelor devin punctele critice În cadrul întâlnirii de la Pantelimon, crescătorilor le-au fost prezentate măsuri care urmăresc reducerea riscului de transmitere între efective. Printre acestea se numără: evitarea contactului cu animale provenite din alte exploatații;limitarea deplasărilor care nu sunt necesare;cumpărarea animalelor numai din surse autorizate;verificarea documentelor sanitar-veterinare;monitorizarea permanentă a stării de sănătate;notificarea imediată a medicului veterinar atunci când apar semne de boală. Aceste măsuri au o importanță suplimentară în contextul problemelor de trasabilitate constatate deja în județ. AGRONET.ro a relatat anterior despre două focare din Constanța care însumau 1.163 de ovine. În timpul controalelor, inspectorii au identificat animale fără crotalii, mortalități nedeclarate și identificatori care proveneau de la animale înregistrate anterior ca exportate. Restricțiile nu afectează doar fermele unde apare boala Variola ovină și caprină poate produce pierderi importante în exploatațiile afectate, dar efectele economice se extind și asupra fermelor sănătoase din zonele de restricție. Comisia Europeană arată explicit că boala poate afecta populațiile de ovine și caprine, rentabilitatea fermelor și circulația animalelor și a produselor provenite de la acestea, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în relațiile comerciale cu state terțe. Pentru crescători, apariția unui focar într-o zonă apropiată poate însemna controale suplimentare, restricții asupra deplasărilor și dificultăți în comercializarea animalelor. Problema este cu atât mai importantă pentru România cu cât sectorul ovin depinde în mare măsură de circulația animalelor și de piețele externe. România avea 13 focare confirmate până la 21 august Situația epidemiologică din Constanța face parte dintr-o extindere mai largă a bolii la nivel național. Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, declara la 21 august, într-o informare a autorității preluată de AGERPRES, că România avea 13 focare confirmate de variolă ovină și caprină în opt județe. Focarele apăruseră succesiv în Mureș, Buzău, Iași, Gorj, Vâlcea, Tulcea, Constanța și Brăila. În 2025, România înregistrase 27 de focare, potrivit aceleiași declarații. Pentru fermieri, trasabilitatea devine la fel de importantă ca biosecuritatea Extinderea focarelor în mai multe județe arată că limitarea bolii depinde nu doar de dezinfecție sau izolarea exploatațiilor, ci și de capacitatea autorităților de a urmări deplasarea animalelor. AGRONET.ro a arătat că ANSVSA a intensificat controalele asupra transporturilor ilegale de ovine, tocmai din cauza riscului ca animalele fără documente și origine verificabilă să transporte boala între exploatații și județe. Pentru crescătorii din Pantelimon și din restul județului Constanța, mesajul practic este că orice achiziție sau deplasare de animale fără trasabilitate verificabilă poate transforma o problemă individuală într-un risc pentru întregul areal de producție. În condițiile în care măsurile europene pentru focarele din Constanța se prelungesc până în octombrie, controlul circulației animalelor și notificarea rapidă a suspiciunilor vor rămâne punctele centrale ale intervenției sanitar-veterinare în următoarele săptămâni.

Citește știreaVezi categoria
Cinci persoane stau într-o sală de prezentare, lângă un ecran cu sigla Pewman Innovation Europe, iar una ține un recipient de produs.
Pomicultură și viticultură

O bacterie ar putea proteja vița-de-vie până la -4°C – Biostimulatorul este testat în Franța

O bacterie ar putea ajuta vița-de-vie să reziste la înghețuri de până la -4°C, printr-un biostimulator natural aflat în prezent în teste de reglementare în podgorii din Franța, potrivit Le Journal des Entreprises. Tehnologia este dezvoltată de compania Pewman Innovation Europe, cu sediul la Strasbourg, iar primele aplicații vizează protejarea lăstarilor de viță-de-vie împotriva înghețurilor târzii de primăvară. Produsul, denumit Crioprotect, are la bază microorganisme provenite din medii extreme, capabile să supraviețuiască în condiții climatice severe. Compania testează bacteria Pseudomonas pewmanensis, despre care estimează că poate crește rezistența lăstarilor la temperaturi negative printr-un efect crioprotector. Primele teste sunt realizate în podgorii din Franța Testele necesare procesului de autorizare sunt în desfășurare în Franța, împreună cu Eurofins, cu sprijinul regiunii Grand Est și al Bpifrance. Sunt evaluate mai multe doze și frecvențe de aplicare, iar primele observații din podgoriile tratate indică o rezistență mai bună a lăstarilor la îngheț. Rezultatele finale urmează să fie măsurate la recoltare, când va putea fi evaluat și efectul asupra producției. Aceste date vor fi folosite și în procesul de reglementare necesar înainte de introducerea produsului pe piață. Ținta este protecția până la -4°C Crioprotect este dezvoltat pentru a proteja plantele până la aproximativ -4°C, nivel relevant pentru episoadele de îngheț târziu care pot afecta sever vița-de-vie după pornirea în vegetație. Înghețurile de primăvară reprezintă una dintre principalele vulnerabilități climatice ale viticulturii europene. În regiunea Champagne, unele episoade au compromis până la 40% din recoltă, potrivit datelor prezentate de companie. Miza este cu atât mai mare cu cât lăstarii tineri și mugurii aflați în dezvoltare sunt expuși unor pierderi importante atunci când temperaturile coboară sub zero după reluarea vegetației. Comercializarea este vizată pentru finalul anului 2026 Pewman Innovation Europe a fost fondată în noiembrie 2024 de microbiologul Isaac Bugueno și lucrează în paralel la industrializarea tehnologiei. Compania intenționează să construiască o unitate de producție la Illkirch-Graffenstaden, în apropiere de Strasbourg, pentru a putea trece la producția la scară mai mare. Lansarea comercială a Crioprotect este planificată pentru sfârșitul anului 2026, dar depinde de obținerea aprobărilor necesare. După etapa dedicată viticulturii, compania intenționează să extindă tehnologia și către alte culturi vulnerabile la îngheț și la alte forme de stres climatic. Pentru viticultori, soluția este relevantă deoarece atacă direct una dintre cele mai greu de controlat probleme din primăvară: protejarea țesuturilor tinere în nopțile cu temperaturi negative. Dacă testele finale confirmă efectul observat până acum și produsul primește autorizările necesare, biostimulatorul ar putea completa metodele deja utilizate împotriva înghețului.

Citește știreaVezi categoria
Stație meteo amplasată la marginea unor terenuri agricole, între vegetație și dealuri.
Mediu

60 de milioane de euro pentru reducerea poluării agricole – Cum funcționează proiectul RAPID

RAPID pregătește o rețea națională de ferme demonstrative și grupuri de fermieri, printr-un proiect de 60 de milioane de euro finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Dincolo de investițiile în echipamente, proiectul urmărește ca tehnologiile pentru reducerea poluării agricole să fie testate în ferme și apoi transferate către alți agricultori, potrivit Băncii Mondiale. Proiectul „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural în România” – RAPID are termen de închidere la 30 iunie 2028. Acordul de împrumut de 60 de milioane de euro a fost semnat în aprilie 2023 și ratificat prin Legea nr. 332/2023, iar implementarea prin Ministerul Mediului a început la 13 decembrie 2023, potrivit documentației oficiale a ministerului. Ținta proiectului este de 70 de ferme demonstrative Una dintre componentele cele mai relevante pentru agricultori este modernizarea unor exploatații care să funcționeze ulterior ca ferme demonstrative. Documentele de monitorizare ale Băncii Mondiale stabilesc o țintă de 70 de ferme modernizate și transformate în locuri de instruire până în 2028. Aceste exploatații trebuie să permită altor fermieri să vadă direct modul în care funcționează practicile și tehnologiile destinate reducerii poluării. Ministerul Mediului a anunțat în octombrie 2025 că primele 18 ferme mixte au fost selectate pentru a deveni ferme model. Prin urmare, cele 70 de ferme reprezintă ținta finală a proiectului, nu numărul de exploatații deja modernizate. Fermele demonstrative pot primi investiții pentru soluții privind, între altele: gestionarea mai eficientă a fertilizanților;reducerea pierderilor de azot și alți nutrienți;gestionarea gunoiului de grajd;protejarea apelor și solului;utilizarea mai eficientă a produselor pentru protecția plantelor;tehnologii și instrumente digitale pentru managementul exploatației. Miza este ca tehnologiile să nu rămână limitate la exploatația care a făcut investiția. Ferma trebuie să devină și loc de demonstrație și transfer de experiență. 400 de grupuri de fermieri sunt prevăzute pentru schimbul de experiență Dimensiunea proiectului este mai mare decât rețeaua fermelor model. Indicatorii stabiliți de Banca Mondială prevăd până în 2028: Indicator RAPIDȚinta proiectuluiFerme demonstrative modernizate70Regiuni cu rețele funcționale de transfer de cunoștințe8Grupuri de discuții ale fermierilor400Suprafață gestionată prin practici sustenabile30.000 haTermenul proiectului30 iunie 2028 Rețelele de transfer de cunoștințe sunt concepute pentru a lega fermierii de specialiști și organizații profesionale. În interiorul lor, grupurile de agricultori ar trebui să permită discutarea unor probleme concrete din ferme, nu doar prezentarea unor recomandări generale. Această componentă poate avea o miză practică importantă. O tehnologie pentru fertilizare de precizie, gestionarea dejecțiilor sau reducerea pierderilor de nutrienți poate produce rezultate diferite în funcție de sol, dimensiunea fermei, sistemul de cultură și investițiile deja existente. Demonstrația într-o exploatație reală permite compararea costurilor, dificultăților și rezultatelor înainte ca alți fermieri să investească. Proiectul nu este o schemă generală de finanțare deschisă tuturor fermierilor RAPID nu trebuie confundat cu o intervenție APIA sau AFIR prin care fiecare agricultor poate solicita automat bani pentru achiziția de utilaje. Componenta privind fermele demonstrative funcționează prin scheme dedicate și selecția unor exploatații care primesc și rol de demonstrație. În aprilie 2025, Banca Mondială consemna lansarea apelului pentru modernizarea fermelor existente, după consultări desfășurate cu organizații de fermieri și alte părți interesate. Rolul acestora este diferit de cel al unei investiții agricole obișnuite: echipamentele și practicile introduse trebuie să genereze și transfer de cunoștințe către alte exploatații. Apele Române și Autoritatea Fitosanitară primesc, la rândul lor, echipamente Aproximativ jumătate din logica proiectului privește fermele și transferul de cunoștințe, iar cealaltă parte vizează capacitatea instituțiilor de a măsura poluarea agricolă. Ministerul Mediului a anunțat în martie 2026 că, prin RAPID, Autoritatea Națională Fitosanitară este dotată cu 22 de centre mobile și 30 de autoutilitare pentru prelevarea și transportul probelor. Investițiile vizează și Administrația Națională „Apele Române”, inclusiv capacitatea de monitorizare a calității apei. Rezultatul urmărit este un sistem în care reducerea poluării în fermă poate fi însoțită de o capacitate mai bună de măsurare a pesticidelor, nutrienților și altor surse de contaminare. De ce contează transferul între fermieri Proiectul pornește de la o problemă care depășește achiziția unui utilaj. Practicile agricole cu impact mai redus asupra apei și solului trebuie să fie suficient de eficiente economic pentru a fi preluate și de alte exploatații. De aceea, unul dintre indicatorii RAPID nu măsoară doar numărul de ferme modernizate, ci și funcționarea lor ca locuri de instruire. Pentru fermieri, această abordare poate fi mai utilă decât o recomandare teoretică atunci când permite compararea unei tehnologii cu practica obișnuită: ce investiție presupune, cât fertilizant poate economisi, ce modificări sunt necesare în fermă și dacă rezultatul justifică cheltuiala. AGRONET.ro a prezentat și alte proiecte europene în care fertilizarea mai eficientă și recuperarea nutrienților sunt testate direct în ferme și sisteme zootehnice. În cazul RAPID, diferența este dimensiunea națională: ținta este construirea unei infrastructuri de demonstrație și consiliere care să funcționeze în toate cele opt regiuni vizate până în 2028.

Citește știreaVezi categoria
Două bovine rănite pe o pășune lângă o zonă împădurită, cu un mistreț în apropiere.
Faună sălbatică

Atac neobișnuit într-o fermă din Thailanda – un mistreț a provocat răni fatale unei vaci și a rănit o a doua bovină

Un mistreț de circa 150 kg a atacat două vaci în Thailanda, iar una dintre ele a murit la aproximativ 12 ore după ce a suferit răni abdominale foarte grave. Incidentul s-a produs într-o zonă rurală din districtul Thung Song, provincia Nakhon Si Thammarat, unde proprietarul a fost trezit noaptea de strigătele animalelor, relatează agrarheute. Atacul a avut loc în noaptea de 6 august 2026, în apropierea locuinței crescătorului. Când acesta a ieșit cu o lanternă, mistrețul se afla încă lângă bovine. Animalul sălbatic a fugit spre pădure după ce fermierul a început să strige. O vacă fusese rănită la un picior și a supraviețuit, însă cealaltă avea abdomenul deschis și leziuni atât de severe încât a murit în dimineața zilei de 7 august. Relatarea locală nu precizează dacă bovina a primit tratament veterinar după atac. Localnicii au suspectat inițial un tigru sau un urs Gravitatea rănilor a făcut ca primele suspiciuni din comunitate să se îndrepte spre un animal de pradă de dimensiuni mari. Autoritățile locale, poliția și personalul chemat să examineze urmele au verificat însă zona, iar amprentele găsite au fost atribuite unui mistreț. Dimensiunea animalului a fost estimată la aproximativ 150 kg. După incident, zona urma să fie ținută sub observație, fără ca autoritățile să instaleze imediat camere de monitorizare sau capcane. Localitatea se află lângă o zonă împădurită, ceea ce creează un contact direct între animalele domestice și fauna sălbatică. În acest context, episodul nu este doar povestea unei bovine pierdute, ci un exemplu al costului pe care îl poate avea o singură întâlnire violentă la limita dintre pășune, gospodărie și habitatul natural. Atacurile sunt rare, dar rănile pot fi foarte grave Mistrețul nu este în mod obișnuit prezentat ca un prădător al bovinelor adulte, iar atacurile directe de acest tip sunt neobișnuite. Atunci când un exemplar de talie mare atacă însă, colții și forța animalului pot produce plăgi profunde. Literatura medicală privind atacurile de mistreț descrie leziuni severe ale țesuturilor și răni penetrante produse în timpul contactului violent, inclusiv în zona abdominală. Pentru ferme, conflictul cu mistreții este mult mai larg decât atacurile asupra animalelor. Cercetările efectuate în exploatații zootehnice din Statele Unite au identificat pierderi prin prădarea animalelor tinere, riscuri sanitare și pagube în sistemele de creștere a bovinelor. Un studiu publicat în 2019 a estimat costurile totale asociate porcilor sălbăticiți la aproximativ 40 de milioane de dolari anual în cele 13 state americane analizate. Un alt studiu, publicat în 2026 în Livestock Science, arată că porcii sălbăticiți pot concura direct cu bovinele pentru resursele de pe pășune. Cercetătorii au calculat o suprapunere de 50,3% a dietei celor două specii în sistemele analizate, ceea ce arată că prezența lor poate afecta o fermă și fără un atac direct asupra animalelor. Contactul dintre bovine și mistreți nu este excepțional în zonele comune de pășunat Monitorizări realizate în sisteme extensive din Spania arată că bovinele și mistreții pot ajunge frecvent în aceleași zone, mai ales în apropierea resurselor comune. Într-un studiu desfășurat în Parcul Național Doñana, exemplarele urmărite prin dispozitive GPS au înregistrat interacțiuni spațiale repetate, mai frecvente în orele de amurg și în perioadele în care animalele se concentrau în jurul acelorași resurse. Această apropiere nu înseamnă că un atac va avea loc, dar explică de ce fermele și pășunile aflate lângă zone forestiere reprezintă puncte în care fauna sălbatică și efectivele domestice se pot întâlni. În România, problema mistreților este urmărită mai ales prin prisma pestei porcine africane, a biosecurității și a pagubelor agricole. AGRONET.ro a relatat despre măsurile suplimentare discutate pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane în populația de mistreți. Incidentul din Thailanda arată însă că, în anumite împrejurări, contactul dintre fauna sălbatică și animalele de fermă poate produce și pierderi directe, imediate. Pentru crescătorul din Thung Song, bilanțul unei singure nopți a fost o bovină pierdută și una rănită. Autoritățile locale au continuat supravegherea zonei pentru a stabili dacă mistrețul mai rămâne în apropierea gospodăriilor și a animalelor domestice.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Fereastră bunăTratamente: Vântul, ploaia și umiditatea sunt în praguri bune pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1643BCE · 28 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

221,24 EUR/taprox. 1.161 RON/tPerioada până la 23 aug. · publicată 27 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.095 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

199,52 EUR/taprox. 1.047 RON/tPerioada până la 23 aug. · publicată 27 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.123,6 RON/tonă-0,24%Ultima observație: 17 aug., 10:00
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.