Cont
Bucăți de brânză expuse pe un platou, alături de materiale de prezentare și ștergare tradiționale.

Brânza frământată de Teaca devine al 18-lea produs românesc protejat în UE

Brânza frământată de Teaca a devenit al 18-lea produs românesc protejat în UE, după ce Comisia Europeană a aprobat înregistrarea denumirii ca Indicație Geografică Protejată, relatează Ziarul Financiar. Decizia încheie o procedură europeană în care cererea a fost publicată în mai 2026 și nu a primit nicio opoziție, iar protecția leagă denumirea de satul Teaca, din județul Bistrița-Năsăud. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017, adoptat de Comisia Europeană la 2 septembrie 2026, înscrie oficial „Brânză frământată de Teaca” în registrul indicațiilor geografice al Uniunii. Documentul precizează că, după publicarea cererii, Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție. Regulamentul intră în vigoare în a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Evenimente

  1. În desfășurare / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  2. Târg / PiațăTârgul „Bunătăți la Iași”
    Data
    12 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Iași, România

    Târg de produse agroalimentare locale, cu vânzare directă de la producători, organizat la Iași pe 12 și 13 septembrie 2026.

  3. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  4. Expoziție / UtilajeAGRO SHOW 2026 – expoziție agricolă cu demonstrații în câmp
    Data
    18 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Aeroportul Bednary, Pobiedziska, Polonia

    Expoziție agricolă în aer liber cu utilaje, inputuri, tehnologii digitale și demonstrații practice.

  5. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  6. Festival agricol / ZootehnieFestivalul Laptelui „De la Câmp la Pahar”
    Data
    20 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Fundurii Vechi, Republica Moldova

    Prima ediție a Festivalului Laptelui din Republica Moldova, cu zonă B2B Agro & Zootehnie, simpozion, degustări și activități în fermă.

  7. Conferință / InputuriBiocontrol & Biostimulants North Africa 2026
    Data
    22 sept. 2026, 00:00
    Locația
    Egypt International Convention Centre, Cairo, Egipt

    Conferință despre biocontrol, biostimulatori și tehnologii biologice pentru agricultură, organizată la Cairo de NewAg International.

  8. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  9. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  10. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  11. Ziua câmpului / Culturi vegetaleZiua Porumbului Moldova 2026
    Data
    01 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Ferma EVI BLOSSOM SRL, comuna Victoria, România

    Platformă demonstrativă cu 44 de hibrizi de porumb de la 11 producători de semințe, organizată la ferma EVI BLOSSOM din comuna Victoria, județul Iași.

  12. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe câmp într-o dimineață de septembrie, cu vânt și nori la orizont
Meteo & Climă

Meteo agricol România 12 septembrie 2026, ora 5: vânt puternic în Maramureș și Moldova, riscuri pentru lucrările de dimineață

Meteo agricol România: vântul și umezeala locală schimbă ritmul lucrărilor de dimineață La buletinul din 12 septembrie 2026, ora 05:00, vântul este fenomenul comun de urmărit la nivel național. Maramureșul pornește cu ceață densă și probabilitate ridicată de precipitații, iar Moldova are cer acoperit și risc mai mare de ploaie în intervalul de lucru. În sud-est, condițiile sunt mai stabile pentru transport, acces în parcele și recoltarea de toamnă, dar tratamentele cer verificarea vântului direct în fermă. Orientare rapidă pentru fermier Maramureș și Moldova: amână tratamentele; verifică vizibilitatea, frunza umedă și accesul înainte de plecarea utilajelor.Banat, Crișana, Transilvania și zona montană: ploi estimate reduse, dar vântul și umezeala cer prudență la operațiunile sensibile.Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov: transportul și lucrările în câmp pot fi planificate dimineața, cu monitorizarea rafalelor.Irigarea nu este presantă în niciuna dintre regiunile analizate; evapotranspirația nu este disponibilă pentru această fereastră, astfel că decizia rămâne legată de verificarea solului. Banat: senin, dar vânt de urmărit În Banat, dimineața este în general favorabilă transportului și accesului în câmp. Umiditatea foarte ridicată poate menține roua pe vegetație, iar fenomenul de vânt puternic semnalat cere renunțarea la tratamente dacă viteza crește local. Pentru recoltare și transport, verificați fixarea încărcăturilor și starea drumurilor de exploatare. Temperatură în fereastra de lucru11,5–16,5°C; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,075 mm, echivalent cu 0,075 l/m².Probabilitate maximă de precipitații46%.Vânt și rafale10 km/h, cu rafale de până la 16,5 km/h.Umiditate95,5%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăTransport recomandat; tratamente numai după verificarea vântului și a uscării vegetației. Crișana: acces bun, tratamente de amânat Cerul senin și cantitatea foarte mică de ploaie estimată susțin intrarea în câmp în Crișana. Rafalele pot ajunge la 24 km/h, iar umiditatea este ridicată; aceste condiții nu susțin aplicările sensibile. Utilajele pentru pregătirea terenului, recoltare sau transport pot intra după controlul local al vântului și al rouăi. Temperatură în fereastra de lucru11,5–15°C; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,045 mm, echivalent cu 0,045 l/m².Probabilitate maximă de precipitații31%.Vânt și rafale13 km/h, cu rafale de până la 24 km/h.Umiditate96%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăIntră în câmp și organizează transportul; amână tratamentele. Maramureș: ceața densă limitează începutul de zi Ceața densă, umiditatea de 93% și probabilitatea de 72% pentru precipitații fac din Maramureș regiunea care cere cea mai atentă pornire a activității. Vizibilitatea și umezeala pot întârzia transportul de producție, accesul la vie sau livezi și lucrările pe sole. Nu începeți tratamentele înainte de disiparea ceții și de verificarea frunzei. Temperatură în fereastra de lucru11,5–16,5°C; minim la 08:00, maxim la 11:00.Precipitații estimate0,5 mm, echivalent cu 0,5 l/m².Probabilitate maximă de precipitații72%.Vânt și rafale7 km/h, cu rafale de până la 10 km/h.Umiditate93%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăVerifică parcela și transportă cu atenție; amână tratamentele. Transilvania: ploi izolate în apropiere În Transilvania sunt posibile precipitații izolate în apropiere, cu o probabilitate maximă de 50%. Cantitatea estimată este redusă, dar poate conta pentru uscarea vegetației și pentru accesul punctual pe sole. Transportul poate continua cu atenție, iar pregătirea terenului sau lucrările după recoltare trebuie adaptate la condițiile observate pe fiecare parcelă. Temperatură în fereastra de lucru14,2–19,5°C; minim la 08:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,146 mm, echivalent cu 0,146 l/m².Probabilitate maximă de precipitații50%.Vânt și rafale7,5 km/h, cu rafale de până la 16,2 km/h.Umiditate82,4%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăLucrări în câmp cu verificare locală; tratamentele se amână. Moldova: cer acoperit și risc de ploaie Moldova are o dimineață mai caldă, dar cu cer înnorat, probabilitate de ploaie de până la 62% și rafale ce pot depăși 21 km/h. Pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă, transportul se face cu atenție, iar intrarea în sole trebuie decisă după verificarea umidității și a evoluției locale. Tratamentele nu sunt favorabile în acest interval. Temperatură în fereastra de lucru16,4–22,5°C; minim la 10:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,268 mm, echivalent cu 0,268 l/m².Probabilitate maximă de precipitații62%.Vânt și rafale11,4 km/h, cu rafale de până la 21,6 km/h.Umiditate75,8%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăVerifică parcela înainte de intrare; transportul se face cu atenție, iar tratamentele se amână. Dobrogea: cea mai stabilă fereastră de dimineață Dobrogea are condiții stabile, fără precipitații estimate în fereastra analizată și cu probabilitate redusă de ploaie. Este una dintre cele mai potrivite regiuni pentru recoltare de toamnă, deplasarea producției spre depozitare și pregătirea terenului. Vântul rămâne de urmărit, inclusiv la manipularea materialelor sau încărcăturilor ușoare. Temperatură în fereastra de lucru19,5–26,5°C; minim la 05:00, maxim la 09:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă de precipitații13%.Vânt și rafale13 km/h, cu rafale de până la 14 km/h.Umiditate78,5%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăTransport și lucrări în câmp recomandate; tratamente doar în intervale scurte, după controlul vântului. Muntenia: fereastră utilă pentru câmp și transport În Muntenia, ploaia estimată este foarte redusă, iar temperaturile sunt favorabile activităților de dimineață. Fereastra poate fi utilizată pentru acces în câmp, pregătirea terenului și organizarea transportului de recoltă. Pentru vie, livezi sau legumicultură, tratamentele pot fi luate în calcul doar dacă vântul local rămâne potrivit și vegetația este uscată. Temperatură în fereastra de lucru18,2–24,7°C; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,082 mm, echivalent cu 0,082 l/m².Probabilitate maximă de precipitații30%.Vânt și rafale8,9 km/h, cu rafale de până la 15,6 km/h.Umiditate62,3%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăTransport și lucrări în câmp recomandate; tratamente cu prudență, după verificare locală. Oltenia: uscat, cu atenție la avertizarea de vânt Oltenia rămâne uscată în fereastra de lucru, iar transportul și accesul în câmp sunt favorabile. Totuși, pentru regiune este indicat nivel galben privind vântul puternic de urmărit. Evitați operațiunile care devin nesigure la rafale și adaptați activitatea în zonele expuse, inclusiv la depozitare temporară și transport. Temperatură în fereastra de lucru18–25,6°C; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă de precipitații22%.Vânt și rafale9 km/h, cu rafale de până la 16,6 km/h.Umiditate57,4%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; nivel galben.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăTransport și lucrări în câmp recomandate; tratamente doar în intervale scurte și cu controlul vântului. București-Ilfov: condiții bune pentru operațiuni rapide București-Ilfov are o fereastră uscată și caldă pentru primele operațiuni ale zilei. Transportul, accesul pe parcele și activitățile de pregătire a terenului pot fi organizate dimineața. Vântul semnalat impune totuși verificarea directă înaintea oricărei aplicări, în special pe suprafețe cu expunere deschisă. Temperatură în fereastra de lucru19–27°C; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă de precipitații17%.Vânt și rafale13 km/h, cu rafale de până la 19 km/h.Umiditate56%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăTransport și lucrări în câmp recomandate; tratamente doar în intervale scurte, după verificarea vântului. Zona montană: nori și acces de verificat În zona montană, nebulozitatea, probabilitatea de 52% pentru precipitații și particularitățile accesului cer verificarea traseelor și a solelor înainte de pornire. Cantitatea de ploaie estimată este redusă, dar umezeala poate conta local în livezi, pe pajiști sau pe drumurile agricole. Transportul se face cu atenție, iar tratamentele se amână. Temperatură în fereastra de lucru14,7–21,3°C; minim la 08:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,147 mm, echivalent cu 0,147 l/m².Probabilitate maximă de precipitații52%.Vânt și rafale7,5 km/h, cu rafale de până la 15 km/h.Umiditate76,8%.EvapotranspirațieDate nedisponibile pentru fereastra vizată.AvertizăriVânt puternic și instabilitate atmosferică de urmărit; severitate neprecizată.Fereastră de lucruZiua de lucru de dimineață, până la prânz.Decizie practicăVerifică accesul și parcela; transport cu atenție, tratamente amânate. Lucrări care merită prioritizate Pentru recoltarea de toamnă și transport, prioritizați Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov; în rest, adaptați plecarea la umezeală, ceață sau ploi locale.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă se fac numai unde solul permite intrarea utilajelor; nu intrați pe sol umed.În legumicultură, vie și livezi, verificați roua, vântul și ploaia apropiată înainte de tratamente sau lucrări care cer vegetație uscată.La zootehnie, urmăriți accesul în zonele expuse la umezeală și vânt, inclusiv starea furajelor și a adăposturilor temporare. Avertizări și fenomene de urmărit Vântul puternic și instabilitatea atmosferică sunt semnalate pentru toate regiunile analizate; în Oltenia este indicat nivel galben. Maramureșul necesită atenție suplimentară din cauza ceții dense și a riscului mai mare de precipitații. Nu transformați o estimare regională într-o decizie automată: verificați rafalele, vizibilitatea, umezeala frunzei și starea solului chiar înainte de lucrare. Ce contează până la buletinul de la prânz Urmăriți dacă vântul se intensifică local și dacă se mențin ceața din Maramureș ori norii din Moldova, Transilvania și zona montană. Pentru fermele aflate în recoltare, decizia-cheie rămâne accesul real în parcelă și siguranța transportului. Pentru tratamente, păstrați decizia deschisă până la confirmarea unei ferestre fără vânt, ploaie apropiată și vegetație umedă.

Citește știreaVezi categoria
Activitate non-agricolă desfășurată într-o gospodărie din mediul rural
Subvenții & Fonduri

GAL / AFIR – intervenția M3 pentru activități non-agricole, cu sprijin de până la 57.500 de euro/proiect

Intervenția M3 a GAL / AFIR este închisă Apelul a vizat investiții pentru dezvoltarea activităților non-agricole, cu aplicare la nivel de localitate. Data-limită de depunere a fost 22 mai 2026, iar în 11 septembrie 2026 apelul nu mai este în derulare. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Ce finanțare a fost prevăzută prin M3 M3 a fost o intervenție de investiții gestionată în cadrul GAL / AFIR. Forma de sprijin indicată este nerambursabilă, adică finanțare care nu se rambursează în condițiile stabilite de apel. Domeniul menționat pentru investiții este dezvoltarea activităților non-agricole. Element financiarValoare indicatăBuget total al intervenției115.000 de euroSprijin maxim57.500 de euro pe proiectIntensitatea sprijinului65% nerambursabilPlafon de depunere a proiectelor230.000 de euro Bugetul total este distinct de sprijinul maxim pe proiect și de intensitatea procentuală a finanțării. Informațiile apelului menționează, separat, un plafon de depunere a proiectelor de 230.000 de euro; această valoare este prezentată ca plafon de depunere, nu ca buget total al intervenției. Condiția de punctaj și calendarul apelului Pentru selecția proiectelor, pragul minim indicat a fost de 10,00 puncte. Apelul s-a deschis la 25 martie 2026 și a avut termen de depunere la 22 mai 2026. Datele sunt marcate ca date certe, nu estimate. Termenul de depunere pentru intervenția M3 a expirat la 22 mai 2026, iar apelul este marcat ca închis. Pentru cine și în ce arie a fost anunțată intervenția Aria geografică declarată pentru M3 este „locality”. Investițiile anunțate au ca destinație dezvoltarea activităților non-agricole. Materialul disponibil nu oferă alte detalii privind categorii de solicitanți sau investiții concrete. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știreaVezi categoria
Apicultor cu mască de protecție ține o ramă de stup acoperită de albine.
Agribusiness & Piață

Producție mai bună la salcâm și tei, dar piață slabă – Apicultorii reclamă presiunea importurilor din China

Producția românească de miere este estimată la numai 10.000–15.000 de tone în 2026, iar apicultorii reclamă că o parte din marfă rămâne nevândută deoarece prețurile angro pot coborî sub costurile de producție. Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, spune că presiunea vine în principal din piața europeană, unde mierea din import influențează nivelul ofertelor primite de producătorii români, potrivit Evenimentul Zilei. Estimarea pentru 2026 reprezintă mai puțin de jumătate din producția unui an considerat normal de sector. Situația trebuie însă privită împreună cu reducerea efectivelor de albine: Coman arată că multe stupine au intrat în actualul sezon cu un număr mult mai mic de familii după pierderile din 2025. Costul ajunge la 10–11 lei/kg, iar ofertele pot coborî sub acest nivel Problema principală nu este numai cantitatea produsă, ci valorificarea. Președintele ACA estimează costul de producție la aproximativ 10–11 lei/kg de miere, în timp ce unele oferte de cumpărare ajung la 9–10 lei/kg. În aceste condiții, vânzarea înseamnă pierdere pentru producător, iar alternativa este păstrarea mierii în stoc în speranța unui preț mai bun. Situația este compatibilă cu semnalele apărute și în alte zone ale țării. AGRONET.ro a arătat că în Harghita prețurile de achiziție angro raportate în 2026 se situau între aproximativ 8 și 20 lei/kg, în funcție de sortiment și condițiile comerciale. Răzvan Coman susține că România și-a redus puternic exporturile de miere după 2022 și atribuie situația concurenței exercitate de produsele provenite din China și Ucraina. Afirmația privind oprirea exporturilor reprezintă evaluarea președintelui ACA, nu o statistică oficială potrivit căreia România nu ar mai fi exportat nicio cantitate după acel an. Importurile ieftine pun presiune pe piața europeană Problema concurenței externe este una reală la nivel european. Uniunea Europeană este importator net de miere, iar producția proprie nu acoperă integral consumul. Pe lângă preț, sectorul european se confruntă și cu problema autenticității produselor. AGRONET.ro a analizat datele oficiale ale Comisiei Europene, care arată că 147 dintre cele 320 de probe de miere importată, adică 46%, analizate în acțiunea europeană „From the Hives” au prezentat indicatori de posibilă neconformitate prin existența unor surse de zahăr străine mierii. Procentul nu înseamnă că 46% din toată mierea importată în UE este demonstrată ca fiind falsificată. El descrie strict probele analizate în campania respectivă. China a avut cel mai mare număr absolut de probe suspecte: 66 dintre cele 89 analizate. Pentru producătorii europeni, intrarea pe piață a produselor foarte ieftine poate reduce prețurile oferite inclusiv mierii obținute în stupinele locale. Din 14 iunie 2026, regulile europene de etichetare sunt mai stricte. Pentru amestecurile provenite din mai multe țări trebuie indicate țările de origine și ponderea fiecăreia, ceea ce permite consumatorului să distingă mai ușor între mierea românească și amestecurile din import. Salcâmul și teiul au produs mai bine decât anul trecut Deși producția totală rămâne redusă raportat la un an normal, culesurile din 2026 au fost mai favorabile pentru anumite sortimente. Potrivit președintelui ACA, în acest an s-a obținut miere de salcâm, după un 2025 foarte slab pentru această specie. Au existat și producții de miere de rapiță și tei, iar floarea-soarelui a oferit cules în multe zone. Problema este că o producție mai bună la stup nu se transformă automat în venit dacă piața angro nu oferă un preț care să acopere costurile. În cazul mierii de salcâm apare și o dificultate suplimentară. Analizele efectuate pe câteva sute de probe ar fi indicat frecvent ponderi de numai 12–18% polen de salcâm, sub pragurile prevăzute de standardele folosite pentru clasificarea sortimentului. Coman pune diferența pe seama condițiilor actuale de cules și a schimbărilor climatice. Apicultorii așteaptă și o soluție pentru sprijinul de 15 euro pe familie Presiunea de piață apare într-un moment în care sectorul discută și un nou mecanism de sprijin. Un proiect aflat în Parlament propune un ajutor de minimis de 15 euro pentru fiecare familie de albine, dar introduce condiția comercializării a cel puțin 6 kg de miere pe familie pe an. AGRONET.ro a prezentat condițiile proiectului, care nu reprezintă încă o schemă deschisă pentru depunerea cererilor. Pentru apicultori, condiția de comercializare devine sensibilă tocmai într-un sezon în care problema principală este dificultatea de a vinde mierea la un preț care să acopere costurile. Târgul Național al Mierii, între 11 și 13 septembrie Târgul Național al Mierii se desfășoară între 11 și 13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură, cu 94 de expozanți. Vânzarea directă către consumatori rămâne una dintre variantele prin care apicultorii pot obține un preț mai bun decât în circuitul angro. Pentru sector, însă, problema structurală rămâne aceeași: producția românească trebuie să concureze pe o piață europeană deschisă importurilor, în timp ce costurile din stupină limitează cât de mult poate coborî prețul fără ca exploatația să intre pe pierdere.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat cu tabletă lângă o turmă de oi, într-o fermă cu steagurile României și Uniunii Europene arborate.
Zootehnie

România negociază redeschiderea piețelor pentru ovine – Certificate agreate cu cinci țări și plan transmis Comisiei Europene

România a trimis Comisiei Europene planul pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine, iar documentul include o strategie de vaccinare diferențiată și 1,3 milioane de doze puse gratuit la dispoziție de Comisia Europeană, potrivit anunțului ANSVSA prezentat de Mediafax. Pentru crescători, noutatea față de etapa negocierilor de la Bruxelles este că planul a fost transmis oficial, iar autoritatea a detaliat modul în care intenționează să folosească vaccinarea pentru a permite reluarea comerțului. Din cele 1,3 milioane de doze, un milion sunt destinate vaccinării împotriva Variolei Ovine și Caprine, iar 300.000 de doze împotriva Pestei Micilor Rumegătoare. Vaccinurile sunt oferite gratuit de Comisia Europeană. Tulcea și Constanța intră în schema de vaccinare duală Strategia propusă de ANSVSA împarte țara în funcție de nivelul de risc epidemiologic. În județele Tulcea și Constanța ar urma să fie aplicată vaccinarea atât împotriva Pestei Micilor Rumegătoare, cât și împotriva Variolei Ovine și Caprine. Pentru animalele provenite din această zonă, exporturile vor depinde și de acceptul țărilor terțe de destinație pentru animale și produse provenite din teritorii în care este utilizată vaccinarea. În restul țării, planul prevede vaccinarea exclusiv împotriva Variolei Ovine și Caprine. ANSVSA susține că această delimitare ar permite reluarea exporturilor de: ovine și caprine vii;carcase de ovine și caprine;lapte pasteurizat;produse lactate procesate termic, atât către state membre ale Uniunii Europene, cât și către țări terțe, în baza condițiilor și certificatelor sanitare veterinare acceptate. Autoritatea precizează că în ultimele săptămâni nu au fost înregistrate focare noi de Pestă a Micilor Rumegătoare. Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Kuweit și Libia au noi certificate negociate În paralel cu negocierile de la Bruxelles, ANSVSA a finalizat discuțiile bilaterale cu autoritățile veterinare din Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Kuweit și Libia. Pentru aceste piețe au fost agreate noi modele de certificate sanitare veterinare pentru export. O delegație din Libia este programată să vină în România în luna octombrie pentru discuții privind detaliile logistice ale viitoarelor exporturi de ovine. Acest element este important pentru ferme deoarece eliminarea unei restricții europene nu este suficientă pentru reluarea automată a comerțului cu fiecare țară terță. Exportatorii au nevoie și de certificate sanitare acceptate de autoritatea veterinară din statul importator. Planul trece de la negociere la analiza Comisiei Europene AGRONET.ro relata pe 7 septembrie că România discutase planul direct cu specialiștii Comisiei Europene la întâlnirea din 4 septembrie, însă documentul nu fusese încă transmis în forma finală. În urma discuțiilor cu Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, planul a fost completat cu condiții privind controlul epidemiologic, regionalizarea, trasabilitatea și strategia de vaccinare. Transmiterea oficială din 11 septembrie mută astfel procedura într-o etapă nouă, însă nu echivalează cu ridicarea imediată a restricțiilor. Aplicarea măsurilor și acceptarea lor de instituțiile europene și de țările importatoare rămân decisive pentru momentul efectiv al reluării exporturilor. Trasabilitatea rămâne una dintre condițiile importante Controlul mișcării animalelor este una dintre problemele care au complicat gestionarea crizei sanitar-veterinare. ANSVSA a avertizat anterior că transporturile de ovine fără documente și animalele cu origine neclară pot compromite controlul epidemiologic și eforturile pentru reluarea comerțului extern. În Tulcea, controalele desfășurate după focarele de boală au găsit o diferență de 7.003 ovine și caprine între evidențele oficiale și efectivele identificate în teren, ceea ce a determinat extinderea verificărilor la nivel național. Planul transmis Comisiei Europene include tocmai condiții mai stricte privind trasabilitatea, alături de măsurile de biosecuritate și vaccinare. Planul va fi discutat din nou între 14 și 17 septembrie Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, urmează să participe în perioada 14–17 septembrie 2026 la Reuniunea Șefilor Serviciilor Veterinare din Kilkenny, Irlanda, unde intenționează să prezinte planul pentru reluarea exporturilor. ANSVSA estimează că implementarea măsurilor ar putea permite redeschiderea comerțului chiar înaintea termenelor avute anterior în vedere, dar nu a anunțat o dată confirmată pentru reluarea exporturilor. Pentru crescători, următorul reper este răspunsul asupra planului și stabilirea concretă a zonelor, condițiilor și certificatelor în baza cărora animalele și produsele de origine animală vor putea reveni pe piețele externe.

Citește știreaVezi categoria
Tractor cu remorcă împrăștie gunoi de grajd pe un teren, cu blocuri de oraș în fundal.
Mediu

De ce miroase a gunoi de grajd la marginea orașelor – Fertilizarea organică, între resursă și poluare

Mirosul de gunoi de grajd din jurul orașelor poate veni din lucrări agricole normale, mai ales după recoltare, când terenurile sunt fertilizate organic, arată o analiză publicată de Cotidianul. Pentru fermieri, însă, diferența dintre o fertilizare utilă și o problemă de mediu este dată de modul, momentul și cantitatea în care dejecțiile sunt depozitate și aplicate. Gunoiul de grajd furnizează solului materie organică și nutrienți și poate reduce necesarul unor îngrășăminte minerale. Mirosul puternic care apare după împrăștiere nu demonstrează, de unul singur, existența unei poluări accidentale. În același timp, nici utilizarea unui fertilizant organic nu garantează automat o agricultură mai puțin poluantă: azotul pierdut sub formă de amoniac sau nitrați poate ajunge în atmosferă ori în apă dacă aplicarea este făcută necorespunzător. De ce miroase după împrăștierea gunoiului de grajd Aplicarea dejecțiilor pe teren eliberează compuși volatili, iar o parte din azot se poate pierde sub formă de amoniac. Vântul poate transporta mirosul la distanțe considerabile, ceea ce explică de ce acesta poate fi resimțit în cartiere aflate la marginea orașelor, chiar dacă terenul fertilizat se află în exteriorul zonei construite. Fenomenul este mai vizibil la sfârșitul verii și începutul toamnei, când multe suprafețe sunt eliberate după recoltare și intră în etapa de pregătire pentru culturile următoare. Sursa mirosului nu poate fi însă stabilită numai după percepția locuitorilor. Stațiile de epurare, depozitele de deșeuri, instalațiile zootehnice și alte activități pot produce efecte similare, iar identificarea cauzei concrete revine autorităților competente. Gunoiul de grajd este fertilizant, dar aplicarea este reglementată În România, fertilizarea organică nu se desfășoară fără reguli. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor precizează că Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole este obligatoriu. Pentru exploatații, regulile privesc inclusiv: perioadele în care anumite fertilizări sunt interzise;capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd;cantitatea de azot administrată;distanțele de protecție față de ape;condițiile terenului în momentul aplicării;evidențele și planurile de fertilizare. AGRONET.ro a prezentat recent procesul prin care aceste reguli urmează să fie actualizate în cadrul proiectului RAPID. Revizuirea vizează inclusiv gestionarea gunoiului de grajd și reducerea emisiilor de amoniac, însă actualele obligații rămân aplicabile până la aprobarea noilor documente. Incorporarea rapidă reduce pierderile de amoniac Modul de aplicare contează atât pentru miros, cât și pentru cantitatea de azot care rămâne disponibilă culturii. Regulile europene privind reducerea emisiilor de amoniac includ tehnici de aplicare cu emisii reduse și introducerea rapidă a dejecțiilor în sol. Directiva europeană privind reducerea emisiilor naționale enumeră, între măsurile disponibile statelor membre, incorporarea gunoiului de grajd și a dejecțiilor lichide în terenul arabil în termen de patru ore de la împrăștiere. Documentele europene privind cele mai bune practici recomandă, acolo unde condițiile permit, introducerea gunoiului în sol cât mai repede după aplicare. Efectul urmărit este reducerea volatilizării amoniacului și păstrarea unei cantități mai mari de azot pentru plante. Pentru fermier, pierderea de amoniac nu este doar o problemă de mediu. Este și pierdere de nutrient care nu mai ajunge la cultură. Materia organică ajută solul, dar doza rămâne decisivă Gunoiul de grajd are o valoare agronomică importantă deoarece aduce atât elemente nutritive, cât și materie organică. Utilizarea sa poate contribui la fertilitatea solului și la reducerea cantității de fertilizanți minerali cumpărați. Această resursă capătă o importanță mai mare într-o Uniune Europeană dependentă de importuri pentru o parte a necesarului de îngrășăminte. AGRONET.ro a analizat inclusiv noile reguli pentru fertilizanții RENURE, obținuți prin recuperarea azotului din dejecții zootehnice. Dar fertilizarea organică în exces poate crea aceleași probleme de bază ca administrarea necontrolată a altor surse de azot. Cantitatea trebuie corelată cu necesarul culturii, nutrienții existenți în sol și perioada în care plantele îi pot utiliza. România are în continuare probleme cu poluarea cu nutrienți Argumentul că gunoiul de grajd este o resursă agricolă nu elimină necesitatea controlului. Datele Comisiei Europene analizate de AGRONET.ro arată că, în perioada 2020–2023, 54,7% dintre punctele românești de monitorizare a apelor de suprafață erau clasificate drept eutrofe sau susceptibile de eutrofizare. Procentul se referă la punctele monitorizate, nu la suprafața țării sau la volumul total de apă. În apele subterane, 10,7% dintre punctele monitorizate au înregistrat concentrații medii anuale de cel puțin 50 mg/l de nitrați. Aceste date explică de ce gestionarea gunoiului de grajd este tratată simultan ca problemă agronomică și de mediu. Mirosul nu spune singur dacă fertilizarea este făcută corect Pentru locuitorii zonelor periurbane, mirosul poate fi un efect temporar al unei lucrări agricole perfect legitime. Pentru autorități și fermieri, însă, întrebarea relevantă este dacă fertilizarea respectă regulile privind cantitatea, perioada, depozitarea, distanțele de protecție și modul de aplicare. O agricultură care reciclează nutrienții din dejecții poate reduce consumul de îngrășăminte minerale și poate valorifica mai bine resursele produse în fermă. Beneficiul apare însă numai dacă nutrienții rămân în sol și sunt utilizați de culturi, nu dacă sunt pierduți în aer sau apă. În zonele unde orașele s-au extins până lângă terenurile agricole, conflictele legate de miros vor deveni probabil mai frecvente. Reducerea lor depinde atât de informarea locuitorilor, cât și de folosirea unor tehnologii de aplicare care limitează emisiile și de respectarea regulilor de fertilizare.

Citește știreaVezi categoria
Mâini cu mănuși taie și țin un ciorchine de struguri albi lângă o ladă de recoltare.
Pomicultură și viticultură

Culesul strugurilor în Dealul Mare – 150 de lei pe zi pentru zilieri, dar prețurile au scăzut

Culesul strugurilor a început cu producții bune, dar cu tot mai puțini oameni disponibili, iar în podgoria Dealul Mare zilierii primesc aproximativ 150 de lei pentru șapte ore de muncă, plus apă și mâncare, potrivit unui reportaj realizat de Click! în zona Urlați. În același timp, viticultorii spun că strugurii se vând mai ieftin decât în 2025, deși recolta este mai bună. Situația din Dealul Mare pune împreună două probleme importante ale campaniei din acest an: găsirea forței de muncă pentru recoltare și valorificarea unei producții bune într-o piață în care prețurile la struguri au coborât. 150 de lei pentru șapte ore de cules În exploatația viticultorului Eugen Moșneanu, din zona Urlați, echipa de culegători lucrează aproximativ șapte ore pe zi pentru 150 de lei, la care se adaugă apa și mâncarea. Potrivit unuia dintre muncitorii intervievați, o echipă poate încărca aproximativ două tone de struguri în trei ore. În această perioadă sunt recoltați în special strugurii albi, între care Sauvignon Blanc, în timp ce unele soiuri roșii mai au nevoie de timp pentru maturare. Nivelul de plată este apropiat de cel întâlnit și în alte podgorii. AGRONET.ro relata în august că stațiunile Istrița și Pietroasele căutau aproximativ 100 de zilieri, cu o remunerație anunțată de 150–170 de lei pe zi, în funcție de ritmul de lucru. Problema nu mai este doar nivelul remunerației. Viticultorii din Dealul Mare spun că găsirea unor echipe stabile pentru perioada scurtă în care strugurii trebuie recoltați a devenit tot mai dificilă. Producție mai bună, dar struguri mai ieftini În Dealul Mare, recolta din 2026 este descrisă ca fiind mai bună decât cea de anul trecut. Tudor Hrubaru, oenolog la Crama 1000 de Chipuri, indică însă o scădere a prețurilor de achiziție. În 2025, strugurii din zonă se vindeau între aproximativ 3,5 și 5 lei/kg. În actuala campanie, intervalul indicat este de 2,70–4 lei/kg. Indicator20252026Preț struguri în Dealul Mare3,5–5 lei/kg2,70–4 lei/kgPlata zilierilor la cules—circa 150 lei/ziProgram indicat—circa 7 ore/zi La limita inferioară a intervalului, scăderea este de aproximativ 23%, de la 3,50 la 2,70 lei/kg. La limita superioară, diferența este de 20%, de la 5 la 4 lei/kg. Pentru viticultor, combinația dintre prețul mai mic al strugurilor și necesarul mare de muncă manuală poate reduce avantajul unei producții ridicate. Recolta națională ar putea fi mai mare decât în 2025 Semnalele bune din Dealul Mare se înscriu într-un tablou național neuniform. AGRONET.ro a analizat perspectivele recoltei de struguri din 2026, care ar putea depăși cu până la 10% nivelul din 2025. Cotnari, Huși, Târnave și o parte dintre podgoriile sudice au intrat în campania de recoltare cu perspective favorabile. În zona Corcova–Drăgășani–Dealu Mare, precipitațiile au susținut vegetația, iar problemele cu făinarea au fost în general controlate acolo unde tratamentele au fost efectuate la timp. Situația este diferită în alte regiuni. Vrancea a avut suprafețe afectate de grindină, iar în Dobrogea, Banat și Crișana deficitul de apă și temperaturile ridicate au redus potențialul unor plantații. România are aproximativ 187.000 de hectare de vie Forța de muncă sezonieră devine o problemă cu atât mai importantă cu cât România rămâne una dintre cele mai mari țări viticole ale Uniunii Europene. Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului, analizate de AGRONET.ro, indică pentru 2025 aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață din UE. Producția de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri. Suprafața mare înseamnă că recoltarea rămâne o operațiune de amploare, iar plantațiile unde mecanizarea nu este posibilă sau dorită depind în continuare de echipe numeroase de muncitori sezonieri. În exploatațiile mari, alternativa este mecanizarea. La Cotnari, de exemplu, recoltarea mecanizată este extinsă în campania din 2026, într-un sezon în care producătorul estimează aproximativ 24 de milioane de kilograme de struguri. Lipsa oamenilor poate limita avantajul unei recolte bune Pentru fermele mai mici și pentru parcelele unde strugurii sunt culeși manual, mecanizarea nu elimină însă problema imediată. Recoltarea trebuie făcută într-o fereastră relativ scurtă, în funcție de maturitatea fiecărui soi și de parametrii necesari vinificației. În Dealul Mare, producția bună din 2026 este astfel însoțită de două presiuni economice: prețul strugurilor este sub cel de anul trecut, iar oamenii pentru cules sunt tot mai greu de găsit. Un sezon cu multe kilograme de struguri nu garantează automat și venituri mai mari. Pentru viticultori, rezultatul final va depinde de prețul obținut pe kilogram, costul recoltării și capacitatea de a strânge producția la momentul optim.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat îmbrăcat în cămașă tradițională, fotografiat afară lângă un gard metalic.
Siguranță

Control amplu la o fermă asociată lui Fănel Bogos – DSVSA verifică aproximativ 150.000 de păsări

Aproximativ 150.000 de păsări ar fi fost găsite într-o fermă autorizată pentru bovine din localitatea Bădeana, județul Vaslui, în timpul unui control efectuat de inspectorii DSVSA Vaslui. Accesul echipei de control în exploatație ar fi fost întârziat câteva ore, fiind solicitat sprijinul Poliției și Jandarmeriei, relatează Adevărul, care citează presa locală. Controlul vizează o exploatație asociată omului de afaceri Fănel Bogos. Inspectorii ar fi decis verificarea după ce au observat instalații de ventilație caracteristice halelor pentru păsări, deși obiectivul figurează în evidențele sanitar-veterinare pentru creșterea bovinelor. Șase hale și două boxe cu păsări După intrarea în exploatație, inspectorii ar fi identificat efective numeroase de păsări în șase hale și două boxe. Estimarea preliminară prezentată de sursa citată indică aproximativ 150.000 de exemplare. Verificările nu erau finalizate la momentul publicării informațiilor. Din acest motiv, numărul păsărilor și eventualele abateri trebuie tratate ca rezultate preliminare până la încheierea controlului și comunicarea concluziilor de către autoritatea sanitar-veterinară. Inspectorii urmăresc mai multe elemente legate de funcționarea exploatației: proveniența și originea păsărilor;documentele de trasabilitate;statutul sanitar al efectivelor;situația epidemiologică;densitatea păsărilor în hale;accesul la apă și furaje;ventilația și microclimatul;igiena și condițiile de bunăstare. O componentă importantă este stabilirea situației administrative a exploatației, în condițiile în care aceasta este prezentată ca fiind autorizată sanitar-veterinar pentru bovine. Controlul urma să continue pe 11 septembrie DSVSA Vaslui intenționa să continue verificările în 11 septembrie 2026 și ar fi solicitat din nou sprijinul Poliției. Una dintre preocupările menționate în informațiile apărute în presă este posibilitatea deplasării păsărilor înainte de finalizarea inventarierii și stabilirea statutului lor sanitar. Pentru autoritatea veterinară, mișcarea unor efective fără documentație și fără un statut sanitar stabilit poate crea probleme de trasabilitate și biosecuritate. Importanța controlului crește în cazul fermelor cu zeci sau sute de mii de păsări, unde eventualele boli transmisibile pot necesita intervenții rapide. AGRONET.ro a relatat anterior despre controalele DSVSA Vaslui privind circulația și trasabilitatea animalelor, în contextul în care autoritatea județeană avertiza asupra riscurilor generate de mișcarea necontrolată a efectivelor. Ferma ar fi fost închiriată unei alte societăți Persoanele aflate în exploatație le-ar fi transmis inspectorilor că accesul nu putea fi permis înainte de sosirea reprezentantului societății care administrează ferma. Ulterior, DSVSA ar fi fost informată că exploatația din Bădeana fusese închiriată societății BND Agregate, firmă înregistrată în județul Timiș. Aceste informații urmează să fie relevante pentru stabilirea operatorului responsabil de activitatea desfășurată efectiv în fermă. Până la finalizarea controlului nu sunt prezentate în materialul disponibil sancțiuni aplicate, măsuri de suspendare a activității sau concluzii definitive privind legalitatea creșterii păsărilor. Dosarul DNA privind fermele administrate de Fănel Bogos Controlul are loc pe fondul unui dosar penal mai vechi privind relația dintre Fănel Bogos și autoritățile sanitar-veterinare din Vaslui. Potrivit unui comunicat oficial al Direcției Naționale Anticorupție, procurorii arătau în noiembrie 2025 că omul de afaceri administra în fapt, prin intermediul unei societăți, mai multe ferme avicole din județul Vaslui. DNA preciza atunci că, în septembrie 2024, într-o fermă ar fi fost confirmat un focar de salmoneloză, iar aproximativ 230.000 de păsări afectate ar fi fost neutralizate. Societatea ar fi solicitat despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, însă DSVSA Vaslui ar fi refuzat aprobarea dosarului în contextul unor nereguli identificate. Procurorii susțineau că ulterior ar fi existat demersuri pentru înlocuirea conducerii DSVSA Vaslui și pentru obținerea unor decizii favorabile societăților controlate de omul de afaceri. Acuzațiile fac parte dintr-un dosar penal, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. În cazul controlului din Bădeana, concluziile relevante pentru sectorul sanitar-veterinar vor depinde de inventarierea efectivelor, verificarea documentelor și stabilirea operatorului care desfășura activitatea în cele șase hale. Până atunci, cifra de aproximativ 150.000 de păsări și circumstanțele funcționării exploatației rămân informații preliminare.

Citește știreaVezi categoria
Un bărbat în costum vorbește la un microfon într-o sală de ședințe, cu mâinile ridicate în timpul intervenției.
Legislație & Politici Agricole

Fermierii cer o plasă de siguranță pentru îngrășăminte – Parlamentul European votează pe 15 septembrie

Fermierii europeni ar putea primi o plasă de siguranță împotriva scumpirii îngrășămintelor, dacă Parlamentul European reintroduce în Regulamentul CBAM articolul care permite suspendarea temporară a mecanismului pentru anumite produse în situații grave și neprevăzute. Eurodeputații Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz au depus un amendament în acest sens, iar votul în plen este programat pentru 15 septembrie 2026, potrivit AGRO TV. Miza este costul fertilizanților importați în Uniunea Europeană. CBAM, mecanismul european de ajustare a carbonului la frontieră, introduce un cost asociat emisiilor de carbon încorporate în anumite produse aduse din afara UE, iar îngrășămintele sunt printre mărfurile vizate. Amendamentul nu reduce automat prețul îngrășămintelor Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz cer reintroducerea articolului 27a, eliminat în Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară a Parlamentului European, ENVI. În forma susținută de cei doi eurodeputați, mecanismul ar permite intervenția temporară atunci când aplicarea CBAM provoacă perturbări grave și neprevăzute ale pieței. Pentru îngrășăminte, aceasta ar însemna posibilitatea suspendării temporare a aplicării mecanismului dacă evoluția prețurilor creează probleme serioase pe piața europeană. Amendamentul nu înseamnă însă că fertilizanții se ieftinesc automat după un eventual vot favorabil. El ar crea o posibilitate de intervenție în perioade de criză, care ar trebui activată dacă apar condițiile prevăzute de regulament. Buda susține că numai efectul CBAM ar putea majora în medie cu aproximativ 15% prețul îngrășămintelor importate în 2026. Cifra este estimarea prezentată de eurodeputat, nu un nivel garantat pentru toate produsele sau toate contractele de import. Aproximativ 30% din necesarul UE de îngrășăminte azotate vine din import Dependența de furnizorii externi face ca modificările costurilor la frontieră să fie importante pentru ferme. Datele Comisiei Europene prezentate anterior de AGRONET.ro arată că Uniunea Europeană importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, circa 70% din necesarul de fertilizanți fosfatici și aproximativ 40% din necesarul de potasiu. Agricultura UE a utilizat în 2024 aproximativ 9,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale cu azot și fosfor: FertilizantConsum în UE în 2024Evoluție față de 2023Azot8,9 milioane tone+5,8%Fosfor0,9 milioane tone+7,7%Total9,8 milioane tone+6% Pentru fertilizanții azotați, costul gazului natural rămâne un factor decisiv, deoarece gazul este atât materie primă pentru obținerea amoniacului, cât și sursă de energie pentru procesul industrial. CBAM se adaugă astfel unei piețe deja sensibile la prețurile energiei și la disponibilitatea importurilor. Îngrășămintele azotate au fost cu aproximativ 70% peste media din 2024 Presiunea asupra fermelor este deja ridicată. Datele Comisiei Europene analizate de AGRONET.ro arată că, în aprilie 2026, prețurile îngrășămintelor azotate din UE erau cu aproximativ 71% peste media anului 2024. În mai, fertilizanții azotați se situau cu aproximativ 30% peste nivelul din februarie 2026 și cu circa 70% peste media din 2024, în timp ce îngrășămintele fosfatice erau cu aproximativ 22% peste media din 2024. Pentru fermele vegetale, diferența este importantă deoarece prețurile cerealelor și oleaginoaselor nu au urcat în același ritm. O nouă creștere a costului fertilizării poate comprima suplimentar marja pe hectar sau poate determina reducerea dozelor aplicate. Daniel Buda estimează că îngrășămintele reprezintă între 15% și 30% din costurile de producție ale fermierilor europeni, în funcție de cultură, tehnologie și condițiile exploatației. România încearcă simultan să reducă presiunea prin ajutoare și producție internă Discuția privind CBAM vine într-un moment în care România încearcă să limiteze efectul costurilor mari prin alte două direcții. Prima este sprijinul financiar. România are alocate 29.977.500 de euro din rezerva agricolă europeană pentru fermierii afectați de scumpirea energiei și a îngrășămintelor. Statul poate completa suma cu fonduri naționale de până la 200%, ceea ce ar permite, dacă suplimentarea este decisă, un buget total de până la 89,93 milioane de euro. A doua este reluarea producției interne. Azomureș a fost preluat de Romgaz, iar platforma are o capacitate nominală de aproximativ 1,8 milioane de tone de îngrășăminte pe an. Revenirea efectivă a producției este însă așteptată în 2027, astfel că nu rezolvă necesarul fermelor pentru campania de toamnă din 2026. Votul din 15 septembrie decide dacă articolul 27a revine în text Pentru fermieri, votul din Parlamentul European nu reprezintă o reducere imediată de preț, ci decide dacă regulamentul CBAM va păstra sau nu un mecanism prin care Uniunea să poată interveni în cazul unor perturbări severe ale pieței. Dacă amendamentul este adoptat, articolul 27a ar putea deveni o plasă de siguranță în situațiile în care costurile asociate CBAM amplifică puternic prețurile unor produse precum îngrășămintele. Dacă amendamentul este respins, această posibilitate nu va face parte din poziția Parlamentului în forma propusă de Buda și Crespo Díaz.

Citește știreaVezi categoria
Șase persoane discută la o masă de ședință, cu steagurile Indiei și României așezate în față.
Utilaje & Tehnologie

România caută soluții agricole împreună cu India – APIA discută digitalizarea și utilizarea eficientă a apei

România și India caută noi direcții de cooperare în agricultura digitală, după o întâlnire desfășurată la 10 septembrie 2026 între conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ambasadorul Republicii India în România, Manoj Kumar Mohapatra. Discuțiile au vizat inteligența artificială, nanofertilizatorii, irigațiile moderne și gestionarea apei și a nutrienților, potrivit comunicatului oficial transmis de APIA și publicat în fluxul AGERPRES. Comunicatul oficial APIA Ambasadorul indian a fost primit de Melinda Klara Kerekes, director general al APIA, întâlnirea fiind dedicată identificării unor domenii în care cele două țări ar putea face schimb de experiență și de bune practici agricole. India a prezentat soluții pentru agricultură digitală și utilizarea resurselor Potrivit APIA, partea indiană a prezentat experiența acumulată în mai multe domenii tehnologice cu aplicare în agricultură: utilizarea inteligenței artificiale;dezvoltarea nanofertilizatorilor;sisteme moderne de irigații;gestionarea apei și a nutrienților;soluții digitale pentru creșterea productivității agricole. Temele sunt relevante inclusiv pentru fermele românești confruntate cu necesitatea reducerii consumului de apă și de inputuri și cu extinderea tehnologiilor digitale. Comunicatul nu anunță însă, în această etapă, lansarea unor programe de finanțare, proiecte-pilot sau investiții comune. Schimburi de experiență între specialiști români și indieni Manoj Kumar Mohapatra și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini organizarea unor schimburi de experiență și de bune practici între specialiștii din România și India. APIA arată că dialogul cu Ambasada Indiei va continua pentru identificarea unor direcții concrete de colaborare în agricultură, digitalizare și inovare tehnologică. Pentru sectorul agricol românesc, următorul pas important va fi transformarea acestor discuții în proiecte concrete. În comunicatul din 10 septembrie nu sunt precizate deocamdată un calendar, bugete, instituții partenere suplimentare sau condiții prin care fermierii ar putea accesa viitoare soluții rezultate din cooperarea româno-indiană.

Citește știreaVezi categoria
Mere aflate în creștere și câteva mere proaspăt recoltate într-o livadă, cu mici gropițe brune discrete vizibile pe unele fructe.
Culturi vegetale

Gropițele brune de la baza merelor pot anunța o problemă care se agravează după recoltare

Gropițele brune apărute spre baza merelor nu trebuie trecute cu vederea la cules. La unele fructe, ele pot deveni mai numeroase și mai evidente după recoltare, când lotul intră la păstrare. În septembrie, merită verificat atent lotul de mere înainte de cules și la primele sortări. Gropițele mici, brune, ușor adâncite, mai ales spre baza fructului, pot fi semnul unei tulburări cunoscute drept pătarea amară. La roșul-brun de sub coajă se poate adăuga un țesut brun, cu aspect spongios sau ușor îmbibat cu apă. Problema nu confirmă automat o lipsă de calciu în sol. Este legată de felul în care calciul ajunge și se distribuie în fruct, în raport cu ritmul de creștere, vigoarea pomului, încărcătura de rod, apa disponibilă și alți nutrienți. Un fruct mare, provenit de pe un pom cu încărcătură redusă, poate fi mai expus chiar dacă analiza solului nu arată simplu o carență de calciu. Ce se vede în livadă și ce nu poate fi stabilit numai din privire În teren, notați poziția petelor pe fruct, forma lor, soiul, parcela, mărimea fructelor și uniformitatea încărcăturii pomilor. Pătarea amară apare de obicei prin leziuni circulare pe lateral sau spre baza mărului. O lovitură de ploșniță de câmp poate semăna, dar este mai des poziționată către peduncul și poate avea o formă conică ori rectangulară. Observația nu este un diagnostic final. Simptomele pot fi confundate cu vătămări produse de insecte, lovituri, alte dereglări fiziologice sau începutul unor alterări. Este utilă verificarea fructelor tăiate transversal, dar confirmarea cauzei și evaluarea riscului pentru lot se fac împreună cu un agronom, pomicultor cu experiență sau specialist în protecția plantelor. De ce riscul continuă după recoltare Pătarea amară se poate forma în fruct încă din perioada de vegetație, însă nu toate fructele afectate sunt ușor de recunoscut la cules. În unele loturi, amploarea reală devine mai clară în primele circa 60 de zile de păstrare. De aceea, fructele din parcelele cu istoric, din soiurile sensibile sau cele foarte mari trebuie urmărite separat la sortare și în depozit. Riscul poate crește în livezile cu variații mari de umiditate în sol, cu pomi foarte viguroși, cu fructe supradimensionate ori cu încărcătură de rod prea mică. Seceta și alternanța dintre perioadele uscate și udările abundente pot afecta transportul calciului către fructele în creștere. Măsuri practice pentru reducerea pierderilor La mere, prevenția începe cu evidența loturilor: separați la recoltare fructele din pomii sau parcelele unde apar gropițe suspecte și urmăriți evoluția lor în depozit. Nu amestecați fără control loturile cu istoric de pătare amară cu cele aparent uniforme. Evitați oscilațiile mari ale apei din sol, printr-o gestionare cât mai uniformă a irigării și a umidității.Păstrați un echilibru între creșterea vegetativă și rod; pomii excesiv de viguroși și fructele foarte mari merită monitorizate prioritar.Revizuiți încărcătura de rod, tăierile și fertilizarea împreună cu specialistul, pe baza istoricului livezii și, unde este cazul, a analizelor relevante.Recoltați la maturitatea potrivită pentru soi și destinația fructului; recoltarea prea devreme sau prea târziu poate influența riscul în anumite condiții.Stabiliți condițiile de păstrare pentru fiecare lot cu responsabilul depozitului și specialistul, deoarece unele decizii postrecoltare pot modifica balanța dintre tulburările fiziologice. Orice intervenție nutrițională sau fitosanitară se alege numai după evaluarea livezii. Se respectă eticheta produsului, cultura și utilizarea autorizată în prezent, iar alegerea se discută cu specialistul; nu există o schemă unică potrivită pentru toate soiurile, livezile și sezoanele. Când este necesară verificarea rapidă apar pete adâncite pe mai multe fructe din aceeași parcelă sau același soi;fructele sunt neobișnuit de mari, iar pomii au crescut puternic vegetativ;livada a trecut prin secetă, udări neuniforme sau variații repetate ale apei;lotul a avut pierderi similare după păstrare în sezoanele anterioare;aspectul petelor nu este clar și trebuie exclusă o vătămare de insecte ori o altă cauză. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom, pomicultor sau specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.
Faună sălbatică

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat lângă o platformă cu gunoi de grajd, cai, panouri fotovoltaice și echipamente energetice într-o fermă.
Electro ferma

O fermă combină gunoiul de cal, fotovoltaicele și bateriile – Costurile cu electricitatea au scăzut la jumătate

Un crescător german și-a redus cu 50% costurile cu electricitatea printr-un sistem energetic care combină gunoiul de grajd provenit de la cai cu panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură și încălzire pe așchii de lemn, relatează agrarheute. Ferma lui Heiner Sudowe, din landul german Saxonia Inferioară, folosește astfel un reziduu produs zilnic de animale ca parte a infrastructurii energetice a exploatației. Elementul neobișnuit al sistemului este platforma pentru gunoiul de cal, utilizată ca schimbător de căldură. Sursa precizează că gunoiul proaspăt permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, însă materialul disponibil nu oferă parametrii tehnici ai instalației, puterea termică sau investiția necesară. Gunoiul de cal intră într-un sistem cu mai multe surse de energie Ferma nu se bazează pe o singură tehnologie. Sudowe a legat mai multe surse și echipamente într-un sistem comun de gestionare a energiei: gunoiul de cal este utilizat ca sursă de căldură;energia electrică este produsă și cu panouri fotovoltaice;bateriile permit stocarea unei părți din electricitatea produsă;pompele de căldură participă la asigurarea necesarului termic;o instalație pe așchii de lemn completează sistemul de încălzire. Economia de 50% la costurile cu electricitatea este asociată de publicația germană acestui ansamblu energetic. Informațiile furnizate nu permit însă separarea economiei realizate strict prin valorificarea gunoiului de cal de cea obținută prin fotovoltaice, baterii și celelalte echipamente. Pentru fermier, valoarea modelului stă tocmai în această integrare. Un material care trebuie oricum evacuat și gestionat în exploatație devine simultan o resursă energetică, iar producția solară și stocarea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea. Fermele trec de la simpla producție de curent la management energetic Modelul german ilustrează o schimbare mai amplă: o fermă care își instalează panouri fotovoltaice nu devine automat independentă energetic. Contează la fel de mult când este produsă energia, când este consumată și cât poate fi stocat. Datele ANRE analizate anterior de AGRONET.ro arătau că, la 30 iunie 2026, România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu 1.951,69 MW instalați. Numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare, adică aproximativ 11%. Datele includ toate persoanele juridice și nu permit separarea fermelor, dar diferența arată cât de mult a avansat producția fotovoltaică față de stocare. Într-o exploatație agricolă, această diferență este importantă. Ventilația, pompele, instalațiile de muls, răcirea, irigațiile sau alte echipamente pot avea nevoie de energie în momente în care panourile produc puțin sau deloc. AGRONET.ro a analizat și această transformare a fermei: exploatația devine simultan producător, consumator și gestionar al propriei energii, iar panourile, bateriile, sursele termice și consumatorii trebuie dimensionați împreună. Există deja și exemple românești de reducere a costurilor prin energie proprie În România, familia Vlad din Piscu, județul Galați, folosește panouri fotovoltaice pentru alimentarea infrastructurii de irigații a unei ferme de aproximativ 2.100 de hectare. Exemplul prezentat de AGRONET.ro arată că energia solară a permis reducerea consumului de motorină folosit anterior de generatoarele care alimentau sistemele de pompare. Cele două exploatații folosesc resurse diferite, dar logica economică este apropiată: consumul energetic al fermei este privit ca un sistem care poate combina producția proprie, stocarea și resursele disponibile local. În cazul fermei germane, particularitatea este introducerea gunoiului de cal în acest circuit. Pentru exploatațiile zootehnice, unde dejecțiile trebuie oricum colectate și gestionate, recuperarea unei părți din energia termică poate adăuga o utilizare suplimentară unei resurse deja existente în fermă. Modelul lui Heiner Sudowe nu poate fi transpus automat într-o altă exploatație fără date despre investiție, consum, efective, cantitatea de gunoi disponibilă și necesarul termic. Cazul arată însă direcția în care se dezvoltă managementul energetic în ferme: nu o singură instalație care rezolvă factura, ci mai multe surse locale conectate astfel încât energia cumpărată să fie redusă.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Verifică intervalulTratamente: Condițiile pot permite lucru scurt, cu verificare locală înainte de aplicare.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1592BCE · 11 sept.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

223,00 EUR/taprox. 1.171 RON/tPerioada până la 6 sept. · publicată 10 sept.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.095 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

187,99 EUR/taprox. 987 RON/tPerioada până la 6 sept. · publicată 10 sept.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,7 RON/tonă+0,16%Ultima observație: 18 aug., 19:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.