Funcționari așezați la o masă de conferință urmăresc o videoconferință într-o sală cu steaguri.

Direcțiile Agricole au termen până la 15 august pentru evaluarea culturilor afectate de secetă

Direcțiile Agricole trebuie să încheie până la 15 august evaluările pentru culturile de toamnă afectate de secetă, după ce Ministerul Agriculturii a cerut accelerarea constatării pagubelor și întocmirea proceselor-verbale. Solicitarea a fost transmisă conducerilor Direcțiilor pentru Agricultură Județene într-o videoconferință organizată la 6 august 2026 de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu accent pe județele din vestul țării. Secretarul de stat Emil-Florian Dumitru a cerut structurilor teritoriale să intensifice verificările în teren, să constituie operativ comisiile de constatare și să finalizeze documentele aferente pagubelor provocate de seceta pedologică.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Tractor cu remorcă pe un drum de câmp, cu praf ridicat, vegetație culcată de vânt și nori întunecați deasupra dealurilor.

Meteo agricol România: vânt puternic în Maramureș și Transilvania, cu riscuri pentru lucrările de dimineață

La ora buletinului, 8 aug. 2026, 05:00, vântul puternic este principalul factor de prudență pentru lucrările de dimineață în Maramureș și Transilvania, dar și în Moldova, Muntenia, Oltenia și zona montană. În Banat, Crișana, Dobrogea și sud, căldura și evapotranspirația ridicată trebuie puse în balanță la organizarea transportului, a irigării și a lucrărilor în câmp. Pentru tratamente, fereastra rămâne restrânsă sau nefavorabilă în majoritatea regiunilor. Orientare rapidă înainte de intrarea în câmp Amână tratamentele în zonele cu vânt sau cu risc de instabilitate; verifică local frunza, roua și evoluția vântului.Pentru recoltare și transport, începe numai după verificarea accesului, a încărcăturii și a condițiilor locale de vânt.În Dobrogea, Banat și Crișana, evapotranspirația ridicată susține verificarea umidității solului și planificarea irigării în intervale mai răcoroase.Nu conta pe ploi utile în fereastra de dimineață: cantitățile estimate sunt nule sau foarte mici în cele mai multe regiuni. Banat: căldură în creștere și vânt de urmărit Dimineața pornește senin, însă avertizarea de nivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitate impune prudență. Transportul poate fi organizat, dar tratamentele se amână. Pentru culturile cu necesar de apă, verificarea solului este mai utilă decât o decizie generală de irigare. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură18–30,5°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Evită expunerea prelungită spre prânz.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 11%.Nu baza planul pe ploaie.Vânt, umiditate, evapotranspirație11,5 km/h, rafale 19 km/h; umiditate 81,5%; evapotranspirație 6,46 mm.Urmărește uscarea solului și cultura.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitate; dimineața este cu risc.Tratamente: amână; transport: recomandat după prânz; irigare: prioritară seara sau noaptea. Crișana: vântul limitează tratamentele de dimineață În Crișana, umezeala ridicată de la începutul zilei se asociază cu vânt suficient pentru a face tratamentele nepotrivite. Pentru parcelele pregătite de recoltare sau transport, condițiile cer verificarea locală a vântului și a suprafeței de rulare. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură18,5–29°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Planifică activitățile solicitante înainte de încălzire.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 17%.Fără aport de ploaie estimat.Vânt, umiditate, evapotranspirație15 km/h, rafale 25 km/h; umiditate 90,5%; evapotranspirație 7,33 mm.Vânt nefavorabil pentru aplicări.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitate; risc în prima parte a zilei.Tratamente: amână; transport și câmp: verifică, cu perspectivă mai bună după prânz; irigare: prioritară seara sau noaptea. Maramureș: vânt și ploi slabe posibile în fereastra de lucru Maramureșul rămâne una dintre zonele cele mai sensibile ale dimineții. Probabilitatea de precipitații și vântul, pe fondul umidității foarte mari, reduc siguranța pentru tratamente, cosit sau balotat. Accesul și transportul se fac numai cu atenție, după control local. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură16–24°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Temperaturi moderate, dar umezeala contează.Precipitații0,48 mm, echivalent 0,48 l/m²; probabilitate maximă 42%.Nu programa uscarea furajelor.Vânt, umiditate, evapotranspirație11,5 km/h, rafale 19,5 km/h; umiditate 92%; evapotranspirație 3,12 mm.Verifică roua și vântul în parcelă.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru vânt, instabilitate și căldură; risc ridicat dimineața.Tratamente și lucrări în câmp: amână/așteaptă; transport: cu atenție; irigare: nepresantă după verificarea solului. Transilvania: instabilitatea păstrează lucrările în așteptare Deși începutul zilei este însorit, Transilvania are risc ridicat asociat vântului și instabilității. Cantitatea estimată în fereastra de lucru este mică, însă nu justifică relaxarea pentru tratamente sau pentru lucrări care cer suprafață uscată și condiții liniștite. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură16,5–30°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Organizează echipele înainte de căldura de la prânz.Precipitații0,16 mm, echivalent 0,16 l/m²; probabilitate maximă 13%.Ploaie redusă estimată, dar instabilitate de urmărit.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,4 km/h, rafale 12,5 km/h; umiditate 78,5%; evapotranspirație 4,10 mm.Verifică evoluția locală înainte de plecare.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru vânt, instabilitate și căldură; risc ridicat.Tratamente: amână; transport: cu atenție; lucrări în câmp: așteaptă; irigare: nepresantă după verificarea solului. Moldova: rafale mai active și ferestre limitate În Moldova, vântul este mai susținut decât în multe alte regiuni, iar rafalele cer atenție la deplasarea utilajelor, încărcături și activități în spațiu deschis. Ploile estimate sunt neînsemnate, însă combinația de vânt și instabilitate nu susține tratamentele. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură19,3–25,6°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Condiții termice suportabile, cu vânt dominant.Precipitații0,10 mm, echivalent 0,10 l/m²; probabilitate maximă 23%.Nu considera ploaia un aport util.Vânt, umiditate, evapotranspirație21,6 km/h, rafale 34,6 km/h; umiditate 82,1%; evapotranspirație 4,77 mm.Asigură încărcăturile și evită aplicările.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru vânt, instabilitate și căldură; risc ridicat.Tratamente: amână; transport și câmp: cu atenție, mai ales după prânz; irigare: verifică solul. Dobrogea: caniculă și deficit de apă în prim-plan Dobrogea are cea mai clară presiune termică din prima parte a zilei, cu precipitații practic absente și evapotranspirație ridicată. Lucrările pot continua după verificarea parcelei, dar apa, umbra și evitarea orelor mai calde devin priorități pentru culturi și animale. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură23–32°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Scurtează lucrul pe măsură ce crește căldura.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 4%.Nu aștepta precipitații utile.Vânt, umiditate, evapotranspirație15,5 km/h, rafale 31,5 km/h; umiditate 65,5%; evapotranspirație 6,26 mm.Urmărește pierderile de apă din sol.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru caniculă; risc ridicat dimineața.Tratamente: amână; transport: recomandat spre seară; câmp: verifică parcela; irigare: urmărește solul. Muntenia: căldură spre prânz, cu vânt de supravegheat În Muntenia, intrarea în câmp este posibilă cu verificare locală, însă tratamentele au doar intervale scurte, iar vântul și instabilitatea rămân factori de risc. Pentru recoltare și transport, ritmul de lucru trebuie adaptat încălzirii rapide spre prânz. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură20,6–31,4°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Prioritizează operațiunile sensibile la căldură.Precipitații0,03 mm, echivalent 0,03 l/m²; probabilitate maximă 10%.Cantitate fără relevanță pentru sol.Vânt, umiditate, evapotranspirație10,4 km/h, rafale 18,9 km/h; umiditate 59,6%; evapotranspirație 5,11 mm.Păstrează prudență la activități expuse.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru vânt, instabilitate și căldură; risc ridicat.Tratamente: doar intervale scurte; transport și câmp: verifică dimineața; irigare: urmărește solul. Oltenia: încălzire rapidă și risc de vânt Oltenia are o fereastră matinală mai favorabilă decât spre prânz, dar avertizarea pentru căldură, vânt și instabilitate cere o planificare prudentă. Lucrările de câmp și transportul se pot face cu control local, fără a prelungi activitățile în orele calde. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură18,6–34,2°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Valorifică intervalul mai răcoros.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 6%.Fără ploaie utilă estimată.Vânt, umiditate, evapotranspirație7,2 km/h, rafale 15,2 km/h; umiditate 57%; evapotranspirație 5,17 mm.Verifică necesarul de apă local.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitate; risc ridicat.Tratamente: doar intervale scurte; transport și câmp: cu atenție dimineața; irigare: urmărește solul. București-Ilfov: caniculă fără aport de ploaie În București-Ilfov, vântul este mai slab, dar căldura devine rapid factorul principal. Lipsa precipitațiilor în fereastra de dimineață nu reduce necesitatea verificării umidității solului în legumicultură, livezi sau culturi de câmp cu stres hidric local. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură22–34°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Evită lucrările solicitante spre prânz.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%.Nu există aport estimat de ploaie.Vânt, umiditate, evapotranspirație4 km/h, rafale 7 km/h; umiditate 67%; evapotranspirație 5,31 mm.Monitorizează pierderea de apă.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru caniculă; risc ridicat.Tratamente: amână; transport și câmp: verifică dimineața; irigare: decide după verificarea solului. Zona montană: vânt și instabilitate pe accesul agricol În zona montană, diferențele locale de relief impun verificare directă înainte de plecare. Vântul și instabilitatea pot afecta accesul, transportul și lucrările pe pajiști sau în exploatațiile dispersate. Tratamentele nu au o fereastră sigură pentru această dimineață. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură16,6–29,1°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00; calculate pentru fereastra de dimineață până la prânz.Diferențele locale cer control în teren.Precipitații0,23 mm, echivalent 0,23 l/m²; probabilitate maximă 17%.Nu programa uscarea exclusiv pe baza acestei ferestre.Vânt, umiditate, evapotranspirație8,3 km/h, rafale 16,3 km/h; umiditate 74,4%; evapotranspirație 4,25 mm.Atenție la expunerea pe culmi și drumuri.Avertizări și fereastrăNivel portocaliu pentru vânt, instabilitate și căldură; risc ridicat.Tratamente: amână; transport și câmp: cu atenție după verificarea accesului; irigare: nepresantă local. Lucrări agricole care cer adaptare Recoltare și transport: pot fi planificate numai cu verificarea vântului, a accesului și a condițiilor de depozitare; în Maramureș, Moldova și zona montană prudența este mai importantă.Cosit, uscare și balotat: evită pornirea lucrărilor acolo unde roua, umezeala sau instabilitatea pot compromite uscarea, în special în Maramureș și zona montană.Irigare: verifică umiditatea solului înainte de decizie; presiunea este mai evidentă în Banat, Crișana și Dobrogea, unde evapotranspirația este ridicată.Zootehnie și pășunat: asigură accesul la apă și umbră în regiunile calde; urmărește vântul și instabilitatea înaintea deplasărilor sau activităților în spațiu deschis. Fenomene de urmărit până la buletinul de la prânz Urmărește intensificarea locală a vântului și eventualele schimbări de instabilitate în nord, centru, est și zonele montane. În sud și Dobrogea, creșterea temperaturii până la prânz rămâne elementul care poate scurta fereastra utilă de lucru. Verificarea locală a parcelei înainte de tratamente, transport sau intrarea utilajelor rămâne decizia-cheie.

Sigla Moody’s pe o fațadă întunecată, cu trecători estompați în prim-plan.

Moody’s menține România în categoria recomandată investițiilor – Ce înseamnă pentru finanțarea fermelor

România rămâne în categoria recomandată investițiilor și după evaluarea Moody’s, agenția menținând ratingul suveran la „Baa3”, ultima treaptă din această categorie, cu perspectivă negativă, potrivit deciziei Moody’s prezentate în seara de 7 august. Pentru agricultură, evitarea retrogradării limitează riscul unei deteriorări suplimentare a condițiilor de finanțare într-un moment în care fermele se confruntă deja cu dobânzi ridicate, probleme de lichiditate și o creștere puternică a insolvențelor. Decizia vine la o săptămână după ce Fitch a păstrat România la „BBB-”, tot ultima treaptă recomandată investițiilor și tot cu perspectivă negativă. AGRONET.ro a analizat evaluarea Fitch și efectele pe care o eventuală deteriorare a ratingului suveran le-ar putea avea asupra creditelor pentru capital de lucru, leasingului pentru utilaje și finanțării investițiilor agricole. Moody’s vede progrese la deficit, dar păstrează perspectiva negativă Moody’s arată că deficitul bugetar al României s-a redus mai repede decât anticipa agenția în septembrie 2025. Acest progres a contribuit la menținerea ratingului, însă nu a fost suficient pentru schimbarea perspectivei de la negativă la stabilă. Principalul risc identificat este capacitatea României de a continua programul multianual de consolidare fiscală. Agenția consideră că dificultatea este în mare parte politică și avertizează că instabilitatea poate încetini adoptarea și aplicarea măsurilor necesare pentru stabilizarea datoriei publice. Moody’s leagă o eventuală revenire la perspectivă stabilă de existența unui sprijin politic suficient pentru continuarea ajustării fiscale după 2026. Printre semnalele urmărite se află adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul și măsuri structurale pentru controlul cheltuielilor publice. România rămâne cu deficit ridicat și creștere economică aproape de zero Menținerea ratingului nu elimină problemele care au dus România la limita categoriei recomandate investițiilor. Prognoza economică a Comisiei Europene indică pentru 2026 o economie aproape stagnantă, concomitent cu un deficit bugetar și o datorie publică în creștere. IndicatorPrognoză 2026Creștere reală a PIB0,1%Inflație IAPC, medie anuală7,0%Deficit bugetar6,2% din PIBDatorie publică61,6% din PIBDeficit de cont curent6,9% din PIB Comisia Europeană estimează că deficitul, după 7,9% din PIB în 2025, ar urma să coboare la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Datoria publică ar continua însă să crească, spre aproximativ 63% din PIB în 2027. Acest context a fost analizat și de AGRONET.ro în perspectiva Forumului de la Neptun, unde predictibilitatea fiscală și accesul la finanțare apar între principalele probleme pentru companii și exploatațiile agricole. Ce înseamnă pentru creditele și investițiile fermelor Ratingul de țară nu stabilește direct dobânda unui credit pentru fermă. Influențează însă riscul perceput de investitorii care finanțează statul, băncile și companiile românești. O retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor ar putea crește randamentele cerute pentru datoria publică și, în timp, costul finanțării în economie. Evitarea acestui scenariu este importantă pentru agricultură, unde necesarul de capital apare înainte cu luni de realizarea veniturilor. Sunt expuse în special: creditele pentru semințe, îngrășăminte, combustibil și alte inputuri;liniile de capital de lucru până la recoltare;leasingul pentru tractoare și combine;creditele-punte pentru investiții cu finanțare europeană;refinanțarea datoriilor ajunse la scadență;investițiile în irigații, depozitare și procesare. Menținerea ratingului nu înseamnă că aceste finanțări se vor ieftini imediat. Înseamnă în primul rând că România a evitat un factor suplimentar de presiune asupra costului banilor. Agricultura intră în această perioadă cu lichidități vulnerabile Riscul contează cu atât mai mult pentru ferme cu cât situația financiară a unei părți a sectorului s-a deteriorat deja. Datele analizate de AGRONET.ro arată că numărul insolvențelor din agricultură a crescut de la 127 în primul semestru din 2025 la 226 în primele șase luni din 2026, un avans de aproape 80%. Într-un eșantion CITR de 3.700 de companii agricole cu active de cel puțin un milion de euro: 631 erau evaluate în stare de insolvență iminentă;855 erau considerate restructurabile;peste 40% se aflau într-o zonă de risc financiar ridicat. În aceste condiții, chiar și variații moderate ale costului creditului pot conta pentru companiile care trebuie să finanțeze noua campanie înainte de încasarea producției precedente. Următorul test este continuarea consolidării fiscale Cele două mari evaluări din ultimele zile au un element comun: atât Moody’s, cât și Fitch au păstrat România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă. Pentru ferme, aceasta înseamnă că un șoc imediat asociat retrogradării a fost evitat, însă riscul nu a dispărut. Evoluția deficitului, datoria publică, stabilitatea politicilor fiscale și modul în care statul își finanțează cheltuielile vor conta inclusiv pentru mediul agricol. O ajustare bugetară care protejează investițiile și cofinanțările europene ar limita presiunea asupra sectorului. În schimb, finanțarea consolidării predominant prin taxe suplimentare, reducerea programelor sau amânarea investițiilor publice ar putea afecta fermele chiar și fără o retrogradare a ratingului. Pentru agricultura românească, miza următoarelor evaluări nu este doar calificativul acordat statului, ci costul concret al capitalului și spațiul bugetar disponibil pentru investiții, garanții, infrastructură și programele de sprijin.

GAL / AFIR – 80.500 de euro pentru Protejarea Mediului în Comunitate v2

GAL / AFIR – 80.500 de euro pentru Protejarea Mediului în Comunitate v2

Sesiunea locală pentru mediu este deschisă până la 20 august Apelul „Protejarea Mediului în Comunitate v2”, gestionat de GAL / AFIR, a fost deschis la 22 iulie pentru investiții și servicii încadrate la nivel de localitate. Datele de deschidere și de închidere nu sunt indicate ca estimate. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Apel pentru investiții și servicii la nivel local Finanțarea este prezentată ca „Investiții și servicii, Investiții, Servicii”. Domeniul geografic menționat este localitatea, iar denumirea apelului indică orientarea către protejarea mediului în comunitate. Informațiile publicate încadrează astfel intervenția ca apel local, fără a transforma această încadrare într-o confirmare a eligibilității unui solicitant sau a unui proiect. Bugetul sesiunii, plafonul pe proiect și plafonul de depunere IndicatorValoareCum este indicat în apelBuget total al sesiunii80.500 de euroFonduri alocate sesiunii de depunereSprijin maxim80.500 de euro per proiectSumă maximă indicată pe proiectIntensitatea sprijinului100% nerambursabilProcentul de sprijinPlafon pentru depunerea proiectelor161.000 de euroPlafon de depunere Cele patru repere financiare trebuie citite separat. Bugetul total se referă la fondurile alocate sesiunii, în timp ce suma maximă este exprimată per proiect. Rata de 100% arată intensitatea sprijinului nerambursabil, iar plafonul de depunere este prezentat distinct în informațiile apelului. Nu rezultă din aceste valori un număr de proiecte care ar putea fi finanțate. Pragul minim pentru selecție Pentru selecția proiectelor este stabilit un prag minim de 30,00 puncte. Acesta este nivelul de punctaj indicat în condițiile importante ale apelului și trebuie diferențiat de buget, de suma maximă per proiect și de procentul finanțării. Calendarul sesiunii Sesiunea are statut deschis. Perioada de depunere a început la 22 iulie și se încheie la 20 august, conform calendarului publicat, iar datele nu sunt marcate ca estimate. Pentru cei care urmăresc apelul, reperul imediat este respectarea termenului de închidere afișat pentru această sesiune. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Combină agricolă galbenă recoltează o cultură de rapiță pe un câmp, cu dealuri și nori în fundal.

Agrostaver, fermă de 1.400 de hectare din Galați și Brăila, obține 6,4 tone de rapiță la hectar – Producția ajunge la 83% din recordul mondial

O fermă din Galați și Brăila a trecut de 6 tone de rapiță la hectar, un nivel care plasează rezultatul românesc în apropierea performanțelor agricole de vârf la nivel internațional. Agrostaver SRL, exploatație de aproximativ 1.400 de hectare administrată de Ingrid Staver, a obținut în 2026 o producție de 6,4 t/ha cu hibridul PT315 și aproximativ 6 t/ha cu PT314. Recordul mondial cunoscut pentru rapiță este de 7,71 t/ha, stabilit în Marea Britanie la recolta din 2025. Diferența dintre cele două performanțe este de numai 1,31 t/ha. Altfel spus, producția de 6,4 t/ha obținută în România ajunge la aproximativ 83% din recordul mondial și este de peste două ori mai mare decât randamentul mediu estimat pentru România în acest sezon. 6,4 t/ha în România, față de 7,71 t/ha recordul mondial Recordul mondial actual a fost obținut de fermierul britanic Tim Lamyman, din Lincolnshire, în cadrul Yield Enhancement Network, program coordonat de organizația britanică de cercetare agricolă ADAS. Lamyman a recoltat 7,71 t/ha în 2025, după ce deținuse anterior un record de 7,52 t/ha. În aceeași competiție, Richard Budd, fermier din Kent, a ajuns la 7,61 t/ha. Aceste rezultate arată cât de sus poate urca potențialul culturii în ferme comerciale foarte performante. ReperProducțieRecord mondial, Tim Lamyman, Marea Britanie7,71 t/haRichard Budd, Marea Britanie7,61 t/haAgrostaver, PT315, România6,4 t/haAgrostaver, PT314, Româniaaprox. 6 t/haMedia Regatului Unit, recolta 20253,7 t/haPrognoza UE pentru 2026aprox. 3,14 t/haPrognoza pentru România în 2026aprox. 3,08 t/haPrognoza pentru Canada 2026/2027aprox. 2,34 t/ha Media britanică de 3,7 t/ha provine din statisticile oficiale publicate de Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale din Regatul Unit. Chiar și într-una dintre țările europene cu unele dintre cele mai ridicate randamente la rapiță, diferența dintre fermele obișnuite și producțiile de top poate depăși 3–4 tone la hectar. Peste dublul mediei estimate pentru România Pentru România, estimările europene din acest sezon plasează randamentul mediu al rapiței în jurul valorii de 3,08 t/ha. La nivelul Uniunii Europene, prognoza din iulie a serviciului MARS al Comisiei Europene indica aproximativ 3,14 t/ha. Prin comparație, 6,4 t/ha înseamnă: cu 3,32 t/ha peste media estimată pentru România;un randament de aproximativ 2,08 ori mai mare;o diferență de circa 108% față de media națională prognozată;aproximativ 83% din recordul mondial de 7,71 t/ha. Diferența arată distanța uriașă care poate exista între randamentul mediu al unei țări și rezultatele obținute în exploatațiile care reușesc să combine condițiile favorabile cu genetică, nutriție și tehnologie bine adaptate. AGRONET.ro a prezentat anterior experiența Agrostaver, după ce exploatația depășise 5 t/ha la rapiță în sezonul 2025. În 2026, nivelul raportat a urcat până la 6–6,4 t/ha. Îngheț de minus 7 grade Celsius în timpul înfloririi Performanța este cu atât mai interesantă cu cât sezonul nu a fost lipsit de episoade de stres. Ingrid Staver spune că în perioada înfloririi ferma a trecut prin aproximativ o săptămână cu temperaturi nocturne care au coborât până la minus 7 grade Celsius. „Ceea ce ne-a impresionat cel mai mult a fost rezistența lor la îngheț. În perioada înfloririi, am avut o săptămână întreagă cu temperaturi nocturne de până la -7°C, iar acești hibrizi și-au revenit mai bine decât orice altă varietate de rapiță pe care am cultivat-o.” Ferma a utilizat hibrizii Pioneer PT314 și PT315. Potrivit experienței prezentate de Ingrid Staver, PT315 formează de regulă un număr mai mare de silicve, în timp ce PT314 dezvoltă silicve mai mari și mai multe semințe. În timpul sezonului au avut loc și două furtuni puternice. Una dintre ele a produs pagube importante loturilor de producere a semințelor de porumb din zonă, însă cultura de rapiță și-a păstrat silicvele închise până la recoltare. Recordul britanic a fost obținut într-un sezon cu numai 78 mm de precipitații Comparația cu Marea Britanie oferă și o perspectivă interesantă asupra modului în care sunt construite producțiile foarte mari. Tim Lamyman a obținut cele 7,71 t/ha într-un sezon în care ferma sa a primit numai 78 mm de precipitații între 15 februarie și recoltare, potrivit datelor publicate de Farmers Weekly. Rezultatul britanic nu a fost construit doar prin fertilizare intensivă. Fermierul a pus accent pe dezvoltarea rapidă a sistemului radicular, evitarea compactării solului și menținerea culturii active cât mai mult timp. Doza totală de azot indicată pentru cultura record a fost de aproximativ 200 kg/ha. Specialistul ADAS Pete Berry observa după rezultatele competiției că trei fermieri britanici au trecut de 7,5 t/ha într-un sezon foarte secetos. Pentru cercetători, asemenea rezultate indică faptul că randamentele foarte mari nu depind doar de volumul precipitațiilor, ci de capacitatea culturii de a valorifica apa disponibilă, lumina, fertilitatea și arhitectura plantei. Potențialul biologic poate fi și mai mare Yield Enhancement Network analizează nu doar producția recoltată, ci și procentul din potențialul teoretic al parcelei atins de fermier. În 2025, o fermă din Berwickshire a obținut 89% dintr-un potențial calculat la 8,4 t/ha. Pentru alte parcele, modelele YEN au estimat un potențial climatic de peste 10 t/ha și, într-un caz, de aproximativ 12,1 t/ha. Aceste valori nu sunt producții comerciale realizate și nici prognoze pentru fermele românești. Ele arată însă că recordul actual de 7,71 t/ha nu reprezintă neapărat limita fiziologică absolută a culturii. Diferența dintre potențial și recolta efectivă se pierde în numeroase etape: răsărire, dezvoltarea rădăcinilor, compactarea solului, lipsa apei, boli, atacuri de dăunători, nutriție dezechilibrată, pierderea silicvelor și recoltare. Canada produce enorm, dar cu randamente mult mai mici la hectar Un alt reper util vine din Canada, unul dintre cei mai mari producători mondiali de canola. Pentru sezonul 2026/2027, Departamentul Agriculturii al Statelor Unite prognozează o producție canadiană de aproximativ 22 milioane de tone, obținută de pe circa 9,4 milioane de hectare. Randamentul mediu rezultat este de numai aproximativ 2,34 t/ha. Comparația arată două modele agricole foarte diferite. Canada obține volume uriașe prin suprafețe extrem de mari și un sistem extensiv adaptat preeriilor, în timp ce fermele europene cu tehnologie intensivă pot depăși 6 sau chiar 7 t/ha pe anumite parcele. Pentru România, avantajul competitiv nu poate veni din suprafețe comparabile cu cele canadiene, ci mai ales din creșterea randamentului și a valorii obținute pe hectar. Ce valoare brută poate genera o producție de 6,4 t/ha Cea mai recentă cotație oficială disponibilă pentru rapiță pe piața românească era de aproximativ 481,49 euro/tonă, pentru marfă cu plecare din siloz, media națională pentru perioada 27 iulie–2 august 2026, potrivit datelor Comisiei Europene disponibile prin Bursa AGRONET.ro. Aplicată strict ca reper de piață, diferența de randament devine foarte vizibilă: ProducțieValoare brută orientativă la 481,49 euro/t3,08 t/haaproximativ 1.483 euro/ha5 t/haaproximativ 2.407 euro/ha6 t/haaproximativ 2.889 euro/ha6,4 t/haaproximativ 3.082 euro/ha7,71 t/haaproximativ 3.712 euro/ha Valorile reprezintă numai producția înmulțită cu aceeași cotație de referință și nu profitul fermei. Marja finală depinde de costurile cu sămânța, fertilizarea, protecția plantelor, motorina, lucrările, finanțarea, recoltarea și transportul. Totuși, diferența dintre 3,08 și 6,4 t/ha înseamnă, la același reper de preț, aproape 1.600 de euro în plus pe hectar la valoarea brută a producției. Aceasta explică și de ce Ingrid Staver considera rapița cea mai profitabilă cultură a fermei în sezonul precedent. De la genetică la profitabilitate Rezultatul Agrostaver arată potențialul pe care îl poate avea rapița atunci când genetica este integrată într-un sistem tehnologic care permite plantei să-și păstreze productivitatea în condiții de stres. Dar informația cea mai interesantă pentru fermieri nu este numai cifra de 6,4 t/ha. Este faptul că exploatația a trecut de 5 t/ha într-un sezon, apoi a ajuns la 6–6,4 t/ha în următorul. În agricultura comercială, repetabilitatea unei producții ridicate poate avea o valoare mai mare decât un vârf izolat. Cu o medie națională estimată în jurul a 3 t/ha și un record mondial de 7,71 t/ha, pragul de peste 6 t/ha plasează rezultatul fermei din Galați și Brăila într-o zonă în care comparația nu mai este doar cu alte exploatații românești, ci cu fermele europene aflate în vârful clasamentelor de productivitate.

Ciori zburând și stând pe capitule de floarea-soarelui deteriorate, într-un lan sub cer senin.

Fermierii cer schimbarea regulilor privind intervențiile împotriva ciorilor – Zeci de hectare sunt afectate în Iași

Fermierii din Iași reclamă pierderi mari la floarea-soarelui din cauza stolurilor de ciori, iar măsurile de speriere folosite în câmp au efect doar temporar. Într-o exploatație de 320 de hectare, aproximativ 35 de hectare ar fi afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare ar avea pierderi estimate la 20–30%, potrivit informațiilor prezentate de Radio România Antena Satelor. Fermierii spun că problema nu se limitează la producția pierdută, deoarece paza culturilor și folosirea repetată a dispozitivelor de alungare adaugă costuri suplimentare. Atacurile pot începe încă de la semănat, când păsările consumă semințele sau smulg plantele tinere, și pot reapărea după formarea semințelor de floarea-soarelui, cât timp acestea sunt încă moi. În această etapă, stolurile pot provoca pierderi severe într-un interval scurt, mai ales pe parcelele unde presiunea păsărilor se repetă zilnic. Tunurile sonore mută problema între parcele Ion Noțingăr, fermier din județul Iași, spune că stolurile pot număra mii de păsări și că mijloacele sonore folosite pentru protecția culturii nu le țin departe pentru mult timp. „Cu 20 de minute înainte erau peste 10.000 de ciori. Vin în stoluri, se așază pe culturile agricole și le distrug, iar după 30–40 de minute se ridică și pleacă în alte lanuri, la alți fermieri.” Dispozitivele sonore pot alunga temporar păsările, dar acestea se deplasează spre alte sole și pot reveni ulterior. Elvis Iulian Mocanu arată că fermele ajung astfel să suporte și cheltuieli cu personalul trimis permanent pe teren pentru pază și îndepărtarea stolurilor. Problema eficienței limitate a mijloacelor de descurajare a fost prezentată și anterior de AGRONET.ro. Fermierii intervievați folosesc petarde, tunuri acustice și prezența oamenilor în câmp, însă păsările se adaptează la zgomotele repetate, iar protecția permanentă a unor suprafețe de sute de hectare este dificilă. Producția poate coborî la câteva sute de kilograme pe hectar Pe suprafețele grav atacate, diferența dintre producția așteptată și cantitatea recoltată poate deveni foarte mare. Elvis Iulian Mocanu estimează că, pe unele parcele, o cultură de la care s-ar fi putut obține între 2 și 4 tone la hectar ar putea rămâne cu numai 100–200 de kilograme la hectar. Un caz similar documentat anterior de AGRONET.ro indica o producție potențială de 4–4,5 tone la hectar, redusă până la aproximativ 200 de kilograme pe hectar în zonele cele mai puternic atacate. În acel material, gradul de afectare raportat pe unele parcele ajungea aproape de 90%. La reperul de piață analizat atunci de AGRONET.ro, de 2.487 de lei pe tonă pentru media națională de referință a florii-soarelui, aferentă perioadei 6–12 iulie 2026 și condiției de livrare la plecarea din siloz, pierderea teoretică pentru o cultură de 4 tone la hectar putea depăși 8.000 de lei la hectar dacă gradul de afectare ajungea la 90%. Calculul era orientativ, nu un preț garantat sau o ofertă de cumpărare. Seceta amplifică pierderile din câmp Atacul păsărilor apare într-un an în care cultura de floarea-soarelui este deja afectată de temperaturile ridicate și deficitul de apă. În iulie 2026, serviciul MARS al Comisiei Europene a redus prognoza medie de randament pentru floarea-soarelui în Uniunea Europeană de la 2,08 la 1,94 tone la hectar, o corecție de aproximativ 6,7%. Pentru fermele în care cele două probleme se suprapun, pierderea poate apărea în două etape: seceta reduce formarea și umplerea semințelor, iar păsările consumă ulterior o parte din producția rămasă. Fermierii reclamă limitele intervențiilor legale Agricultorii intervievați la Iași cer modificarea cadrului legal astfel încât, în zonele cu stoluri numeroase și pagube repetate, să poată fi aplicate măsuri mai eficiente. Ion Noțingăr spune că a informat primăria pentru a fi contactată asociația de vânătoare, însă la momentul interviului nu primise un răspuns. Fermierul afirmă că, într-o discuție telefonică, i s-ar fi comunicat că norma de recoltare pentru ciori, de aproximativ 90 de exemplare, fusese deja realizată, în condițiile în care el estima că în zonă se aflau peste 10.000 de păsări. Valoarea reprezintă relatarea fermierului și nu o situație oficială verificată pentru întregul fond cinegetic. Din punct de vedere juridic, termenul generic „ciori” nu este suficient pentru stabilirea regimului aplicabil. Specia trebuie identificată înaintea unei intervenții care depășește simpla alungare a păsărilor, deoarece regimul juridic și eventualele cote sau proceduri pot diferi în funcție de specie și de situația concretă. Documentarea pagubelor devine importantă În lipsa unei soluții care să elimine rapid atacurile, fermierii pot documenta sistematic situația din fiecare parcelă. Sunt utile în special: data și parcela pe care apar stolurile;suprafața afectată;fotografii și înregistrări realizate în zile diferite;procentul estimat al pierderilor;producția estimată înaintea atacului;mijloacele de speriere folosite;producția obținută efectiv la recoltare. În acest moment nu există în materialele analizate o evaluare oficială centralizată a suprafețelor afectate de ciori la nivelul județului Iași. Cifrele disponibile descriu situații raportate de fermieri și nu pot fi extrapolate automat la întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui.

Utilaje agricole descarcă cereale într-un camion aflat pe un câmp recoltat.

TollRo intră în vigoare la 1 octombrie – Cum se schimbă taxarea camioanelor care transportă marfă agricolă

TollRo schimbă direct costul transportului rutier al mărfurilor agricole de la 1 octombrie 2026, când camioanele de peste 3,5 tone vor trece de la rovinieta bazată pe timp la o taxă calculată în funcție de distanța parcursă și caracteristicile vehiculului. Informația publicată de Biziday, pe baza precizărilor CNAIR, este relevantă pentru fermele, cooperativele și comercianții care transportă cereale, oleaginoase, animale sau alte produse agricole pe distanțe mari. Pentru vehiculele concepute și construite pentru transportul de marfă, cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, TollRo va fi colectat prin Sistemul de Tarifare Rutieră Electronică din România. Vehiculele pentru transport mixt vor fi tratate, din perspectiva noii taxe, ca vehicule de transport marfă. 31 august pentru sistem, 1 octombrie pentru taxare Calendarul anunțat de CNAIR conține două date care trebuie diferențiate. Sistemele STRR și TollRo trebuie implementate începând cu 31 august 2026, însă aplicarea efectivă a tarifelor pentru rovinietă și TollRo este prevăzută de la 1 octombrie 2026. Precizarea CNAIR confirmă această diferență între implementarea infrastructurii și începerea taxării. TollRo va fi aplicat pe domeniul SETRE România, iar valoarea datorată va depinde de distanța parcursă și de caracteristicile vehiculului. Cadrul legal prevede identificarea traseului și stabilirea automată a tarifului în funcție de categoria drumului și de vehicul, inclusiv de caracteristicile sale de emisii. Pentru operatorii agricoli, schimbarea este importantă deoarece mută o parte a costului de utilizare a drumurilor de la durata de valabilitate a rovinietei către numărul efectiv de kilometri parcurși. În consecință, exploatațiile aflate la distanțe mari de silozuri, fabrici de nutrețuri, procesatori sau terminale de export vor avea o expunere mai mare la această componentă de cost decât operatorii cu trasee scurte. Din informațiile disponibile nu poate fi calculată însă o majorare generală a costului pe tonă de cereale sau pe cursă. Pentru un asemenea calcul sunt necesare tarifele aplicabile fiecărei categorii de vehicul și clase de emisii, traseul efectiv, categoria drumurilor și încărcătura transportată. Noua taxare apare într-un sezon cu volume mari de cereale Momentul introducerii TollRo coincide cu perioada în care o parte importantă din producția agricolă a României trebuie mutată din ferme și depozite spre cumpărători și porturi. Estimările analizate de AGRONET.ro indică pentru 2026 aproximativ 13,4 milioane de tone de grâu, 3,3 milioane de tone de orz și 3,3 milioane de tone de rapiță. Pentru floarea-soarelui este avansat un volum de aproape 2,7 milioane de tone, iar pentru porumb de peste 8 milioane de tone. Aceste volume nu circulă exclusiv pe șosea, însă camionul rămâne o verigă importantă între fermă, siloz, gară, port și procesator. Chiar și în lanțurile care folosesc ulterior transportul feroviar, fluvial sau maritim, primele sau ultimele zeci ori sute de kilometri pot fi realizați rutier. Presiunea asupra logisticii este deja vizibilă în acest sezon. AGRONET.ro a relatat că nivelul redus al Dunării a scumpit transportul cerealelor, un operator indicând o creștere a tarifului fluvial de la 55 la 63 lei pe tonă, în condițiile în care șlepurile nu mai pot fi încărcate la capacitatea maximă. Într-o asemenea situație, costurile suplimentare de pe șosea pot deveni relevante pentru transportatorii care trebuie să înlocuiască sau să completeze rutele fluviale ori să deplaseze marfa pe distanțe mai mari. Portul Constanța primește volume importante și pe camion Transportul rutier are un rol direct și în alimentarea terminalelor din Portul Constanța. Terminalul Canopus, de exemplu, și-a extins în această vară capacitatea de depozitare la 180.000 de tone și dispune de noi puncte pentru recepția cerealelor din camioane și barje, după cum a prezentat AGRONET.ro. Pentru fermier, costul relevant nu este numai prețul transportului contractat de la poarta fermei. În funcție de condiția comercială a contractului, transportul poate fi suportat direct de vânzător sau poate fi inclus indirect de cumpărător în prețul oferit. O majorare a costului logistic poate astfel reduce prețul net rămas producătorului, chiar dacă taxa rutieră este achitată formal de transportator. TollRo poate introduce și diferențe mai mari între vehicule. Dacă nivelul taxei variază în funcție de clasa de poluare, firmele care operează camioane mai vechi pot ajunge la costuri diferite față de flotele cu vehicule încadrate în clase de emisii mai favorabile. Cum va putea fi achitat TollRo Cadrul pentru noul sistem prevede urmărirea traseului necesar calculării taxei prin echipamente de bord, soluții conectate la sistemele de poziționare și comunicații sau, în situațiile prevăzute de legislație, pe baza unui tichet electronic de rută. Pentru fermele care dețin propriile camioane de peste 3,5 tone, schimbarea va necesita verificarea modului în care vehiculele vor fi înregistrate și a soluției folosite pentru declararea sau înregistrarea traseelor. Pentru cei care contractează transportatori, noua taxă poate apărea în negocierea tarifelor de transport după 1 octombrie. O altă etapă este programată pentru 15 ianuarie 2027, când, potrivit informațiilor comunicate de CNAIR și prevederilor legale citate, interoperabilitatea sistemului românesc cu sistemele similare din alte state membre ale Uniunii Europene prin Serviciul European de Taxare Rutieră urmează să devină operațională. Pentru sectorul agricol, principala necunoscută economică rămâne costul efectiv pe cursă. Acesta va putea fi evaluat corect numai prin raportarea tarifului TollRo aplicabil unui camion concret la distanța parcursă și la cantitatea de marfă transportată. Pentru cereale, unde marjele pot fi puternic influențate de cheltuielile logistice, diferențele de câțiva lei pe tonă pot deveni importante la volume mari.

Tractor verde lucrează pe un câmp, cu un utilaj atașat în spate și praf ridicat pe sol.

AgXeed, companie olandeză de automatizare agricolă, aduce funcții autonome pe tractoarele existente – kitul VCU costă 9.420 de euro și va fi lansat comercial în 2027

AgXeed începe să transforme tractoarele existente în utilaje cu funcții autonome, fără ca fermierul să fie obligat să cumpere un robot agricol dedicat. Compania a prezentat kiturile VCU și TCU, destinate tractoarelor și echipamentelor deja aflate în fermă, relatează Trekker. Soluția VCU va avea lansarea comercială în 2027, după o serie limitată disponibilă în 2026, însă există o limitare importantă: tractorul poate executa automat lucrarea planificată, dar trebuie să aibă în continuare un șofer în cabină. AgXeed este o companie olandeză specializată în automatizarea lucrărilor agricole, cunoscută în special pentru roboții de câmp AgBot și pentru platforma TraXwise, prin care sunt planificate și monitorizate lucrările. Compania are sediul operațional la Grubbenvorst, în Țările de Jos, iar primul său AgBot comercial a fost livrat în 2022. Până acum, tehnologia AgXeed a fost asociată în principal cu vehicule autonome dedicate; prin noile VCU și TCU, producătorul încearcă să transfere aceeași logică de automatizare către tractoarele și utilajele convenționale pe care fermele le au deja în exploatare. Pentru exploatațiile care dispun de tractoare compatibile, această abordare schimbă modul în care poate fi calculată investiția în autonomie. În locul achiziției unui AgBot sau a altui vehicul autonom complet, fermierul poate adăuga sistemul de control, camerele, poziționarea RTK și platforma informatică pe un tractor existent. VCU transmite tractorului lucrarea planificată în avans Elementul central este VCU, prescurtarea pentru „Vehicle Control Unit”. Unitatea are aproximativ dimensiunea capacului unei lăzi frigorifice și poate fi instalată pe acoperișul cabinei sau într-o altă poziție adecvată. VCU se conectează la instalația Isobus a tractorului și comunică prin internet mobil cu platforma TraXwise dezvoltată de AgXeed. Fermierul poate pregăti lucrarea înainte ca tractorul să intre efectiv în parcelă, stabilind traseul și parametrii de lucru. Sistemul poate transmite către tractor, în funcție de compatibilitatea utilajului: ordinea și direcția de parcurgere a traseelor;viteza de lucru;adâncimea de lucru;comenzile pentru anumite funcții ale tractorului și echipamentului;deplasarea înapoi, dacă funcțiile necesare sunt certificate;datele lucrării executate, care sunt trimise ulterior în TraXwise. Această abordare dezvoltă direcția prezentată anterior de AGRONET.ro în analiza sistemelor de modernizare pentru tractoarele autonome. Kiturile noi nu mai sunt simple sisteme de autoghidare, ci combină planificarea lucrării, comenzile tractorului, senzorii și monitorizarea într-o singură platformă. Nu orice tractor poate primi sistemul Compatibilitatea este una dintre principalele condiții. VCU este destinat tractoarelor echipate cu Isobus și cu funcțiile necesare certificate AEF TIM. TIM, sistemul „Tractor Implement Management”, permite schimbul de comenzi între tractor și echipament. AgXeed folosește această infrastructură pentru a transmite comenzile pregătite în TraXwise către tractor. Prin urmare, simpla existență a unei prize Isobus nu este suficientă. Funcțiile de care are nevoie sistemul trebuie să fie disponibile și certificate pe modelul respectiv. AgXeed a demonstrat VCU pe trei tractoare diferite: John Deere 6250R, New Holland T7.270 și Claas Xerion 12.650. În cazul tractoarelor Claas, compania menționează și posibilitatea integrării cu platforma Claas Connect. Kitul nu înseamnă încă tractor fără șofer Termenul „autonom” trebuie interpretat cu atenție în cazul acestei soluții. Tractorul poate urma singur lucrarea stabilită în sistem și poate executa comenzile planificate, dar AgXeed cere ca un șofer să rămână permanent la bord. Motivul este legat de omologarea europeană a tractorului. Potrivit informațiilor prezentate de Trekker, actuala omologare de tip nu permite ca un tractor convențional astfel echipat să lucreze complet fără operator în câmp. Diferența față de un robot agricol dedicat este, așadar, importantă. VCU automatizează conducerea și executarea lucrării, dar în configurația prezentată nu transformă legal tractorul într-un utilaj care poate lucra singur pe parcelă. Pentru fermieri, avantajul poate apărea în reducerea sarcinilor repetitive ale operatorului și în executarea mai riguroasă a traseului planificat, nu în eliminarea imediată a șoferului. VCU costă 9.420 de euro, iar serviciile digitale se plătesc separat AgXeed indică un preț de 9.420 de euro pentru VCU, cu camerele incluse. Pentru primul an se adaugă 2.776 de euro pentru corecția RTK-GPS, comunicațiile de date și utilizarea platformei TraXwise. După primul an, aceste servicii vor costa 1.300 de euro anual. Producătorul are o serie limitată disponibilă în 2026, iar lansarea comercială este programată pentru 2027. Costul trebuie însă analizat împreună cu compatibilitatea tractorului și cu lucrările pentru care autonomia poate fi utilizată. O fermă care nu dispune deja de funcțiile TIM necesare nu poate porni de la premisa că achiziția VCU este singura investiție necesară. Această problemă este relevantă mai ales în România. Datele analizate de AGRONET.ro privind agricultura de precizie arată că, în 2023, asemenea tehnologii erau utilizate de aproximativ 10–15% dintre exploatațiile românești. Datele se referă la numărul fermelor și nu permit stabilirea procentului din suprafața agricolă lucrată cu aceste sisteme. TCU pune senzori pe utilajul din spatele tractorului A doua componentă prezentată de AgXeed este TCU, „Tool Control Unit”. Rolul său nu este conducerea tractorului, ci supravegherea echipamentului agricol. Unitatea poate primi până la patru tipuri de senzori și poate detecta situații care, pentru un șofer aflat în cabină, ar fi observate vizual sau auditiv. Sistemul poate, de exemplu, să sesizeze ruperea unui șurub de siguranță, blocarea unui cultivator, turația unui arbore sau a unei role ori golirea unui rezervor pentru lichid sau semințe. Necesitatea acestor senzori a fost observată chiar într-o fermă care folosește AgBot. La o grapă rotativă, o piatră a blocat rotoarele și a activat protecția mecanică. Într-un tractor condus de un operator, problema ar fi putut fi observată imediat. În spatele robotului, situația a dus la supraîncălzirea puternică a prizei de putere. Ulterior, echipamentul a primit senzori pentru monitorizarea arborelui și a rolei. TCU costă 1.850 de euro, fără montaj și fără senzori. Informațiile colectate sunt păstrate în TraXwise și pot fi analizate ulterior până la nivel de secundă. Testele se desfășoară într-o exploatație de mii de hectare Prezentarea sistemului a avut loc la Wimex Group, în Germania. Compania lucrează aproximativ 6.500 de hectare de teren arabil pentru producerea furajelor și încă 1.000 de hectare cu legume. Wimex a fost primul cumpărător german al robotului AgXeed AgBot T2 seria 5, livrat în 2022. Utilajul acumulase până la momentul prezentării peste 1.450 de ore de funcționare autonomă, iar din 2026 compania folosește și un AgBot T2 seria 7. Scara exploatației explică interesul pentru automatizare, dar tehnologia VCU încearcă să extindă autonomia și către ferme care nu justifică achiziția unui robot separat. În acest model, tractorul deja existent în exploatație primește un nou sistem de control și rămâne disponibil și pentru lucrări convenționale. Pentru fermierii români, întrebarea decisivă va fi dacă economia de timp, precizia lucrărilor și utilizarea mai eficientă a flotei justifică investiția. Compatibilitatea TIM, costurile recurente pentru poziționare și platformă și obligația păstrării operatorului în cabină trebuie incluse în calcul înainte ca autonomia retrofit să poată fi comparată economic cu un tractor convențional sau cu un robot agricol dedicat.

Doi bărbați stau între rânduri de aluni, lângă un coș cu alune și produse ambalate din alune.

ALLU, producător din Tășnad de alune și produse din alune, integrează aproape 50 de hectare cu două unități de procesare – plantația depășește 30.000 de aluni

La Tășnad, aproape 50 de hectare de aluni intră într-un lanț integrat de producție și procesare, dezvoltat în județul Satu Mare sub marca ALLU. Într-un material publicat de Horațiu Buzgău, cu ocazia unei vizite făcute de Dan Negru în plantație, antreprenorul spune că exploatația este integral irigată, comasată, a ajuns în al șaselea an și numără peste 30.000 de aluni. Miza economică a proiectului nu se oprește însă la producția din plantație. Modelul dezvoltat la Tășnad urmărește păstrarea unei părți mai mari din valoarea alunei în economia locală, prin procesarea materiei prime și vânzarea unor produse finite, în locul valorificării exclusive a recoltei ca alună în coajă. Peste 30.000 de aluni pe o plantație irigată Horațiu Buzgău estimează în material că plantația administrată are aproape 50 de hectare și peste 30.000 de plante. Sistemul de irigații acoperă întreaga suprafață, iar terenul este comasat, două caracteristici importante pentru exploatarea mecanizată și administrarea unei culturi perene de asemenea dimensiuni. Plantația se află în județul Satu Mare, în zona Tășnad. Informațiile actuale publicate de companie confirmă o suprafață de 50 de hectare de alun certificat ecologic, alături de două unități de procesare. Proiectul are deja mai mulți ani în spate. În 2021, Ziarul Financiar relata că plantația ecologică fusese dezvoltată cu sprijinul fondurilor europene și că următoarea etapă urmărea construirea capacității de procesare la Tășnad. La acel moment era estimată o capacitate de 100 de tone de alune în coajă pe an pentru unitatea planificată. De la aluna recoltată la cremă, ulei și făină Procesarea schimbă substanțial modelul unei plantații de nucifere. În loc ca întreaga recoltă să plece ca materie primă, aluna poate trece prin curățare, uscare, spargere, sortare, prăjire sau măcinare și poate deveni ingredient ori produs finit. În oferta actuală ALLU apar mai multe forme de valorificare a alunelor: alune de pădure;cremă din alune de pădure 100%;cremă din alune cu cacao;ulei din alune de pădure;făină de alune;granule din miez de alune;produse tip musli;batoane pe bază de alune;ciocolată cu alune. Site-ul companiei indică, de exemplu, o cremă Alunette produsă exclusiv din alune și o variantă cu cacao în care alunele reprezintă 80% din compoziție. În gama curentă apare și un baton ecologic cu 42% alune de pădure. Această diversificare permite folosirea aceleiași materii prime în produse cu destinații și valori comerciale diferite. Pentru o fermă, diferența este importantă: aluna nu mai este doar recoltată și vândută, ci devine baza unui portofoliu alimentar realizat local. Două unități de procesare la Tășnad Compania care deține marca ALLU este Holiv Ecoplant SRL, cu sediul în Tășnad. Pagina oficială a mărcii indică atât plantația proprie, cât și două unități de procesare, iar compania afirmă că lucrează și cu fermieri locali de la care colectează materie primă. Existența capacității de procesare a fost confirmată și instituțional. În august 2025, Instituția Prefectului Satu Mare includea Holiv Ecoplant, descrisă drept „unitate de condiționare și procesare a alunelor”, printre obiectivele agricole vizitate în județ de ministrul Agriculturii. Compania dezvoltă și inițiativa Alunia, prin care spune că oferă sprijin altor cultivatori pentru înființarea și administrarea plantațiilor și colectează alune de la fermieri. În acest fel, unitățile de procesare pot funcționa nu numai pe baza recoltei proprii, ci și ca punct de valorificare pentru materia primă provenită din alte exploatații. O cultură perenă care cere răbdare În materialul filmat în plantație, Horațiu Buzgău precizează că alunii au ajuns în anul al șaselea. Acest detaliu este relevant pentru investiție: o plantație de alun nu oferă aceeași logică financiară ca o cultură anuală, deoarece fermierul suportă mai mulți ani costurile de întreținere înainte ca livada să intre în etapa de producție matură. Irigarea, lucrările dintre rânduri, tăierile, protecția culturii și recoltarea trebuie susținute pe termen lung. În cazul proiectului de la Tășnad, integrarea cu procesarea reduce dependența de o singură formă de vânzare a recoltei și permite construirea unei piețe proprii pentru alune. Modelul este apropiat de tendința observată și în alte sectoare agricole, în care fermierii încearcă să treacă de la materia primă la produsul finit. AGRONET.ro a prezentat proiectul AgriConnect, aflat în pregătire, tocmai în contextul nevoii de capital pentru ferme, procesare, depozitare, ambalare și distribuție. Alunele din Satu Mare ajung în produse finite românești Vizita lui Dan Negru a adus în prim-plan dimensiunea plantației, dar partea relevantă pentru agricultura locală este legătura dintre cele aproximativ 50 de hectare și unitățile din Tășnad. ALLU își prezintă producția și procesarea ca fiind certificate ecologic, iar marca aparține Holiv Ecoplant SRL. Compania figurează și în registrele dedicate operatorilor ecologici cu activități de procesare pentru alune și produse derivate. Pentru agricultura din Satu Mare, proiectul oferă un exemplu de circuit în care aceeași afacere acoperă plantația, colectarea de materie primă, procesarea și produsul care ajunge la consumator. La șase ani de la înființarea plantației, cele peste 30.000 de plante intră astfel într-o etapă în care rezultatul poate fi măsurat nu doar în tone de alune recoltate, ci și în cantitatea de materie primă transformată local în produse alimentare.

Cinci persoane stau pe un teren plantat cu puieți, lângă un banner Romsilva, cu arbori desfrunziți în fundal.
Mediu

Noi lucrări de regenerare forestieră în sudul Doljului – Licitație pentru Ocolul Silvic Dăbuleni

Direcția Silvică Dolj pregătește lucrări de 5,54 milioane de lei la Dăbuleni, printr-un acord-cadru pentru regenerarea și întreținerea fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Dăbuleni. Valoarea maximă estimată este de 5.536.513,62 de lei, fără TVA, iar durata acordului va fi de 24 de luni, potrivit informațiilor publicate de Economica.net, pe baza documentației din sistemul de achiziții publice. Investiția nu trebuie confundată cu un program prin care terenurile agricole din zona Dăbuleni sunt transformate în păduri. Documentația descrisă de sursă privește terenuri care fac deja parte din fondul forestier și include împădurirea suprafețelor de pe care a fost recoltată masa lemnoasă, completarea plantațiilor, refacerea celor afectate și întreținerea culturilor forestiere tinere. Contractele vor fi atribuite în funcție de lucrările necesare Acordul-cadru urmează să fie încheiat cu un singur operator economic. Pe parcursul celor doi ani, Direcția Silvică Dolj va putea atribui contracte subsecvente în funcție de necesarul efectiv de lucrări. Valorile anunțate sunt: ElementValoareValoare maximă acord-cadru5.536.513,62 lei fără TVADurata acordului24 de luniValoare minimă contract subsecvent62.590,55 lei fără TVAValoare maximă contract subsecvent690.000 lei fără TVADurata unui contract subsecventîntre 1 și 10 luni Plafonul de peste 5,5 milioane de lei reprezintă, așadar, valoarea maximă a întregului acord-cadru și nu suma care va fi cheltuită într-o singură campanie de plantare. Sursa nu precizează suprafața totală care va fi lucrată prin toate contractele, astfel că nu poate fi calculat un cost relevant pe hectar. De la plantarea puieților la refacerea plantațiilor afectate Lucrările prevăzute acoperă mai multe etape necesare instalării și menținerii unei păduri tinere: pichetarea terenurilor;plantarea puieților pe teren pregătit sau nepregătit;completarea golurilor apărute în plantații;mobilizarea manuală și mecanizată a solului;îndepărtarea vegetației care concurează puieții;întreținerea culturilor forestiere;revizuirea plantațiilor;refacerea plantațiilor acolo unde este necesar. Calendarul fiecărui contract va putea fi adaptat condițiilor meteorologice și tipului de lucrare. Acest aspect este important în cazul plantațiilor tinere, unde seceta și temperaturile ridicate pot impune completări sau refaceri chiar după executarea lucrărilor inițiale. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva indică pentru Ocolul Silvic Dăbuleni o suprafață administrată de 4.324 de hectare, în zonă de câmpie. La Dăbuleni au fost programate refaceri și în primăvara lui 2026 Acordul nou vine după lucrări deja prevăzute în programul anual de regenerare. În programul Romsilva pentru primăvara anului 2026, Direcția Silvică Dolj avea programate, la nivelul județului, 16 hectare de regenerări artificiale și 50 de hectare de refaceri ale plantațiilor. Pentru Ocolul Silvic Dăbuleni, documentul oficial includea 10 hectare de refaceri, dintre care 7 hectare pe raza Dăbuleni și 3 hectare la Daneți. Lucrările erau programate pentru a doua jumătate a lunii martie 2026. La nivel național, programul de regenerare aprobat de Romsilva pentru 2026 acoperă 9.500 de hectare de fond forestier proprietate publică a statului. Din acestea, 5.920 de hectare sunt prevăzute pentru regenerare naturală și 3.580 de hectare pentru regenerare artificială. Pentru lucrările programate în acest an sunt necesari aproximativ 25 de milioane de puieți forestieri. Lucrările forestiere se desfășoară într-o zonă puternic expusă secetei Importanța menținerii vegetației forestiere este mai mare în sudul Doljului, unde agricultura se confruntă repetat cu deficitul de apă și temperaturi ridicate. În iulie 2026, AGRONET.ro relata că seceta amenința până la 700 de hectare cu porumb și floarea-soarelui din Dolj, în timp ce pentru anul precedent erau menționate peste 100.000 de hectare de culturi afectate la nivelul județului. Această situație nu înseamnă că licitația Ocolului Silvic Dăbuleni este o măsură destinată despăgubirii fermierilor sau combaterii directe a secetei pe terenurile agricole. Contractul privește fondul forestier existent. În schimb, continuitatea plantațiilor și refacerea suprafețelor forestiere degradate sunt relevante într-o regiune de câmpie în care solul și vegetația sunt expuse unor perioade tot mai dificile de arșiță și deficit de apă. Pentru stabilirea dimensiunii efective a lucrărilor din următorii doi ani vor conta contractele subsecvente. Documentația prezentată până acum stabilește plafonul financiar și tipurile de intervenții, dar nu indică suprafața totală care va fi împădurită, speciile de puieți care vor fi folosite sau distribuția exactă a lucrărilor pe fiecare sezon.

Bivoli de apă într-o fermă europeană, stând la umbră lângă o zonă de răcorire într-o zi de vară foarte caldă.
Zootehnie

Bivoli care gâfâie și se aglomerează lângă apă: semnele suprasolicitării termice

Într-o zi caniculară, bivolii care gâfâie, se lipesc unii de alții la umbră sau stau insistent lângă apă nu trebuie considerați doar „mai comozi”. La această specie, răcorirea prin comportament — căutarea umbrei, intrarea în apă sau tăvălirea — are un rol important. Dacă aceste resurse nu sunt accesibile tuturor animalelor, disconfortul termic poate afecta bunăstarea, consumul de furaje și producția. De ce bivolii au nevoie de răcorire reală, nu doar de un acoperiș Bivolii de apă au pielea închisă la culoare, epidermă groasă și relativ puține glande sudoripare, caracteristici care limitează pierderea căldurii prin evaporare. Temperatura ridicată devine mai greu de suportat când se adună umiditatea mare, radiația solară directă, aerul puțin circulat și căldura produsă de propriul metabolism. În fermele din România, pregătirea pentru acest risc este utilă din mai până în septembrie, cu atenție sporită în episoadele de vară caldă și umedă. Umbrirea, apa de băut și posibilitatea de răcorire trebuie privite ca resurse de bunăstare care trebuie să fie disponibile efectivului, nu doar prezente undeva în exploatație. Ce poate observa fermierul în teren Respirație accelerată sau gâfâit, mai ales dacă persistă în repaus, la umbră ori după ce temperatura începe să scadă.Aglomerare la umbră, în jurul adăpătorii sau la zona de apă și noroi, cu animale care așteaptă accesul la răcorire.Pășunat mai puțin în orele fierbinți, mai mult stat în picioare sau modificarea perioadelor în care animalele caută să mănânce.Consum redus de furaje și, la animalele în lactație, posibilă scădere a producției.Neliniște, deplasări repetate între umbră, apă și locul de odihnă sau, dimpotrivă, apatie și izolare. Observația din teren nu pune singură un diagnostic. Respirația grea, lipsa poftei de mâncare sau apatia pot apărea și în alte probleme de sănătate. Notați când au început semnele, câte animale sunt afectate, cum a evoluat vremea și dacă accesul la apă, umbră sau răcorire a fost blocat. Verificarea rapidă a adăpostului și a pășunii Verificați dacă umbra este suficient de întinsă și accesibilă simultan, fără ca animalele dominante să blocheze restul lotului.Urmăriți adăpătorile în intervalul fierbinte: apa trebuie să fie curată, disponibilă și ușor accesibilă, fără înghesuire sau timp lung de așteptare.Evaluați zona de răcorire: accesul trebuie să fie sigur, iar animalele să poată intra și ieși fără alunecare, împingere sau blocaje.Priviți circulația aerului în spațiul acoperit. Un acoperiș fără mișcare de aer poate rămâne un loc foarte cald, chiar dacă oferă umbră.Observați unde cade soarele după-amiaza și dacă efectivul are un loc uscat de odihnă, separat de zonele unde se formează aglomerație. Cum reduceți presiunea termică fără a forța animalele Prioritatea este să reduceți expunerea la soare și să lăsați bivolii să își folosească comportamentele naturale de răcorire. Mențineți permanent accesul la apă de băut și la umbră, iar acolo unde sistemul fermei permite, asigurați o soluție de răcorire potrivită și sigură pentru animale. În zilele cu stres termic, evitați activitățile care le cer efort suplimentar în miezul zilei și organizați lucrările de rutină în perioadele mai răcoroase, pe cât permite fluxul fermei. Urmăriți efectivul după intervenția de management: un semn bun este dispersarea treptată a animalelor, folosirea fără conflict a umbrelor și apei și o respirație care se liniștește. Dacă aceeași aglomerație reapare zilnic, problema este probabil capacitatea sau amplasarea resurselor, nu doar temperatura din acea zi. Când este necesar medicul veterinar Contactați fără întârziere medicul veterinar dacă un bivol rămâne cu respirație foarte grea după ce a ajuns la umbră și răcorire, devine apatic, nu se poate ridica, se prăbușește, refuză apa sau dacă sunt afectate mai multe animale. Până la evaluare, evitați deplasarea și manipularea inutilă a animalelor, reduceți efortul și facilitați accesul calm la umbră, apă și răcorire. Medicul veterinar va aprecia starea fiecărui animal și va exclude alte cauze ale semnelor observate. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar cu experiență în specia sau sistemul de producție descris. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Mai mulți miei cu blană albă și pete negre stau înghesuiți într-un spațiu închis de transport.

ANSVSA caută 41 de miei fără trasabilitate după oprirea unui transport ilegal

Un transport ilegal cu 92 de miei a expus o breșă gravă de trasabilitate, după ce 41 dintre animale nu au mai fost găsite la sosirea inspectorilor DSVSA Alba, relatează Digi24, citând informațiile comunicate de ANSVSA. Autoutilitara a fost oprită la 1 august 2026, în timpul unui filtru rutier organizat de Inspectoratul de Poliție Județean Alba. Șoferul nu a putut prezenta documentele veterinare obligatorii și nici acte care să dovedească proveniența legală și statutul sanitar al animalelor. Inspectorii veterinari au fost chemați pentru evaluarea lotului și stabilirea măsurilor necesare. La sosirea acestora au mai fost identificate numai 51 dintre cele 92 de animale înregistrate inițial de polițiști. Mieii rămași au fost uciși de urgență, iar cadavrele au fost transportate la o unitate autorizată de ecarisare. Poliția caută animalele și exploatația de origine Polițiștii încearcă să localizeze cele 41 de animale care lipsesc și să stabilească proveniența întregului lot. Ancheta trebuie să identifice inclusiv exploatația de origine, traseul transportului și persoanele implicate în deplasarea animalelor fără documente. ANSVSA consideră situația un risc epidemiologic major deoarece autoritățile nu cunosc: exploatația din care provin mieii;traseul parcurs înaintea opririi autoutilitarei;exploatațiile sau persoanele la care ar fi putut ajunge animalele lipsă;statutul sanitar și imunitar al lotului;eventualele contacte cu alte ovine și caprine. Informațiile publicate nu arată că mieii ar fi fost confirmați cu pesta micilor rumegătoare sau cu o altă boală. Măsura de urgență a fost justificată de ANSVSA prin lipsa totală a trasabilității și imposibilitatea stabilirii statutului sanitar al animalelor. Lipsa documentelor împiedică urmărirea unui posibil focar Pentru transport, șoferul ar fi trebuit să dețină formularul de mișcare, certificatul de sănătate și documentele care atestă proveniența animalelor. Identificarea prin crotalii și înregistrarea corectă a intrărilor și ieșirilor din exploatații permit autorităților să refacă traseul animalelor atunci când apare o suspiciune de boală. AGRONET.ro a prezentat anterior problemele sistemului de identificare și trasabilitate a ovinelor. Pentru controlul bolilor și reluarea comerțului, autoritățile trebuie să poată urmări transporturile, centrele de colectare și mișcările dintre exploatații și să separe efectivele sănătoase de animalele cu statut sanitar incert. Diferențele dintre situația din ferme și evidențele oficiale reprezintă o altă vulnerabilitate. Inspecțiile pentru verificarea efectivelor de ovine și caprine continuă până la 31 august 2026, iar animalele neidentificate pot îngreuna stabilirea originii unui focar și identificarea exploatațiilor de contact. Controalele rutiere vor fi intensificate ANSVSA a anunțat că filtrele rutiere organizate împreună cu Poliția vor continua zilnic pe drumurile publice. Verificările urmăresc transporturile fără crotalii și documente veterinare, într-o perioadă în care sectorul ovin este deja afectat de restricțiile sanitare și comerciale. Pentru crescători și transportatori, cazul din Alba arată importanța verificării documentelor înaintea oricărei deplasări. Numărul animalelor transportate trebuie să corespundă actelor și evidențelor exploatației, iar fiecare exemplar trebuie să poată fi identificat. Incidentul intervine în timp ce fermele așteaptă relaxarea restricțiilor comerciale. La 5 august 2026, exporturile de ovine nu aveau încă un calendar confirmat de reluare. Capacitatea autorităților de a controla mișcarea animalelor și de a demonstra trasabilitatea efectivelor rămâne una dintre condițiile necesare pentru redeschiderea piețelor.

Două tinere îngrijesc plante verzi într-o seră, purtând mănuși de lucru.

Programul „Mândru să fiu fermier” pregătește 85 de liceeni pentru agricultura digitalizată, printr-o campanie PENNY derulată până la 3 noiembrie

Un program privat va sprijini 85 de elevi din patru licee agricole printr-o campanie desfășurată de PENNY România împreună cu World Vision România. Inițiativa „Mândru să fiu fermier” urmărește pregătirea tinerilor pentru agricultura modernă, într-un sector în care utilizarea utilajelor automatizate, a senzorilor și a datelor cere competențe tehnice tot mai avansate. Sprijinul va fi finanțat printr-o campanie de loializare organizată între 5 august și 3 noiembrie 2026. Pentru fiecare produs cumpărat dintr-o colecție de jucării de pluș și lămpi pentru copii, clienții vor contribui la programul destinat elevilor. Materialul publicat nu precizează valoarea totală a finanțării, suma transferată pentru fiecare produs cumpărat sau bugetul care va reveni fiecărui liceu. Nu sunt indicate nici numele celor patru unități de învățământ incluse în proiect. Agricultura modernă are nevoie de competențe tehnice Pregătirea elevilor este relevantă într-un sector în care experiența practică rămâne dominantă, iar formarea agricolă completă este rară. Datele Eurostat analizate de AGRONET.ro arată că numai 1% dintre managerii exploatațiilor din România aveau pregătire agricolă completă în 2023, față de 9,7% la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 94,5% dintre managerii români se bazau în principal pe experiența practică. Diferența devine importantă pe măsură ce fermele introduc sisteme de ghidare, aplicare variabilă, programe pentru administrarea exploatației, senzori și utilaje conectate. Aceste tehnologii nu pot fi folosite eficient doar prin achiziționarea echipamentelor: este nevoie de personal care să interpreteze informațiile, să urmărească consumurile și să transforme datele în decizii tehnice și economice. România se afla în 2023 între ultimele state ale Uniunii Europene după ponderea fermelor care utilizau agricultura de precizie. Numai 10–15% dintre exploatațiile românești foloseau cel puțin o tehnologie sau practică din această categorie, potrivit datelor prezentate de AGRONET.ro. Media europeană era de aproximativ 18%. Rezultatele programului vor depinde de activitățile oferite elevilor World Vision România susține că fermele au nevoie de tineri capabili să lucreze cu tehnologii și echipamente avansate. Pentru ca programul să contribuie efectiv la pregătirea acestora, activitățile ar trebui să depășească prezentările generale și să includă experiență practică în ferme, ateliere sau laboratoare. Un program de formare aplicată poate cuprinde: utilizarea utilajelor și a echipamentelor agricole moderne;acces la programe pentru gestionarea fermelor și interpretarea datelor;stagii desfășurate în exploatații sau companii agricole;mentorat oferit de tehnicieni, fermieri și profesori;obiective de învățare și evaluarea competențelor dobândite;legături cu oportunități ulterioare de studiu sau angajare. Sursa nu oferă informații despre durata pregătirii, disciplinele abordate, numărul de ore practice, criteriile de selecție a elevilor sau modul în care vor fi măsurate rezultatele. În lipsa acestor date, inițiativa poate fi evaluată deocamdată prin numărul beneficiarilor anunțați, nu prin efectul asupra pregătirii și angajării lor. Campania de loializare se desfășoară până la 3 noiembrie Clienții vor primi un punct de loialitate pentru fiecare 20 de lei cheltuiți pe un bon fiscal. Utilizatorii PENNY Card vor beneficia de puncte duble, care pot fi acumulate și în aplicația retailerului. După strângerea a cinci puncte, cumpărătorii vor putea achiziționa unul dintre produsele colecției cu o reducere de până la 70% față de prețul standard. Colecția cuprinde șase personaje de pluș și patru lămpi cu lumină LED. PENNY România afirmă că proiectul urmărește să prezinte agricultura drept o opțiune profesională pentru noile generații. Legătura dintre școli și angajatori este importantă și pentru dezvoltarea învățământului dual. Un exemplu este Campusul AGRITECH din Iași, unde licee, universități și companii pregătesc un traseu educațional orientat spre agricultură, industria alimentară, automatizări și tehnologii digitale. Pentru cei 85 de elevi, efectul programului va depinde în principal de accesul la pregătire practică, echipamente și mentori, precum și de continuarea sprijinului după încheierea campaniei de loializare. Publicarea liceelor participante, a bugetului și a indicatorilor de rezultat ar permite evaluarea contribuției proiectului la formarea viitorilor specialiști agricoli.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.