Femeie la pupitru, cu microfoane, alături de o reprezentare a unui lac de acumulare cu nivel scăzut al apei.

Diana Buzoianu: România are nevoie de infrastructură care să păstreze apa înainte de extinderea irigațiilor

Peste 100 de comunități din România au restricții de apă, iar lipsa rezervelor începe să limiteze inclusiv posibilitatea de a iriga culturile, nu doar alimentarea localităților. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a legat extinderea irigațiilor de investițiile în infrastructura capabilă să păstreze apa în teritoriu, potrivit declarațiilor prezentate de Xchg. Buzoianu susține că România are de ani de zile o strategie de gestionare a secetei rămasă neaplicată, în timp ce intervențiile s-au concentrat în mare parte pe gestionarea crizelor punctuale. Ministrul a indicat investiții în baraje, diguri și lacuri de acumulare printre lucrările necesare pentru crearea unor rezerve de apă.

Evenimente

AGRONET.ro azi

Agenda săptămânii pentru lucrări urgente în fermă

Ferestre orientative pentru lucrările curente și următoare. Verifică momentul potrivit după zona agricolă, starea culturii și condițiile reale din fermă.

Acum21 aug

15 aug – 5 sepSemănatul lucernei la sfârșit de vară
Articolul explică evaluarea unui eșec de primăvară sau a unei parcele noi, verificarea umidității și stabilirea unei ferestre care lasă plantelor timp să formeze coroana înainte de frig.
15 aug – 15 sepTăvălugirea rapiței după semănat pe un sol uscat și prea afânat
Tăvălugirea rapiței după semănat este justificată numai când patul germinativ rămâne prea afânat și contactul sămânță-sol este slab. Înainte de lucrare se verifică zona seminței, umezeala suprafeței și riscul de crustă.
1 iun – 31 augSpălarea filtrelor la irigarea prin picurare
Spălarea filtrului se declanșează după verificarea diferenței de presiune și se încheie după recitirea presiunilor și retestarea debitului sectorului.

Următoarele lucrări20 sep – 10 oct

20 sep – 10 octSemănatul orzului de toamnă: pregătire și verificări în câmp
Pregătirea lotului de sămânță, alegerea momentului și verificările de după răsărire la orzul de toamnă.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile

Fermier verificând o instalație de irigații într-o zonă agricolă rurală

Subvenții & Fonduri21 aug.

GAL / AFIR – apelul I.6. are termen la 27 august

Apelul I.6. se închide la 27 august 2026 Sesiunea locală gestionată prin GAL / AFIR vizează investiții pentru protecția mediului și reducerea efectelor schimbărilor climatice, cu finanțare nerambursabilă. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Termenul sesiunii și aria apelului Depunerea proiectelor pentru apelul de selecție I.6. a început la 29 iunie 2026, ora 09:00, și se încheie la 27 august 2026, ora 23:59, ora Bucureștiului. Data-limită nu este estimativă. Apelul are aplicare la nivel local, fără ca materialul disponibil să indice localitățile vizate. Termen important: proiectele pot fi depuse până la 27 august 2026, ora 23:59, ora Bucureștiului. Bugetul și nivelul sprijinului Bugetul alocat sesiunii este de 272.769 de euro. Separat, plafonul de depunere a proiectelor este de 545.538 de euro; această valoare nu reprezintă bugetul alocat sesiunii. Sprijinul maxim indicat este de 110.000 de euro pe proiect, iar intensitatea sprijinului este de 100% nerambursabil. Astfel, bugetul total al apelului, plafonul sesiunii și suma maximă pe proiect sunt repere distincte. Ce investiții sunt vizate Finanțarea este destinată investițiilor care urmăresc protecția mediului și reducerea efectelor schimbărilor climatice. În informațiile disponibile, acesta este scopul de investiție menționat pentru apel; nu sunt detaliate categorii suplimentare de cheltuieli sau tipuri de proiecte. Condiția de punctaj comunicată Pentru selecție este indicat un prag minim de 30 de puncte. Pragul minim de selecție reprezintă punctajul minim menționat în apel pentru proiecte. Materialul disponibil nu precizează alte condiții, criterii de punctare sau pași de depunere, astfel că solicitanții trebuie să verifice informațiile oficiale asociate sesiunii înainte de transmiterea proiectului. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știrea Vezi categoria

Tractor roșu pe iarbă, cu standuri de expoziție și bannere în fundal, sub un cer înnorat.

Utilaje & Tehnologie21 aug.

Agro Expo Ploiești debutează pe 18–20 septembrie – utilaje și soluții pentru ferme la Shopping City

Agro Expo Ploiești este programat între 18 și 20 septembrie 2026 la Shopping City Ploiești, cu H! Expo Ploiești și SkyLine Events Management în rol de organizatori. Informația apare și pe pagina de eveniment a VOSZ, organizația patronală din Ungaria care a inclus târgul în calendarul său și îl prezintă drept extinderea seriei Agro Expo într-o nouă zonă, după evenimentele de la Satu Mare și Târgu Mureș. Deschiderea oficială este anunțată pentru 18 septembrie, la ora 14:00. Locația aleasă este parcarea Shopping City Ploiești, centrul comercial situat administrativ în Blejoi, pe Strada Republicii nr. 76. Site-ul oficial Shopping City Ploiești VOSZ listează accesul la eveniment drept gratuit. Pentru fermierii din Prahova și din județele apropiate, târgul aduce mai aproape o ofertă expozițională care, în mod obișnuit, îi trimite spre centre precum Arad, Brașov sau București. Prahova are aproape 269.000 de hectare agricole și un parc de utilaje care cere investiții Alegerea Ploieștiului are o bază agricolă mai consistentă decât ar putea sugera profilul puternic industrial al județului. Raportul oficial privind economia județului Prahova, publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pe baza datelor statistice, indică o suprafață agricolă de 268.626 de hectare în 2022, dintre care 142.894 de hectare erau teren arabil. În 2023 au fost cultivate aproximativ 139.900 de hectare, iar cerealele pentru boabe au ocupat 65,9% din suprafața cultivată. Porumbul boabe a reprezentat 31,8%, grâul 28,1%, iar plantele uleioase 20%. Tot în 2023, în Prahova erau înregistrate 2.277 de tractoare agricole, 559 de semănători mecanice și 231 de combine autopropulsate pentru recoltat cereale. Peste 97% din parcul de mașini agricole era în proprietate privată. Raportul CNSP indică, în același timp, prețurile ridicate ale utilajelor și existența unui parc de tractoare și combine insuficient modernizat printre problemele fermierilor din județ. Tocmai aici poate deveni relevant un târg local: nu prin simpla expunere a unor utilaje, ci prin posibilitatea de a compara echipamente, servicii, costuri și soluții înaintea unei investiții. H! Expo și SkyLine Events au deja o serie de târguri în spate Agro Expo Ploiești este prezentat de doi organizatori, nu de unul singur: H! Expo Ploiești și SkyLine Events Management. Pagina VOSZ îi numește explicit pe HiExpo Ploiești și SkyLine Events și precizează că seria ajunge la Ploiești după Satu Mare și Târgu Mureș. În martie 2026, aceeași platformă documenta Agro Expo Satu Mare, ajuns la ediția a cincea, și Mureș Agro Expo, ajuns la ediția a treia, organizate în aceeași rețea de SkyLine Events Management, Expo Industry Satu Mare și H! Expo Târgu Mureș. Activitatea SkyLine Events Management este confirmată și din surse instituționale non-Facebook. Visit Carei indică SkyLine Events Management și Expo Industry Satu Mare drept organizatori ai Auto Expo Carei 2026, iar Uniunea Națională a Patronatului Român consemna încă din 2023 desfășurarea Expo Industry Satu Mare „sub egida SkyLine Events”. În ambele serii de evenimente apare și Bura-Maksay István-Péter ca organizator sau persoană de contact. Pentru H! Expo Ploiești nu am identificat un site propriu non-Facebook care să poată fi atribuit fără echivoc organizatorului, iar pentru SkyLine Events Management nu apare un domeniu corporativ propriu verificabil în sursele publice consultate. Din acest motiv, AGRONET.ro nu atribuie celor două nume site-uri cu denumiri similare care apar în căutări, ci folosește paginile instituționale care le identifică efectiv în organizarea evenimentelor. Pentru Agro Expo Ploiești, cea mai directă sursă non-Facebook care îi numește pe ambii organizatori rămâne pagina VOSZ. Partenerii anunțați pentru ediția de la Ploiești sunt Camera de Comerț și Industrie Prahova, Uniunea Națională a Patronatului Român și Shopping City Ploiești. Utilaje, zootehnie, horticultură și industria alimentară Organizatorii anunță o expoziție cu utilaje agricole, echipamente pentru ferme și grădină, soluții pentru industria alimentară, produse și servicii legate de viticultură, horticultură și zootehnie, precum și autoutilitare, autoturisme, ATV-uri și servicii auxiliare. Sunt anunțate și întâlniri cu specialiști din agricultură. În acest moment, însă, nu este publicată o listă completă a expozanților, iar sursele consultate nu indică suprafața expozițională, numărul de companii participante sau un program tehnic cu demonstrații și conferințe. Aceste informații vor conta pentru a evalua dimensiunea reală a primei ediții în formula din 2026. Spre comparație, târgurile agricole consacrate își construiesc în mare parte atractivitatea tocmai prin numărul de expozanți, demonstrațiile practice și participarea companiilor din piața de utilaje și inputuri. Există și o diferență între programele zilnice publicate. Materialul transmis de organizatori indică intervalul 11:00–21:00, în timp ce pagina VOSZ publică 11:00–20:00. O altă listare publică a evenimentului afișează 12:00–21:00. Deschiderea oficială din 18 septembrie, ora 14:00, este însă aceeași în sursele consultate. Pentru deplasare, ora de închidere merită reconfirmată mai aproape de eveniment. Pentru expozanți, materialul H! Expo comunică numărul +40 771 384 169 și adresa [email protected]. Pagina VOSZ îl indică drept persoană de contact pe Bura-Maksay István-Péter, la +40 744 977 846 și [email protected]. „Ediția I” din 2026 are un precedent anunțat în 2024 Un detaliu important apare în arhive. Organizatorii promovează evenimentul din septembrie 2026 drept „ediția I”, însă revista agricolă Magyar Mezsgye includea deja în calendarul său din 2024 un Agro Expo Ploiești, programat în perioada 5–7 iulie 2024, în parcarea centrului comercial Auchan din Ploiești. Descrierea de atunci menționa utilaje agricole, zootehnie, industria alimentară și sectoare agricole conexe, adică un profil foarte apropiat de cel anunțat acum. Calendarul din 2024 dovedește că un eveniment cu acest nume fusese anunțat, dar nu oferă suficiente informații pentru a stabili dacă târgul s-a desfășurat efectiv în forma planificată. În același timp, VOSZ descrie ediția din 2026 ca deschiderea unei „noi locații” a seriei Agro Expo după Satu Mare și Târgu Mureș. Din acest motiv, formularea riguroasă este „ediția I în formula anunțată pentru 2026”, nu afirmația că Ploieștiul nu a mai avut niciodată un eveniment cu această denumire. Trei târguri agricole în mai puțin de trei săptămâni Agro Expo Ploiești intră într-o perioadă foarte aglomerată pentru expozițiile agricole. Între 11 și 13 septembrie are loc Agromalim 2026 la Expo Arad, ajuns la ediția a 36-a. Datele organizatorilor pentru edițiile anterioare arată dimensiunea unui târg matur: în 2023 au fost înregistrați 16.150 de participanți și peste 300 de expozanți. La numai câteva zile după Ploiești, în perioada 24–27 septembrie, este programat AgriXpo Brașov 2026. Evenimentul de la Fabrica de Zahăr Bod anunță peste 200 de expozanți și aproximativ 25.000 de metri pătrați pentru utilaje, irigații, tehnologii agricole, servicii, produse agroalimentare și expoziții de animale. Pentru Agro Expo Ploiești, diferența va fi făcută de următoarele informații pe care organizatorii le vor publica: cine expune, ce utilaje și tehnologii ajung efectiv la Ploiești și ce program profesional va exista pentru fermieri. Amplasarea lângă Ploiești și dimensiunea agriculturii prahovene îi oferă evenimentului un public potențial consistent. Lista expozanților va arăta însă cât de puternică va fi, în practică, prima ediție în noua formulă.

Citește știrea Vezi categoria

Câmp agricol la sfârșit de zi, în condiții de vreme caldă și vânt.

Meteo & Climă21 aug.

Meteo agricol România 21 august 2026, ora 18: vânt puternic în Moldova și Muntenia, ferestre de lucru până seara

La 21 aug. 2026, 18:00, finalul zilei de lucru rămâne dominat de caniculă în aproape toată țara. Moldova și Muntenia cer prudență suplimentară din cauza vântului și rafalelor, în timp ce Dobrogea oferă cea mai bună fereastră pentru lucru în câmp și transport. În regiunile foarte calde, prioritățile sunt transportul organizat spre seară și irigarea după verificarea locală a solului. Orientare rapidă pentru fermieri Transportul poate continua spre seară în toate regiunile, cu atenție sporită în Moldova și Muntenia la vânt.Tratamentele sunt de amânat în fereastra analizată, din cauza caniculei, vântului sau a ambilor factori.Irigarea este prioritară în regiunile afectate de caniculă; Dobrogea necesită verificarea umidității solului înaintea deciziei.Cositul, uscarea și balotatul cer doar intervale uscate confirmate local, fără expunerea oamenilor și utilajelor la orele foarte calde. Banat: caniculă la finalul zilei În Banat, căldura rămâne principala limitare până seara. Transportul poate fi organizat spre finalul zilei, însă lucrările solicitante în câmp merită reevaluate după reducerea stresului termic. Pentru culturile cu nevoie de apă, irigarea de seară sau de noapte este prioritară, cu verificarea parcelei. IndicatorDate și decizieTemperatură30–36°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 21:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt, umiditate, evapotranspirație16 km/h, rafale 21,5 km/h; umiditate 15%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și deciziePână seara: transport favorabil; lucrări în câmp cu prudență; tratamente amânate; irigare prioritară seara sau noaptea. Crișana: temperaturi ridicate, prioritate pentru apă Crișana păstrează un regim foarte cald, care restrânge activitățile expuse. Transportul rămâne opțiunea mai potrivită spre seară, dar tratamentele nu au o fereastră favorabilă în intervalul analizat. Necesitatea de irigare este ridicată, mai ales unde solul și cultura confirmă deficitul de apă. IndicatorDate și decizieTemperatură29,5–37°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 9%.Vânt, umiditate, evapotranspirație18,5 km/h, rafale 23 km/h; umiditate 16%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și deciziePână seara: transport recomandat; lucrări de câmp de așteptat; tratamente amânate; irigare prioritară seara sau noaptea. Maramureș: căldură și rafale pentru finalul programului În Maramureș, vremea rămâne foarte caldă, iar vântul este un factor de decizie pentru operațiunile sensibile. Transportul poate continua spre seară. Lucrările în câmp se fac numai după verificarea locală a parcelei și a expunerii la vânt, iar irigarea rămâne necesară acolo unde culturile resimt stres hidric. IndicatorDate și decizieTemperatură28,5–34°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 21:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 9%.Vânt, umiditate, evapotranspirație15,5 km/h, rafale 20 km/h; umiditate 19%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și deciziePână seara: transport recomandat; verifică parcela înaintea lucrărilor; tratamente amânate; irigare prioritară. Transilvania: vreme uscată, dar cu disconfort termic Transilvania are un interval uscat spre seară, însă temperaturile ridicate mențin presiunea asupra culturilor și a echipelor din câmp. Transportul este favorabil, iar activitățile de câmp pot fi analizate punctual. Evitați tratamentele în această fereastră și păstrați irigarea ca prioritate unde solul este uscat. IndicatorDate și decizieTemperatură25,5–34,1°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt, umiditate, evapotranspirație16,4 km/h, rafale 24,3 km/h; umiditate 17,6%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și deciziePână seara: transport recomandat; lucrări după verificarea parcelei; tratamente amânate; irigare prioritară. Moldova: vânt puternic peste un fond canicular În Moldova, combinația dintre caniculă și vânt impune cea mai mare atenție la lucrările cu utilaje ușoare, la manipularea materialelor și la orice activitate sensibilă la derivă. Transportul poate fi făcut cu atenție, iar lucrările de câmp se reevaluează peste noapte. Irigarea este prioritară pentru culturile care au nevoie confirmată de apă. IndicatorDate și decizieTemperatură25,5–35°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 6%.Vânt, umiditate, evapotranspirație22 km/h, rafale 27,4 km/h; umiditate 18,1%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic; vântul este fenomenul operațional dominant.Fereastră și deciziePână seara: transport cu atenție; verifică parcela; tratamente amânate; irigare prioritară seara sau noaptea. Dobrogea: cea mai bună fereastră de lucru până seara Dobrogea se distinge prin temperaturi mai temperate și risc redus, ceea ce susține lucrările în câmp și transportul spre seară. Vântul rămâne totuși suficient pentru a amâna tratamentele. Irigarea nu este presantă la nivel regional, dar decizia trebuie legată de starea reală a solului și de cerințele culturii. IndicatorDate și decizieTemperatură21–26°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 20:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 11%.Vânt, umiditate, evapotranspirație24 km/h, rafale 26,5 km/h; umiditate 54,5%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări regionale.Fereastră și deciziePână seara: lucrări în câmp și transport recomandate; tratamente amânate; irigare după verificarea solului. Muntenia: rafale și căldură în intervalul de seară Muntenia rămâne sub presiune termică, iar rafalele cer prudență în exploatațiile deschise. Transportul este posibil spre seară, dar lucrările în câmp trebuie condiționate de verificarea locală a vântului și a stării solului. Pentru porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi sau vie, irigarea merită prioritate unde este necesară. IndicatorDate și decizieTemperatură26–35°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt, umiditate, evapotranspirație15,8 km/h, rafale 27 km/h; umiditate 18,8%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic; vântul necesită prudență.Fereastră și deciziePână seara: transport recomandat; verifică parcela; tratamente amânate; irigare prioritară seara sau noaptea. Oltenia: caniculă persistentă și activități limitate În Oltenia, lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate mențin nevoia de protejare a culturilor de stresul hidric. Transportul poate fi planificat spre seară, însă lucrările de câmp și tratamentele nu sunt prioritare în acest interval. Apa, umbra și programul adaptat rămân importante pentru animale și personal. IndicatorDate și decizieTemperatură27,6–36°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt, umiditate, evapotranspirație11,4 km/h, rafale 12,8 km/h; umiditate 18,8%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și deciziePână seara: transport recomandat; lucrări în câmp de verificat; tratamente amânate; irigare prioritară. București-Ilfov: vârf termic la ora buletinului București-Ilfov are una dintre cele mai ridicate temperaturi din buletin la momentul publicării. Activitățile care expun oamenii sau plantele la arșiță trebuie limitate, iar tratamentele rămân de amânat. Transportul poate continua spre seară; irigarea este o prioritate locală, după evaluarea solului și a culturii. IndicatorDate și decizieTemperatură28–37°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt, umiditate, evapotranspirație15 km/h, rafale 27,5 km/h; umiditate 16%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și deciziePână seara: transport recomandat; lucrări în câmp de reevaluat; tratamente amânate; irigare prioritară seara sau noaptea. Zona montană: căldură neobișnuit de apăsătoare pentru lucru În zona montană, vremea însorită permite transportul și unele activități punctuale spre seară, însă disconfortul termic și vântul rămân factori de limitare. Pentru pajiști, animale și lucrătorii din teren, apa și accesul la umbră sunt importante. Lucrările se stabilesc după controlul local al parcelelor și al drumurilor. IndicatorDate și decizieTemperatură25,5–34°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt, umiditate, evapotranspirație13,9 km/h, rafale 18,9 km/h; umiditate 18,6%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAtenționare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și deciziePână seara: transport recomandat; lucrări după verificarea parcelei; tratamente amânate; irigare prioritară unde este necesară. Lucrări și sectoare care cer decizii rapide Pentru recoltare și transport, intervalul de seară este mai potrivit decât partea caldă a zilei, cu atenție la rafale în Moldova și Muntenia. În legumicultură, livezi și vie, irigarea se decide după verificarea umidității solului, fără a transforma lipsa precipitațiilor într-o recomandare uniformă. La pajiști și în zootehnie, asigurați apă și umbră, iar operațiunile cu animalele se desfășoară cu prudență în condițiile de caniculă. Avertizări și fenomene de urmărit Atenționarea portocalie pentru caniculă și disconfort termic este prezentă în toate regiunile analizate, cu excepția Dobrogei. În Moldova, Muntenia, Maramureș și zona montană, vântul este un factor operațional suplimentar. Nu sunt estimate precipitații în fereastra de lucru regională, iar probabilitățile maxime rămân între 1% și 11%. Ce contează până la buletinul de la 21:00 Urmăriți local reducerea temperaturii după apus, comportamentul vântului și accesul utilajelor pe parcele. Prioritatea rămâne finalizarea transporturilor care pot fi făcute în siguranță, verificarea necesarului de apă și evitarea tratamentelor în condiții nefavorabile. Pentru activitățile care ar continua peste noapte, confirmați în teren condițiile de vânt, umiditate și siguranță înainte de pornire.

Citește știrea Vezi categoria

Tractor la o stație de încărcare lângă panouri fotovoltaice, baterii și o hală agricolă, cu instalații de irigații pe câmp.

Electro ferma21 aug.

Electrificarea fermei schimbă mai mult decât motorina – Energia, utilajele și terenul trebuie proiectate împreună

Electrificarea agriculturii schimbă mai mult decât factura de energie, pentru că transformă ferma dintr-un simplu consumator de motorină și electricitate într-un sistem care poate produce, stoca și administra energie, dar care trebuie să decidă și ce face cu terenul ocupat de această infrastructură. Un studiu publicat în Science și prezentat de Interesting Engineering arată una dintre consecințele care apar atunci când tranziția este gândită aproape exclusiv în megawați: în analiza a 2.344 de districte din China, între 2014 și 2023, o intensitate mai mare a politicilor de extindere fotovoltaică a fost asociată cu o reducere de 2,10% a indicelui diversității păsărilor pentru fiecare creștere cu o abatere standard a intensității acestor politici. Aceasta nu este o demonstrație că agricultura trebuie să aleagă între electricitate și natură. Este mai degrabă semnul că electrificarea deschide o etapă în care panoul, bateria, pompa, tractorul și hectarul nu mai pot fi proiectate separat. Pentru fermier, întrebarea importantă nu va fi doar „cât curent pot produce?”, ci „ce operațiuni pot electrifica, când consum energia, ce se întâmplă după apus și ce mai produce terenul pe care am pus panourile?”. Ferma devine producător, consumator și gestionar de energie Primul efect al electrificării este schimbarea structurii costurilor. Motorina se cumpără continuu, în funcție de lucrările executate și de prețul pieței. O instalație fotovoltaică, o baterie, un transformator sau o stație de încărcare mută o parte mai mare a cheltuielii la început, în investiție. În schimb, energia produsă ulterior în fermă poate alimenta mai mulți consumatori: irigații, frig, ventilație, uscătoare, instalații de muls, pompe, ateliere și, treptat, utilaje mobile. Agricultura românească a început deja această tranziție. În sesiunea AFIR încheiată la 14 august 2026 au fost depuse 1.177 de proiecte solare, pentru care s-au solicitat peste 282 de milioane de euro ajutor nerambursabil, față de un buget disponibil de 265 de milioane de euro. Cererea nu dovedește că toate fermele vor deveni autonome energetic, dar arată cât de repede a intrat producția proprie de electricitate în calculul investițiilor agricole. În același timp, România începe să construiască partea fără de care această producție rămâne greu de administrat. AGRONET.ro a arătat că în 2026 au fost conectați 663 MW de stocare, iar Transelectrica estima racordarea a încă aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului. Dintre cei 2.514 MW de producție și stocare conectați de la începutul anului, 1.331 MW proveneau din fotovoltaice, iar bateriile reprezentau deja a doua categorie ca dimensiune. Aceeași problemă apare la scară mică în fermă. Soarele produce când poate, nu neapărat când mulge ferma vacile, pornește uscătorul de cereale sau are nevoie de apă o cultură. Panoul nu înseamnă automat independență energetică Una dintre cele mai importante schimbări aduse de electrificare este că energia devine infrastructură operațională. Cu cât mai multe procese sunt electrice, cu atât o întrerupere de alimentare poate opri mai multe activități simultan. Datele ANRE pentru 30 iunie 2026 arătau 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu o putere fotovoltaică instalată de 1.951,69 MW, însă numai 3.853 dintre aceștia aveau instalații de stocare. Asta înseamnă aproximativ 11%. Datele nu separă fermele de celelalte companii, dar diferența dintre ritmul instalării panourilor și cel al bateriilor este relevantă. AGRONET.ro a explicat de ce o fermă poate rămâne fără energie chiar dacă are sute de panouri. O instalație conectată la rețea nu devine automat sursă de rezervă atunci când rețeaua cade. Pentru muls, răcire, ventilație, pompare sau alte procese critice sunt necesare o schemă electrică adecvată, protecții, invertoare compatibile, automatizare, prioritizarea consumatorilor și, după caz, baterii sau generatoare de rezervă. Electrificarea reduce o dependență și creează alta. Ferma poate cumpăra mai puțină motorină, dar devine mai dependentă de continuitatea instalației electrice, de transformatoare, invertoare, baterii, software de control și capacitatea de racordare. Diferența dintre o fermă cu panouri și o fermă electrificată apare tocmai aici. Prima produce energie. A doua știe și când o produce, unde o consumă, ce poate amâna, ce poate stoca și ce trebuie să continue să funcționeze indiferent de situație. Electricitatea începe să intre și în mecanizare Agricultura nu va trece într-o singură etapă de la motorină la baterii. Mai probabilă este apariția unor flote mixte, în care electricitatea intră mai întâi acolo unde traseele sunt previzibile, puterea necesară este moderată, iar utilajul revine frecvent la aceeași bază. Un exemplu prezentat recent de AGRONET.ro este tractorul electric olandez e-Horse, cu o baterie de 61,5 kWh și o autonomie declarată de 5–8 ore, destinat mai ales culturilor pe rânduri, pepinierelor, cositului și operațiunilor de întreținere. La 1.890 kg, conceptul este foarte diferit de tractorul greu de cultură mare. Nu încearcă să electrifice cu orice preț aratul sau scarificarea, ci acele activități unde autonomia și încărcarea pot fi integrate mai ușor în program. Aceasta este probabil și ordinea în care electrificarea va avansa în exploatații. Distribuirea furajelor, manipularea în curtea fermei, lucrările în livezi și vii, întreținerea, prășitul, anumite tratamente și transporturile scurte sunt mai ușor de trecut pe baterii decât campaniile lungi de lucru greu. Există deja și exemplul românesc al familiei Vlad din Piscu, județul Galați. Exploatația irigă peste 1.900 din aproximativ 2.100 de hectare, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor. Aici electrificarea are o logică economică puternică: pomparea este intensă tocmai în sezonul cu mult soare, astfel încât o parte importantă a energiei poate fi consumată direct când este produsă. Acesta poate deveni unul dintre cele mai importante avantaje ale electricității în agricultură: aceeași infrastructură energetică poate alimenta pompa dimineața, instalația de condiționare la prânz, bateria după-amiaza și, în viitor, utilajele care se întorc la fermă. Problema dificilă începe când panourile ajung pe teren Pe acoperișul unui grajd, al unui depozit sau deasupra unei parcări, conflictul cu producția agricolă este redus. Pe teren productiv, situația se schimbă. Studiul din China arată ce se poate întâmpla când extinderea este rapidă și terenurile sunt transformate fără suficientă atenție pentru structura habitatului. Efectele asupra păsărilor au fost mai pronunțate în regiunile mai bogate și în cele care nu sunt deșertice, iar cercetătorii au identificat schimbarea utilizării terenului și simplificarea vegetației printre mecanismele importante. Una dintre observațiile cele mai interesante este că un teren poate părea mai verde fără să devină neapărat mai valoros ecologic. Sub panouri poate apărea o vegetație densă, dar uniformă, care oferă mai puține tipuri de habitat și resurse decât ecosistemul pe care l-a înlocuit. Aici apare marea diferență dintre un parc fotovoltaic amplasat pe teren agricol și un sistem agrivoltaic. Primul folosește terenul în principal pentru electricitate. Al doilea trebuie proiectat astfel încât activitatea agricolă să continue. Nu este o distincție semantică. Este diferența dintre a scoate hectarul din producție și a-i cere să producă două lucruri simultan. Oile pot transforma întreținerea parcului într-o activitate agricolă Una dintre cele mai simple forme de utilizare duală este pășunatul. AGRONET.ro a analizat modelul în care oile devin „cositoarele” parcurilor fotovoltaice. Operatorul trebuie oricum să controleze vegetația dintre rândurile de panouri. Dacă acest lucru este făcut prin pășunat, crescătorul poate folosi masa vegetală, iar operatorul poate reduce o parte din cosirile mecanice. În funcție de contract, fermierul poate încasa și un tarif pentru serviciul de întreținere. Aceeași suprafață poate astfel genera electricitate, furaj și producție zootehnică. Modelul depinde însă de detaliile proiectului: înălțimea panourilor, accesul animalelor, apa, gardurile, lucrările de mentenanță și responsabilitatea pentru eventualele pagube. Un parc construit fără să ia în calcul pășunatul nu devine automat agrivoltaic după ce sunt aduse oile. Aceasta este o regulă care se repetă în întreaga electrificare agricolă: infrastructura trebuie gândită dinainte pentru ceea ce vrem să facem cu ea în următorii 20–30 de ani. Cultura de sub panouri poate câștiga apă și pierde lumină Utilizarea duală devine mai complexă atunci când pe teren se cultivă plante. Aici panoul modifică microclimatul: reduce radiația, temperatura și evaporarea în anumite momente, schimbă distribuția apei de ploaie și poate modifica presiunea unor boli. Experimentul cu hamei urmărit de AGRONET.ro în Bavaria este un bun exemplu. Instalația are 977 kWp pe aproximativ 1,3 hectare, cu panouri ridicate la circa șapte metri. În anii de testare, solul de sub sistemul Agri-PV a păstrat mai bine apa, avantaj mai vizibil în sezonul secetos. Dar rezultatul agronomic a depins puternic de cantitatea de umbră. La o reducere a radiației de aproximativ 28%, pierderile de producție au fost între 9% și 19%, în funcție de soi și an. Când reducerea luminii s-a apropiat de 37%, scăderile au ajuns între 27% și 38%. Acesta este motivul pentru care întrebarea „ce putem cultiva printre panouri?” nu are un răspuns universal. Hameiul, plantele furajere, legumele sau culturi precum meiul nu pot fi tratate doar după criteriul fizic — dacă încap sau nu între rânduri. Trebuie măsurate lumina rămasă disponibilă, apa din sol, temperatura, fotosinteza, accesul utilajelor și producția obținută. În cazul hameiului bavarez, cercetătorii au calculat pentru 2025 o eficiență combinată a utilizării terenului de 150%: aproximativ 80% din producția agricolă de referință și 70% din producția energetică de referință realizate pe aceeași suprafață. Nu înseamnă o recoltă cu 50% mai mare, ci faptul că folosirea comună a hectarului a produs mai mult decât utilizarea sa pentru o singură funcție. Aici se află poate cel mai puternic argument pentru Agri-PV. Un parc solar poate pierde biodiversitate sau o poate reconstrui Rezultatele din China nu sunt inevitabile pentru orice parc fotovoltaic. Un alt studiu prezentat de AGRONET.ro, realizat în Minnesota, a urmărit instalații unde terenul dintre panouri a fost însămânțat cu ierburi și plante native, iar nivelarea și compactarea au fost limitate. Pe parcursul a cinci ani, numărul insectelor înregistrate în monitorizare s-a triplat, iar albinele native, rare în primele observații, au revenit regulat în mai puțin de patru ani. Cercetătorii au găsit mai multe vizite ale albinelor și în culturile de soia din apropiere. Cele două situații — declinul păsărilor din China și revenirea polenizatorilor în Minnesota — nu se anulează reciproc. Împreună spun ceva mai important: efectul ecologic al fotovoltaicelor nu este determinat numai de existența panoului, ci și de locul ales, modul de construire și felul în care este administrat terenul timp de decenii. O suprafață nivelată, compactată și menținută cu vegetație uniformă nu va avea același rezultat ca una pe care solul este protejat, vegetația este diversă și activitatea agricolă continuă. Electrificarea aduce o nouă disciplină a investiției În ferma bazată pe motorină, combustibilul poate fi privit relativ separat de tractor. În ferma electrificată, separarea devine tot mai dificilă. Panourile determină câtă energie există în timpul zilei. Bateria decide cât poate fi mutat spre alte ore. Branșamentul și transformatorul limitează puterea disponibilă. Stația de încărcare stabilește cât de repede poate reveni un utilaj la lucru. Programul irigațiilor decide cât din producția solară poate fi consumată direct. Alegerea terenului hotărăște dacă electricitatea intră în conflict cu agricultura sau este produsă împreună cu ea. De aceea, următoarea generație de investiții agricole va trebui să fie gândită ca un sistem, nu ca o colecție de echipamente: ce procese pot fi electrificate fără să reducă productivitatea;ce consumuri pot fi mutate în orele cu producție solară;ce trebuie alimentat și după apus sau în timpul unei pene de curent;câtă energie trebuie stocată și cu ce putere;ce suprafețe pot primi fotovoltaice fără pierderea producției agricole;unde este posibil pășunatul sau cultivarea sub și între panouri;ce efect are proiectul asupra apei, solului și biodiversității. Electrificarea agriculturii nu va însemna dispariția rapidă a motorinei și nici acoperirea câmpurilor cu panouri. Va însemna, cel mai probabil, o combinație de surse, baterii, rețea, utilaje electrice și diesel, automatizare și utilizări duale ale terenului. Miza pentru fermier este mai mare decât reducerea unei facturi. O exploatație care își produce o parte din energie poate deveni mai puțin expusă unor variații de preț și poate electrifica operațiuni care astăzi consumă combustibili. Dar o exploatație în care fiecare proces depinde de electricitate trebuie să fie mult mai atentă la stocare, continuitatea alimentării și dimensionarea infrastructurii. Iar pentru terenurile agricole, regula ar trebui să fie la fel de exigentă. Dacă un hectar este suficient de valoros pentru a instala pe el o infrastructură care va rămâne două sau trei decenii, proiectul ar trebui să răspundă dinainte la întrebarea ce mai poate produce acel hectar în afară de electricitate. Aici se va vedea diferența dintre simpla extindere a fotovoltaicelor și electrificarea matură a agriculturii: nu în numărul de panouri instalate, ci în cât de bine reușesc energia, producția agricolă și terenul să funcționeze împreună.

Citește știrea Vezi categoria

Bărbat conducând un ATV pe un drum de fermă, lângă animale, remorcă și baloți de fân.

Legislație & Politici Agricole21 aug.

Poți conduce ATV-ul fermei cu permis B? Ce spune legislația din România

Permisul necesar pentru un ATV depinde de încadrarea vehiculului în acte, nu de cilindree, puterea afișată de producător sau de faptul că este folosit la fermă. În România, același tip comercial de ATV poate fi încadrat ca moped, cvadriciclu ori tractor agricol, iar fiecare situație atrage reguli diferite pentru circulația pe drumurile publice. Registrul Auto Român arată că vehiculele agricole și forestiere și cvadriciclurile sunt categorii distincte din punctul de vedere al omologării. Pentru fermieri, diferența este importantă deoarece multe ATV-uri sunt cumpărate nu pentru agrement, ci pentru deplasarea între parcele, supravegherea animalelor, transportul unor materiale sau tractarea unei remorci ușoare. Dacă traseul ajunge însă pe un drum public, șoferul trebuie să aibă permisul corespunzător categoriei înscrise în documentele vehiculului. Categoria din CIV decide ce permis este necesar Legislația rutieră din România nu are o categorie de permis numită „ATV”. OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice stabilește categoriile AM, B1, B, Tr și Tr1, între altele, iar dreptul de conducere trebuie raportat la încadrarea tehnică a vehiculului. Pentru cele mai întâlnite situații, regulile relevante sunt: Încadrarea vehicululuiRegula principală pentru permisMopedCategoria AM; orice categorie de permis este valabilă și pentru AMCvadriciclu B1B1 sau BTractor agricol/forestier Tr1Tr1, Tr sau BTractor agricol/forestier TrTr sau alte categorii acceptate de lege, în funcție de masă și remorcă Permisul categoria B este valabil și pentru B1. În plus, din 2024, permisul B este valabil și pentru Tr1, inclusiv pentru ansamblul format dintr-un vehicul Tr1 și una sau două remorci, indiferent de masa totală maximă autorizată a ansamblului. Această modificare este deosebit de importantă pentru agricultură, deoarece categoria Tr1 acoperă tractoarele agricole sau forestiere cu viteza maximă constructivă de cel mult 40 km/h. Când este suficient permisul B1 Categoria B1 este destinată cvadriciclurilor care îndeplinesc limitele tehnice prevăzute de legislația rutieră. Aceste vehicule trebuie să aibă: o masă în ordine de mers de cel mult 450 kg;cel mult 600 kg dacă sunt destinate transportului de mărfuri;o putere de maximum 15 kW. Permisul B1 poate fi obținut în România de la vârsta de 16 ani. Pentru B, Tr și Tr1, vârsta minimă este de 18 ani. De aici rezultă o situație importantă pentru fermele familiale: faptul că un tânăr de 16 sau 17 ani are permis B1 nu înseamnă că poate conduce orice ATV. Dreptul există numai dacă vehiculul este încadrat efectiv în categoria B1. Dacă ATV-ul din fermă este omologat drept tractor agricol, permisul B1 nu acoperă acea categorie. Un ATV înregistrat ca tractor poate fi condus cu B, dar trebuie verificată categoria În ultimii ani, pe piață au apărut numeroase vehicule de tip ATV sau UTV omologate ca tractoare agricole. Pentru fermier, aceasta este probabil situația în care documentele vehiculului trebuie verificate cu cea mai mare atenție. Dacă vehiculul se încadrează la Tr1, lucrurile sunt simple: permisul categoria B este suficient pentru circulația pe drumurile publice. Legea permite cu B și tractarea uneia sau a două remorci de către un vehicul Tr1, fără limitarea ansamblului la 3.500 kg. Situația diferă dacă vehiculul aparține categoriei generale Tr, fără a intra la Tr1. Pentru un tractor din categoria Tr cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg, permisul B este valabil dacă remorca are o masă totală maximă autorizată mai mică de 750 kg. Cu permis BE, remorca poate avea o masă totală maximă autorizată mai mică de 3.500 kg. Prin urmare, pentru un ATV agricol nu trebuie verificat numai dacă șoferul are categoria B. Trebuie verificat și ce scrie în CIV la categoria vehiculului și ce remorcă urmează să fie tractată. Cilindreea motorului nu stabilește categoria permisului Una dintre cele mai ușoare greșeli este alegerea permisului după cilindree. Un ATV de 500 cmc și unul de 700 cmc nu intră automat în categorii diferite. În același timp, două vehicule cu motoare similare pot avea omologări complet diferite. Pentru stabilirea permisului contează caracteristicile tehnice și încadrarea oficială, între care: categoria vehiculului;viteza maximă constructivă;masa;puterea;destinația vehiculului;configurația cu sau fără remorcă. De aceea, pentru un ATV cumpărat pentru exploatația agricolă, documentul de pornire trebuie să fie Cartea de Identitate a Vehiculului, nu broșura comercială. RAR precizează că procedurile sale de înregistrare națională și omologare stau la baza eliberării CIV și a admiterii vehiculelor în circulație pe drumurile publice. „Merg doar până la câmp” nu elimină obligația permisului Pentru fermieri apare frecvent o altă situație: ATV-ul este folosit aproape exclusiv pe terenurile exploatației, dar trebuie să parcurgă o porțiune de drum comunal sau județean pentru a ajunge la următoarea parcelă. În momentul în care vehiculul circulă pe un drum deschis circulației publice, se aplică regulile rutiere. Poliția Română atrage atenția că ATV-urile care circulă pe drumurile publice trebuie să fie înmatriculate sau înregistrate, după caz, iar conducătorul trebuie să aibă permis corespunzător. Vehiculul trebuie să îndeplinească și obligațiile privind RCA și inspecția tehnică periodică aplicabile categoriei sale. O proprietate privată închisă circulației publice este o situație diferită. Problema apare însă imediat ce deplasarea dintre două terenuri presupune intrarea pe un drum public. Ce trebuie verificat înainte de cumpărarea unui ATV pentru fermă Pentru o exploatație agricolă, alegerea ATV-ului ar trebui făcută și în funcție de modul în care va fi utilizat juridic și rutier, nu numai după puterea motorului sau capacitatea de încărcare. Înainte de cumpărare merită verificate: Categoria înscrisă în CIV – cvadriciclu, tractor agricol sau altă categorie.Viteza maximă constructivă – importantă inclusiv pentru încadrarea la Tr1.Permisul șoferilor care îl vor utiliza – B1, B, Tr sau Tr1.Masa remorcii care urmează să fie folosită.Modul de înmatriculare sau înregistrare necesar.RCA și ITP, atunci când vehiculul va circula pe drumurile publice. Pentru multe ATV-uri și vehicule utilitare agricole, permisul B poate fi suficient. Dar nu există o regulă generală potrivit căreia „orice ATV se conduce cu B”. În cazul unui vehicul utilizat în fermă, răspunsul corect pornește întotdeauna de la categoria înscrisă în CIV.

Citește știrea Vezi categoria

Fructe de ardei în creștere într-un solar, inclusiv un ardei cu o pată discretă, închisă la culoare, la capătul opus codiței.

Culturi vegetale21 aug.

Pata închisă de la baza ardeiului: ce legătură are cu apa și transportul calciului

La ardei, pata închisă apărută la baza fructului este adesea legată de felul în care apa ajută sau împiedică transportul calciului spre fructul aflat în creștere. O pată brună-neagră, adâncită, apărută la baza unui fruct de ardei poate însemna pierdere directă la sortare. La începutul simptomelor, țesutul este de regulă mai închis la culoare și ușor adâncit; ulterior poate deveni uscat, zbârcit și cu aspect pielos. La ardei, problema apare mai ales pe fructele care cresc repede, nu neapărat fiindcă lipsește calciul din sol, ci fiindcă fructul nu primește suficient calciu în acel moment. Ce vede fermierul în câmp sau în solar Pata este la capătul fructului opus pedunculului, în zona fostei flori.Leziunea pornește de obicei ca o zonă mai închisă și poate deveni brună-neagră, adâncită și pieloasă.Simptomele sunt mai evidente pe fructele aflate în creștere rapidă.În aceeași parcelă pot exista plante aparent viguroase, dar cu fructe afectate după alternanțe între uscarea și reumezirea zonei rădăcinilor. Aceste observații sunt compatibile cu putregaiul apical, însă nu reprezintă singure un diagnostic final. Leziuni de altă origine, inclusiv putreziri care colonizează ulterior țesutul afectat, pot schimba aspectul fructului. Verificarea poziției petei, a stadiului fructului și a istoricului de apă este mai utilă decât concluzia trasă după un singur fruct. De ce apa contează atât de mult Calciul ajunge în plantă odată cu fluxul de apă absorbit de rădăcini și este necesar pentru formarea normală a țesuturilor fructului. Când planta trece repetat de la deficit de apă la udare abundentă, transportul către fructele în dezvoltare poate fi dereglat. De aceea, un sol care are calciu nu exclude apariția problemei: punctul sensibil poate fi continuitatea aprovizionării cu apă, mai ales în căldură și la încărcătură mare de fructe. Udările foarte superficiale favorizează un sistem radicular mai expus stresului. În schimb, menținerea unei umidități cât mai constante în volumul de sol explorat de rădăcini ajută planta să treacă mai uniform prin perioadele cu evapotranspirație ridicată. Mulcirea sau alte soluții potrivite sistemului de cultură pot limita oscilațiile de umiditate. Ce merită verificat acum la ardei Compară fructele afectate cu cele sănătoase și notează dacă petele apar în special pe primele etaje sau pe valurile noi de fructificare.Controlează uniformitatea apei în zona rădăcinilor: porțiuni prea uscate, băltiri, diferențe între capetele rândului, funcționarea neuniformă a picurătorilor sau drenajul slab.Urmărește intervalele cu temperaturi ridicate, perioadele fără apă și udările recuperatorii mari.Verifică analiza de sol sau de substrat disponibilă, inclusiv pH-ul și echilibrul nutrițional, înainte de a atribui problema exclusiv lipsei de calciu.Analizează fertilizarea cu azot: aporturile excesive pot favoriza tulburarea și pot orienta planta spre creștere vegetativă în detrimentul unei fructificări echilibrate. Măsuri preventive, fără rețete fixe În România, fereastra de atenție este din mai până în septembrie, cu risc mai vizibil în lunile de vară, când ardeiul leagă și crește fructe în condiții de consum mare de apă. În solar și seră, monitorizarea trebuie intensificată atunci când plantele au multe fructe în creștere și diferențele de temperatură ori de umiditate se succed rapid. Planifică irigarea astfel încât zona rădăcinilor să nu treacă frecvent de la uscat la exces de apă; ritmul concret se adaptează solului, vremii, fazei de cultură și instalației.Păstrează solul acoperit, unde tehnologia permite, pentru a reduce evaporarea și variațiile bruște de umiditate.Bazează corecțiile de fertilizare pe analize și pe starea reală a culturii, nu doar pe aspectul unui fruct.Recoltează și separă fructele afectate, pentru ca lotul comercial să poată fi evaluat corect și pentru a observa mai ușor apariția de simptome noi.Pentru orice produs fertilizant sau intervenție foliară, consultă un agronom ori un specialist în nutriția plantelor și respectă eticheta și autorizarea curentă. Când este nevoie de specialist Cere sprijin de specialitate dacă petele se extind rapid în mai multe zone ale culturii, apar și alte simptome pe frunze sau rădăcini, instalația de irigare nu distribuie uniform ori problema persistă deși umiditatea este stabilizată. Specialistul poate separa o tulburare de nutriție și apă de o problemă de rădăcină, salinitate, patogen sau tehnologie de cultură și poate interpreta analizele înaintea unei corecții. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în nutriția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știrea Vezi categoria

Bărbat cu tabletă lângă un câmp, cu tractor, silozuri, bancnote euro și un dosar pe o masă.

Agribusiness & Piață21 aug.

Numărul românilor cu depozite de peste 100.000 de euro a crescut de 3,4 ori în zece ani – Ce sumă garantează Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare pentru persoane fizice, PFA și firme

85.706 deponenți au depășit pragul de 100.000 de euro la băncile participante la schema românească de garantare, la finalul primului semestru din 2026. Numărul este cu 3.868 mai mare decât în iunie 2025 și de 3,4 ori peste nivelul din urmă cu zece ani, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar și confirmate de statisticile Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare. Datele au și o implicație practică pentru fermieri, PFA și companiile agricole care păstrează lichidități în conturi bancare: plafonul general de acoperire este de 100.000 de euro, echivalent în lei, pentru fiecare deponent și pentru fiecare bancă. Regula se aplică atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. Numărul depozitelor mari s-a multiplicat de 3,4 ori în zece ani La sfârșitul lunii iunie 2016, FGDB înregistra 24.919 deponenți persoane fizice cu depozite peste plafonul de acoperire. Zece ani mai târziu, numărul ajunsese la 85.706, o creștere de aproximativ 244%. PerioadaDeponenți persoane fizice cu depozite peste 100.000 euroS1 201624.919S1 201728.107S1 201831.682S1 201936.757S1 202044.071S1 202150.046S1 202257.091S1 202368.151S1 202478.306S1 202581.838S1 202685.706 Creșterea nu a fost perfect liniară. La sfârșitul lunii martie 2026 erau înregistrați 88.569 deponenți peste plafon, astfel că trimestrul al doilea a adus o reducere de 2.863. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, însă, nivelul din iunie 2026 rămâne mai mare cu 4,7%. Există și o precizare importantă pentru interpretarea statisticii. FGDB însumează datele consolidate raportate separat de fiecare instituție de credit. Prin urmare, o persoană care are depozite la mai multe bănci poate apărea de mai multe ori în statistică. Cei 85.706 deponenți nu trebuie interpretați automat drept 85.706 persoane distincte la nivel național. Aproape 100 de miliarde de lei sunt în depozite peste plafon Nu a crescut doar numărul deponenților. Valoarea depozitelor eligibile ale persoanelor fizice încadrate de FGDB în categoria „peste plafonul de acoperire” a ajuns la 99,8 miliarde de lei la 30 iunie 2026. În urmă cu un an, valoarea era de aproximativ 90,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere anuală de circa 10,7%. În primul semestru din 2016, aceeași categorie totaliza numai 24,7 miliarde de lei. În zece ani, valoarea s-a multiplicat astfel de peste patru ori. La finalul lunii iunie 2026, depozitele eligibile ale persoanelor fizice la instituțiile participante la FGDB însumau aproximativ 351 miliarde de lei. Depozitele din categoria situată peste plafon reprezentau astfel aproximativ 28,4% din totalul depozitelor eligibile ale persoanelor fizice. Cei aproape 100 de miliarde de lei nu reprezintă însă în întregime bani fără protecție. Pentru un depozit care depășește pragul, partea de până la 100.000 de euro rămâne acoperită. FGDB raporta depozite acoperite ale persoanelor fizice de 296,1 miliarde de lei, adică 84,4% din valoarea totală a depozitelor eligibile ale populației. Ce înseamnă plafonul pentru fermieri și PFA Regula devine relevantă și în agricultură atunci când lichiditățile sunt păstrate în conturi personale, de PFA sau ale unei societăți. Un an cu încasări concentrate după recoltă, plata unei cantități mari de marfă, subvențiile, avansurile comerciale sau disponibilul destinat unei investiții pot duce temporar soldurile unei exploatații la valori ridicate. FGDB precizează că plafonul general este de 100.000 de euro per deponent, per bancă. Dacă același deponent are conturi la mai multe bănci participante, plafonul se aplică separat la fiecare instituție. O situație relevantă pentru sectorul agricol este cea a persoanelor care lucrează prin PFA. FGDB arată explicit că, atunci când aceeași persoană are conturi ca persoană fizică și ca PFA, compensația se stabilește separat pentru cele două calități. Dacă persoana este și administrator sau asociat al unei societăți, depozitul persoanei juridice aparține acesteia și este tratat separat. La firme, cea mai mare parte a banilor depășește partea acoperită Diferența devine și mai mare în cazul companiilor. La 30 iunie 2026, persoanele juridice aveau depozite eligibile de 240,4 miliarde de lei la instituțiile participante la FGDB. Depozitele acoperite însumau însă numai 58,4 miliarde de lei, echivalentul a 24,3% din total. Cu alte cuvinte, pentru persoanele juridice, partea depozitelor care depășește limitele de acoperire are o pondere mult mai mare decât în cazul populației. Datele FGDB includ companii din toate sectoarele economice și nu permit separarea fermelor sau a societăților agroalimentare, dar regula de garantare este aceeași și pentru acestea. Pentru un fermier sau un antreprenor agricol, distincția importantă este astfel între soldul existent în cont și suma acoperită de schema de garantare. Faptul că un depozit este eligibil nu înseamnă că orice valoare din acel cont este acoperită integral: plafonul standard rămâne 100.000 de euro pentru fiecare deponent la fiecare bancă participantă. 85.706 deponenți au peste 100.000 de euro la bancă – Ce înseamnă plafonul pentru fermieri și PFANumărul depozitelor mari s-a multiplicat de 3,4 ori în zece ani – Cum funcționează garanția de 100.000 de euroAproape 100 de miliarde de lei sunt în depozite peste plafon – Regula care contează și pentru firmele agricoleDepozitele de peste 100.000 de euro ating un nou maxim de semestru – Ce acoperă FGDBTot mai multe depozite depășesc 100.000 de euro – Diferența dintre persoană fizică, PFA și firmă FGDB, depozite bancare, plafon de garantare, 100.000 de euro, PFA, firme agricole, economiile populației

Citește știrea Vezi categoria

Grup de viței pe o pășune verde, cu ferme și dealuri în fundal.

Zootehnie21 aug.

Vițeii proveniți din fermele de lapte sunt testați pentru producția de carne pe pășune – proiectul Better-Calf urmărește reducerea costurilor fermelor de familie

Un proiect european testează carnea de vită produsă din viței proveniți din fermele de lapte, crescuți cu acces extins la pășune, ca soluție pentru reducerea costurilor și creșterea viabilității fermelor de familie. Proiectul Better-Calf, coordonat de Teagasc, va reuni cercetare în trei țări și o rețea de 40 de ferme comerciale din șase state europene, relatează Irish Examiner. Modelul pornește de la o problemă concretă: vițeii proveniți din efectivele de lapte pot fi transformați într-o sursă suplimentară de venit pentru sectorul bovin dacă există un sistem eficient de creștere și îngrășare. În locul unor perioade lungi de furajare în adăpost, proiectul urmărește folosirea mai intensivă a pășunilor, reducerea costurilor și îmbunătățirea bunăstării animalelor. Irlanda produce deja mare parte din carnea de vită prin legătura lapte-carne În Irlanda, bovinele provenite din sectorul laptelui reprezintă peste 60% dintre animalele finalizate pentru producția de carne. Teagasc a dezvoltat deja modele tehnologice pentru acest tip de exploatație, iar Better-Calf urmărește să testeze dacă sistemele bazate pe pășunat pot fi adaptate și altor regiuni europene. Proiectul va include studii în ferme experimentale din: Irlanda;Franța;Belgia. Separat, va fi construită o rețea de 40 de ferme comerciale din Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg și Elveția. Cercetătorii vor urmări accesul animalelor la pășune, bunăstarea, performanțele economice și modul în care sistemele pot fi adaptate condițiilor diferite de sol și climă. Va fi realizat și un studiu în rândul consumatorilor din nord-vestul Europei, pentru a determina ce așteptări au aceștia de la carnea provenită din asemenea sisteme și dacă sunt dispuși să plătească mai mult pentru ea. Miza economică este reducerea cantității de furaje cumpărate Principalul avantaj urmărit nu este simpla mutare a animalelor din grajd pe pășune. Într-un sistem bine organizat, iarba devine o parte mai importantă din rația animalelor, ceea ce poate reduce cantitatea de furaje concentrate și furaje conservate care trebuie cumpărate sau produse, depozitate și administrate în fermă. Pentru exploatațiile de familie, diferența poate apărea în mai multe zone de cost: furaje;energie;manipularea și distribuirea hranei;folosirea utilajelor;depozitarea furajelor;gestionarea dejecțiilor în perioadele de stabulație;timpul de muncă. Proiectul nu pleacă însă de la ideea unui singur model aplicabil peste tot. Calitatea pășunii, durata sezonului de vegetație, precipitațiile și structura fermei diferă considerabil între Irlanda, Franța, Belgia sau Germania. De aceea, obiectivul este elaborarea unor modele practice pentru mai multe condiții de producție. Ce ar putea însemna pentru fermele din România România nu face parte dintre cele șase țări participante la Better-Calf, dar principiul economic urmărit de proiect este relevant pentru sectorul bovin românesc: integrarea mai eficientă a producției de lapte cu producția de carne. Vițeii rezultați din fermele de lapte reprezintă o resursă care poate fi valorificată diferit în funcție de genetică, infrastructura fermei, disponibilitatea pășunilor și existența unei piețe pentru animalele finite. AGRONET.ro a analizat recent reducerea efectivelor de bovine din România, într-un sector în care costurile de producție și dispariția exploatațiilor pun presiune asupra bazei de animale. În același timp, piața cărnii de vită oferă în 2026 un context diferit de cel al laptelui. Oferta europeană redusă menține carnea de vită la prețuri ridicate, în timp ce fermele de lapte sunt expuse unei presiuni mai mari asupra prețurilor și marjelor. Valorificarea vițeilor pentru carne poate deveni astfel o componentă suplimentară a economiei unei ferme de lapte, mai ales dacă o parte importantă din creștere poate fi susținută prin pășunat. Integrarea sectorului de lapte cu cel de carne câștigă teren Modelul nu apare numai în Irlanda. AGRONET.ro a prezentat și strategia unor fermieri din Insulele Azore, unde producătorii încearcă să reducă presiunea creată de surplusul de lapte prin orientarea unei părți mai mari a efectivelor către producția de carne. Better-Calf merge mai departe și încearcă să transforme această legătură într-un sistem tehnologic repetabil: alegerea vițeilor, creșterea lor, folosirea pășunilor, perioada de finisare și relația dintre costuri și valoarea finală a animalului. Pentru fermele de lapte, genetica devine importantă. Un vițel rezultat dintr-o vacă de lapte nu are automat aceleași performanțe pentru producția de carne ca un animal provenit dintr-o rasă specializată. Alegerea taurilor, ușurința la fătare, sporul de creștere și calitatea carcasei trebuie astfel privite împreună. Pășunea trebuie să producă suficient pentru ca modelul să funcționeze Costul redus al furajării este posibil numai dacă pășunea furnizează suficientă masă vegetală și aceasta este utilizată eficient. Un sistem bazat pe iarbă presupune organizarea parcelelor, rotația animalelor și adaptarea încărcăturii la cantitatea de furaj disponibilă. În anii secetoși, avantajul poate fi redus dacă pășunea nu mai produce suficient și ferma trebuie să cumpere furaje. Tocmai această variație între condițiile locale explică de ce proiectul include ferme din mai multe țări și studii experimentale separate. Pentru România, unde diferențele dintre zonele montane, deal, Transilvania și regiunile de câmpie sunt mari, un eventual model similar ar trebui adaptat disponibilității reale a pășunilor și riscului de secetă. 40 de ferme vor arăta dacă modelul funcționează comercial Partea importantă a Better-Calf este că testarea nu rămâne doar în centrele de cercetare. Cele 40 de ferme comerciale vor permite compararea soluțiilor în condiții reale și vor oferi date despre costuri, muncă, performanța animalelor și problemele întâlnite de crescători. Teagasc urmărește ca rezultatul proiectului să fie reprezentat de modele practice de producție care pot fi utilizate de fermieri, nu numai de concluzii experimentale. Pentru fermele familiale, întrebarea economică va fi relativ simplă: cât valorează suplimentar vițelul dacă este crescut până la greutatea de sacrificare și cât costă fiecare kilogram obținut? Dacă folosirea pășunii reduce suficient costul furajării, diferența dintre vânzarea timpurie a vițelului și valorificarea animalului finit poate crea o nouă sursă de venit în exploatație. Într-un sector european al bovinelor aflat sub presiunea reducerii efectivelor, Better-Calf testează astfel nu doar o tehnologie de creștere, ci o legătură economică mai strânsă între fermele de lapte, pășuni și piața cărnii de vită.

Citește știrea Vezi categoria

Bărbat cu microfon lângă o masă cu struguri negri, pahar de vin și sticlă, pe fundal de vie.

Pomicultură și viticultură20 aug.

Recolta de struguri din 2026 ar putea crește cu până la 10% – Diferențe mari între podgoriile României

Recolta de struguri din 2026 ar putea depăși cu până la 10% nivelul din 2025, însă diferențele dintre podgorii sunt mari: Cotnari, Huși, Târnave și o parte din sud au perspective bune, în timp ce Vrancea a fost lovită de grindină, iar Dobrogea, Banatul și Crișana resimt puternic lipsa apei și temperaturile ridicate. Evaluarea a fost făcută de prof. Ion Gavrilescu, membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, într-o discuție difuzată de Radio România Antena Satelor. Estimarea națională ascunde astfel un sezon foarte neuniform. Ploile din mai, iunie și, în unele regiuni, începutul lunii iulie au făcut diferența între plantațiile care intră în perioada de recoltare cu struguri sănătoși și cele în care seceta sau grindina au redus deja potențialul de producție. Cotnari, Huși și Transilvania au perspective bune În nord-est, Cotnari a beneficiat de precipitații suficiente în lunile mai și iunie, ceea ce a permis acumularea unei rezerve de apă în sol. Vița-de-vie s-a dezvoltat normal, iar Ion Gavrilescu estimează o recoltă sănătoasă pentru soiurile tradiționale ale podgoriei, între care Grasa de Cotnari, Feteasca Albă și Frâncușa. Și zona Huși intră în apropierea recoltării cu perspective favorabile. O situație bună este raportată și în Transilvania. Precipitațiile din mai, iunie și începutul lunii iulie au asigurat necesarul de apă în sudul județului Alba, în Târnave și în zona Lechința. Aici, așteptările sunt pozitive atât pentru cantitate, cât și pentru calitatea strugurilor. În zona colinară din sud, de la Corcova spre Drăgășani și Dealu Mare, ploile au susținut vegetația, iar strugurii sunt descriși ca sănătoși. Au existat local probleme cu făinarea, dar specialistul spune că tratamentele aplicate la timp au ținut boala sub control. Vrancea pierde producție după grindină, Dobrogea suferă din lipsa apei La polul opus se află Vrancea, una dintre cele mai importante regiuni viticole ale României. Ion Gavrilescu indică pagube severe provocate de grindină pe suprafețe importante de plantații. În Dobrogea, problema dominantă este seceta, în special în viile fără irigare prin picurare. În aceste plantații, boabele pot rămâne mai mici, ceea ce va reduce cantitatea recoltată. O producție mai mică nu implică însă automat vinuri mai slabe. Specialistul estimează că, în Dobrogea, calitatea poate rămâne bună sau foarte bună chiar dacă volumul de struguri scade. Regiune viticolăPrincipala situație în 2026Perspectivă indicatăCotnarirezerve bune de apă după ploile din mai–iunierecoltă normală și sănătoasăHușicondiții favorabilerecoltă bunăVranceagrindină severăpierderi importanteDobrogeasecetă, mai ales fără picurarecantitate mai mică, calitate bunăCorcova–Drăgășani–Dealu Mareapă suficientă, făinare localăvegetație normalăTârnave–Alba–Lechințaprecipitații suficienteperspective buneBanat–Crișana–Satu Marearșiță și deficit de precipitațiirecolte posibil mai mici Viile vechi trec mai bine prin secetă Sezonul 2026 arată și diferența dintre plantațiile mature și viile tinere. Vița-de-vie cu un sistem radicular dezvoltat poate explora straturi mai adânci ale solului și poate ajunge la rezerve de apă inaccesibile unei plantații recent înființate. În unele zone afectate de secetă, viile vechi au menținut o vegetație apropiată de normal, în timp ce plantațiile tinere au resimțit mai puternic deficitul hidric. Pentru viticultori, aceasta înseamnă că impactul secetei nu poate fi estimat doar după cantitatea de precipitații dintr-o regiune. Vârsta plantației, tipul de sol, rezerva de apă, încărcătura de rod și posibilitatea de irigare pot produce rezultate foarte diferite chiar între vii apropiate. Senzorii ajută viticultorii să urmărească stresul hidric În vestul țării, unde Banatul, Crișana și zona Satu Mare au fost afectate de temperaturi foarte ridicate și lipsa precipitațiilor, unele exploatații folosesc senzori pentru monitorizarea bolilor și a stresului hidric. Aceste sisteme permit intervenții bazate pe date despre starea efectivă a plantației, într-un moment în care fiecare aplicare de apă și fiecare tratament contează. Contextul este însă unul în care tehnologia de precizie rămâne încă puțin răspândită în România: AGRONET.ro a arătat că numai aproximativ 10–15% dintre ferme utilizau asemenea tehnologii în 2023. Pentru vie, monitorizarea stresului hidric poate deveni tot mai importantă dacă verile cu perioade lungi de temperaturi ridicate și precipitații distribuite neuniform se repetă. O recoltă cu 10% mai mare ar veni după un an încă slab față de media ultimilor cinci ani Estimarea lui Ion Gavrilescu pentru 2026 trebuie raportată și la punctul de plecare. Cele mai recente date ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului arată că România a produs 3,3 milioane de hectolitri de vin în 2025, în creștere cu 3,7% față de 2024, dar cu 17,6% sub media precedentelor cinci sezoane. Analiza AGRONET.ro asupra sectorului vitivinicol arată că România avea în 2025 aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață din Uniunea Europeană, dar numai 2,4% din producția de vin a UE. Un avans al recoltei în 2026 ar fi, așadar, important pentru refacerea volumelor, însă tabloul regional sugerează că beneficiul nu va fi distribuit uniform. Producătorii din zonele cu apă suficientă intră în recoltare cu perspective bune, în timp ce fermele lovite de grindină sau secetă vor avea volume mai mici și costuri mai greu de recuperat. Următoarele săptămâni vor fixa rezultatul final. Momentul recoltării, evoluția vremii și capacitatea fiecărei plantații de a trece prin ultima etapă de maturare vor decide cât din perspectiva unui plus de până la 10% se va transforma efectiv în struguri și vin.

Citește știrea Vezi categoria

Doi câini ciobănești stau lângă o turmă de oi pe o pășune montană, cu o stână în fundal.

Faună sălbatică20 aug.

Ursul a atacat un adolescent aflat cu oile la Boița – Tânărul a fost transportat la spital

Un tânăr de 17 ani a fost atacat de urs la o stână din Boița, județul Sibiu, în timp ce se afla cu oile. Băiatul a încercat să alunge animalul după ce câinii de pază i-au semnalat apropierea, însă ursul l-a pus la pământ și l-a mușcat de o mână, relatează Știrile ProTV. În momentul atacului, tânărul și-a folosit mâna pentru a-și proteja fața. Câinii ciobănești au intervenit și au reușit să pună ursul pe fugă, iar băiatul s-a retras spre stână și a cerut ajutor. Victima a fost transportată la Spitalul de Pediatrie din Sibiu. Potrivit informațiilor comunicate de medici, tânărul este în afara oricărui pericol, dar va rămâne internat câteva zile. Câinii de pază au alungat ursul Incidentul arată din nou riscul direct la care sunt expuși oamenii care lucrează cu animalele în zone frecventate de urși. În cazul de la Boița, câinii au avertizat inițial asupra apropierii animalului și au avut apoi un rol decisiv în îndepărtarea acestuia. Atacul asupra tânărului vine după alte incidente înregistrate în această vară în apropierea stânelor și gospodăriilor cu animale. La 13 iulie, AGRONET.ro relata despre un cioban de 47 de ani atacat de urs în masivul Iezer-Păpușa. Bărbatul a suferit răni la un picior și a fost transportat la Spitalul Municipal Câmpulung. Patru zile mai târziu, trei oi au fost ucise de un urs la o stână din Feisa, comuna Jidvei. În acel caz nu au existat victime omenești, însă populația a fost avertizată prin RO-ALERT. Atacurile asupra animalelor domestice au continuat și în august Un alt incident a fost înregistrat la 13 august în Bichigiu, județul Bistrița-Năsăud, unde un urs a pătruns într-o anexă gospodărească și a atacat două bovine. AGRONET.ro a relatat că în comuna Telciu fuseseră raportate anterior trei atacuri asupra animalelor domestice în numai 48 de ore. Pentru crescătorii de animale, astfel de incidente înseamnă atât pierderi sau costuri veterinare, cât și un risc direct pentru oamenii care păzesc turmele și intervin atunci când prădătorii se apropie de animale. Cazul de la Boița are o consecință importantă și din acest punct de vedere: încercarea de a alunga direct ursul a dus la atacarea tânărului. În situațiile în care un urs ajunge în apropierea unei stâne sau gospodării, recomandarea transmisă constant de autorități este evitarea apropierii și a intervenției directe și alertarea serviciilor de urgență prin 112.

Citește știrea Vezi categoria

Depozit frigorific agricol bine iluminat, cu paleți de lăzi de fructe și legume așezați ordonat, zonă de încărcare și evidență de stoc la intrare.

Siguranță20 aug.

Cum reduci riscul de dispariție a paleților și lăzilor dintr-un depozit agricol

Când stocurile sunt mari, iar într-o zi intră și ies mai multe mașini, un palet lipsă nu trebuie pus automat pe seama furtului. Mai întâi se verifică recepția, livrarea, relocarea în cameră și documentele de stoc. Dacă diferența rămâne neexplicată, ferma are nevoie de o reacție ordonată: limitarea accesului, păstrarea dovezilor și sesizarea autorităților, fără urmărirea ori confruntarea persoanelor suspecte. Ce poate observa fermierul în depozit Semnele de alarmă sunt diferențele repetate dintre paleții sau lăzile existente fizic și evidența de stoc, documente de predare-preluare incomplete, ambalaje mutate fără justificare, uși lăsate descuiate, chei ori cartele folosite de persoane neautorizate și vehicule care intră în curte fără o legătură clară cu recepția sau livrarea. Aceste situații indică o vulnerabilitate de organizare, nu reprezintă singure dovada unui furt. Verificarea înainte de a trage concluzii Faceți reconcilierea între stocul fizic, recepții, avize, livrări și relocările interne din ziua respectivă.Verificați dacă paletul a fost mutat în altă cameră, pregătit pentru expediere, returnat cu ambalaje sau înregistrat greșit.Stabiliți ultima persoană și ultimul vehicul care au manipulat lotul, pe baza documentelor și a accesului autorizat, nu pe presupuneri.Notați data, intervalul orar, identificarea lotului, cantitatea, zona și persoanele care au constatat diferența.Păstrați documentele și nu modificați înregistrările inițiale; corecturile trebuie să rămână trasabile. Controlul accesului reduce ocaziile de pierdere Accesul în zona de paleți, lăzi și produse ambalate trebuie să fie necesar pentru sarcină, limitat în timp și ușor de verificat. Separați traseul șoferilor și vizitatorilor de zona de stoc, desemnați un punct de predare pentru documente și nu lăsați chei, cartele sau coduri la îndemâna mai multor persoane decât este necesar. La schimbul de tură, predarea accesului și a cheilor trebuie consemnată clar. Țineți închise ușile și porțile care nu sunt folosite pentru operațiunea curentă.Permiteți încărcarea și descărcarea numai într-o zonă desemnată, cu documente verificate înainte de plecarea vehiculului.Evitați zonele ascunse de paleți în care personalul nu poate observa intrările, ieșirile sau mișcarea mărfii.Asigurați iluminare suficientă la căile de acces, rampe, uși și în spațiile unde se predau sau se numără ambalajele.Revizuiți periodic cine are drept de acces și retrageți imediat accesul persoanelor care nu mai lucrează în depozit. Evidența mișcărilor: fiecare palet trebuie să lase urmă O evidență bună nu înseamnă doar totalul de lăzi din depozit. Pentru loturile cu valoare mare, notați identificarea lotului, numărul de paleți sau lăzi, locul din cameră, momentul intrării, mutările interne, persoana responsabilă și documentul de expediere. Numărarea la recepție și la livrare, făcută de persoane desemnate, limitează atât greșelile, cât și posibilitatea dispariției neobservate a mărfii. În vârful de activitate, mai ales din iunie până în decembrie, verificați zilnic zonele cu încărcări frecvente și faceți inventare scurte ale loturilor pregătite de livrare. O diferență mică depistată în aceeași zi se clarifică mai ușor decât una observată după mai multe transporturi. Alarmare și protecție proporțională Poliția recomandă măsuri de descurajare și protecție a punctelor vulnerabile, inclusiv sisteme viabile de alarmare, protejarea căilor de acces și apelarea la servicii specializate de pază atunci când riscul o justifică. Alegerea măsurilor trebuie făcută după particularitățile depozitului, valoarea stocului, programul de lucru și numărul persoanelor sau vehiculelor care intră în incintă. Pentru unitățile care intră sub incidența cadrului legal privind paza bunurilor și valorilor, măsurile de securitate se fundamentează pe analiza de risc la securitate fizică. Dacă depozitul are vulnerabilități repetate sau urmează investiții în pază și alarmare, solicitați evaluarea unui specialist autorizat în securitate fizică și respectați cerințele aplicabile. Ce faceți când lipsa pare reală Opriți numai operațiunea din zona afectată, dacă acest lucru se poate face în siguranță, și evitați blocarea ori confruntarea persoanelor.Verificați rapid documentele, poziția lotului și accesul autorizat, fără a acuza angajați, șoferi sau colaboratori înainte de clarificare.Păstrați zona, documentele și orice element relevant în starea în care au fost găsite, pe cât posibil.Anunțați conducerea depozitului și sesizați poliția când există indicii rezonabile de acces neautorizat sau de sustragere. Dacă există pericol imediat pentru persoane, apelați serviciul de urgență.După incident, corectați punctul vulnerabil identificat: acces, iluminare, traseu de marfă, predare de chei sau evidență. Regula practică pentru depozit Protecția loturilor nu se bazează pe suspiciuni, ci pe control: cine intră, ce marfă mută, unde o lasă și cu ce document pleacă. Un traseu clar al paleților și lăzilor, accesul limitat și verificările scurte făcute consecvent reduc pierderile și ajută ferma să lămurească rapid orice diferență de stoc. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist autorizat în securitate fizică și autoritățile competente. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știrea Vezi categoria

Fermier stând pe o pășune verde lângă un grup de bovine negre, ținând echipament pentru gard electric.

Mediu20 aug.

Aproape un milion de litri de apă în plus pe hectar – Cum și-a făcut o fermă solul mai rezistent la secetă

Seceta din 2026 transformă reziliența solului într-o miză economică pentru ferme, după ce diferențele dintre exploatațiile afectate de lipsa apei devin tot mai vizibile. O fermă de bovine din Anglia, prezentată de Reuters, a păstrat pășunile verzi după două luni fără ploaie, în timp ce exploatațiile din jur au început să consume furajele pregătite pentru iarnă. În paralel, bănci, asigurători, procesatori și comercianți încep să finanțeze practicile care reduc pierderile provocate de secetă. Cazul este relevant într-un an în care pierderile agriculturii din Uniunea Europeană și Regatul Unit numai în urma valului de căldură din iunie ar putea ajunge la 2,3 miliarde de euro, potrivit Energy and Climate Intelligence Unit. Pentru fermieri, discuția despre agricultura regenerativă se mută astfel de la beneficiile de mediu către costul furajelor, stabilitatea producției, accesul la finanțare și riscul asigurat. O fermă de circa 81 de hectare a rămas verde după două luni fără ploaie Sam Squier crește bovine Aberdeen Angus în apropiere de Chelmsford, în sud-estul Angliei, pe o suprafață de aproape 200 de acri, echivalentul a aproximativ 81 de hectare. Pășunile fermei folosesc amestecuri formate din graminee, plante cu rădăcini adânci și leguminoase. Sistemul urmărește acoperirea permanentă a solului, dezvoltarea rădăcinilor pe mai multe niveluri și menținerea apei în profil. Animalele sunt concentrate pentru perioade scurte pe suprafețe mici și mutate de două ori pe zi. Vegetația călcată formează un strat protector la suprafața terenului, iar dejecțiile readuc materie organică și nutrienți în sol. Rezultatul raportat de fermier este important în contextul secetei din acest an: după două luni fără precipitații, plantele din unele parcele depășeau în continuare înălțimea genunchiului, fără irigații. Squier estimează că terenurile sale rețin în prezent cu aproximativ 400.000 de litri de apă în plus pe acru, echivalentul a circa 988.000 de litri, respectiv 988 de metri cubi pe hectar, față de perioada anterioară schimbării sistemului de lucru. În primii șase ani, numărul estimat de râme din sol ar fi crescut de la 80 de milioane la 680 de milioane, de aproximativ 8,5 ori. Ferma nu a mai fost nevoită să cumpere furaje de iarnă de opt ani. Datele descriu o exploatație concretă și nu reprezintă automat rezultatul care poate fi obținut pe orice sol, dar arată dimensiunea economică pe care retenția apei o poate avea într-un an secetos. Studiu: pierderi mai mici din cauza secetei în majoritatea fermelor analizate Reuters citează și un studiu realizat pentru compania de consultanță Soil Capital. În aproximativ 85% dintre cazurile analizate, fermele care adoptaseră practici regenerative au înregistrat pierderi de producție provocate de secetă cu cel puțin 10% mai mici. Andrew Voysey, responsabil pentru impact în cadrul Soil Capital, afirmă că fermele care folosesc aceste practici au obținut rezultate mai bune decât exploatațiile convenționale atât la producție, cât și la profitabilitate în perioadele de stres hidric. Mecanismul urmărit este în principal agronomic: mai multă materie organică, o structură mai bună a solului, rădăcini dezvoltate la adâncimi diferite și o suprafață protejată pot crește infiltrația și reduce pierderea rapidă a apei. Aceeași direcție apare și în analiza AGRONET.ro privind schimbarea politicilor europene pentru secetă. Solul este tratat tot mai mult ca parte a infrastructurii de apă a fermei, alături de rezervoare, irigații și sisteme de monitorizare. Diferență de 19 grade între solul acoperit și terenul gol Un alt fermier britanic prezentat de Reuters, Andy Gray, cultivă aproximativ 150 de acri, circa 61 de hectare, cu porumb în Devon. Într-una dintre zilele foarte călduroase ale verii, temperatura măsurată sub un covor vegetal de trifoi era de 32°C. Pe o porțiune de sol neacoperit din apropiere, temperatura ajungea la 51°C. Diferența a fost de 19°C. Pentru fermier, avantajul practic este prelungirea perioadei în care apa rămâne disponibilă culturii. Dacă umiditatea solului poate fi păstrată încă două săptămâni la intrarea într-o perioadă de secetă, cultura continuă să vegeteze într-un interval în care alte suprafețe încep deja să sufere. Situația devine cu atât mai importantă cu cât seceta din 2026 afectează simultan culturile și producția de furaje în Europa. Franța estimează o recoltă de porumb cu 35% sub nivelul din 2025, iar deficitul de fân raportat în unele regiuni mută presiunea din sectorul vegetal direct către fermele zootehnice. Băncile și asigurătorii încep să plătească pentru reducerea riscului Schimbarea majoră din 2026 nu vine numai din ferme. Companii care până acum nu finanțau direct tehnologia agronomică încep să considere sănătatea solului o metodă de reducere a propriilor riscuri. În Regatul Unit, Lloyds Bank participă alături de Wildfarmed, companiile de apă Severn Trent și Affinity Water și asigurătorul AXA XL la Food & Nature Resilience Fund. Banii sunt direcționați către fermieri pentru investiții și practici care îmbunătățesc sănătatea solului. Calculul economic diferă pentru fiecare participant. Companiile de apă urmăresc reducerea costurilor cu eliminarea substanțelor provenite din agricultură din cursurile de apă. Lloyds estimează că, pentru fiecare liră investită în ferme, acestea ar putea evita cheltuieli de 4–6 lire în amonte. Asigurătorii sunt interesați de reducerea riscului de inundație și de pierderile de producție, iar băncile de stabilitatea financiară a exploatațiilor cărora le acordă credite. Un alt program, Routes to Regen, reunește McCain, McDonald's, Waitrose, Lloyds, Barclays, NatWest și mai multe companii de asigurări. După lansarea cu 100 de fermieri, programul urmărește să ajungă la cel puțin 200 în acest an. Sprijinul poate include: condiții preferențiale de creditare;consultanță tehnică;stimulente oferite de companiile alimentare;contracte și relații comerciale pe termen mai lung;schimburi de experiență între fermieri;produse de asigurare adaptate riscului climatic. McDonald's pregătește cel puțin un miliard de dolari pentru reziliența lanțului Marile companii alimentare încep să trateze adaptarea fermelor ca pe o problemă de aprovizionare. McDonald's intenționează să cheltuiască cel puțin un miliard de dolari în următorul deceniu pentru creșterea rezilienței lanțului său de aprovizionare. La McCain Foods, aproape jumătate dintre fermierii furnizori sunt eligibili pentru diferite forme de sprijin pentru tranziție, între care finanțare, garanții, stimulente și contracte pe perioade mai lungi. Motivul este direct economic: compania are nevoie ca fermierii să continue să producă materia primă necesară chiar și în anii cu condiții meteorologice dificile. Și asigurările încep să fie legate de practicile din fermă. Nestlé lucrează cu asigurători care pot oferi costuri mai mici pentru polițele împotriva pierderilor de producție sau dezastrelor naturale atunci când exploatațiile adoptă anumite practici regenerative. Generali Italia testează în 2026 un program cu 500 de ferme în care practicile agricole sustenabile sunt asociate unor limite mai mari ale despăgubirilor pentru evenimente climatice. Etapele viitoare ar putea include și prime mai mici. Pentru fermierii români, valoarea trebuie calculată înaintea certificatului de carbon O parte dintre practicile utilizate pentru adaptarea la secetă se suprapun cu cele promovate în agricultura carbonului: culturi secundare, rotații mai diverse, menținerea solului acoperit, reducerea lucrărilor intensive și creșterea materiei organice. AGRONET.ro a analizat piața certificatelor pentru agricultura carbonului, unde beneficiul agronomic poate ajunge să fie mai important pentru fermă decât venitul obținut din vânzarea certificatelor. Într-un an secetos, calculul economic poate porni de la alte elemente: câtă apă rămâne în sol, câte zile suplimentare poate continua cultura să vegeteze, ce cantitate de furaj nu mai trebuie cumpărată și cu cât se reduce variația producției de la un an la altul. Pentru România, unde deficitul hidric din 2026 afectează deja simultan solul, irigațiile și producția de furaje, acesta este probabil cel mai important semnal din experiența britanică. Agricultura regenerativă începe să fie evaluată nu numai prin carbon sau biodiversitate, ci prin capacitatea fermei de a continua să producă atunci când apa devine resursa limitativă.

Citește știrea Vezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații

Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Farfurie cu supă gălbuie, ouă poșate, fâșii de morcov și verdeață, lângă usturoi, mărar și rădăcinoase.

Bucate și tradiții

Supă de usturoi cu ouă poșate – Zamă caldă cu mărar, lapte și rădăcinoase

Supa de usturoi cu ouă poșate aduce în farfurie o rețetă ardelenească, cremoasă și acrișoară.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 5 min citire

Curte cu clădiri tradiționale, turn de biserică fortificată, alee pietruită și stupi așezați lângă grădină.

Agroturism

Hărman, „Muntele Mierii” de lângă Brașov – Cetatea săsească și satul cu rădăcini…

Hărman îmbină patrimoniul săsesc, peisajul agricol și tradiția apiculturii într-o destinație rurală lângă Brașov.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 3 min citire

Cabană montană la marginea unei păduri de conifere, sub stânci înalte, cu câteva persoane pe pajiște.

Agroturism

Britanicii au descoperit Harghita fără Dracula – Păstrăv pe piatră, brânză din fermă…

Harghita atrage atenția presei britanice prin experiențe rurale care duc cheltuiala turiștilor direct în gospodării locale.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 4 min citire

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric

EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1699BCE · 21 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul

FOB · Portul Constanța

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet

CategorieInstrumentMonedă

Grâu1.071,3 RON/tonă-0,11%Ultima observație: 7 aug., 19:30

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile

0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube

2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Diana Buzoianu: România are nevoie de infrastructură care să păstreze apa înainte de extinderea irigațiilor

Evenimente

Ultimele știri agricole din România

GAL / AFIR – apelul I.6. are termen la 27 august

Agro Expo Ploiești debutează pe 18–20 septembrie – utilaje și soluții pentru ferme la Shopping City

Meteo agricol România 21 august 2026, ora 18: vânt puternic în Moldova și Muntenia, ferestre de lucru până seara

Electrificarea fermei schimbă mai mult decât motorina – Energia, utilajele și terenul trebuie proiectate împreună

Poți conduce ATV-ul fermei cu permis B? Ce spune legislația din România

Pata închisă de la baza ardeiului: ce legătură are cu apa și transportul calciului

Numărul românilor cu depozite de peste 100.000 de euro a crescut de 3,4 ori în zece ani – Ce sumă garantează Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare pentru persoane fizice, PFA și firme

Vițeii proveniți din fermele de lapte sunt testați pentru producția de carne pe pășune – proiectul Better-Calf urmărește reducerea costurilor fermelor de familie

Recolta de struguri din 2026 ar putea crește cu până la 10% – Diferențe mari între podgoriile României

Ursul a atacat un adolescent aflat cu oile la Boița – Tânărul a fost transportat la spital

Cum reduci riscul de dispariție a paleților și lăzilor dintr-un depozit agricol

Aproape un milion de litri de apă în plus pe hectar – Cum și-a făcut o fermă solul mai rezistent la secetă

Găsește secțiunea potrivită

Știri agricole

Meteo

Calendarul lucrărilor

Sănătatea fermei

Finanțări și subvenții

Bursa agricolă

Anunțuri agricole

Zootehnie

Evenimente agricole

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Supă de usturoi cu ouă poșate – Zamă caldă cu mărar, lapte și rădăcinoase

Hărman, „Muntele Mierii” de lângă Brașov – Cetatea săsească și satul cu rădăcini…

Britanicii au descoperit Harghita fără Dracula – Păstrăv pe piatră, brânză din fermă…

Curs BNR și BCE

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu de panificație

Porumb furajer

Orz furajer

Grâu de panificație

Porumb furajer

Evoluția cotațiilor internaționale

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante