Laptop cu o hartă colorată a României pe o masă de lemn, lângă un caiet, spice de grâu și un peisaj rural cu tractor la apus.

MADR lansează harta interactivă a Grupurilor de Acțiune Locală – fermierii și antreprenorii pot identifica finanțările de până la 200.000 de euro disponibile în zona lor

MADR pune la dispoziție harta interactivă a Grupurilor de Acțiune Locală. Instrumentul, anunțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ajută fermierii și antreprenorii să identifice GAL-ul din zona lor, în cadrul programului LEADER 2023–2027. Rețeaua Rurală Națională a publicat informarea despre disponibilitatea hărții la 1 octombrie 2026. Pentru cine pregătește o investiție în mediul rural, harta GAL-urilor poate fi punctul de plecare pentru găsirea parteneriatului local și a documentelor de finanțare. Următorul pas este consultarea strategiei de dezvoltare locală și a apelurilor de proiecte aferente teritoriului identificat.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe teren de toamnă sub nori de furtună

Meteo agricol România 11 octombrie 2026, ora 21: furtuni și grindină în zona montană și Moldova – ce trebuie urmărit mâine dimineață

Mâine dimineață și până după-amiază, cele mai mari restricții pentru ferme sunt în zona montană și Moldova, unde aversele, descărcările electrice și vântul pot întrerupe lucrul și pot afecta accesul. În Transilvania, Muntenia și Oltenia sunt necesare verificări locale înainte de intrarea pe parcelă. Dobrogea are cea mai stabilă fereastră pentru lucrările de toamnă, dar vântul rămâne un factor de limitare pentru tratamente. Orientare rapidă pentru ziua de 12 octombrie Amână tratamentele în regiunile cu averse, umezeală ridicată, rafale sau avertizări active.Pentru recoltarea de toamnă și transport, verifică întâi drumurile tehnologice, încărcarea solului și posibilitatea ploii pe traseu.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă se fac numai pe sol care susține utilajele, fără tasare sau risc apropiat de ploaie.Dobrogea oferă condițiile cele mai bune pentru lucru în câmp; în rest, decizia trebuie adaptată la parcela și evoluția locală. Banat: burniță și acces de verificat În Banat, burnița și umiditatea ridicată din această seară justifică o verificare a solului înaintea lucrărilor de luni. Deși nu este estimată ploaie în fereastra de lucru, probabilitatea maximă de precipitații rămâne mare. Transportul poate fi făcut cu atenție, iar tratamentele se amână. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură7–15,5°C, minim la 06:00 și maxim la 13:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 88%.Vânt, umiditate, evapotranspirație9 km/h, rafale 24 km/h; umiditate 92,5%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDimineață: verifică accesul; transport cu atenție, lucrări în câmp numai după controlul parcelei.Decizie practicăAmână tratamentele și nu considera irigarea presantă. Crișana: înnorări, dar perspectivă mai bună pentru câmp Crișana intră în ziua de lucru cu cer acoperit și cu posibilitate de precipitații, însă fără cantități estimate pentru intervalul de dimineață până după-amiază. După verificarea umidității solului, condițiile pot permite transportul și lucrările de câmp. Pentru tratamente, riscul de ploaie apropiată rămâne o limitare. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură8–16°C, minim la 07:00 și maxim la 14:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 88%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,5 km/h, rafale 14,5 km/h; umiditate 85,5%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDimineață: fereastră favorabilă după verificarea parcelei.Decizie practicăTransportul și lucrările de câmp pot fi planificate cu prudență; amână tratamentele. Maramureș: ploaie ușoară și sol posibil umed În Maramureș, ploaia ușoară și umezeala foarte ridicată pot menține terenul sensibil la trafic. Sunt estimate precipitații și în fereastra de lucru, astfel că recoltarea de toamnă, încărcarea și deplasarea utilajelor trebuie condiționate de accesul local. Nu se conturează un interval clar pentru tratamente. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură10–13,5°C, minim la 06:00 și maxim la 15:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0,66 mm, echivalent 0,66 l/m²; probabilitate maximă 85%.Vânt, umiditate, evapotranspirație12 km/h, rafale 22 km/h; umiditate 93%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDimineață: urmărește ploaia și starea drumurilor tehnologice.Decizie practicăAșteaptă pentru lucrări în câmp, limitează transportul la trasee sigure și amână tratamentele. Transilvania: averse și descărcări electrice sub avertizare Transilvania are avertizare galbenă pentru averse și descărcări electrice. Ploaia estimată în intervalul de lucru, umezeala și posibilitatea fenomenelor convective fac nepotrivită planificarea tratamentelor. Pentru transport sau pregătirea terenului, păstrează marjă de timp și evită intrarea pe sol umed. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură10,9–15,6°C, minim la 06:00 și maxim la 14:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații1,86 mm, echivalent 1,86 l/m²; probabilitate maximă 77%.Vânt, umiditate, evapotranspirație11,2 km/h, rafale 20,8 km/h; umiditate 81,5%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriAvertizare galbenă: averse și descărcări electrice.Fereastră și decizieDimineață: fereastră cu prudență, dependentă de evoluția averselor.Decizie practicăAmână tratamentele; verifică accesul înainte de transport și de lucrările de câmp. Moldova: furtuni, vânt și risc sever pentru activități Moldova rămâne una dintre regiunile cu risc maxim pentru luni. Avertizarea portocalie semnalează averse, descărcări electrice și vânt puternic, iar precipitațiile estimate pot complica accesul. Recoltarea, transportul și semănatul de toamnă se fac doar după confirmarea locală că fenomenele s-au retras și solul permite circulația. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură12,6–15,3°C, minim la 06:00 și maxim la 13:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații3,67 mm, echivalent 3,67 l/m²; probabilitate maximă 51%.Vânt, umiditate, evapotranspirație18,4 km/h, rafale 36 km/h; umiditate 71,8%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriAvertizare portocalie: averse, descărcări electrice și vânt puternic.Fereastră și decizieDimineață: urmărește avertizarea și evoluția locală.Decizie practicăAmână tratamentele; evită lucrul expus și transportul în timpul fenomenelor. Dobrogea: fereastră bună, cu atenție la rafale Dobrogea are cea mai uscată perspectivă pentru ziua de lucru, fără precipitații estimate în interval. Temperaturile sunt favorabile recoltării de toamnă, transportului și pregătirii terenului. Vântul și rafalele cer însă prudență la tratamente și la operațiunile cu materiale ușoare. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură16,5–20,5°C, minim la 06:00 și maxim la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 33%.Vânt, umiditate, evapotranspirație20,5 km/h, rafale 36,5 km/h; umiditate 92,5%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDimineață până după-amiază: fereastră bună pentru lucru.Decizie practicăPrioritizează transportul și lucrările de câmp; evită tratamentele în vânt. Muntenia: ploi estimate și parcelă de verificat În Muntenia, avertizarea galbenă pentru averse și cantitatea estimată de ploaie recomandă prudență. Chiar dacă există posibilități de lucru după verificarea locală, solul poate deveni neuniform ca portanță. Planifică flexibil transportul și evită tratamentele când ploaia este apropiată. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură13,3–16,4°C; ambele repere orare furnizate sunt 06:00, pentru fereastra de lucru.Precipitații8,82 mm, echivalent 8,82 l/m²; probabilitate maximă 39%.Vânt, umiditate, evapotranspirație13,9 km/h, rafale 25,9 km/h; umiditate 58,7%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriAvertizare galbenă pentru averse.Fereastră și decizieDimineață: verifică parcela înaintea intrării utilajelor.Decizie practicăLucrări și transport cu atenție; amână tratamentele și irigarea neurgentă. Oltenia: averse posibile, cu ferestre locale de lucru Oltenia are avertizare galbenă pentru averse, iar ploaia estimată poate afecta ritmul lucrărilor. Totuși, după verificarea terenului, dimineața poate oferi ferestre locale pentru transport și activități de câmp. Nu intra pe sole umede și păstrează tratamentele pentru o perioadă fără ploaie și vânt. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură11,4–15,4°C, minim la 06:00 și maxim la 13:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații6,36 mm, echivalent 6,36 l/m²; probabilitate maximă 60%.Vânt, umiditate, evapotranspirație11,6 km/h, rafale 23,4 km/h; umiditate 83,4%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriAvertizare galbenă pentru averse.Fereastră și decizieDimineață: fereastră locală, condiționată de starea solului.Decizie practicăTransport cu atenție; verifică parcela înainte de lucrări și amână tratamentele. București-Ilfov: activitate posibilă, sub monitorizarea averselor În București-Ilfov, transportul și lucrările în câmp pot fi organizate cu prudență, deși este activă o avertizare galbenă pentru averse. Ploaia estimată nu este mare, dar tratamentele nu au o fereastră stabilă. Pentru temperatura minimă, reperul furnizat este după încheierea ferestrei de lucru și trebuie interpretat ca tendință de răcire spre seară. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură15–18°C; maxim la 13:00, iar minimul are reper furnizat la 18:00, după fereastra de lucru.Precipitații1,88 mm, echivalent 1,88 l/m²; probabilitate maximă 28%.Vânt, umiditate, evapotranspirație13 km/h, rafale 26 km/h; umiditate 42%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriAvertizare galbenă pentru averse.Fereastră și decizieDimineață: activitate posibilă cu urmărirea evoluției averselor.Decizie practicăTransport și lucrări în câmp cu prudență; tratamentele doar după verificarea locală. Zona montană: furtuni și grindină, risc major pentru lucru Zona montană are cel mai ridicat nivel de risc pentru luni, cu avertizare portocalie pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic, pe fondul unui risc de furtuni și grindină. Activitățile expuse, deplasarea utilajelor și transportul trebuie amânate sau limitate strict la intervale confirmate local. Verifică accesul, șanțurile de scurgere și adăposturile pentru animale. IndicatorDate pentru ziua de lucru de mâineTemperatură10,5–14,4°C, minim la 06:00 și maxim la 13:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații2,13 mm, echivalent 2,13 l/m²; probabilitate maximă 73%.Vânt, umiditate, evapotranspirație12 km/h, rafale 22,5 km/h; umiditate 81,5%; evapotranspirație indisponibilă.AvertizăriAvertizare portocalie: averse, descărcări electrice și vânt puternic.Fereastră și decizieDimineață: fereastră instabilă, de urmărit local.Decizie practicăAmână tratamentele și lucrările expuse; limitează transportul și verifică adăposturile. Lucrări agricole care merită adaptate Recoltare de toamnă și transport: prioritizează zonele mai stabile, în special Dobrogea; în regiunile cu averse verifică accesul, umiditatea mărfii și condițiile de depozitare.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă: evită tasarea și intrarea pe sol îmbibat, mai ales în Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia și zona montană.Vie, livezi și legumicultură de toamnă: nu programa tratamente pe vânt, ploaie sau frunză umedă; organizează numai verificări și lucrări compatibile cu starea locală.Zootehnie: în zonele cu avertizări, verifică accesul la adăpost, apa, furajele și siguranța animalelor înainte de apariția fenomenelor convective. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizări portocalii sunt active în Moldova și zona montană, pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic. Avertizări galbene sunt semnalate în Transilvania, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, cu accent pe averse. Grindina este fenomenul cu impact agricol major indicat pentru Moldova și zona montană; evită activitățile în câmp atunci când se apropie celule convective. Ce contează până la buletinul de dimineață Urmărește dacă ploile din această noapte lasă băltiri sau drumuri tehnologice greu practicabile, mai ales în vest, centru, nord și sud. Pentru luni dimineață, decizia de intrare în câmp trebuie luată după controlul parcelei, nu doar după prognoza regională. În Moldova și zona montană, confirmă evoluția avertizărilor înainte de deplasări, încărcări și lucrări expuse.

Remorcă pentru bovine oprită la exteriorul unei rampe de încărcare, cu limită vizibilă între accesul vehiculului și zona curată a fermei.
Zootehnie

Roțile, podeaua remorcii și rampa ating aceeași zonă: unde trasezi limita dintre exterior și efectiv

La rampa de încărcare se întâlnesc două lumi: vehiculul venit din exterior și zona în care trăiește efectivul. Dacă roțile, podeaua remorcii și oamenii folosesc aceleași trasee ca bovinele, orice murdărie adusă din afară poate fi purtată mai departe în fermă. O remorcă poate ajunge la fermă după opriri și încărcări în alte locuri, iar podeaua, rampa, roțile, noroiul, așternutul și încălțămintea pot muta murdăria dintr-o zonă în alta. De aceea, încărcarea nu începe când se deschide oblonul, ci când este clar unde se oprește exteriorul și de unde începe zona în care circulă bovinele din fermă. Linia de separare nu este un diagnostic și nici nu arată că remorca sau animalele sunt sursa unei boli. Este o măsură practică de biosecuritate: limitează contactele inutile dintre vehiculul venit din exterior și efectivul fermei. Ce poate observa fermierul la sosirea remorcii Remorca oprește prea aproape de țarcurile, aleile sau adăpostul în care circulă bovinele fermei.Roțile, podeaua remorcii ori rampa ajung pe aceeași suprafață pe care trec apoi animalele sau personalul din zona curată.Șoferul intră fără traseu stabilit în curte, trece prin zona animalelor ori folosește echipamente ale fermei.Pe remorcă, rampă sau în jurul roților se văd resturi organice, așternut, bălegar, noroi ori apă murdară.După încărcare, aceeași persoană sau același utilaj revine direct în zona bovinelor fără separarea fluxului. Aceste observații arată breșe de trafic și igienă, nu confirmă prezența unei infecții. Riscul trebuie evaluat în funcție de originea transportului, traseul remorcii, starea efectivului, condițiile din fermă și istoricul recent al mișcărilor de animale. Unde se trasează limita Pe schița fermei, delimitează o zonă exterioară pentru sosirea și staționarea remorcii, o zonă de transfer la rampă și zona curată în care se află efectivul. Limita trebuie să fie ușor de văzut în teren și cunoscută de toți: marcaj pe sol, poartă, gard, lanț, conuri sau alt reper fizic potrivit fermei. Partea exterioară cuprinde locul de oprire al vehiculului și traseul roților dinspre drum.Punctul de transfer este rampa sau culoarul de încărcare, gestionat ca acces controlat, nu ca alee obișnuită a fermei.Zona efectivului include țarcurile, adăposturile, aleile și echipamentele folosite curent de bovinele fermei.Roțile și remorca rămân, pe cât permite configurația rampei, pe partea stabilită pentru exterior; accesul lor în zona animalelor nu devine o rutină.Personalul fermei și șoferul folosesc trasee separate sau clar controlate, mai ales dacă șoferul trebuie să coboare din cabină. Nu este obligatoriu ca fiecare fermă să aibă aceeași distanță sau aceeași construcție. Important este ca limita să fie adaptată amplasamentului, să nu se mute de la un transport la altul și să poată fi respectată inclusiv pe ploaie, noroi sau întuneric. Traseul șoferului și al personalului Înainte de sosire, fermierul sau responsabilul de biosecuritate comunică locul de oprire, accesul la rampă și cine manevrează bovinele. Cu cât sunt mai puține treceri între zona exterioară și zona efectivului, cu atât sunt mai puține ocazii de contaminare încrucișată. Stabilește din timp dacă șoferul rămâne la vehicul sau dacă este necesară implicarea lui la încărcare.Folosește, când este posibil, personal al fermei desemnat pentru manevrarea bovinelor pe partea curată a rampei.Nu trece obiecte, bâte de ghidare, panouri, găleți sau alte echipamente înainte și înapoi peste limită fără o regulă de curățare stabilită.Păstrează accesibile mijloacele de igienă prevăzute în planul fermei pentru persoanele care trebuie să schimbe zona.După plecarea remorcii, verifică rampa, aleea de acces și punctele atinse de roți sau încălțăminte înainte ca acestea să reintre în fluxul normal al fermei. Curățarea vehiculului: întâi murdăria vizibilă, apoi procedura potrivită O remorcă declarată curată trebuie să fie verificată și vizual. Resturile organice aderente pe podea, rampă, roți sau zonele de scurgere arată că etapa de curățare poate fi incompletă. Curățarea fizică a murdăriei este esențială înaintea oricărei dezinfectări, iar procedura trebuie aleasă pentru tipul vehiculului, specie, risc și infrastructura disponibilă. Nu improvizați produse, concentrații sau combinații. Pentru curățare și dezinfectare se urmează procedura fermei, instrucțiunile de pe eticheta produsului utilizat și recomandarea medicului veterinar sau a responsabilului de biosecuritate. Verificarea de după încărcare Au rămas urme de bălegar, așternut, noroi sau lichid pe rampă, în culoar ori la limita dintre zone?A intrat vreun vehicul, utilaj sau om din exterior în zona efectivului fără traseul stabilit?Au fost folosite aceleași echipamente pentru partea exterioară și pentru animalele fermei?Este nevoie ca rampa, culoarul sau echipamentele să fie scoase temporar din circuit până la curățarea lor conform planului?Au fost notate sosirea transportului, mișcarea bovinelor și orice abatere observată? În România, această regulă este utilă în toate lunile anului, deoarece încărcarea și descărcarea pot avea loc oricând. Primăvara și toamna, noroiul și apa pot face mai vizibil traseul roților și pot complica menținerea unei limite curate, dar riscul de trafic necontrolat există și pe vreme uscată. Când este necesar medicul veterinar Contactează medicul veterinar când apar semne neobișnuite în efectiv înainte sau după o mișcare de animale, când există informații despre un risc sanitar la locul de origine ori de destinație sau când remorca a intrat neplanificat în zona curată după un transport cu risc mai mare. Medicul veterinar poate evalua situația, poate indica măsuri proporționale și poate actualiza planul de biosecuritate fără a transforma o simplă observație din teren într-un diagnostic. Regula care merită păstrată Rampa nu trebuie tratată ca o zonă neutră. Este un punct de trecere controlat: remorca și roțile au traseul lor, bovinele au culoarul lor, iar oamenii știu exact unde au voie să circule. O limită clară și respectată consecvent poate reduce mult șansele ca o zi obișnuită de încărcare să devină o breșă de biosecuritate. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar sau responsabil de biosecuritate. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Fermier verificând cultura de legume într-o fermă de mici dimensiuni

AFIR, DR-14 – depuneri pentru ferme mici până la 31 octombrie

DR-14 este deschis pentru investiții în fermele mici Sesiunea de finanțare administrată de AFIR, cu acoperire națională, a început la 1 septembrie și se încheie la 31 octombrie 2026. Datele de calendar sunt confirmate, nu estimate. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Programul DR-14 este o finanțare destinată investițiilor în fermele de mici dimensiuni. Denumirea sesiunii se referă la depunerea dosarelor de finanțare, iar interesul practic al perioadei deschise este pentru exploatațiile care pregătesc investiții încadrate în această direcție. Alocările sunt separate pe componente Bugetarea este structurată în patru componente, nu într-o singură poziție pentru toate investițiile. Componenta reprezintă aici o categorie distinctă de alocare financiară. Încadrarea menționată în sesiune diferențiază legumicultura, sectorul zootehnic, achizițiile simple indiferent de sector și categoria altor sectoare. ComponentăAlocare financiară indicatăLegumicultură30.000.000Sector zootehnic30.000.000Achiziții simple, indiferent de sector18.000.000Alte sectoare30.000.000 Categoria „alte sectoare” este descrisă pentru proiectele care nu îndeplinesc condițiile de încadrare în celelalte componente. În schimb, componenta de achiziții simple este indicată ca fiind indiferent de sector. Cele patru valori sunt alocări financiare pe componente; ele nu sunt prezentate ca sumă maximă per beneficiar sau proiect și nici ca intensitate procentuală a sprijinului. Sesiunea are acoperire națională Aria programului este națională, iar instituția indicată pentru administrarea sa este AFIR. Pentru fermierii care urmăresc calendarul sesiunii, această precizare separă programul de eventuale intervenții locale și confirmă instituția asociată depunerii dosarelor DR-14. Investițiile vizate sunt formulate explicit ca investiții în fermele de mici dimensiuni. În cadrul informațiilor disponibile, repartizarea financiară pune în evidență destinațiile de investiții prin cele patru componente, fără a transforma automat o alocare de componentă într-un plafon aplicabil fiecărui solicitant. Termenul de depunere este 31 octombrie La 11 octombrie 2026, sesiunea figurează ca deschisă. Deschiderea a avut loc la 1 septembrie 2026, iar termenul comunicat pentru încheiere este 31 octombrie 2026. Calendarul este marcat ca neestimat, astfel că datele sunt prezentate ca repere confirmate ale sesiunii. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Mai mulți porci stau într-un țarc interior, pe podea grătar, într-o fermă de creștere.

UE introduce noi reguli pentru fermele de porci și păsări din 2030 – crescătorii trebuie să reducă emisiile de amoniac și pierderile de azot și fosfor

Fermele mari de porci și păsări primesc noi cerințe europene pentru reducerea poluării. Comisia Europeană a adoptat pe 8 octombrie condițiile uniforme de funcționare pentru exploatațiile incluse în Directiva privind emisiile industriale și din creșterea animalelor. Aplicarea începe etapizat în 2030–2032, iar fermierii vor putea alege tehnicile prin care respectă cerințele privind amoniacul, azotul și fosforul. Pentru o exploatație din România, impactul depinde de capacitatea fermei, categoria animalelor și tehnologiile existente. Noul cadru permite statelor membre să utilizeze înregistrarea fermelor în locul unui sistem complet de autorizare individuală. Alegerea procedurii și aplicarea acesteia vor conta pentru volumul documentației cerute crescătorilor. Ce ferme intră sub noile reguli Pragurile se calculează în unități vită mare — UVM, denumite LSU în documentele europene. Această unitate folosește coeficienți diferiți pentru fiecare categorie de animale. Directiva europeană revizuită stabilește următoarele praguri de includere: Tipul exploatațieiCapacitatea de la care intră în domeniul directiveiPorci350 UVMExclusiv găini ouătoare300 UVMExclusiv alte categorii de păsări280 UVMExploatații mixte de porci și păsări380 UVM Pentru fermele care combină găini ouătoare cu alte păsări există o regulă distinctă: pragul este de 280 UVM, cu ponderarea capacității aferente găinilor ouătoare. Sunt prevăzute și excluderi pentru creșterea ecologică a porcilor și anumite sisteme extensive în aer liber. Coeficienții explică de ce același număr de animale poate conduce la încadrări diferite. Pentru o capacitate formată exclusiv din categoria respectivă: 700 de scroafe de minimum 50 kg reprezintă 350 UVM;aproximativ 1.167 de porci din categoria „alte porcine”, cu coeficientul 0,3, ating pragul de 350 UVM;40.000 de pui de carne, cu coeficientul 0,007, reprezintă 280 UVM. Calculul privește capacitatea instalației și trebuie făcut separat pe categorii, inclusiv în fermele de reproducție cu scroafe și purcei. Termenele sunt diferite în funcție de capacitate Decizia adoptată de Comisie stabilește trei termene maxime: Capacitatea exploatației incluse în directivăTermen de aplicareCel puțin 600 UVM8 octombrie 2030Cel puțin 400 UVM și sub 600 UVM8 octombrie 2031Celelalte exploatații acoperite8 octombrie 2032 Până la termenul relevant, exploatațiile deja supuse vechii directive continuă să respecte cerințele aplicabile anterior. Calendarul oferă timp pentru adaptare, însă proiectele de extindere trebuie evaluate și prin efectul asupra încadrării fermei. Furajarea și gestionarea dejecțiilor sunt în centrul conformării Regulile acoperă nutriția animalelor, prepararea furajelor, adăposturile, colectarea, stocarea și tratarea dejecțiilor, aplicarea acestora pe teren și depozitarea animalelor moarte. Anexa tehnică include și cerințe de monitorizare, cu evidențe privind furajele, animalele și gestionarea dejecțiilor. Comisia se așteaptă ca o mare parte din reducerea emisiilor să provină din măsuri de furajare. Atunci când acestea sunt insuficiente, pot deveni necesare intervenții asupra adăposturilor și sistemelor de gestionare a dejecțiilor. Tehnicile alternative sunt permise dacă statul membru validează științific o performanță de protecție echivalentă. Ce reprezintă estimarea de peste 500 de milioane de euro Evaluarea economică a Comisiei indică 503–701 milioane de euro pe an la nivelul UE, într-un scenariu de cost maxim. Documentul precizează că flexibilitățile regulilor pot face ca cheltuielile efective să fie mai mici. Pentru măsurile de furajare, evaluarea folosește un interval de 405–3.625 euro pe fermă și pe an. Aproximativ 10–25% dintre fermele nou incluse ar putea avea nevoie și de măsuri asupra adăposturilor. Aceste valori sunt estimări de model, fără să reprezinte un deviz pentru o exploatație românească. Adaptarea vine într-o perioadă de refacere a sectorului suin. AGRONET a prezentat creșterea cu 11,6% a efectivului de porcine și cu 18,9% a efectivului matcă, precum și reducerea importurilor de purcei. Pentru investițiile noi, implicația practică este includerea cerințelor de emisii încă din proiectare. Evaluarea economică trebuie să urmărească atât investiția inițială, cât și cheltuielile ulterioare cu energia, întreținerea și monitorizarea. O soluție ieftină la instalare poate deveni mai costisitoare pe durata funcționării fermei.

Convoi de barje încărcate cu cereale pe Dunăre, lângă un mal împădurit și un turn, cu mai multe nave pe fluviu.

Peste 100 de barje blocate pe Dunăre, la Capidava – transporturile de cereale către Portul Constanța sunt întârziate

Blocajul de la Capidava întârzie transporturile fluviale către Portul Constanța. Constanța Port Business Association (CPBA) cere intervenția autorităților după incidentul produs pe 6 octombrie, la kilometrul 280 al Dunării. Organizația avertizează că întreruperea navigației afectează aprovizionarea navelor maritime și transporturile de cereale. Între timp, AFDJ Galați a explicat cauza incidentului și a anunțat pregătirea lucrărilor de dragaj. Potrivit comunicatului comun transmis pe 9 octombrie de Asociația Armatorilor și Operatorilor Portuari-Fluviali din România (AAOPFR) și CPBA, în zona afectată erau imobilizate 30 de împingătoare și nave autopropulsate, precum și peste 100 de barje. Organizațiile raportau întreruperea traficului în ambele sensuri, către Constanța și dinspre port către porturile dunărene. Aceste cifre descriu situația comunicată vineri, fără să indice cantitatea de cereale aflată la bord. AFDJ explică incidentul și anunță dragaj cu PARMA În comunicatul publicat pe 9 octombrie, AFDJ Galați precizează că nava VOLUNTAS a eșuat în dreptul localității Capidava. Nava avea un pescaj de 1,95 metri, în timp ce adâncimea minimă navigabilă comunicată pentru zonă era de 1,9 metri, iar nivelul Dunării se afla în scădere. Potrivit instituției, manevrele de dezeșuare au afectat adâncimile din șenal și au blocat traficul. AFDJ anunță începerea lucrărilor cu draga PARMA după efectuarea măsurătorilor hidrografice și cere navigatorilor să respecte informațiile zilnice privind adâncimile și coordonarea căpităniilor portuare. Informarea prezintă intervenția pregătită, însă nu oferă un termen precis pentru restabilirea navigației. Operatorii reclamă tocmai lipsa unui calendar concret, necesar pentru reprogramarea transporturilor și încărcărilor maritime. Cum ajunge întârzierea unei barje în costul exportului CPBA avertizează că navele maritime care așteaptă mărfuri aduse pe Dunăre își prelungesc staționarea. Cerealele întârziate pe traseul fluvial pot amâna completarea încărcăturii și plecarea navei, afectând inclusiv livrările ucrainene către piețele externe. Un cost posibil îl reprezintă contrastaliile, sumele prevăzute contractual pentru depășirea timpului permis de încărcare sau descărcare. Aplicarea lor depinde de contract și de împrejurările întârzierii, așa cum explică BIMCO în documentația privind contractele de transport maritim. Comunicările consultate nu oferă o valoare totală a pierderilor provocate de acest incident. Pentru producătorii agricoli, efectul economic poate apărea prin reprogramarea livrărilor, depozitare suplimentară sau oferte de cumpărare care includ un cost logistic mai ridicat. Transferarea acestor cheltuieli către fermier depinde de condițiile vânzării și transportului. Alternativele feroviare și rutiere trebuie evaluate cu terminalul Problemele de pe Dunăre apar într-un moment în care autoritățile pregătesc și modificarea regulilor de acceptare a trenurilor cu cereale în Portul Constanța. Anunțul din 5 octombrie urmărea reducerea așteptării și o coordonare mai bună între transportatori și terminale, fără să precizeze data aplicării noilor reguli. Din perspectiva planificării unei livrări, mutarea mărfii pe camion sau tren presupune verificarea a trei elemente: capacitatea disponibilă și costul complet al transportului;confirmarea intervalului de descărcare la terminal;condițiile contractuale pentru întârziere și cheltuielile suplimentare. Comparația trebuie făcută folosind suma rămasă după livrare. În analiza AGRONET privind cotațiile cerealelor, grâul de panificație avea un reper de 234,25 euro/tonă FOB Constanța pentru săptămâna 28 septembrie–4 octombrie. Acesta include o altă condiție comercială decât vânzarea din siloz; diferența de preț trebuie evaluată împreună cu transportul și operațiunile portuare.

Mâini care țin un tubercul de cartof dulce rupt, cu pulpă portocalie și urme de sol.

Cercetătorii de la Dăbuleni testează un nou soi de cartof dulce rezistent la secetă – poate fi recoltat cu 50 de zile mai devreme decât soiurile cultivate în prezent

La Dăbuleni este testat un nou cartof dulce cu coajă roz și miez galben. Selecția poate produce rădăcini de aproximativ 500 de grame în 50–60 de zile de la plantare și prezintă toleranță la secetă în câmpul experimental, potrivit reportajului realizat de Știrile ProTV. Cercetătorii continuă evaluarea înainte de omologare, iar avantajul urmărit este scurtarea perioadei de vegetație în condițiile solurilor nisipoase din sudul Olteniei. Pentru fermieri, dezvoltarea mai rapidă poate oferi mai multă flexibilitate la recoltare. Totuși, atingerea unei anumite greutăți de către rădăcini trebuie separată de momentul în care cultura poate fi recoltată. Recoltarea poate începe la circa 100 de zile Într-un reportaj realizat de Euronews România, cercetătorul Gheorghe Coteț explică faptul că noua selecție poate fi recoltată începând de la aproximativ 100 de zile. Pentru majoritatea soiurilor cultivate la stațiune, acesta indică o perioadă de circa 150 de zile, de la începutul lunii mai până la începutul lunii octombrie. Diferența de aproximativ 50 de zile ar putea permite recoltarea mai devreme și ar reduce timpul în care cultura rămâne expusă condițiilor meteorologice de la sfârșitul sezonului. Acesta este avantajul practic care trebuie urmărit în testele următoare, alături de producție, uniformitatea rădăcinilor și calitatea comercială. Directorul stațiunii, Ștefan Nanu, precizează că selecția este studiată de câțiva ani. Dacă rezultatele sezonului sunt favorabile, va fi trimisă la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, în vederea omologării. Stațiunea are deja două soiuri de cartof dulce omologate. Toleranța la secetă trebuie evaluată împreună cu producția Solurile din câmpul de cercetare au un conținut de humus de aproximativ 0,5–0,7%, iar cercetătorii indică posibilitatea obținerii a două–trei kilograme de cartof dulce pe cuib. În același reportaj ProTV, directorul stațiunii arată însă că perioada foarte secetoasă instalată după vară influențează maturarea culturii. Pentru o exploatație comercială, toleranța observată în câmpul experimental trebuie pusă în legătură cu producția vandabilă și costurile necesare pentru obținerea acesteia. Evaluarea economică are nevoie de rezultate pe mai multe sezoane și de informații despre consumul de apă, materialul săditor și lucrările de întreținere. Un reper există deja în fișa oficială a soiului KSC 1: stațiunea indică o capacitate biologică de producție de 30,1 t/ha pentru acest soi semitardiv, recomandat pe soluri nisipoase. Valoarea aparține KSC 1 și nu trebuie atribuită noii selecții aflate în testare. Prețul este de 8 lei/kg, iar valorificarea începe înainte de recoltare Stațiunea Dăbuleni confirmă pe site vânzarea cartofului dulce la 8 lei/kg, TVA inclus. Informații despre cumpărare pot fi obținute la telefonul 0251 334 402. Anunțul privește cartoful dulce comercializat de unitate, fără să identifice noua selecție drept produsul oferit. Prețul de vânzare directă al stațiunii este un reper pentru cumpărători. Pentru calculul rentabilității unei ferme trebuie folosit prețul negociat pentru cantitățile și calitatea livrate, din care se scad cheltuielile de producție, recoltare, sortare, ambalare și transport. AGRONET a analizat deja rolul depozitării și al vânzării organizate în dezvoltarea culturii de cartof dulce. Experiența locală a cultivatorilor de pepeni din zona Dăbuleni arată cât de mult contează accesul la cumpărători atunci când producția crește. Pentru extinderea cartofului dulce, testarea soiului și pregătirea comercializării trebuie să avanseze împreună.

Mai mulți bivoli stau culcați într-o baltă noroioasă, pe o pășune cu iarbă.

Tehnologie românească pentru compostarea dejecțiilor animaliere, introdusă la stațiunea Șercaia – sistemul folosește o membrană semipermeabilă și aerare forțată

Stațiunea Șercaia a început compostarea dejecțiilor animaliere și a resturilor vegetale pe 7 octombrie, potrivit comunicatului stațiunii transmis de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – ASAS. Sistemul folosește o membrană semipermeabilă și aerare forțată, iar tehnologia și echipamentele au fost puse gratuit la dispoziția unității de cercetare din județul Brașov de compania Inoveco. Obiectivul este valorificarea materiei organice din fermă și reducerea unei părți din necesarul de îngrășăminte cumpărate. Cum funcționează compostarea sub membrană Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor Șercaia prezintă sistemul drept o tehnologie de concepție românească. Materialul este acoperit cu o prelată cu membrană semipermeabilă, iar aerarea forțată pozitivă introduce aer în masa supusă compostării. Procesul urmărește descompunerea biologică controlată a dejecțiilor și a resturilor vegetale. Pentru funcționarea unei asemenea instalații, acoperirea materialului trebuie însoțită de controlul procesului. Decizia Comisiei Europene privind cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea deșeurilor enumeră, la BAT 36, monitorizarea temperaturii, umidității, aerării și caracteristicilor amestecului, inclusiv raportul dintre carbon și azot, dimensiunea particulelor și porozitatea grămezii. Același document include, la BAT 37, acoperirea grămezilor de compostare activă cu membrane semipermeabile pentru reducerea emisiilor difuze de praf, mirosuri și bioaerosoli. Referința europeană privește tehnica de tratare; ea nu stabilește compoziția sau valoarea fertilizantă a compostului produs la Șercaia. Acestea trebuie determinate prin analize. Cât îngrășământ mineral poate fi înlocuit depinde de analize Stațiunea urmărește utilizarea compostului atât ca sursă de nutrienți, cât și ca amendament pentru îmbunătățirea solului. Sunt avute în vedere inclusiv sistemele cu lucrări reduse și semănatul fără mobilizarea convențională a solului. Anunțul prezintă însă obiectivele proiectului, fără să publice rezultate privind economiile realizate, sporurile de producție sau compoziția primelor loturi. Pentru fermieri, diferența dintre azotul total și azotul disponibil culturii este decisivă. Penn State Extension explică faptul că formele minerale de azot pot fi utilizate de plante, în timp ce azotul organic trebuie eliberat prin mineralizare. Viteza procesului depinde de compost, condițiile solului și climă. Prin urmare, cantitatea totală de azot identificată în laborator nu poate fi scăzută integral din fertilizarea minerală a primului sezon. Analiza trebuie corelată cu necesarul parcelei și cu aportul de fosfor și potasiu. Aplicarea unei cantități mari de compost numai pentru acoperirea necesarului de azot poate aduce alți nutrienți peste necesarul culturii. Ghidul AGRONET.ro pentru fertilizarea porumbului explică includerea surselor organice în planul de fertilizare și corelarea aplicării cu mineralizarea azotului. Echipamentele gratuite nu elimină costurile de exploatare Punerea gratuită la dispoziție a instalației reduce cheltuiala inițială pentru stațiune. Pentru evaluarea unei investiții similare într-o fermă comercială, calculul trebuie să urmărească întregul traseu, de la colectarea materiilor prime până la aplicarea compostului. Element de evaluatRelevanță pentru fermăCantitatea tratată și compostul obținutStabilește capacitatea necesară și volumul utilizabilEnergia, manopera și întreținereaDetermină costul de procesareAnalizele compostuluiPermit calcularea aportului de nutriențiÎncărcarea, transportul și împrăștiereaCompletează costul până la aplicarea pe parcelăÎngrășămintele cumpărate care pot fi înlocuiteArată economia posibilă în planul de fertilizare Anunțul nu precizează capacitatea instalației, durata unui ciclu complet sau costul pe tona de compost. Fără aceste date, beneficiul economic rămâne un obiectiv de evaluat după obținerea și utilizarea produsului. Nutrienții recuperați trebuie gestionați și după compostare Valorificarea dejecțiilor continuă în câmp, unde doza și momentul aplicării influențează utilizarea nutrienților. Universitatea din Minnesota recomandă analize de laborator pentru planificarea fertilizării organice, deoarece compoziția dejecțiilor variază în funcție de animale, hrană, așternut și depozitare. Analiza AGRONET.ro despre fertilizarea organică și riscul de poluare prezintă legătura dintre cantitate, condițiile terenului, depozitare și pierderile de nutrienți. Pentru proiectul de la Șercaia, următoarele informații utile fermierilor sunt analizele compostului, costul complet de utilizare și rezultatele pe parcelele fertilizate. Acestea vor permite aprecierea contribuției instalației la reducerea cheltuielilor și la gestionarea resurselor din fermă.

Un bărbat cu mănuși administrează o injecție unei oi într-un țarc, lângă recipiente medicale și documente, cu bovine pe pășune în fundal.

Vaccinarea anuală împotriva antraxului întârzie – Riscurile pentru efective și obligațiile crescătorilor

Șase județe nu aveau vaccin împotriva antraxului la momentul declarațiilor lui Viorel Andronie, președintele Colegiului Medicilor Veterinari, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Potrivit informațiilor publicate de AGRO TV pe 9 octombrie, în alte 24 de județe imunizarea era încă în desfășurare, după aprovizionarea întârziată. Problema privește prevenirea unei boli care poate provoca moartea rapidă a animalelor și se poate transmite oamenilor. În 30 de județe, campania nu era încheiată Situația prezentată de Andronie arată diferențe mari între județe: Stadiul vaccinării, potrivit declarațiilorNumăr de județeCampanie începută primăvara și finalizată11Campanie începută mai târziu, încă în desfășurare24Vaccin indisponibil pentru începerea imunizării6 Prin însumare, în 30 de județe campania nu era încheiată. Aceste cifre descriu stadiul administrativ al vaccinării, fără să indice numărul animalelor nevaccinate sau proporția efectivelor protejate. Județele cu vaccinarea în desfășurare au o situație diferită de cele în care lipsa dozelor împiedică începerea acțiunii. Andronie a indicat lipsa bugetului, indisponibilitatea vaccinului și organizarea achizițiilor printre explicațiile posibile. El a insistat asupra planificării comenzilor, deoarece producătorii au nevoie de timp pentru fabricarea și livrarea cantităților solicitate. Declarațiile nu stabilesc însă cauza exactă a blocajului în fiecare județ. Ce prevede programul oficial pentru vaccinarea anuală Normele metodologice ANSVSA din 24 martie 2026, aprobate prin Ordinul nr. 358/2026, prevăd vaccinarea anticărbunoasă obligatorie a animalelor receptive o dată pe an, în intervalul de 12 luni de la ultima vaccinare, cu respectarea recomandărilor producătorului privind vârsta și starea fiziologică. Pentru animalele care ies la pășunat, vaccinarea trebuie efectuată primăvara, înaintea scoaterii la pășune. Normele prevăd și vaccinări lunare de completare pentru animalele care nu aveau vârsta necesară sau nu au putut fi vaccinate la momentul campaniei. Pentru evaluarea întârzierilor contează, așadar, atât livrarea dozelor, cât și data ultimei vaccinări a fiecărui animal. Sosirea vaccinului în județ nu înseamnă automat imunizarea tuturor efectivelor. Vaccinul este suportat de stat, manopera de proprietar Aceleași norme fac o distincție financiară relevantă pentru crescători: contravaloarea vaccinului contra antraxului se suportă din bugetul ANSVSA, în timp ce manopera vaccinării este în sarcina proprietarilor animalelor. Lipsa dozelor și costul administrării sunt, prin urmare, probleme distincte. Regula de finanțare nu dovedește că plata manoperei a provocat întârzierile semnalate, dar trebuie cunoscută atunci când fermierii își programează vaccinarea efectivelor. De ce riscul persistă chiar fără cazuri recente Antraxul este provocat de bacteria Bacillus anthracis. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor explică faptul că sporii pot supraviețui în mediu timp de decenii. Animalele se pot infecta prin ingerarea sporilor din sol sau furaje, iar boala poate reapărea la mult timp după un focar. La rumegătoare, evoluția poate fi atât de rapidă încât animalul este găsit mort fără semne de boală observate anterior. Absența cazurilor recente nu elimină astfel necesitatea prevenției. O moarte subită nu confirmă singură antraxul, dar necesită evaluare veterinară. Ce trebuie făcut când apare o suspiciune Norma sanitară veterinară privind prevenirea și controlul antraxului stabilește măsuri pentru proprietari și persoanele care lucrează cu animalele: anunțarea urgentă a medicului veterinar, fără depășirea termenului de 24 de ore pentru îmbolnăviri sau mortalități suspecte;izolarea animalelor bolnave;păstrarea cadavrelor pe loc și împiedicarea contactului cu alte animale;interzicerea deschiderii și jupuirii cadavrelor;interzicerea sacrificării animalelor cu simptome și a consumului produselor provenite de la acestea;oprirea mișcărilor de animale în și din exploatație. Aceeași normă prevede, pentru animalele vaccinate în cadrul completărilor, scoaterea la pășune după instalarea imunității, respectiv la 21 de zile de la vaccinare. Recuperarea întârzierii presupune astfel și respectarea perioadei necesare protecției, nu doar administrarea dozei.

Canal mărginit de stuf, o barcă la mal și câmpuri întinse sub cer parțial noros.
Mediu

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea deveni teren agricol – Decizia finală rămâne la MADR

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea fi introduse în circuitul agricol, după avizul acordat de Consiliul Județean Tulcea pentru o parte din amenajarea piscicolă Ceamurlia I, potrivit G4Media. Terenul se află în comuna Crișan, în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar aprobarea finală revine direcției de specialitate din Ministerul Agriculturii. Votul a avut loc pe 30 septembrie 2026 și s-a încheiat cu 25 de voturi pentru, două abțineri și o neparticipare, relatează Radio România Constanța. Avizul județean permite continuarea procedurii pentru schimbarea folosinței terenului. Pedromar Trust solicită schimbarea folosinței unei părți din concesiune Solicitarea aparține societății Pedromar Trust SRL, care deține din 2011 o concesiune pentru aproximativ 250 de hectare din amenajarea piscicolă aflată în proprietatea publică a comunei Crișan. Cererea privește numai o parte din această suprafață. Mai exact, documentația vizează 178,7422 hectare, potrivit Ziarului Delta. Consiliul Local Crișan și-a exprimat acordul în august, înaintea etapei de avizare județeană. În ședința Consiliului Județean, consilierul PNL Ciprian Safca a cerut identificarea amplasamentului, observând că proiectul nu includea o hartă. După enumerarea parcelelor, terenul a fost localizat în Ceamurlia I, între Dunărea Veche și brațul Sulina, dinspre Crișan. Dosarul ajunge la Ministerul Agriculturii Pentru terenurile ocupate cu amenajări piscicole în perimetrul rezervațiilor, procedura aprobată prin Ordinul MADR nr. 386/2017 atribuie aprobarea direcției de specialitate din minister. Documentația trebuie să cuprindă, între altele, hotărârea consiliului județean, acordul administratorului rezervației, studiul pedologic și agrochimic și procesul-verbal privind situația din teren. Studiul stabilește categoria de folosință și clasa de calitate înscrise în decizia de aprobare. Schimbarea are și o consecință contractuală: pentru amenajările piscicole concesionate, procedura prevede actualizarea contractului privind folosința terenului, clasa de calitate și redevența, pe baza aprobării și a evaluărilor prevăzute de lege. Carasuhat, cazul invocat în dezbaterea despre protejarea zonelor umede Consilierul AUR Sorin Zaharcu și-a motivat abținerea prin necesitatea protejării zonelor umede și a invocat situația Carasuhat, de lângă Mahmudia. Acolo, 924 de hectare au fost reconectate la Dunăre printr-un proiect european desfășurat între 2012 și 2016. În 2023, cedarea unui dig a permis inundarea unor terenuri agricole învecinate. Concesionarii au cerut refacerea digului pentru reluarea cultivării. Potrivit WWF România, Curtea de Apel Constanța a menținut definitiv, în noiembrie 2025, obligația de refacere a digului. Organizația avertizează că lucrările riscă să afecteze și zona umedă restaurată și solicită o soluție legală pentru păstrarea acesteia, împreună cu soluționarea echitabilă a situației concesionarilor. Avertismentul WWF privește Carasuhat, un amplasament distinct de Ceamurlia I. Valoarea terenurilor umede depinde și de rolul lor în gestionarea apei. AGRONET.ro a prezentat studiul privind folosirea unor terenuri arabile marginale din Ungaria pentru retenția apei, cu scopul refacerii rezervelor subterane. În Delta Dunării, efectele debitului redus asupra circulației apei prin canale și lacuri au fost explicate într-un material publicat în august. Pentru Ceamurlia I, decizia care poate permite folosirea celor aproape 179 de hectare în agricultură rămâne condiționată de verificarea dosarului și de aprobarea Ministerului Agriculturii.

Lucrători culeg struguri negri într-o vie aflată pe un versant, cu dealuri și o așezare rurală în fundal.

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș – Recoltare pe aproximativ 40 de hectare

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș, pe aproximativ 40 de hectare, după ce temperaturile ridicate din vară au grăbit coacerea, potrivit Agrobiznes, care citează declarațiile vicepreședintelui Asociației Fermierilor Maramureș, Florian Vlad, pentru AGERPRES. Majoritatea plantațiilor se află în zonele de deal ale județului. În mod obișnuit, recoltarea începea în prima decadă a lunii octombrie. Anul acesta, fermierii au intrat mai devreme în vii și folosesc zilele însorite pentru a avansa cu strângerea recoltei. Căldura a schimbat calendarul culesului Florian Vlad pune devansarea recoltării pe seama căldurii excesive din timpul verii. Schimbarea calendarului obligă producătorii să pregătească mai devreme culesul și prelucrarea strugurilor. Situații asemănătoare au fost semnalate și în alte regiuni viticole europene. AGRONET.ro a prezentat estimările privind recoltarea timpurie din Rioja, pe fondul caniculei și secetei. Condițiile diferă între regiuni, iar calendarul fiecărei plantații depinde de soi și de evoluția vremii. Soiurile pentru vin predomină, dar crește interesul pentru strugurii de masă Cele mai multe plantații din Maramureș sunt destinate producerii vinului. Suprafețele cu struguri de masă sunt mai mici, însă reprezentantul fermierilor spune că cererea locală pentru consumul în stare proaspătă este în creștere. Unii cultivatori au început să introducă soiuri pentru masă și să vândă o parte din producție direct consumatorilor. Fermierii aleg material săditor din pepinierele românești, atât soiuri autohtone, cât și varietăți provenite din Franța, Italia, Austria, Germania și Spania. Diversitatea soiurilor disponibile a fost prezentată și de AGRONET.ro în articolul despre expoziția de struguri organizată de USAMV Cluj-Napoca, unde lista anunțată cuprindea peste 20 de varietăți, inclusiv soiuri fără semințe și creații românești. Plantațiile se extind și în zonele de șes Potrivit lui Florian Vlad, din toamna anului 2025 au început să apară plantații și în zonele de șes ale Maramureșului, pe terenuri pregătite în prealabil. Noile suprafețe sunt înființate mai ales de mici fermieri aflați la început de activitate și de persoane care s-au mutat de la oraș la sat. Reprezentantul asociației apreciază că extinderea ar putea continua și în această toamnă, pe fondul interesului pentru viticultură. Mustul merge spre piața din Baia Mare Valorificarea recoltei se va concentra în principal pe piața locală din Baia Mare. Producătorii urmează să comercializeze must atât în municipiu, cât și la târgul săptămânal organizat de Asociația Producătorilor Tradiționali și Ecologici, în zilele de vineri și sâmbătă. Vinul obținut din recolta acestui an este așteptat pe piață începând din decembrie, potrivit informațiilor prezentate de reprezentantul fermierilor.

Patru adolescenți stau lângă un robot agricol montat pe un strat de grădină din lemn, în aer liber.

Elevii din Galați au programat un robot agricol care însămânțează, udă și identifică buruienile

Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.

Mai multe ciori se hrănesc pe un teren cu cartofi, lângă un lan de porumb, iar un urs se află la marginea unei păduri.

Ciorile lovesc culturile din Covasna – Fermierii reclamă pierderi de până la 50% din producție

Ciorile pot distruge până la jumătate din recoltă în unele ferme din Covasna, unde agricultorii reclamă simultan pagube produse culturilor de păsări și de urși. Stolurile afectează cartoful, porumbul și floarea-soarelui, iar metodele folosite pentru alungarea păsărilor au eficiență redusă, potrivit informațiilor publicate de G4Food, pe baza declarațiilor conducerii Direcției Agricole Covasna. Directorul instituției, Kozma Bela, afirmă că stolurile pot provoca pierderi importante pe suprafețe extinse. La cartof, păsările scot tuberculii din pământ fără să îi consume neapărat, iar la porumb și floarea-soarelui gradul de afectare poate ajunge până la aproximativ 50% din producție. Aproape 500 de constatări de pagube într-un singur an Dimensiunea problemei nu este redusă la câteva exploatații. În 2025 au fost întocmite în județul Covasna 492 de procese-verbale pentru pagube provocate de animale sălbatice și păsări, potrivit datelor prezentate de Direcția Agricolă. Pentru ferme, pierderea nu înseamnă doar recolta distrusă. La culturile atacate înainte de recoltare, cea mai mare parte a costurilor cu sămânța, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și combustibilul a fost deja suportată. Problema ciorilor a fost raportată în 2026 și în alte zone agricole. AGRONET.ro a documentat situații în care pierderile la floarea-soarelui s-au apropiat de 90% pe unele parcele. Într-o exploatație de 320 de hectare din județul Iași, aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare în proporție de 20–30%. Fermierii din astfel de exploatații au folosit tunuri acustice, petarde și personal trimis în câmp, însă stolurile se pot deplasa între parcele și reveni după perioade scurte. Urșii rămân principala problemă în Covasna Presiunea păsărilor se adaugă pagubelor provocate de ursul brun. Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, estimează că efectivul din județ a crescut de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la circa 2.400 în 2026. În același timp, frecvența incidentelor raportate a crescut. Dacă în 2015 erau înregistrate 58 de situații de pagube în întregul județ, autoritățile locale indică în prezent, în medie, cel puțin un caz de pagubă provocată de urs în fiecare zi. La nivel național, evaluarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a estimat populația de urs brun la 10.419–12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%. Studiul s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. Presiunea exercitată de fauna sălbatică asupra exploatațiilor agricole a determinat și Ministerul Agriculturii să solicite reguli europene mai flexibile pentru gestionarea urșilor, ciorilor și cormoranilor. MADR a cerut simplificarea și accelerarea derogărilor atunci când populațiile unor specii produc pagube importante agriculturii, zootehniei sau acvaculturii. Legea privind urșii a trecut din nou de Parlament În paralel, Parlamentul a reexaminat în septembrie legea care modifică regulile privind intervenția asupra populației de urs brun. Camera Deputaților a adoptat din nou proiectul PL-x 218/2026 la 16 septembrie, după cererea de reexaminare formulată anterior de președintele României. Forma reexaminată menține pentru 2026 un nivel național de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași valori fiind prevăzute și pentru 2027. AGRONET.ro a prezentat anterior mecanismul și efectele posibile asupra fermelor din zonele cu atacuri repetate. La 23 septembrie, fișa oficială a Camerei Deputaților indica proiectul în etapa procedurală de după votul final, înaintea finalizării traseului către promulgare. Prin urmare, nivelurile prevăzute de proiect trebuie separate de măsurile deja aplicabile în teren. Pentru ferme, două tipuri diferite de risc Situația din Covasna arată că pagubele produse faunei sălbatice pot afecta aceeași exploatație în moduri foarte diferite. Urșii produc în special pierderi în ferme zootehnice, stupine, gospodării și culturi aflate în zonele frecventate de animale, în timp ce stolurile de ciori pot diminua direct producția vegetală pe suprafețe mari. În cazul păsărilor, problema poate deveni deosebit de costisitoare deoarece atacul se poate repeta zilnic și poate afecta simultan mai multe parcele. Existența unor cote de recoltare nu a eliminat până acum dificultatea semnalată de agricultorii din Covasna, care reclamă efective mari și eficiență redusă a mijloacelor obișnuite de îndepărtare. Cele 492 de procese-verbale întocmite într-un singur an indică o presiune constantă asupra exploatațiilor din județ. Pentru fermieri, miza practică rămâne reducerea efectivă a pagubelor în zonele afectate și existența unor proceduri suficient de rapide pentru constatarea pierderilor și intervenție.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.174,9 RON/tonă+0,09%Ultima observație: 29 sept., 14:30
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.