Alambic de cupru, sticle și pahare lângă prune și mere pe o masă rustică într-o gospodărie.

Senatul elimină scutirea pentru 200 de litri de țuică produsă în gospodării – Ce regulă rămâne pentru consumul propriu

Senatul a eliminat scutirea de accize pentru 200 de litri de băuturi produse în gospodării, după reexaminarea legii cerută de președintele Nicușor Dan, relatează Newsweek România. Modificarea nu înseamnă însă că orice cantitate de țuică sau rachiu produsă pentru consum propriu va fi automat accizată: legislația în vigoare prevede deja, în anumite condiții, scutirea pentru până la 50 de litri anual de alcool din fructe. Senatul a votat noua formă a proiectului la 2 septembrie 2026, în cadrul reexaminării Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025. Prevederea eliminată fusese introdusă anterior de Camera Deputaților și permitea scutirea de accize pentru până la 200 de litri anual de băuturi alcoolice tradiționale produse într-o gospodărie înscrisă în Registrul agricol, dacă băuturile erau destinate consumului propriu și nu erau vândute.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe câmp uscat, în condiții de vânt și soare

Meteo agricol România 5 septembrie 2026, ora 12: vânt puternic în Crișana și Banat, atenție la lucrările sensibile după prânz

După-amiază cu vânt și disconfort termic La 5 septembrie 2026, ora 12:00, vântul rămâne principalul factor de decizie pentru fermele din Crișana și Banat, unde se adaugă disconfortul termic. În majoritatea regiunilor, ploaia estimată pentru fereastra de lucru este redusă sau absentă, astfel că recoltarea de toamnă, transportul și unele lucrări pe teren pot continua după verificarea locală. Lucrările sensibile la vânt, în special tratamentele, cer amânare sau multă prudență. Orientare rapidă pentru fermier Crișana și Banat: evitați lucrările sensibile la vânt după prânz; transportul rămâne posibil cu atenție.Maramureș: aversa ușoară și rafalele cer verificarea accesului în parcelă înainte de intrarea utilajelor.Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov: vreme în general uscată pentru lucrări și transport, dar cu limitarea efortului în orele calde.În toate regiunile: nu planificați tratamente dacă vântul este activ sau dacă nu există o fereastră stabilă, fără ploaie apropiată. Situația regională până spre seară Banat: vânt și căldură pentru lucrările de după-amiază În Banat, intervalul de lucru rămâne însorit, dar vântul și disconfortul termic limitează operațiunile sensibile. Recoltarea de toamnă și transportul pot fi organizate cu atenție, după controlul încărcăturilor și al condițiilor din parcelă. Pentru pregătirea terenului, evitați deciziile grăbite pe suprafețe expuse; tratamentele nu au un interval clar favorabil. IndicatorDate pentru BanatTemperatură29,5–33°C în fereastra de lucru; minim la 17:00, maxim la 14:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m² în fereastra de lucru.Probabilitate maximă37%.Vânt și rafaleVânt de 11,5 km/h, cu rafale de 14,5 km/h.Umiditate29,5%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru caniculă și disconfort termic; vânt puternic de urmărit.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăTransport cu atenție; verificați parcela pentru lucrări în câmp și amânați tratamentele. Crișana: rafale active, fără fereastră pentru tratamente Crișana este una dintre zonele care cer cea mai multă prudență după prânz. Vântul este mai susținut decât în Banat, iar căldura accentuează expunerea oamenilor și a culturilor. Cantitatea estimată de ploaie este nesemnificativă pentru acces, dar nu compensează riscul legat de vânt. Prioritatea este organizarea recoltării și a transportului în condiții de siguranță, nu aplicarea tratamentelor. IndicatorDate pentru CrișanaTemperatură28–34°C în fereastra de lucru; minim la 17:00, maxim la 15:00.Precipitații estimate0,04 mm, echivalent 0,04 l/m².Probabilitate maximă23%.Vânt și rafaleVânt de 21 km/h, cu rafale de 26,5 km/h.Umiditate29,5%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru caniculă și disconfort termic; vânt puternic de urmărit.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăTransport cu atenție și verificarea parcelei; amânați tratamentele. Maramureș: aversă ușoară și acces de verificat În Maramureș, aversa ușoară, probabilitatea mai ridicată de precipitații și rafalele schimbă condițiile de lucru față de restul țării. Pentru recoltare, transport sau pregătirea terenului, verificați local umezeala solului și accesul utilajelor înainte de pornire. Ploaia estimată este redusă, însă combinarea ei cu vântul justifică amânarea tratamentelor. IndicatorDate pentru MaramureșTemperatură19,5–26,5°C în fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații estimate0,81 mm, echivalent 0,81 l/m².Probabilitate maximă51%.Vânt și rafaleVânt de 15,5 km/h, cu rafale de 29 km/h.Umiditate44%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben: vânt puternic de urmărit.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la operațiunile sensibile.Decizie practicăVerificați accesul pe sol și condițiile din parcelă; tratamentele se amână. Transilvania: uscat local, dar cu vânt de urmărit În Transilvania, ploaia estimată este foarte redusă, ceea ce permite planificarea lucrărilor de toamnă și a transportului. Totuși, vântul și disconfortul termic semnalate cer prudență pentru intervențiile cu cerințe stricte de calm atmosferic. Pentru suprafețele destinate culturilor de toamnă, decizia de intrare rămâne condiționată de starea efectivă a solului. IndicatorDate pentru TransilvaniaTemperatură27,6–31,3°C în fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații estimate0,02 mm, echivalent 0,02 l/m².Probabilitate maximă31%.Vânt și rafaleVânt de 12,3 km/h, cu rafale de 19,2 km/h.Umiditate32%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru vânt puternic de urmărit și disconfort termic.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânz.Decizie practicăTransport cu atenție și lucrări în câmp după verificare; amânați tratamentele. Moldova: temperaturi ridicate și vânt pentru monitorizare În Moldova, temperaturile rămân ridicate în intervalul de lucru, iar vântul poate afecta uniformitatea operațiunilor sensibile. Precipitațiile estimate sunt reduse, astfel că recoltarea porumbului, florii-soarelui, soiei sau sfeclei, acolo unde este în fereastră locală, poate continua prudent. Pentru transport, urmăriți stabilitatea încărcăturilor și condițiile de acces. IndicatorDate pentru MoldovaTemperatură27,1–32,9°C în fereastra de lucru; minim la 18:00, maxim la 13:00.Precipitații estimate0,20 mm, echivalent 0,20 l/m².Probabilitate maximă32%.Vânt și rafaleVânt de 16,3 km/h, cu rafale de 24,4 km/h.Umiditate30,3%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru vânt puternic de urmărit și disconfort termic.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăTransport cu atenție, lucrări în câmp după verificarea parcelei; tratamentele se amână. Dobrogea: fereastră uscată, cu presiune termică Dobrogea are cea mai stabilă fereastră uscată din acest buletin, cu probabilitate foarte mică de precipitații. Recoltarea și transportul pot continua, iar accesul nu este limitat de ploaie în intervalul analizat. Factorul care trebuie gestionat este disconfortul termic; organizați activitatea astfel încât lucrările fizic solicitante să nu fie concentrate în partea cea mai caldă a după-amiezii. IndicatorDate pentru DobrogeaTemperatură29–31°C în fereastra de lucru; minim la 13:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m².Probabilitate maximă5%.Vânt și rafaleVânt de 16 km/h, cu rafale de 17,5 km/h.Umiditate35,5%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; prudență la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăLucrările în câmp și transportul sunt favorabile; tratamentele doar cu prudență. Muntenia: teren uscat, cu limitarea efortului la căldură În Muntenia, vremea se menține aproape uscată în fereastra de lucru, favorabilă pentru transport și operațiuni în câmp. Temperaturile ridicate și semnalul de vânt cer însă atenție la ritmul de lucru, mai ales la recoltare, manipulare și activități în spații expuse. Irigarea se decide numai după verificarea umidității solului. IndicatorDate pentru MunteniaTemperatură28,7–32,7°C în fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații estimate0,04 mm, echivalent 0,04 l/m².Probabilitate maximă9%.Vânt și rafaleVânt de 11,3 km/h, cu rafale de 17,3 km/h.Umiditate28,3%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru caniculă și disconfort termic; vânt puternic de urmărit.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânz.Decizie practicăIntrați în câmp după verificare și continuați transportul; tratamente doar în intervale scurte. Oltenia: condiții uscate pentru organizarea lucrărilor Oltenia are condiții uscate pentru lucrările de după-amiază, cu vânt mai redus la momentul actual decât în vest. Recoltarea, transportul și pregătirea terenului pot fi planificate favorabil, cu verificarea locală a parcelelor. Temperaturile ridicate rămân elementul care poate afecta confortul echipelor și ritmul lucrului. IndicatorDate pentru OlteniaTemperatură29–33,4°C în fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 16:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m².Probabilitate maximă4%.Vânt și rafaleVânt de 6,6 km/h, cu rafale de 13,4 km/h.Umiditate30,6%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru caniculă și disconfort termic; vânt puternic de urmărit.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; urmăriți lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăLucrările în câmp și transportul sunt favorabile; urmăriți solul pentru irigare. București-Ilfov: fără ploaie, cu stres termic după prânz În București-Ilfov, lipsa ploii susține transportul și lucrările de câmp, însă maxima de temperatură din fereastra analizată ridică problema disconfortului termic. Pentru fermele cu legumicultură sau activitate logistică, urmăriți condițiile din spațiile protejate, accesul la apă și programarea echipelor. Lucrările sensibile pot fi lăsate pentru un interval mai potrivit. IndicatorDate pentru București-IlfovTemperatură31–34°C în fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 16:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m².Probabilitate maximă1%.Vânt și rafaleVânt de 12 km/h, cu rafale de 16 km/h.Umiditate27%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție la lucrările sensibile după prânz.Decizie practicăTransportul și lucrările în câmp pot continua; urmăriți solul pentru irigare. Zona montană: diferențe locale și prudență la vânt În zona montană, media regională indică o după-amiază predominant însorită, cu precipitații reduse, dar condițiile pot diferi de la o parcelă la alta. Vântul și relieful cer verificarea accesului, mai ales pentru transportul producției sau furajelor. În livezi și vie, intervențiile sensibile trebuie condiționate de calmul real al atmosferei la nivel local. IndicatorDate pentru zona montanăTemperatură26,2–30,6°C în fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 16:00.Precipitații estimate0,15 mm, echivalent 0,15 l/m².Probabilitate maximă24%.Vânt și rafaleVânt de 10 km/h, cu rafale de 17,1 km/h.Umiditate35,3%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă.AvertizăriNivel galben pentru caniculă și disconfort termic; vânt puternic de urmărit.Fereastră de lucruDupă-amiaza de lucru, până spre seară; atenție după prânz.Decizie practicăTransportul și lucrările în câmp sunt posibile după verificare; amânați tratamentele. Lucrări care merită prioritizate Recoltare de toamnă și transport: favorabile în zonele uscate, cu atenție sporită la vânt în vest și la temperaturile ridicate în sud și est.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă: verificați umiditatea și portanța solului înainte de intrarea utilajelor; în Maramureș, controlați accesul după aversa ușoară.Vie și livezi: planificați recoltarea sau lucrările după recoltare în ferestre uscate; evitați operațiunile sensibile la vânt.Zootehnie: în regiunile calde, urmăriți confortul termic, apa și adăposturile; în zonele cu vânt, limitați expunerea inutilă a animalelor și a furajelor. Avertizări și fenomene de urmărit Semnalele de nivel galben vizează disconfortul termic în Banat, Crișana, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și zona montană. Vântul puternic rămâne de urmărit în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia și zona montană. Pentru fiecare fermă, decizia finală trebuie confirmată prin observarea locală a rafalelor, a stării solului și a accesului. Ce contează până la buletinul de seară Până la buletinul de seară, urmăriți dacă rafalele se mențin în vest și nord, dacă aversa din Maramureș modifică accesul pe sole și cum evoluează stresul termic în sud, est și Dobrogea. Pentru lucrările care pot continua spre seară, păstrați prioritatea pentru recoltare, transport și verificări de teren, nu pentru operațiuni dependente de vânt slab și frunză uscată.

Taur matur pentru reproducție într-un țarc separat, curat, într-o fermă de bovine din Europa de Est, cu gard solid și alte bovine aflate la distanță în fundal.
Zootehnie

Un taur nou poate introduce mai mult decât genetică în fermă: ce verifici înainte de montă

Un taur nou poate ridica nivelul genetic al fermei, dar poate aduce și riscuri sanitare care se văd abia după ce a intrat la vaci. Izolarea, istoricul de sănătate și verificările stabilite din timp cu medicul veterinar protejează atât animalul nou, cât și efectivul existent. Un taur cumpărat sau împrumutat pentru montă naturală poate introduce în efectiv riscuri care nu se văd la descărcare. Un animal care mănâncă bine și arată în formă poate totuși să fi avut contacte sau expuneri relevante pentru sănătatea lotului. De aceea, intrarea lui în fermă trebuie pregătită ca o etapă de biosecuritate, nu tratată ca simplu transport. De ce montă naturală cere atenție în plus La monta naturală, taurul are contact repetat cu vacile și poate circula între loturi. Dacă este un taur matur, folosit anterior la reproducție, sau vine dintr-o fermă cu istoric sanitar incomplet, riscul nu se apreciază după aspectul exterior. În plus, taurii împrumutați se întorc uneori în fermă după ce au avut contact cu bovine din alt efectiv; fiecare reintrare trebuie tratată ca o nouă introducere. Biosecuritatea nu înseamnă că animalul este presupus bolnav. Înseamnă să limitezi contactele până când informațiile, observațiile și verificările stabilite împreună cu medicul veterinar permit o decizie mai sigură. Ce verifici înainte să plece taurul spre fermă Cere date despre ferma de origine, efectivul din care provine și eventualele contacte recente cu alte bovine.Solicită istoricul disponibil de sănătate: probleme apărute în fermă, rezultate ale verificărilor deja făcute, intervenții consemnate și date despre montările anterioare.Clarifică dacă taurul a fost folosit la montă naturală, dacă a fost împrumutat sau dacă a participat la târguri, loturi comune ori pășunat comun.Verifică identificarea animalului și păstrează datele de transport, data sosirii și persoana sau ferma de la care a venit.Stabilește cu medicul veterinar ce evaluări sunt potrivite pentru vârsta taurului, originea lui, istoricul de reproducție și riscurile cunoscute în zonă. Un istoric sanitar bun nu înlocuiește izolarea, dar ajută la alegerea verificărilor relevante. Cumpărarea direct de la crescător, cu informații clare despre efectivul de origine, reduce necunoscutele față de un animal trecut prin mai multe loturi. Izolarea: intervalul care nu trebuie lăsat pe ultima sută de metri Planifică sosirea taurului cu suficient timp înainte de montă. Ghidurile de biosecuritate pentru bovine recomandă separarea animalelor introduse și observație zilnică; o perioadă de cel puțin patru săptămâni oferă timp pentru apariția unor probleme acute și pentru finalizarea verificărilor necesare înainte de amestecarea cu efectivul. Descarcă taurul direct într-un țarc de izolare, fără trecere prin zonele în care stă efectivul.Evită contactul prin gard, nas la nas, precum și folosirea acelorași adăpători, iesle, unelte, haine sau încălțăminte fără curățare corespunzătoare.Lucrează întâi cu loturile sănătoase și stabile, apoi cu taurul izolat; astfel reduci riscul de a duce agenți infecțioși în efectiv prin oameni sau echipamente.Ține evidența zilnică a consumului de furaj și apă, a fecalelor, comportamentului, mersului și oricăror semne neobișnuite.Nu muta taurul din izolare în alte loturi până când planul stabilit pentru intrare este încheiat. Țarcul de izolare trebuie să fie ușor de supravegheat și să permită manipularea fără a traversa efectivul. Un gard întreținut și o rută separată pentru oameni, animale și utilaje sunt măsuri simple care reduc contactele nedorite. Observație în teren nu înseamnă diagnostic În izolare, fermierul poate nota lipsa poftei de mâncare, apatie, tuse, secreții, fecale modificate, șchiopătat, leziuni sau orice schimbare de comportament. Acestea sunt semnale de urmărit, nu un diagnostic. Dacă apar, păstrează separarea și anunță medicul veterinar înainte de orice introducere în lot. După începerea montei, urmărește separat rezultatele reproductive: vaci care revin repetat în călduri, gestații pierdute, fătări întârziate sau un sezon de fătări mai lung decât în mod obișnuit. Astfel de pierderi au mai multe cauze posibile și nu indică singure o anumită boală. Un exemplu este trichomonoza bovină, o problemă transmisă prin montă, la care taurii pot să nu prezinte semne vizibile. Repetarea căldurilor și pierderile reproductive pot fi observate mai întâi în efectiv, însă confirmarea nu se face din observație, ci prin evaluare și testare veterinară. Înainte de montă, nu doar înainte de cumpărare La începutul toamnei, când multe ferme pregătesc loturile pentru montă, verificarea taurului trebuie inclusă în calendarul de reproducție. Nu lăsa izolarea și eventualele rezultate necesare pentru zilele dinaintea introducerii la vaci. Dacă timpul este prea scurt, presiunea de a începe monta poate duce la scurtarea unor pași care tocmai protejează efectivul. Fă un plan de intrare pentru fiecare taur nou sau revenit din împrumut.Păstrează într-un singur dosar datele de origine, mișcări, observații, verificări și decizia de intrare în efectiv.Verifică înainte de montă starea generală, mersul și capacitatea de a monta printr-o evaluare realizată de medicul veterinar.Discută separat despre riscurile de reproducție și despre investigațiile potrivite; alegerea lor depinde de istoricul animalului și al fermei.Dacă apar semne clinice în izolare, probleme reproductive în lot sau un contact necontrolat cu bovine de statut necunoscut, oprește introducerea și contactează medicul veterinar. Pentru un taur bun, izolarea nu este timp pierdut. Este perioada în care fermierul verifică documentele, urmărește animalul, pregătește integrarea și reduce șansa ca un singur animal să afecteze sănătatea reproductivă a întregului efectiv. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Ploșniță brună pe o suprafață vegetală, cu frunze verzi și un măr neclar în fundal.

O nouă ploșniță asiatică este urmărită în Europa – Mărul, părul, piersicul și caisul sunt plante gazdă

Erthesina fullo nu a fost semnalată în România, dar a intrat pe Lista de alertă OEPP, iar Autoritatea Națională Fitosanitară le cere fermierilor și operatorilor să urmărească apariția acestei ploșnițe asiatice. Specia este stabilită în Albania și a fost semnalată izolat în Belgia, Grecia și Italia, iar printre plantele gazdă se află mărul, părul, piersicul și caisul. Important pentru pomicultorii români: includerea pe Lista de alertă a Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor nu înseamnă că dăunătorul este deja prezent în România și nici că a devenit organism de carantină în Uniunea Europeană. Lista este un mecanism de avertizare timpurie pentru organisme cu potențial fitosanitar important. Ce culturi poate ataca Erthesina fullo Erthesina fullo este o ploșniță din familia Pentatomidae, originară din Asia și puternic polifagă. Autoritatea Națională Fitosanitară indică peste 60 de specii de plante gazdă din mai mult de 30 de familii botanice. Pentru România, cele mai relevante sunt: mărul;părul;piersicul;caisul;kiwi;rodia;citricele;curmalul chinezesc. Insecta poate fi întâlnită și pe specii forestiere, ornamentale sau spontane, între care teiul, salcâmul, plopul și ulmul. Această gamă largă de plante gazdă poate facilita supraviețuirea și deplasarea sa într-o zonă nouă. Miza pentru sectorul românesc nu este marginală. Numai pentru mere, AGRONET.ro a prezentat o producție estimată la 430.000 de tone în 2026, astfel că apariția unui nou dăunător polifag în livezi ar adăuga costuri de monitorizare și protecție într-un sector deja expus riscurilor climatice. Pagubele de 60% nu sunt o prognoză pentru România Nimfele și adulții înțeapă frunzele, florile, lăstarii și fructele și se hrănesc cu seva acestora. Atacul poate provoca deformarea fructelor, deprecierea calității, uscarea țesuturilor și căderea prematură. Leziunile pot favoriza și instalarea unor bacterii sau ciuperci patogene. În arealul nativ au fost raportate pierderi de: CulturăPierderi raportate în arealul nativPărpână la 60%Măraproximativ 20%Kiwi10–30%Macadamiaaproximativ 20% Aceste valori nu trebuie interpretate ca estimări pentru livezile din România. OEPP precizează că amploarea economică a pagubelor în teritoriile recent invadate rămâne incertă. Cum poate fi recunoscută Adulții au aproximativ 18–23 mm, sunt brun-închis până la negru și prezintă numeroase pete galbene sau portocalii. Ouăle sunt depuse în grupuri, de regulă pe partea inferioară a frunzelor. În zonele temperate, specia are de obicei o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult. Aspectul poate aminti de alte ploșnițe din familia Pentatomidae, motiv pentru care identificarea unei suspiciuni nu ar trebui făcută doar după culoare. Transporturile și utilajele sunt o cale importantă de răspândire Pe distanțe scurte, adulții se pot deplasa prin zbor. Testele citate de ANF indică aproximativ 3 km în cinci zile. Mult mai importantă pentru extinderea internațională este însă deplasarea odată cu activitățile umane. OEPP enumeră printre căile posibile: plante și material săditor;fructe ale plantelor gazdă;containere;vehicule și utilaje folosite;lemn și alte mărfuri;bagaje ale pasagerilor. Specia a fost deja interceptată sau găsită în legătură cu mărfuri și transporturi în mai multe țări. În Europa, Albania are o populație stabilită cu distribuție restrânsă, în timp ce Belgia, Grecia și Italia au raportat exemplare izolate. Ce trebuie să verifice pomicultorii și pepinierele ANF recomandă atenție în special la materialul săditor și la mărfurile sau echipamentele provenite din zone unde insecta a fost depistată. Pentru o suspiciune: verificați partea inferioară a frunzelor pentru ponte;inspectați materialul săditor, paleții, lemnul, containerele și utilajele importate;nu mutați materialul pe care au fost observate insecte sau ouă suspecte;fotografiați exemplarul;notați locul și data observației;anunțați oficiul fitosanitar județean sau Autoritatea Națională Fitosanitară. (ANFDF) Deocamdată, pentru fermele din România problema este una de monitorizare și depistare precoce, nu de combatere a unui focar confirmat. Diferența este importantă: nu există o confirmare oficială a speciei pe teritoriul României, dar apropierea geografică a unor semnalări europene și numărul mare de plante gazdă justifică verificarea atentă a materialului vegetal și a transporturilor.

Doi bărbați transferă o ladă cu roșii lângă o dubă inscripționată, într-un câmp cu legume și lăzi cu produse.

Fermierii pot dona legumele și fructele nevândute – Banca de Alimente le preia din fermă

Fermierii cu fructe și legume nevândute le pot dona pentru mese calde prin campania „Culege Binele” a Băncii Locale de Alimente Sector 6. Programul preia surplusul agricol direct de la producători, îl introduce în circuitul alimentar dacă produsele sunt sigure pentru consum și îl folosește pentru pregătirea hranei destinate persoanelor vulnerabile. Campania a colectat până acum peste 50 de tone de fructe și legume. Pentru fermieri, mecanismul este o alternativă atunci când producția nu mai poate fi vândută la timp. Banca nu cumpără marfa, astfel că donația nu înlocuiește un canal comercial, dar poate evita pierderea completă a produselor și o parte dintre costurile de depozitare, transport sau eliminare. Banca poate ridica surplusul direct din fermă Banca Locală de Alimente Sector 6 dispune de propria flotă pentru colectarea produselor. Instituția arată că poate prelua surplusul din ferme și depozite, inclusiv din alte județe, în funcție de posibilitățile logistice. Un caz documentat chiar de Banca Locală de Alimente Sector 6 a avut loc în august 2026. O fermă ecologică din Argeș a donat surplusul de roșii și ardei capia, iar peste 500 kg de legume au fost preluate în mai puțin de 24 de ore. Produsele au fost destinate bucătăriei care pregătea mese pentru peste 600 de beneficiari și 500 de elevi din programul „Școala de vară”. Pentru producătorii care vor să anunțe un surplus, pagina campaniei indică adresa [email protected]. Instituția are sediul în Calea Giulești nr. 236, Sector 6, București. Produsele trebuie să rămână sigure pentru consum Faptul că o legumă nu mai poate fi comercializată ușor nu înseamnă că aceasta poate fi donată indiferent de stare. Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată în 2024, și normele sale de aplicare permit transferul gratuit al produselor agroalimentare, dar mențin obligațiile privind siguranța alimentelor. Operatorii implicați trebuie să respecte cerințele de siguranță pe parcursul producției, depozitării, transferului și procesării. În practică, donația este potrivită pentru produse care au rămas în surplus, nu pentru alimente devenite improprii consumului uman. Trasabilitatea și documentele care însoțesc marfa rămân importante deoarece produsele intră într-un circuit în care sunt ulterior procesate sau distribuite. Donațiile au și un regim fiscal prevăzut de lege Banca Locală de Alimente Sector 6 prezintă printre beneficiile campaniei deducerea fiscală și scutirea de TVA, în condițiile Legii nr. 217/2016. Aplicarea concretă a tratamentului fiscal depinde însă de situația operatorului și de documentele operațiunii, astfel că producătorii trebuie să înregistreze donația conform regulilor aplicabile propriei forme de organizare. Pentru fermă, avantajul economic nu trebuie confundat cu încasarea contravalorii mărfii. Produsele sunt transferate gratuit. Câștigul posibil vine din tratamentul fiscal permis de legislație și din evitarea unor cheltuieli generate de păstrarea sau eliminarea surplusului. O soluție pentru marfa care nu mai găsește cumpărător Problema este relevantă mai ales pentru legumicultură și pomicultură, unde timpul disponibil pentru comercializare este redus. AGRONET.ro a arătat că unii legumicultori din Dâmbovița au mutat vânzarea direct la poarta fermei, tocmai pentru a diminua costurile și riscul ca produsele perisabile să rămână nevândute. Accesul la cumpărători poate fi însă dificil chiar și atunci când fermierii încearcă să organizeze vânzarea directă. Cazul producătorilor care au încercat să vândă legume la Cisnădie a arătat cât de repede poate deveni o problemă marfa deja recoltată și transportată dacă desfacerea este întreruptă. Donația nu rezolvă problema structurală a valorificării producției și nu trebuie privită ca alternativă la contracte, piețe, procesatori sau vânzarea directă. Devine însă utilă în ultima etapă, când alegerea este între pierderea produselor încă bune pentru consum și transferarea lor către un circuit în care pot fi folosite. Pentru campania „Culege Binele”, Banca Locală de Alimente Sector 6 spune că surplusurile care pot fi folosite alimentar sunt transformate în mese, iar ceea ce nu poate fi gătit poate intra în circuitul de compostare. Astfel, producătorul are o opțiune suplimentară înainte ca recolta nevândută să devină deșeu.

Fermier care scanează cu telefonul un cod QR de pe un recipient fitosanitar, lângă o cultură și un tractor cu pulverizator.

FMC introduce coduri QR pentru verificarea autenticității produselor fitosanitare

FMC introduce verificarea autenticității produselor prin cod QR ScanTrust, sistem care va înlocui treptat holograma IZON folosită până acum. Potrivit anunțului publicat de FMC România, primele produse vizate sunt insecticidele din categoria diamidelor și erbicidele sulfonilureice, iar tehnologia va fi extinsă ulterior către alte produse din portofoliu. Pentru fermieri, schimbarea permite verificarea directă cu telefonul mobil înainte de utilizarea produsului. Codul QR este imprimat pe etichetă, iar scanarea trebuie să indice dacă ambalajul este recunoscut ca autentic sau dacă există o posibilă neregulă. Cum funcționează verificarea Procedura anunțată de companie are trei pași: fermierul identifică pe etichetă codul QR ScanTrust;scanează codul cu camera telefonului;verifică rezultatul afișat după scanare. Sistemul permite și semnalarea unor suspiciuni privind produsul sau circuitul comercial. FMC precizează că introducerea codurilor va fi făcută progresiv, nu simultan pe întreg portofoliul. Pentru cumpărător, avantajul practic este că verificarea poate fi făcută înainte de aplicarea produsului în cultură, fără un dispozitiv special. Holograma IZON nu dispare imediat Trecerea la noul sistem va avea o perioadă de tranziție. Produsele cu holograma IZON pot continua să existe pe piață până la sfârșitul anului 2027 și pot fi produse autentice. FMC precizează că pe aceeași etichetă nu vor exista simultan ambele sisteme: un produs va avea fie cod QR ScanTrust, fie holograma IZON. Prin urmare, lipsa codului QR pe un ambalaj aflat în circuit în perioada de tranziție nu înseamnă automat că produsul este fals. SistemSituațieScanTrustintrodus progresiv pe noile eticheteIZONrămâne în circulație în perioada de tranzițieProduse cu IZONpot fi disponibile până la sfârșitul lui 2027Ambele sisteme pe aceeași etichetănu Produsele contrafăcute pot produce pierderi dincolo de costul tratamentului Problema autenticității produselor pentru protecția plantelor nu se limitează la riscul cumpărării unui produs ineficient. FMC avertizează că produsele contrafăcute pot conține substanțe nedeclarate sau dăunătoare, pot afecta cultura și pot genera riscuri pentru sănătate și mediu. Compania recomandă verificarea ambalajului, etichetei, sigiliilor și provenienței, precum și păstrarea facturii sau bonului fiscal. Riscul a fost vizibil și pe piața românească. AGRONET.ro a relatat despre produse contrafăcute comercializate sub denumirea Mospilan 20 SG, unde un produs cu altă compoziție sau concentrație decât cea autorizată putea duce la tratamente ineficiente, fitotoxicitate ori probleme privind reziduurile. Pentru fermier, prejudiciul poate depăși astfel prețul produsului cumpărat. Un tratament neconform poate afecta producția, iar eventualele reziduuri nepermise pot crea probleme la valorificarea recoltei. Ce trebuie verificat înainte de folosire Noul cod QR nu înlocuiește celelalte verificări necesare la cumpărarea unui produs fitosanitar. FMC recomandă fermierilor să urmărească: integritatea ambalajului și a sigiliilor;calitatea etichetei și a tiparului;proveniența produsului;ofertele cu prețuri neobișnuit de mici;existența documentelor fiscale;rezultatul verificării prin ScanTrust sau IZON. Dacă scanarea indică o problemă sau ambalajul ridică suspiciuni, compania recomandă ca produsul să nu fie utilizat până la verificarea situației și să fie păstrate ambalajul și documentele de achiziție. Există și posibilitatea unei verificări de laborator. AGRONET.ro a prezentat serviciile prin care fermierii pot solicita Autorității Naționale Fitosanitare analize pentru calitatea produselor de protecție a plantelor, inclusiv determinarea substanței active și a concentrației atunci când există suspiciuni privind un produs. Pentru fermieri, introducerea verificării prin telefon adaugă astfel un filtru înainte ca produsul să ajungă în rezervorul mașinii de tratament. Sistemul nu elimină riscul produselor ilegale, dar poate face mai rapidă identificarea ambalajelor suspecte și raportarea lor.

Straturi de legume verzi și ceapă într-o grădină, cu o persoană lucrând printre rânduri.

Ce legume poți semăna în septembrie – Spanac, salată, voinicică și ceapă pentru iernare

Septembrie permite încă semănatul unor legume rezistente la frig, iar spanacul, salata de iarnă, voinicica și ceapa pentru iernare pot folosi terenul eliberat după culturile de vară. Royal Horticultural Society include spanacul, salata de iarnă și voinicica între culturile care pot continua să fie semănate în această perioadă și recomandă plantarea arpagicului destinat iernării. Pentru România, calendarul trebuie adaptat zonei și vremii. Materialele Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București arată că spanacul, salata și ceapa fac parte dintre plantele legumicole rezistente la frig, unele putând fi semănate toamna pentru producții timpurii. În zonele cu răcire mai rapidă, culturile au nevoie de o fereastră suficientă pentru răsărire și înrădăcinare înaintea înghețurilor. Spanacul poate ocupa terenul eliberat la sfârșitul verii Spanacul este una dintre cele mai potrivite culturi pentru începutul toamnei. Temperaturile mai reduse îi sunt favorabile, iar soiurile rezistente pot continua să vegeteze și după răcirea vremii. AGRONET.ro a prezentat separat tehnologia semănatului spanacului pentru recolta de toamnă. Pentru cultura în câmp, alegerea zilei nu trebuie făcută numai după calendar: contează diminuarea arșiței, existența apei în patul germinativ și timpul de care dispune soiul până la răcirea puternică a vremii. Pentru semănatul de toamnă devreme, reperele practice sunt: un pat germinativ mărunțit și nivelat;sol reavăn, dar nu îmbibat cu apă;adâncime de semănat de aproximativ 2–3 cm;menținerea umidității pentru o răsărire uniformă;alegerea unui soi recomandat pentru cultura de toamnă sau iernare. Royal Horticultural Society recomandă soiurile rezistente pentru iernare și protejarea plantelor cu material horticol sau clopote de protecție atunci când temperaturile scad puternic. Salata de iarnă are nevoie de un loc protejat Salata destinată culturii de iarnă poate fi semănată în septembrie, dar protecția devine importantă pe măsură ce nopțile se răcesc. Pentru culturile care trebuie să treacă peste iarnă, ghidul RHS pentru salată recomandă soiuri de iarnă semănate în septembrie-octombrie, în spații protejate sau, în climate mai blânde, sub clopote ori în răsadnițe reci. În România, varianta de cultură trebuie aleasă în funcție de regiune. În zonele cu toamne lungi și ierni mai blânde există o fereastră mai mare în câmp, în timp ce în regiunile cu înghețuri timpurii solarul, tunelul mic sau protecția cu material agricol pot prelungi vegetația. Pentru consumul treptat, frunzele exterioare pot fi recoltate fără scoaterea întregii plante, atât timp cât cultura continuă să vegeteze. Voinicica crește repede, dar frigul îi încetinește dezvoltarea Voinicica, cunoscută frecvent și ca rucola, este potrivită pentru spațiile rămase libere după legumele de vară. Are o perioadă scurtă până la primele recoltări și ocupă puțin teren. Potrivit Royal Horticultural Society, voinicica poate fi semănată în aer liber până la începutul lui septembrie, iar perioada poate fi extinsă cu aproximativ o lună dacă plantele sunt protejate. Pentru recolte de iarnă, semănatul din august-septembrie poate fi făcut și într-o seră sau într-un alt spațiu protejat. Primele frunze pot fi recoltate, în condiții favorabile, după aproximativ patru până la șase săptămâni. Temperaturile reduse încetinesc însă creșterea, astfel că rezultatul depinde mult de momentul semănatului și de evoluția toamnei. Ceapa pentru iernare folosește bine spațiile rămase libere Septembrie este și o perioadă folosită pentru plantarea arpagicului destinat iernării. Plantele au astfel timp să formeze rădăcini înaintea frigului și își pot relua mai rapid creșterea primăvara. RHS recomandă în septembrie plantarea arpagicului pentru iernare și protejarea lui imediat după plantare dacă păsările scot bulbii din sol înainte ca aceștia să se înrădăcineze. Pentru consum sub formă de ceapă verde, o parte dintre plante pot fi recoltate înainte de formarea completă a bulbilor, în funcție de soi și tehnologia aleasă. Protecția împotriva primelor înghețuri poate prelungi cultura Spanacul, salata și ceapa sunt specii rezistente la temperaturi scăzute, dar plantele tinere pot beneficia de protecție în nopțile cu îngheț. Materialul horticol ușor poate fi așezat deasupra culturii astfel încât să reducă pierderea de căldură din sol și să limiteze efectul scăderilor bruște de temperatură. Nu trebuie însă ignorată aerisirea în zilele calde, mai ales în tuneluri și spații acoperite. Înainte de semănat, terenul trebuie curățat de resturile culturii precedente, afânat superficial și nivelat. Dacă solul este foarte uscat, apa devine mai importantă decât data din calendar: semințele nu pot răsări uniform fără umiditate suficientă. Pentru începutul lui septembrie, cele patru culturi oferă variante diferite: spanacul și voinicica pot furniza frunze într-un interval relativ scurt, salata de iarnă poate continua în spații protejate, iar ceapa plantată pentru iernare valorifică terenul până în primăvara următoare.

Fermier văzut din spate într-un lan de cereale, cu utilaje agricole la lucru și drapelele României și Uniunii Europene alături.

Bugetul UE 2028–2034: România ar putea câștiga 6 miliarde de euro, dar suma pentru PAC nu este încă stabilită

România ar putea ajunge la circa 66 de miliarde de euro din viitorul buget al UE, față de aproximativ 60 de miliarde în propunerea Comisiei Europene, dacă în negocieri se impune poziția susținută de Parlamentul European. Estimarea a fost prezentată de Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Parlamentul European și-a adoptat poziția în aprilie și cere un buget mai mare, care să păstreze agricultura și coeziunea între prioritățile majore, alături de securitate și competitivitate. Cei 66 de miliarde de euro reprezintă însă o estimare pentru totalul fondurilor care ar reveni României, nu o alocare confirmată și nici un buget rezervat integral agriculturii. Pentru fermieri, negocierile trebuie urmărite pe două niveluri: cât de mare va fi bugetul general al Uniunii și ce parte din acesta va reveni efectiv Politicii Agricole Comune. Parlamentul cere aproximativ 10% în plus față de propunerea Comisiei Siegfried Mureșan a reprezentat Parlamentul European la discuțiile de la Dublin și a susținut poziția legislativului european pentru un buget cu aproximativ 10% mai mare decât propunerea inițială a Comisiei. Argumentul Parlamentului este că noile cheltuieli pentru securitate, apărare și competitivitate nu ar trebui finanțate prin reducerea politicilor tradiționale, între care agricultura și coeziunea. În documentele adoptate în aprilie, Parlamentul cere și ca rambursarea datoriei aferente NextGenerationEU să nu fie făcută în detrimentul fermierilor, întreprinderilor mici, cercetării sau programelor educaționale. AGRONET.ro a analizat deja presiunea asupra PAC 2028–2034, într-un context în care agricultura concurează pentru resurse cu apărarea, energia, coeziunea și alte priorități europene. Pentru fermele românești, miza nu este doar dimensiunea bugetului general. Chiar dacă România ar obține o anvelopă totală mai mare, nivelul viitoarelor plăți directe, al investițiilor agricole și al fondurilor pentru dezvoltare rurală va depinde de arhitectura finală a PAC și de modul în care vor fi repartizate fondurile. Ce înseamnă diferența de 6 miliarde de euro pentru România Estimarea prezentată de Mureșan indică o creștere de aproximativ 6 miliarde de euro față de nivelul de circa 60 de miliarde de euro asociat propunerii Comisiei. Această diferență ar fi distribuită între mai multe politici europene. Nu poate fi calculată în această etapă suma suplimentară care ar ajunge direct în agricultură. Pentru fermieri trebuie separate trei decizii: dimensiunea finală a bugetului Uniunii Europene pentru 2028–2034;suma și structura rezervate agriculturii prin viitoarea PAC;alocarea României și regulile prin care aceasta va fi împărțită între plăți, investiții și alte intervenții. În consecință, estimarea de 66 de miliarde de euro nu poate fi transformată acum într-un cuantum suplimentar pe hectar, pe animal sau pe beneficiar. Taxa digitală este o propunere de finanțare, nu o măsură adoptată Parlamentul European susține crearea unor noi resurse proprii ale Uniunii pentru a finanța un buget mai mare fără ca întreaga diferență să fie acoperită prin contribuții suplimentare ale statelor membre. Siegfried Mureșan a indicat o taxă digitală aplicată marilor companii din sectorul tehnologic drept una dintre variante. Propunerea nu reprezintă însă, în acest moment, o taxă europeană adoptată și nici o sursă rezervată exclusiv agriculturii. Poziția oficială a Parlamentului cere, în sens mai larg, noi resurse proprii pentru finanțarea responsabilităților suplimentare ale Uniunii și pentru protejarea programelor existente. Consiliul UE trebuie să ajungă la o poziție comună Negocierile nu sunt încheiate. Dosarul legislativ al Parlamentului European arată că Siegfried Mureșan și Carla Tavares sunt raportorii Parlamentului pentru cadrul financiar 2028–2034. Pentru adoptarea bugetului multianual este necesar acordul statelor membre și consimțământul Parlamentului. Consiliul nu are încă o poziție comună privind dimensiunea viitorului buget. Unele state contributoare nete susțin finanțarea noilor priorități europene, dar în același timp cer limitarea creșterii cheltuielilor totale. Președinția irlandeză a Consiliului UE urmează să încerce construirea unui compromis. Obiectivul indicat de negociatorul Parlamentului este încheierea acordului până la sfârșitul anului 2026. Pentru agricultura românească, următoarea etapă importantă va fi separarea cifrei generale de 66 de miliarde de euro de bugetul care va reveni efectiv PAC. Abia forma finală a cadrului financiar și a legislației agricole va permite estimarea impactului asupra subvențiilor și investițiilor disponibile fermierilor după 2027.

Bărbat în tricou verde stând în fața unui utilaj agricol mare, într-un spațiu exterior.

Drone și fertilizare de precizie la Ferma „La Bunici” – Cum sunt folosite datele din teren

Ferma „La Bunici” din Gropnița trece la un sistem bazat pe date și agricultură de precizie, prin investiții realizate în cadrul Proiectului RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural. Exploatația administrată de Cristian Stoica, fermier cu experiență anterioară în IT și studii de agronomie, a fost dotată cu sisteme pentru cartografierea producției, senzori, stație meteo, echipamente pentru monitorizarea solului și două drone agricole. Modernizarea urmărește ca datele despre sol, vreme, starea culturilor și producție să fie analizate împreună, astfel încât lucrările să poată fi adaptate mai bine diferențelor dintre parcele. Pentru fermă, miza este reducerea suprapunerilor, a consumurilor inutile și a intervențiilor făcute fără informații suficiente. De la hărți de producție la scanări multispectrale Ferma din Gropnița folosește mai multe surse de date pentru a urmări diferențele din teren. Hărțile de producție pot arăta zonele cu randamente diferite, iar scanările multispectrale realizate cu dronele pot evidenția variații în dezvoltarea culturilor. Stația meteo și senzorii completează aceste informații cu date despre condițiile locale. Combinate pe parcursul mai multor sezoane, informațiile pot ajuta la identificarea unor relații între producție, sol, vreme și tehnologia folosită. Cristian Stoica estimează că valoarea sistemului va deveni mai ușor de măsurat după acumularea datelor din mai mulți ani agricoli. Abia atunci pot fi comparate mai riguros rezultatele dintre parcele și efectul diferitelor intervenții. Contextul este important într-o țară în care agricultura de precizie era utilizată în numai 10–15% dintre ferme, potrivit datelor pentru 2023 analizate anterior de AGRONET.ro. Drone pentru monitorizare și lucrări agricole Cele două drone pot fi utilizate pentru monitorizarea culturilor, dar și pentru anumite lucrări agricole, între care aplicarea tratamentelor, fertilizarea sau însămânțarea culturilor de acoperire. Utilizarea lor trebuie privită împreună cu celelalte echipamente ale fermei. Scopul sistemului nu este doar înlocuirea unei treceri cu tractorul, ci folosirea informațiilor din teren pentru a decide mai precis unde și când este necesară intervenția. La nivel european, regulile pentru aplicarea produselor fitosanitare cu drone sunt în curs de schimbare. AGRONET.ro a prezentat propunerea europeană care ar putea simplifica utilizarea anumitor drone pentru pulverizare, dacă riscul pentru sănătate și mediu este demonstrat ca fiind egal sau mai redus decât în cazul echipamentelor terestre comparabile. Mai puține suprapuneri și treceri pe teren Ferma folosește și sisteme de ghidare pentru utilaje, care permit deplasări mai exacte și reduc suprapunerile dintre treceri. Semănătoarea no-till permite semănatul direct fără pregătirea convențională a întregii suprafețe. Ferma utilizează însă mai multe sisteme de lucru, de la tehnologia convențională până la minimum-till și strip-till, alegerea fiind făcută în funcție de condițiile din exploatație. Reducerea numărului de treceri poate însemna mai puțin carburant consumat și mai puține intervenții asupra solului. În anumite condiții, aceste tehnologii pot contribui și la păstrarea mai bună a umidității, un aspect important în Moldova după mai multe sezoane cu deficit de apă. Fertilizarea intră în logica aplicării de precizie O altă componentă este aplicarea controlată a îngrășămintelor lichide. Echipamentele permit plasarea nutrienților mai aproape de zona în care plantele îi pot utiliza, cu obiectivul reducerii pierderilor și folosirii mai eficiente a fertilizanților. Această direcție este una dintre temele centrale ale proiectului RAPID. Programul este finanțat printr-un împrumut de 60 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială și implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. AGRONET.ro a prezentat structura proiectului RAPID, care are ca țintă până în 2028 modernizarea a 70 de ferme demonstrative, formarea a 400 de grupuri de discuții între fermieri și aplicarea unor practici sustenabile pe 30.000 de hectare. Proiectul nu este o schemă generală prin care orice fermier poate solicita automat bani pentru utilaje. Fermele incluse în componenta demonstrativă au și rolul de a arăta altor agricultori cum funcționează tehnologiile în condiții reale. Ferma devine și loc de demonstrație pentru alți agricultori Cristian Stoica a început deja să prezinte utilajele și sistemele digitale altor fermieri din zonă. După acumularea rezultatelor din exploatarea echipamentelor, aceste întâlniri ar urma să includă și comparații bazate pe date. Această componentă este esențială pentru proiectul RAPID. O tehnologie de agricultură de precizie poate avea rezultate diferite în funcție de tipul de sol, suprafața fermei, cultură, precipitații și tehnologia existentă. Demonstrația într-o exploatație comercială permite altor fermieri să vadă nu doar echipamentul, ci și costurile, limitele și rezultatele obținute. Pentru Ferma „La Bunici”, agricultura de precizie nu înseamnă abandonarea experienței acumulate în trei generații, ci adăugarea unei noi surse de informație. Deciziile privind semănatul, fertilizarea, tratamentele și lucrările solului pot fi comparate tot mai mult cu datele produse direct de fermă.

Inspector cu tabletă lângă o turmă de oi, rânduri de plante cultivate și recipiente pentru produse veterinare și pesticide, pe fundal cu steagul UE.

Comisia Europeană pregătește 144 de audituri și opt vizite de informare în 2027 – controalele vor viza siguranța alimentară, sănătatea animalelor și plantelor și importurile

Meraria mută o parte din valoarea merelor din livadă spre procesare și încearcă să reducă dependența de vânzarea fructelor la cel mai mic preț. Exploatația din Bihor, cu aproximativ 7 hectare de meri în sistem superintensiv, livrează mere și produse către patiserii, HoReCa, grădinițe și magazine locale, potrivit declarațiilor fondatorului Octavian Dan pentru Ziarul Financiar. Strategia fermei este de a păstra în afacere mai multe etape dintre livadă și consumator. În loc să concureze exclusiv prin prețul kilogramului de mere proaspete, Meraria caută clienți care folosesc fructele ca materie primă și unde procesarea poate adăuga valoare recoltei. Mere tocate pentru patiserii și HoReCa Una dintre direcțiile dezvoltate de Meraria este furnizarea de mere tocate pentru patiserii și operatori HoReCa. Octavian Dan spune că cererea pentru mere folosite la ștrudele și alte produse de patiserie este în creștere și că ferma încearcă să profite de această piață. Procesarea presupune costuri și activități suplimentare față de vânzarea fructelor imediat după recoltare, dar schimbă poziția producătorului în lanț. În loc să vândă exclusiv materia primă, ferma poate livra un produs pregătit pentru utilizarea clientului. Același principiu se regăsește și în alte investiții pomicole analizate de AGRONET.ro. O plantație de aproape 50 de hectare de alun din Tășnad a integrat producția cu două unități de procesare, tocmai pentru ca o parte mai mare din valoarea produsului să rămână în afacerea agricolă. Meraria a evitat supermarketurile Ferma bihoreană folosește mai multe canale de comercializare. Pe lângă HoReCa și patiserii, livrează către grădinițe cu program prelungit din Oradea și către magazine locale. Octavian Dan spune că evitarea supermarketurilor a fost o alegere deliberată. Pentru fermele de dimensiuni mici și medii, vânzarea locală poate scurta lanțul dintre producător și cumpărător, însă presupune găsirea și administrarea unui număr mai mare de clienți. Situația este diferită pentru producătorii care vor să intre în comerțul modern la scară mare. AGRONET.ro a analizat cinci producători români de mere care au integrat depozitarea, sortarea și ambalarea. Pentru aceștia, capacitatea de a asigura loturi uniforme și livrări constante devine aproape la fel de importantă ca producția din livadă. Polonia produce de aproximativ șase ori mai multe mere decât România Fondatorul Meraria identifică merele poloneze drept una dintre principalele presiuni concurențiale și spune că răspunsul producătorilor români nu ar trebui să fie intrarea într-o competiție permanentă pentru cel mai mic preț. Diferența de scară dintre cele două sectoare este mare. Datele publicate de World Apple and Pear Association pentru sezonul 2026 indică aproximativ 2,6 milioane de tone de mere pentru Polonia, față de 430.000 de tone pentru România. Chiar într-un an în care producția poloneză este prognozată să scadă puternic, volumul rămâne de aproximativ șase ori mai mare decât cel românesc. La nivelul principalelor state producătoare din Europa, WAPA estimează circa 9,5 milioane de tone de mere în 2026. România ar pierde doar 2,7% față de sezonul anterior, în timp ce producția Poloniei ar coborî cu aproximativ 30%. AGRONET.ro a analizat aceste estimări pentru piața europeană a merelor, inclusiv impactul recoltei mai mici asupra segmentului destinat procesării. Piața europeană a merelor pentru procesare scade cu 25% Contextul poate crea oportunități și pentru fermele care au capacitatea să proceseze sau să livreze direct industriei. WAPA estimează la aproximativ 2,8 milioane de tone cantitatea de mere destinată procesării în Europa în sezonul 2026, cu circa 25% sub nivelul sezonului anterior. Această categorie include materia primă pentru suc, concentrat și alte produse procesate. Merele tocate livrate de Meraria către patiserii reprezintă un segment diferit, dar decizia economică pornește de la aceeași problemă: găsirea unor destinații suplimentare pentru recoltă, dincolo de piața fructului proaspăt. Procesarea poate fi importantă și pentru fructele care nu ating standardele comerciale de aspect sau calibru cerute pentru vânzarea ca produs proaspăt, dacă acestea îndeplinesc cerințele de calitate și siguranță pentru destinația respectivă. Asocierea, a doua direcție indicată de fermier Octavian Dan consideră că procesarea și lanțurile scurte nu sunt suficiente dacă producătorii rămân foarte fragmentați. El indică asocierea drept o soluție prin care fermele mici pot aduna volume mai mari și pot împărți investițiile în depozitare, procesare, logistică și comercializare. Pentru Meraria, investiția în livada superintensivă a fost făcută fără fonduri europene, ceea ce, potrivit fondatorului, înseamnă costuri de amortizare importante. În acest context, strategia fermei nu este să reducă prețul până la nivelul celui mai ieftin concurent, ci să găsească o marjă mai bună prin procesare și apropierea de consumator. Modelul nu elimină costurile și nici riscurile unei livezi, dar schimbă locul în care producătorul încearcă să câștige valoare. Pentru Meraria, miza nu mai este doar câte mere ies de pe cele 7 hectare, ci câte dintre ele pot fi vândute într-o formă și printr-un canal care lasă o parte mai mare din valoarea finală în fermă.

Un urs brun zace pe carosabil, lângă resturi de plastic, o mașină oprită și echipaje de intervenție pe un drum prin pădure.

Bărbat de 74 de ani atacat de urs pe DN13A, în Mureș, după ce mașina a lovit animalul

Un bărbat de 74 de ani a fost atacat de un urs pe DN13A, în județul Mureș, după ce autoturismul în care se afla a lovit animalul, relatează Știrile ProTV, citând AGERPRES. Victima coborâse din mașină pentru a verifica situația după impact, moment în care ursul a atacat-o și i-a provocat răni la un picior. Incidentul s-a produs pe DN13A, în zona Sângeorgiu de Pădure. Potrivit informațiilor transmise de poliție, autoturismul ar fi acroșat ursul după ce animalul a pătruns pe carosabil. Pasagerul de 74 de ani, domiciliat în județul Harghita, a coborât ulterior din vehicul. Un alt pasager a intervenit cu cricul mașinii În momentul în care ursul l-a atacat pe bărbat, un alt pasager, în vârstă de 48 de ani și tot din Harghita, a intervenit pentru a-l salva. Acesta a reușit să îndepărteze animalul folosind un cric auto. Bărbatul rănit a fost preluat de echipajele medicale și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. Ursul a murit ulterior. La locul incidentului au intervenit polițiști ai Secției 14 Poliție Rurală Ghindari, echipaje medicale, specialiști din structurile de arme, explozivi și substanțe periculoase și criminalistică ale IPJ Mureș, precum și reprezentanți ai fondului cinegetic local. Cadavrul ursului a fost ridicat de gestionarii fondului cinegetic și transportat la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș pentru expertize. Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-au produs accidentul rutier și atacul. Incidentul apare într-un an cu noi cote pentru ursul brun Cazul nu este primul atac asupra unei persoane raportat în 2026. În iulie, AGRONET.ro a relatat despre un cioban de 47 de ani atacat de urs la o stână din masivul Iezer-Păpușa. Și atunci victima a suferit răni la un membru inferior și a fost transportată la spital. Problema conflictelor dintre oameni și urși este în același timp în centrul unor modificări ale politicii de gestionare a speciei. Parlamentul a aprobat pentru 2026 și 2027 o cotă anuală de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de încă 110 exemplare, potrivit unei analize AGRONET.ro privind noul sistem de cote. Estimarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 indica o populație de urs brun cuprinsă între 10.419 și 12.770 de exemplare în România, pe baza analizării a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe. Pentru comunitățile rurale și fermele din zonele cu prezență ridicată a ursului, problema rămâne una de siguranță imediată, dar și de gestionare locală a exemplarelor care ajung frecvent pe drumuri, în gospodării, la stâne, stupine sau culturi.

Clădire APIA cu panouri fotovoltaice pe acoperiș, intrare cu steaguri și stație de încărcare lângă o mașină electrică.

APIA finalizează investiții de aproape 23 de milioane de lei în cinci sedii – Consumurile energetice scad puternic

Cinci sedii APIA au fost modernizate cu aproape 23 de milioane de lei, prin proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Investițiile au vizat clădiri din Bihor, Gorj, Harghita, Hunedoara și Mureș și au redus cu până la peste 90% consumul pentru încălzire sau emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sediu, potrivit datelor publicate direct de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Valoarea totală a proiectelor a fost de 22.779.772,89 lei, din care 14.829.704,83 lei reprezintă finanțare provenită de la Uniunea Europeană. Lucrările au inclus reabilitarea termică și modernizarea energetică, iar la unele sedii au fost extinse spațiile de lucru și instalate stații pentru încărcarea autovehiculelor electrice. Cele mai mari reduceri ale consumului pentru încălzire depășesc 90% Rezultatele diferă de la un centru la altul, în funcție de clădire și de lucrările executate. Cel mai mare procent de reducere a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire este raportat la sediul APIA Bihor din Oradea, cu 90,38%. Sediu APIASuprafață după proiectReducerea energiei pentru încălzireReducerea energiei primare totaleReducerea emisiilor de gaze cu efect de serăBihor – Oradea1.110 mp90,38%77,33%90,77%Gorj – Târgu Jiu368 mp79,37%58,27%78,19%Harghita – Miercurea Ciuc1.245 mp51,50%59,31%92,13%Hunedoara – Deva784 mp84,82%77,29%78,64%Mureș – Târgu Mureș2.128 mp81,15%67,56%90,76% La toate cele cinci clădiri, APIA indică și introducerea energiei din surse regenerabile, de la un nivel inițial de zero. Sediul din Oradea a fost extins cu peste 250 mp La Centrul Județean APIA Bihor, proiectul a inclus renovarea energetică a sediului din Oradea și instalarea unei stații de încărcare pentru vehicule electrice. Mansardarea podului a permis extinderea suprafeței de lucru de la 858 mp la 1.110 mp, adică cu 252 mp. Consumul de energie primară din surse regenerabile a crescut de la zero la 38,86 kWh/mp/an. Clădirea înregistrează după investiție: reducere de 90,38% a consumului anual specific pentru încălzire;reducere de 77,33% a consumului total de energie primară;reducere de 90,77% a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră. Târgu Jiu: consumul pentru încălzire scade cu aproape 80% În Gorj a fost reabilitat termic și modernizat energetic sediul Centrului Local APIA Târgu Jiu, cu o suprafață de 368 mp. APIA raportează o reducere de 79,37% a consumului pentru încălzire și de 58,27% a consumului total de energie primară. Emisiile anuale de gaze cu efect de seră ar urma să fie cu 78,19% mai mici. Energia primară provenită din surse regenerabile ajunge la 57,5 kWh/mp/an. Miercurea Ciuc are cea mai mare reducere a emisiilor La Centrul Județean APIA Harghita, clădirea din Miercurea Ciuc, cu o suprafață de 1.245 mp, a fost renovată energetic. Reducerea consumului pentru încălzire este de 51,50%, cea mai mică dintre cele cinci sedii, dar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ajunge la 92,13%, cel mai ridicat procent raportat în cadrul proiectelor. Consumul total de energie primară scade cu 59,31%, iar utilizarea energiei primare din surse regenerabile ajunge la 72,18 kWh/mp/an. Deva primește spațiu suplimentar și stație de încărcare Sediul APIA Hunedoara din Deva a fost renovat energetic și dotat cu o stație de încărcare pentru autovehicule electrice. Suprafața de lucru a crescut de la 700 la 784 mp, în timp ce consumul pentru încălzire scade cu 84,82%. APIA estimează o reducere cu 77,29% a consumului total de energie primară și cu 78,64% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Energia primară din surse regenerabile ajunge la 44,79 kWh/mp/an. Târgu Mureș: peste 2.100 mp de clădire reabilitată Cel mai mare dintre cele cinci sedii ca suprafață este cel din Târgu Mureș, unde lucrările au vizat o clădire de 2.128 mp. Proiectul a inclus și o stație de încărcare pentru vehicule electrice. Consumul anual specific pentru încălzire este redus cu 81,15%, consumul total de energie primară cu 67,56%, iar emisiile de gaze cu efect de seră cu 90,76%. Utilizarea energiei primare din surse regenerabile crește de la zero la 47,6 kWh/mp/an. APIA urmărește reducerea costurilor de funcționare Agenția arată că investițiile realizate prin PNRR urmăresc, pe termen lung, reducerea costurilor de funcționare ale instituției prin consumuri energetice mai mici. Proiectele au fost derulate în perioada 2022–2026, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, acesta din urmă având rol de coordonator de reformă pentru colaborarea instituțională. Modernizarea clădirilor se desfășoară în paralel cu investiții în infrastructura digitală a agenției. AGRONET.ro a relatat recent că APIA a atribuit un contract de 70,78 milioane de lei pentru viitorul Portal unic al fermierilor, proiect care include dezvoltarea unui sistem informatic integrat, echipamente și componente de securitate cibernetică. Pentru cele cinci sedii renovate, APIA nu anunță modificări ale procedurilor de accesare a subvențiilor, ci finalizarea unor investiții în infrastructura administrativă. Efectul direct măsurabil prezentat de instituție este reducerea consumurilor energetice, creșterea utilizării surselor regenerabile și, în două cazuri, extinderea spațiilor de lucru.

Afiș grafic cu simbolul unei picături de apă, fotografii cu apă turnată în pahar și elemente de infrastructură sanitară.
Mediu

ExpoApa 2026 are loc între 8 și 10 septembrie la ROMEXPO – 86 de expozanți din 13 țări

ExpoApa 2026 aduce la București 86 de expozanți din 13 țări și pune gestionarea resurselor de apă, reducerea pierderilor și investițiile în infrastructură în centrul ediției programate între 8 și 10 septembrie 2026, la ROMEXPO. Evenimentul, prezentat de HotNews.ro, este organizat de Asociația Română a Apei și este așteptat să atragă peste 4.000 de participanți din sectorul apei, administrație, industrie, cercetare și mediul profesional. Expoziția se desfășoară în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional ROMEXPO și ajunge în 2026 la ediția cu numărul 26. Lista expozanților include companii din România, Germania, Danemarca, Turcia, Italia, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Portugalia și Austria. Pagina oficială a evenimentului confirmă perioada, locația, organizatorul și formularul destinat participanților. Seceta face din gestionarea apei o temă directă și pentru agricultură Deși ExpoApa este dedicată în primul rând sectorului de alimentare cu apă și canalizare, ediția din 2026 are loc într-un moment în care deficitul de apă afectează și agricultura. Reducerea pierderilor, monitorizarea resurselor, automatizarea distribuției și investițiile în infrastructură sunt teme care capătă importanță pe măsură ce perioadele secetoase devin mai greu de gestionat. La 30 iulie 2026, debitul Dunării la Baziaș coborâse la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cu circa 66% sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Pe sectorul Călărași–Cernavodă erau menținute restricții pentru alimentarea sistemelor de irigații, după cum a relatat AGRONET.ro. Problema depășește actualul sezon agricol. Dezbaterea europeană se mută tot mai mult de la compensarea pierderilor provocate de secetă către investiții în rezervoare, irigații, stocarea apei și tehnologii pentru utilizarea mai eficientă a resurselor. AGRONET.ro a analizat această schimbare, inclusiv implicațiile pentru fermele din România. Ce tehnologii și teme intră în programul ExpoApa 2026 În zona expozițională vor fi prezentate echipamente și soluții pentru detectarea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea în timp real a rețelelor și automatizarea proceselor. O zonă exterioară este rezervată echipamentelor de mari dimensiuni și demonstrațiilor. Programul de conferințe este împărțit pe trei direcții principale: 8 septembrie – dezvoltarea industriei apei până în 2035, digitalizare, tehnologii și competențe;9 septembrie – finanțarea investițiilor după 2027, experiența proiectelor europene și un atelier dedicat modelului danez de management al apei;10 septembrie – resursa umană și competențele necesare sectorului, prin masa rotundă #Skills4Water. Printre invitații anunțați se află Arthur Guichet, secretar general al European Water Association, și Katerina Schilling, secretar general al International Association of Water Service Companies in the Danube River Catchment Area, alături de reprezentanți ai organizațiilor profesionale din mai multe state europene. Cine organizează ExpoApa Organizatorul ExpoApa 2026 este Asociația Română a Apei, structură profesională care reunește operatori de servicii de apă și canalizare, specialiști, companii furnizoare de echipamente și tehnologii și reprezentanți ai mediului academic. ROMEXPO găzduiește evenimentul, fără a fi prezentat de ARA drept organizator al ediției. Conducerea executivă publicată în prezent de asociație îi include pe Ilie Vlaicu, președinte, Daniel Craia, director executiv, și Daniel Mihai, secretar general. ARA este implicată și în discuțiile privind finanțarea și modernizarea infrastructurii naționale de apă, inclusiv în relația cu autoritățile, operatorii regionali și instituțiile europene. Organizația estimează că necesarul de investiții în sectorul românesc de alimentare cu apă și canalizare ajunge la aproximativ 25 de miliarde de euro în următorii ani. Cum pot fi contactați organizatorii Pentru informații despre ExpoApa, înscriere și relația cu organizatorii, ARA publică următoarele date de contact: ContactDateTelefon general ARA+4 021 316 27 87E-mail [email protected] telefonicluni–joi, 08:00–17:00; vineri, 08:00–14:00SediuSplaiul Independenței nr. 202H, bloc 2, tronson 1, scara A, parter, ap. 2, sector 6, București, cod 060023 Datele sunt publicate de Asociația Română a Apei pe paginile sale oficiale de contact și ale evenimentului. Pentru solicitări adresate direct conducerii executive, ARA publică și contactele profesionale ale responsabililor instituției: Ilie Vlaicu poate fi contactat la [email protected], Daniel Craia la [email protected] și telefon 0730 221 195, iar Daniel Mihai la [email protected] și telefon 0740 214 312. Unde are loc evenimentul și cum se face înscrierea ExpoApa 2026 are loc la ROMEXPO, în Pavilionul B2, pe Bd. Mărăști nr. 65–67 din București. Pagina oficială ARA pune la dispoziție informații despre pavilion, program, expozanți și participare. Înscrierea participanților se face online prin platforma de evenimente indicată de ARA. Formularul oficial de înregistrare ExpoApa 2026 Expoziția se încheie joi, 10 septembrie 2026, la ora 16:00.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,7 RON/tonă+0,16%Ultima observație: 18 aug., 19:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.