Bărbat în costum albastru vorbește la microfon și gesticulează într-o sală oficială.

Tánczos Barna: Agricultura are nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026

Agricultura mai are nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la sfârșitul anului, iar fondurile aprobate pentru motorina agricolă nu permit achitarea integrală a sprijinului aferent trimestrului al II-lea. După suplimentarea schemei cu 149,366 milioane de lei, bugetul ajunge la 863,666 milioane de lei, însă pentru plata restului către fermieri va fi necesară o rectificare bugetară. Modificarea schemei este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului. Vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a arătat că suplimentarea permite doar efectuarea parțială a plăților pentru motorina utilizată în perioada aprilie–iunie. Necesarul de cel puțin 1 miliard de lei invocat pentru perioada rămasă din 2026 privește sprijinul de care agricultura are nevoie până la sfârșitul anului, nu exclusiv schema pentru motorină.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Ridichi, rucola, bok choy, spanac, napi și păstăi de mazăre așezate pe sol într-o grădină de toamnă.

Ce legume cresc repede toamna – Ridichi și rucola în 20-30 de zile, mazărea în aproximativ două luni

Șase legume pot ajunge la recoltare în cel mult 60 de zile, ceea ce permite folosirea terenului rămas liber după culturile de vară pentru o ultimă producție de toamnă. Ridichile, rucola, bok choy, spanacul, napii și mazărea au perioade relativ scurte până la recoltare, însă alegerea culturii trebuie raportată la data probabilă a primului îngheț din zonă, arată un material publicat de G4Food. Cele mai rapide dintre acestea sunt ridichile și rucola, care pot ajunge la recoltare în aproximativ 20-30 de zile. La polul opus, mazărea și napii pot avea nevoie de aproape două luni, ceea ce face ca semănatul târziu să fie mai riscant în zonele unde temperaturile negative apar devreme. Ridichile și rucola pot fi recoltate în 20-30 de zile Ridichile sunt printre culturile cu cea mai scurtă perioadă până la recoltare. În funcție de soi și condițiile de vegetație, rădăcinile pot ajunge la dimensiunea de recoltare în aproximativ 20-30 de zile. Pentru o dezvoltare uniformă, solul trebuie menținut reavăn. Un strat subțire de mulci poate reduce pierderea apei și poate limita variațiile de temperatură din stratul superficial. Rucola are un ritm asemănător de creștere și poate fi recoltată tot după aproximativ 20-30 de zile în condiții favorabile. Cultura preferă temperaturile mai reduse ale începutului de toamnă, dar semănatul trebuie făcut suficient de devreme pentru ca plantele să se dezvolte înaintea înghețurilor. AGRONET.ro a prezentat anterior culturile care pot fi semănate în septembrie, între care spanacul și voinicica, denumire sub care este cunoscută și rucola. Pentru acestea, umiditatea patului germinativ și evoluția temperaturilor sunt mai importante decât o dată fixă din calendar. Bok choy poate ajunge la maturitate în 30-45 de zile Bok choy, o formă de varză chinezească, preferă temperaturile mai scăzute și poate ajunge la maturitate în aproximativ 30-45 de zile. Soiurile mini pot fi recoltate când plantele au aproximativ 8-15 centimetri, în timp ce formele mai mari pot ajunge la 30-45 de centimetri. Cultura are nevoie de umiditate relativ constantă. Mulcirea poate fi utilă atât pentru limitarea evaporării, cât și pentru protejarea rădăcinilor atunci când diferențele dintre temperaturile de zi și cele de noapte cresc. Spanacul are nevoie de aproximativ 45-50 de zile Spanacul se adaptează bine temperaturilor mai scăzute și poate ajunge la maturitate în aproximativ 45-50 de zile. Frunzele pot fi recoltate și înainte ca planta să atingă dimensiunea maximă, începând de la aproximativ 8-15 centimetri. Dacă centrul plantei este păstrat, recoltarea frunzelor exterioare poate continua pe măsură ce apar altele noi. Pentru semănatul de toamnă, solul trebuie menținut suficient de umed pentru o răsărire uniformă. AGRONET.ro arăta într-un ghid dedicat culturilor de septembrie că spanacul poate valorifica terenul eliberat la sfârșitul verii, iar soiurile destinate culturilor târzii pot continua să vegeteze și după răcirea vremii. Napii ajung la maturitate în 45-60 de zile Napii preferă perioadele mai răcoroase și pot forma rădăcini pentru recoltare într-un interval de aproximativ 45-60 de zile. Avantajul este că frunzele pot fi folosite înainte ca rădăcina să ajungă la maturitate. Pentru frunze tinere, recoltarea poate începe când acestea au aproximativ 10-15 centimetri. Plantele pot suporta și un îngheț ușor, iar temperaturile scăzute pot modifica gustul rădăcinilor, făcându-le mai dulci. Mazărea are nevoie de 55-60 de zile Dintre cele șase culturi, mazărea are una dintre cele mai lungi perioade până la recoltare, de aproximativ 55-60 de zile. Tocmai de aceea, semănatul din septembrie trebuie calculat atent în funcție de regiune. Dacă primul îngheț este probabil înainte de încheierea perioadei de vegetație, cultura poate să nu ajungă la maturitate. Mazărea preferă temperaturile mai moderate, iar perioadele neobișnuit de calde pot încetini dezvoltarea. Recoltarea păstăilor se face pe măsură ce acestea ajung la dimensiunea corespunzătoare soiului. Timpul până la primul îngheț decide ce merită semănat Pentru o cultură începută în a doua parte a lunii septembrie, diferența dintre 20 și 60 de zile până la maturitate este importantă. CulturăPerioadă aproximativă până la recoltareRidichi20-30 de zileRucola20-30 de zileBok choy30-45 de zileSpanac45-50 de zileNapi45-60 de zileMazăre55-60 de zile În zonele cu toamne mai lungi, fereastra de cultură este mai generoasă. În regiunile unde înghețurile pot apărea devreme, culturile cu ciclu de 20-30 de zile oferă o probabilitate mai mare de a ajunge la recoltare decât cele care au nevoie de aproape două luni. Protecția cu material agricol sau tuneluri joase poate prelungi sezonul pentru unele dintre aceste legume, însă nu înlocuiește alegerea corectă a soiului și a momentului de semănat. Pentru o ultimă cultură de toamnă, calculul pornește astfel de la două repere simple: numărul de zile până la maturitatea soiului ales și intervalul rămas până la primele temperaturi negative probabile în zona de cultură.

Robot agricol alb, cu lumini și antene, se deplasează pe rânduri de plante tinere într-un câmp, lângă o lizieră de arbori.

China începe să exporte roboți care distrug buruienile cu laser – H8 ajunge în Australia

China începe să exporte roboți agricoli care distrug buruienile cu laser, după trecerea unor astfel de sisteme de la testare la utilizarea în teren. Modelul H8, care folosește camere și inteligență artificială pentru identificarea buruienilor, urmează să ajungă în Australia. Tehnologia urmărește o problemă importantă pentru ferme: combaterea buruienilor fără aplicarea erbicidelor pe întreaga suprafață. Camerele montate pe utilaj identifică plantele, algoritmii separă cultura de buruieni, iar laserul este direcționat asupra punctului de creștere al plantei nedorite. Potrivit sursei, utilajele au fost folosite în provincia Heilongjiang, una dintre principalele regiuni agricole ale Chinei, iar modelul H8 intră acum și pe piața externă prin livrarea către Australia. Laserul înlocuiește intervenția chimică asupra buruienii Diferența față de erbicidarea convențională este modul de intervenție. Robotul nu tratează întreaga suprafață și nu mobilizează solul pentru a scoate buruiana, ci identifică fiecare plantă nedorită și acționează punctual asupra acesteia. Pentru fermă, un asemenea sistem poate avea două consecințe importante: reducerea utilizării erbicidelor pentru lucrările unde tehnologia poate fi aplicată și diminuarea necesarului de muncă manuală pentru plivit. Performanța reală depinde însă de capacitatea sistemului de recunoaștere de a separa corect cultura de buruieni, de viteza de lucru și de adaptarea algoritmului la speciile întâlnite pe parcelă. China are deja mai multe sisteme de plivit cu laser H8 nu este singurul utilaj chinezesc dezvoltat pentru această metodă de combatere. AGRONET.ro a prezentat anterior plivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China și pregătit pentru distribuție pe piața europeană prin compania belgiană Hands On Tech. În cazul CyanForce, camerele și sistemele de inteligență artificială identifică buruienile, iar lasere de 150 W sunt orientate către țesutul de creștere. Pentru modelul de șase metri, producătorul declară până la 30 de module laser și o capacitate maximă de 1,08 milioane de plante tratate pe oră. Oferta destinată inițial Europei ar urma să includă utilaje cu lățimi de lucru de până la șase metri, iar lansarea comercială este estimată pentru sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Avantajul pentru ferme apare dacă scade costul pe hectar Eliminarea erbicidului nu este suficientă pentru ca un robot de plivit să devină automat rentabil. Fermierul trebuie să compare costul investiției, capacitatea de lucru, necesarul de tractor și energie, întreținerea și numărul de hectare pe care utilajul poate fi folosit anual. În culturile unde plivitul manual este costisitor sau unde combaterea chimică devine dificilă, tehnologia poate avea un avantaj mai mare. Același lucru este valabil în situațiile în care buruienile au dezvoltat rezistență la anumite erbicide sau unde exploatația urmărește reducerea utilizării produselor chimice. Pentru sistemele bazate pe inteligență artificială mai apare o condiție: recunoașterea trebuie să funcționeze în condițiile reale ale fermei, cu buruieni aflate în diferite stadii, densități variabile și culturi care își schimbă aspectul pe parcursul vegetației. România pornește de la un nivel redus de adopție a agriculturii de precizie Tehnologia avansează rapid, dar diferența dintre disponibilitatea roboților și utilizarea lor efectivă în ferme rămâne mare. Datele analizate anterior de AGRONET.ro arată că în 2023 aproximativ 10–15% dintre exploatațiile românești foloseau tehnologii de agricultură de precizie, România aflându-se între ultimele trei state ale Uniunii Europene după acest indicator. La nivelul UE, aproape 18% dintre exploatații utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, iar aproximativ 7% foloseau robotică agricolă. Fermele care utilizau tehnologii de precizie administrau însă circa 44% din suprafața agricolă a Uniunii, ceea ce arată concentrarea acestor investiții în exploatațiile mai mari. Pentru România, accesul la roboți de plivit cu laser va depinde astfel nu numai de momentul în care utilajele ajung comercial pe piață, ci și de preț, service, capacitatea de lucru și posibilitatea de amortizare. Pentru fermele mai mici, utilizarea prin prestatori sau în comun ar putea fi mai realistă decât achiziția individuală a unui asemenea echipament.

Utilaj agricol într-un câmp de toamnă, cu vânt și cer senin

Meteo agricol România 20 septembrie 2026, ora 21: vânt puternic în Transilvania și zona montană, de urmărit mâine dimineață

Meteo agricol pentru 21 septembrie: vântul puternic semnalat în Transilvania și zona montană cere prudență la deplasarea utilajelor, transport și orice intervenție sensibilă la rafale. În restul țării, probabilitățile de ploaie sunt în general mici, iar ferestrele pentru recoltarea de toamnă, transport și pregătirea terenului rămân în mare parte utilizabile după verificarea locală. Buletinul publicat la 20 septembrie 2026, ora 21:00, privește ziua de lucru din 21 septembrie, de dimineață până după-amiază. Temperaturile sunt prezentate strict pentru această fereastră, inclusiv reperele orare disponibile. Prioritate: urmăriți rafalele în Transilvania, Moldova, Oltenia și zona montană înainte de tratamente sau de transporturi cu încărcături expuse.Ploaia estimată poate influența accesul mai ales în Maramureș, Moldova, Muntenia și zona montană; verificați parcela înainte de intrarea utilajelor.Pentru porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă, vie și livezi, planificarea recoltării și a transportului rămâne condiționată de vânt, umezeala locală și acces. Banat: uscat, dar cu vânt de urmărit În Banat, fereastra de lucru din 21 septembrie rămâne favorabilă pentru transport și lucrări în câmp. Cantitatea estimată de precipitații este practic nulă, însă atenția trebuie păstrată la vântul puternic semnalat, mai ales pentru tratamente și manipularea încărcăturilor. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură16,5–21,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 11:00, maxim la 14:00.Precipitații0,005 mm, echivalent cu 0,005 l/m²; probabilitate maximă 12%.Vânt și umiditateVânt 5 km/h, rafale 5 km/h; umiditate actuală 42%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; avertizare galbenă pentru vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață: favorabil pentru câmp și transport; tratamente numai după verificarea vântului local. Crișana: interval stabil pentru utilaje Crișana are una dintre cele mai bune ferestre pentru activitățile de câmp. Ploaia estimată rămâne redusă, iar lipsa avertizărilor permite programarea recoltării de toamnă, a transportului și a pregătirii terenului, cu controlul obișnuit al umidității solului. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură17,5–22,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 09:00, maxim la 15:00.Precipitații0,105 mm, echivalent cu 0,105 l/m²; probabilitate maximă 13%.Vânt și umiditateVânt 6 km/h, rafale 6 km/h; umiditate actuală 35,5%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; nu sunt semnalate avertizări în datele regionale.Fereastră și decizieDimineață: favorabil pentru lucrări în câmp și transport; tratamente cu prudența standard față de vânt. Maramureș: răcire și ploi estimate În Maramureș, temperatura coboară în fereastra de lucru, iar precipitațiile estimate sunt mai importante decât în vestul țării. Lucrările și transportul pot fi planificate, dar accesul pe sole trebuie verificat local înainte de recoltare, pregătirea terenului sau deplasarea remorcilor. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură9,5–17°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 09:00, maxim la 14:00.Precipitații4,255 mm, echivalent cu 4,255 l/m²; probabilitate maximă 13%.Vânt și umiditateVânt 8 km/h, rafale 15,5 km/h; umiditate actuală 49%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; nu sunt semnalate avertizări în datele regionale.Fereastră și decizieDimineață: lucrați numai după verificarea solului; evitați intrarea pe teren care devine umed. Transilvania: rafalele cer prudență Transilvania intră în ziua de 21 septembrie cu o fereastră utilizabilă, dar cu risc moderat asociat vântului puternic. Transportul și lucrările de câmp pot continua cu prudență; pentru tratamente, verificați rafalele și evitați intervenția dacă vântul se intensifică local. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură13,6–20,9°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 14:00.Precipitații0,287 mm, echivalent cu 0,287 l/m²; probabilitate maximă 9%.Vânt și umiditateVânt 7,5 km/h, rafale 15,4 km/h; umiditate actuală 45,6%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; avertizare galbenă pentru vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață: câmp și transport cu prudență; amânați tratamentele dacă rafalele cresc local. Moldova: ploi locale estimate și vânt În Moldova, ploaia estimată și vântul semnalat impun o verificare atentă a parcelelor înainte de intrarea utilajelor. Fereastra rămâne utilizabilă pentru activități logistice, însă tratamentele necesită condiții locale calme și absența umezelii pe vegetație. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură11,5–20,875°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 14:00, maxim la 08:00.Precipitații3,3025 mm, echivalent cu 3,3025 l/m²; probabilitate maximă 10%.Vânt și umiditateVânt 9,625 km/h, rafale 14,625 km/h; umiditate actuală 49,625%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; avertizare galbenă pentru vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață: transportul este posibil; pentru câmp și tratamente, verificați ploaia, solul și vântul. Dobrogea: timp uscat pentru planificare Dobrogea păstrează condiții predominant uscate și fără avertizări în datele regionale. Este o fereastră bună pentru recoltare, transport și pregătirea terenului; totuși, temperatura maximă indicată are reper după-amiaza târziu, dincolo de intervalul principal de lucru. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură18,5–25,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 18:00.Precipitații0,01 mm, echivalent cu 0,01 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt și umiditateVânt 9,5 km/h, rafale 10,5 km/h; umiditate actuală 57%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; nu sunt semnalate avertizări în datele regionale.Fereastră și decizieDimineață: favorabil pentru recoltare, câmp și transport; verificați local necesarul de apă al culturilor. Muntenia: acces bun, cu ploaie redusă În Muntenia, ploaia estimată este redusă, iar fereastra susține recoltarea de toamnă, transportul și pregătirea terenului. Verificarea locală a solului rămâne necesară unde au existat umezeală sau precipitații punctuale, înainte de lucrări care pot compacta terenul. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură17,333–26°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 14:00.Precipitații1,211 mm, echivalent cu 1,211 l/m²; probabilitate maximă 9%.Vânt și umiditateVânt 8,333 km/h, rafale 14,222 km/h; umiditate actuală 44,444%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; nu sunt semnalate avertizări în datele regionale.Fereastră și decizieDimineață: favorabil pentru câmp și logistică; nu intrați pe sol umed fără verificare. Oltenia: uscat, cu atenție la vânt Oltenia are precipitații estimate inexistente în fereastra de lucru, ceea ce susține planificarea activităților de toamnă. Avertizarea pentru vânt puternic trebuie însă luată în calcul la tratamente, la transport și în zonele unde încărcăturile sau echipamentele sunt expuse rafalelor. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură16,6–25,4°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații0 mm, echivalent cu 0 l/m²; probabilitate maximă 7%.Vânt și umiditateVânt 6,6 km/h, rafale 13,2 km/h; umiditate actuală 45,8%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; avertizare galbenă pentru vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață: favorabil pentru câmp și transport; tratamente doar în intervale locale fără rafale. București-Ilfov: fereastră caldă și uscată Pentru București-Ilfov, ziua de lucru se conturează fără ploaie estimată și fără avertizări în datele regionale. Temperaturile mai ridicate permit desfășurarea activităților de câmp și a transportului, cu atenție la confortul echipelor și la starea culturilor sau a solului. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură21–30°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 15:00.Precipitații0 mm, echivalent cu 0 l/m²; probabilitate maximă 8%.Vânt și umiditateVânt 11 km/h, rafale 19 km/h; umiditate actuală 32%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; nu sunt semnalate avertizări în datele regionale.Fereastră și decizieDimineață: favorabil pentru câmp și transport; evaluați local solul înainte de irigare sau lucrări. Zona montană: vânt și acces de verificat În zona montană, vântul puternic rămâne principalul factor de risc pentru 21 septembrie. Ploaia estimată poate modifica punctual accesul, astfel că transportul, lucrările după recoltare și operațiunile în vie sau livezi trebuie pornite numai după verificarea traseelor și a parcelelor. IndicatorDate pentru ziua de lucruTemperatură12,636–20,909°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 14:00.Precipitații1,116 mm, echivalent cu 1,116 l/m²; probabilitate maximă 10%.Vânt și umiditateVânt 7,364 km/h, rafale 13 km/h; umiditate actuală 48,182%.Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirația nu este disponibilă; avertizare galbenă pentru vânt puternic de urmărit.Fereastră și decizieDimineață: lucrări și transport cu prudență; evitați tratamentele pe vânt și verificați accesul. Lucrări de planificat pentru 21 septembrie Recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă pot fi programate în regiunile cu ploi reduse, cu verificarea accesului pe sole.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt favorabile unde solul permite; evitați utilajele pe teren îmbibat sau după ploi locale.În vie și livezi, recoltarea sau lucrările după recoltare se fac cu atenție la vânt și la umezeala locală.În legumicultură, urmăriți umezeala și aerisirea spațiilor protejate; nu planificați tratamente când vântul, ploaia sau frunza umedă nu permit. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizarea galbenă pentru vânt puternic este semnalată în Banat, Transilvania, Moldova, Oltenia și zona montană. Efectul agricol cel mai direct este reducerea siguranței pentru tratamente, manipularea materialelor ușoare și transportul în zone expuse. În Maramureș și Moldova, precipitațiile estimate cer și controlul local al accesului pe sol. Până la buletinul de dimineață Verificați evoluția rafalelor în regiunile avertizate, eventualele ploi locale în nord, est și zonele montane, precum și starea drumurilor tehnologice și a solelor. Pentru ziua de 21 septembrie, decizia de intrare în câmp rămâne una locală, bazată pe vânt, umezeală și portanța solului.

Bărbat lângă un robot de muls, cu o vacă aflată în instalație într-un grajd modern.
Zootehnie

O fermă de familie din Brașov a redus de la cinci oameni la un singur angajat munca din grajd – automatizarea a permis dezvoltarea procesării proprii a laptelui

O fermă de familie din Bran procesează circa 1.200 de litri de lapte pe zi, după ce Vlad și Eveline Enescu au construit un model integrat care pornește de la producerea furajelor și creșterea bovinelor și ajunge până la fabrica proprie de lactate și vânzarea produselor finite. Exploatația din județul Brașov lucrează aproximativ 200 de hectare și are un efectiv de circa 150 de bovine, potrivit unui material publicat de Revista Ferma. Familia Enescu a trecut treptat de la creșterea tradițională a animalelor la o fermă automatizată, cu muls robotizat și procesare proprie. Investițiile au redus necesarul de forță de muncă din grajd și au permis valorificarea laptelui sub formă de telemea, brânză de burduf, caș și cașcaval, în locul vânzării exclusive a materiei prime. Investiție de 2,2 milioane de euro în grajd și fabrica de lactate Modernizarea fermei a început în 2015, când familia a accesat un proiect pentru achiziția utilajelor necesare producerii și pregătirii furajelor. În 2017 a urmat investiția principală, de aproximativ 2,2 milioane de euro. Proiectul a inclus construirea unui grajd nou, realizarea unei fabrici de lactate, amenajarea unui spațiu pentru depozitarea dejecțiilor și achiziția unor echipamente pentru automatizarea activităților din fermă. Proiectul a fost finalizat în 2020. Grajdul poate găzdui până la 70 de vaci în lactație, iar ferma are în prezent circa 60 de vaci la muls. Sistemul include un robot DeLaval pentru muls, un robot pentru împingerea furajelor la frontul de hrănire și un echipament automat pentru alăptarea vițeilor. Un model asemănător de automatizare este folosit și într-o fermă robotizată din Lespezi, județul Iași, unde mulsul, furajarea și monitorizarea animalelor au fost integrate într-o investiție de peste 3 milioane de euro. De la cinci oameni la un singur angajat în grajd Unul dintre cele mai importante efecte ale automatizării este reducerea necesarului de forță de muncă. Vlad Enescu spune că, înainte de modernizare, pentru un efectiv de aproximativ 30-40 de vaci erau necesari cinci oameni implicați în activitățile din grajd. În prezent, la circa 60 de vaci mulse, un singur angajat intră în principal aproximativ două ore dimineața și două ore seara. Pentru familia Enescu, economia de timp obținută prin automatizare a fost importantă nu doar pentru reducerea muncii manuale, ci și pentru dezvoltarea următoarei etape a afacerii: procesarea laptelui. Ferma procesează zilnic aproximativ 1.200 de litri de lapte Familia Enescu a decis să nu mai valorifice laptele exclusiv ca materie primă. În prezent, ferma procesează zilnic aproximativ 1.200 de litri. Motivul este unul economic. Eveline Enescu explică faptul că prețul obținut pentru laptele crud nu permite valorificarea la același nivel ca în cazul produselor finite. Din aproximativ șase litri de lapte rezultă un kilogram de telemea, potrivit calculelor prezentate de familie. Diferența dintre valoarea materiei prime și prețul produsului finit trebuie însă raportată la costurile de procesare. Din veniturile obținute trebuie acoperite cheltuielile cu angajații, energia, cheagul, condimentele, ambalajele și comercializarea. După aceste costuri, Eveline Enescu estimează o marjă de profit de aproximativ 20% pe produs. Presiunea prețurilor la laptele crud explică de ce procesarea proprie devine atractivă pentru unele exploatații. AGRONET.ro relata recent cazul unui crescător din Maramureș care spune că livrează laptele cu 1,45 lei/litru. Datele Comisiei Europene prezentate în același material indicau pentru România, în aprilie 2026, un preț mediu al laptelui crud la poarta fermei cu 5,2% mai mic decât în martie și cu 10,5% sub nivelul din aprilie 2025. Telemea, brânză de burduf și cașcaval produse în fermă Fabrica proprie permite familiei să transforme laptele într-o gamă diversificată de produse. Portofoliul include: telemea proaspătă de vacă;telemea proaspătă de oaie;telemea maturată de oaie;brânză de burduf în coajă de brad;brânză de burduf cu chimen;brânză de burduf cu ardei iute;brânză de burduf cu nucă;caș afumat;cașcaval cu trufe, piper, ardei iute, lavandă sau roșii uscate. O parte dintre produse sunt atestate tradițional. Procesarea permite păstrarea unei părți mai mari din valoarea laptelui în fermă, însă diferența dintre prețul materiei prime și cel al produsului finit nu poate fi tratată integral drept profit. AGRONET.ro a analizat anterior traseul valorii dintre fermă și raft, unde costurile cu procesarea, energia, personalul, ambalarea, transportul și comercializarea explică o parte importantă din diferența de preț. Băcănia proprie completează modelul integrat După producția de furaje, creșterea animalelor și procesarea laptelui, familia Enescu a adăugat și vânzarea directă. Produsele sunt comercializate printr-o băcănie proprie și au intrat și în raioanele dedicate produselor locale și tradiționale din supermarketuri. Modelul fermei ajunge astfel să integreze aproape toate etapele: cele aproximativ 200 de hectare asigură furajele, bovinele produc laptele, automatizarea reduce volumul de muncă repetitivă, fabrica transformă materia primă, iar magazinul propriu permite vânzarea directă către consumatori. În cazul familiei Enescu, robotizarea nu a fost doar o investiție în reducerea muncii din grajd. Timpul economisit a permis dezvoltarea procesării și comercializării, iar laptele produs în fermă a devenit baza pentru o gamă de produse cu valoare adăugată mai mare.

Mai multe bovine negre și brun-roșcate stau într-un padoc împrejmuit, cu arbori rari și iarbă verde în fundal.

Familia McAuley-Cox vinde după patru generații ferma de bovine Commodore Station din Australia de Sud – Lipsa unui succesor pune pe piață exploatația de 20.844 ha

O fermă australiană de 20.844 ha este scoasă la licitație după 144 de ani în aceeași familie, iar dimensiunea exploatației spune doar o parte din poveste: capacitatea estimată este de numai 900–1.000 de echivalente bovine adulte, iar apa reprezintă unul dintre activele decisive. Anunțul publicat de Elders Real Estate stabilește pentru Commodore Station, din statul Australia de Sud, un ghid de preț de 6 milioane de dolari australieni și o licitație programată pentru 20 octombrie 2026. Commodore Station se află în zona Flinders Ranges, lângă Parachilna, și este exploatată de familiile McAuley și Cox din 1882. Oferta nu privește doar suprafața: exploatația este scoasă pe piață ca afacere pastorală funcțională, cu infrastructura de apă, activele stației, utilajele și efectivul de bovine menționate în documentația de vânzare. Ce intră în exploatația de 20.844 de hectare Datele publicate de Elders descriu o fermă extensivă construită în jurul pășunatului și al accesului la apă: ElementDate publicateSuprafațăaproximativ 20.844 haRegim funciar7 contracte perpetue asupra terenurilor CoroaneiGhid de preț6 milioane dolari australieniCapacitate estimată900–1.000 echivalente bovine adulteSurse de apă pentru animale7 puțuri operaționaleAlimentare cu apărețea extinsă alimentată cu energie solarăAlte surse de apăbazinele Brachina Creek și Parachilna CreekEfectivinclus în tranzacție la o valoare convenităLicitație20 octombrie 2026 Exploatația cuprinde pășuni de luncă inundabilă, câmpii nisipoase și vegetație de tip chenopod, caracteristică zonelor aride și semiaride din Australia. Raportarea simplă a capacității declarate la suprafață indică aproximativ 21–23 de hectare pentru un echivalent bovină adultă. Cifra arată cât de diferit funcționează creșterea extensivă a bovinelor în Outback față de fermele europene cu pășuni mai productive și precipitații mai regulate. 6 milioane de dolari australieni nu înseamnă un teren de 288 dolari/ha Împărțirea ghidului de preț de 6 milioane de dolari australieni la cele aproximativ 20.844 de hectare ar da matematic circa 288 de dolari australieni/ha. Această valoare nu trebuie însă interpretată ca un preț comparabil cu cel al unui hectar agricol cumpărat în proprietate în România. Commodore Station este formată din șapte contracte perpetue asupra terenurilor Coroanei, nu din 20.844 de hectare de teren deținute în regim clasic de proprietate privată. Departamentul pentru Mediu și Apă al Australiei de Sud explică faptul că un Crown Lease acordă dreptul exclusiv de ocupare și utilizare a unui teren al statului, iar un contract perpetuu este acordat fără un termen final prestabilit. Sistemul este răspândit în regiunile pastorale australiene. Potrivit Guvernului Australiei de Sud, există 321 de contracte pastorale care acoperă peste 40% din suprafața statului. Aceste terenuri sunt destinate în principal pășunatului și creșterii animalelor și sunt supuse unor obligații privind conservarea resurselor, prevenirea degradării și respectarea condițiilor de exploatare. În plus, Commodore Station se vinde ca exploatație funcțională, cu infrastructură și animale. Prin urmare, nici ghidul de 6 milioane de dolari australieni nu poate fi redus la valoarea terenului. Este aceeași problemă de evaluare întâlnită și la fermele scoase pe piață în România. AGRONET.ro a analizat cazul exploatației de 3.600 de hectare de la Oravița, unde valoarea nu poate fi dedusă doar din numărul de hectare, fără a cunoaște proprietatea și arenda, infrastructura, utilajele, apa, contractele și celelalte active. De la Hereford la Angus. Circa 330 de juninci intră în vânzare Commodore Station a crescut istoric bovine Hereford, inclusiv animale Poll Hereford, dar în ultimii ani exploatația a trecut către Angus. Potrivit informațiilor obținute de realestate.com.au de la familie și agentul de vânzare, aproximativ 330 de juninci aflate în prezent pe fermă sunt incluse în tranzacție. Exploatația poate susține, potrivit evaluării din oferta Elders, 900–1.000 de echivalente bovine adulte. Numărul efectiv de animale care poate fi menținut depinde însă de categoria acestora, disponibilitatea furajelor și condițiile sezonului. Orientarea către Angus este relevantă și într-un context în care genetica acestei rase are o piață foarte dezvoltată în Australia. În septembrie, AGRONET.ro a prezentat vânzarea taurului Angus Millah Murrah Wyatt W50 pentru recordul de 420.000 de dolari australieni, un exemplu extrem al valorii pe care reproducția și genetica o pot adăuga sectorului bovinelor de carne. Apa este unul dintre principalele motive pentru care ferma are valoare Agentul Philip Keen indică infrastructura de apă printre cele mai importante atuuri ale exploatației. Cele șapte puțuri pentru adăpare sunt legate de o rețea de distribuție alimentată cu energie solară, iar proprietatea beneficiază și de apa provenită din bazinele Brachina Creek și Parachilna Creek. În asemenea sisteme extensive, apa poate determina direct ce efectiv poate fi ținut pe o suprafață de zeci de mii de hectare. O pășune disponibilă la distanță prea mare de punctele de adăpare poate fi mult mai greu de valorificat de animale. Vânzătorul menționează că precipitațiile ridicate din 2026 au lăsat proprietatea cu rezerve importante de furaje și apă naturală. Datele meteorologice regionale susțin existența unui sezon neobișnuit de umed: Bureau of Meteorology a înregistrat la Hawker, în august 2026, 128,1 mm de precipitații, echivalentul a 412% din media lunii. Numai în 10 august au căzut 50,1 mm, un nou record zilnic pentru luna august la stația respectivă. Hawker nu este o măsurătoare făcută pe Commodore Station, dar datele confirmă regimul excepțional de precipitații raportat în regiunea în care se află exploatația. Vânzarea vine dintr-o problemă de succesiune, nu din închiderea activității Motivul vânzării este la fel de relevant pentru agricultură ca dimensiunea fermei. Carola Cox, în vârstă de 88 de ani și membră a celei de-a treia generații care administrează proprietatea, a explicat pentru realestate.com.au că următoarea generație nu dorește să continue exploatația. Fiul său, Henry Cox, administrează Commodore Station de aproximativ zece ani, dar nepoții familiei au ales alte cariere. Ferma ajunge astfel pe piață nu pentru că terenul a rămas fără utilizare, ci pentru că o exploatație transmisă timp de patru generații nu mai are un succesor familial. Este unul dintre exemplele cele mai vizibile ale problemei schimbului generațional din agricultură: activele pot rămâne productive, efectivul poate fi funcțional și infrastructura poate fi bună, dar continuitatea afacerii depinde și de existența unei persoane care dorește să preia administrarea. Familia a cedat anterior 2.600 de hectare pentru un parc național Istoria Commodore Station are și o componentă mai puțin obișnuită. În 2012, Ian McAuley și Carola Cox au donat statului aproximativ 26 de kilometri pătrați, adică 2.600 de hectare, dintr-o parte a proprietății situată la marginea Flinders Ranges National Park. ABC News relata la acel moment că terenul a fost adăugat parcului pentru conservare și cercetare. Familia spunea atunci că dorește ca zona să rămână protejată indiferent de cine va deține exploatația în viitor. La 14 ani după acea decizie, această schimbare de proprietar urmează să se producă. Licitația este programată pentru 20 octombrie Commodore Station urmează să fie licitată la 20 octombrie 2026, la Hawker, dacă nu este vândută înainte de această dată. Cei 6 milioane de dolari australieni reprezintă ghidul de preț al vânzătorului, nu rezultatul unei tranzacții deja încheiate. Pentru un fermier european, spectaculoase sunt cele 20.844 de hectare. Din punct de vedere economic însă, datele mai relevante sunt altele: doar 900–1.000 de echivalente bovine adulte capacitate declarată, șapte surse de apă pentru animale, o rețea solară de distribuție, pășuni a căror productivitate depinde puternic de precipitații și un regim funciar bazat pe contracte perpetue asupra terenurilor statului. Commodore Station arată astfel de ce suprafața, singură, spune foarte puțin despre valoarea și capacitatea productivă a unei ferme.

Găină brună cu penaj rar pe spate într-un adăpost, lângă alte găini și pene căzute pe așternut.
Siguranță

Când căderea penelor este normală la găini și când poate indica acarieni sau probleme de bunăstare

Căderea masivă a penelor nu înseamnă automat că găinile sunt bolnave, mai ales toamna, când scurtarea zilei poate declanșa năpârlirea naturală și o reducere puternică sau chiar oprirea temporară a ouatului. Centrul Federal german pentru Informare în Agricultură arată că, în timpul năpârlirii naturale, găinile își înlocuiesc penajul și întrerup producția de ouă. Pentru crescător, problema importantă este diferențierea acestui proces normal de pierderea penelor provocată de paraziți, ciugulire, deficiențe de furajare sau alte probleme de sănătate. Documentația tehnică a Societății Germane pentru Agricultură – DLG arată că năpârlirea naturală apare în mod obișnuit toamna, odată cu scurtarea zilelor, și poate dura între trei și 12 săptămâni. În această perioadă, activitatea aparatului reproducător scade, producția de ouă se reduce, iar organismul direcționează resurse către refacerea penajului și a rezervelor corporale. Cum arată năpârlirea normală Într-un proces fiziologic normal, penele nu dispar deodată de pe întregul corp. Potrivit DLG, schimbarea începe de regulă cu penele mici din zona gâtului și trunchiului și continuă ulterior cu penele mari ale aripilor și cozii. În paralel, găina intră într-o perioadă de repaus reproductiv. Se reduce producția hormonilor implicați în ouat, aparatul reproducător regresează temporar, iar rezervele de calciu din oase pot fi refăcute. După terminarea acestei perioade, găinile cu penajul refăcut pot începe o nouă perioadă de ouat. Pentru efectivele de gospodărie, asocierea dintre scurtarea zilei, pierderea progresivă a penelor și diminuarea ouatului este, în general, compatibilă cu o năpârlire sezonieră. Rănile, sângele, paloarea accentuată, slăbirea severă sau pierderea penelor doar în anumite zone impun însă o verificare mai atentă. Nu orice găină fără pene este în năpârlire Una dintre problemele care pot fi confundate cu năpârlirea este ciugulirea penelor de către alte păsări. Manualul Veterinar Merck distinge între ciugulirea ușoară, care deteriorează marginile penelor, și forma severă, în care penele sunt smulse, provocând durere și lăsând pielea expusă la răni. Printre factorii asociați cu apariția comportamentului se numără: dezechilibrele nutriționale;iluminarea prea intensă;temperaturile necorespunzătoare;lipsa substratului în care păsările să scurme și să caute hrană;stresul și problemele de management al efectivului. AGRONET.ro a prezentat separat semnele timpurii ale ciugulirii penelor, înainte ca problema să evolueze către leziuni și canibalism. Verificați și paraziții Pierderea penajului poate avea și cauze parazitare. Manualul Veterinar Merck descrie mai multe specii de acarieni care pot produce iritație, deteriorarea penelor și scăderea producției de ouă. Un exemplu este acarianul care atacă baza penelor, Neocnemidocoptes gallinae, ale cărui infestări pot provoca mâncărime intensă, smulgerea penelor de către pasăre și apariția leziunilor cutanate. La examinarea unei găini cu penaj deteriorat, specialiștii Merck recomandă verificarea bazei penelor pentru păduchi, acarieni și ouă de paraziți. Totodată, trebuie urmărite eventualele urme de sânge, cruste și murdărirea zonei cloacale. Poziția zonelor fără pene poate furniza și alte indicii. Pierderea penajului de pe spate și din zona gâtului poate apărea, de exemplu, și din cauza împerecherilor repetate cu cocoșul. Șapte lucruri de verificat când găinile încep să piardă pene Observați modul în care cad penele. O schimbare progresivă a penajului este mai compatibilă cu năpârlirea decât apariția bruscă a rănilor sau a unor suprafețe mari de piele expusă.Urmăriți producția de ouă. Reducerea puternică a ouatului apare în mod obișnuit în timpul năpârlirii naturale.Examinați pielea și baza penelor. Căutați acarieni, păduchi, ouă ale paraziților, cruste și iritații.Urmăriți comportamentul efectivului. Dacă unele găini le urmăresc pe celelalte și le smulg penele, problema nu mai este simpla năpârlire.Verificați starea corporală. Slăbirea accentuată, apatia sau reducerea neobișnuită a consumului pot indica o problemă suplimentară.Asigurați apă și o rație corespunzătoare. Nu trebuie aplicate improvizații de tip înfometare pentru „grăbirea” năpârlirii.Apelați la medicul veterinar dacă apar simptome suplimentare. Mortalitatea, anemia, diareea, rănile, paraziții numeroși sau o scădere neobișnuită a stării generale justifică investigarea cauzei. Năpârlirea naturală nu trebuie confundată cu năpârlirea indusă Aici apare una dintre cele mai importante diferențe pentru crescători. În unele ferme comerciale, după prima perioadă de ouat se poate aplica o pauză de ouat indusă, prin controlul luminii și al furajării, pentru sincronizarea întregului efectiv. Nu este aceeași situație cu năpârlirea sezonieră a câtorva găini din gospodărie. DLG precizează explicit că o asemenea pauză indusă reprezintă un stres pentru animale și necesită experiență și monitorizare specializată. Documentul arată și că accesul la apă și hrană nu trebuie suprimat. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – EFSA recomandă evitarea restricției de hrană în managementul găinilor ouătoare și identifică deteriorarea penajului, rănile, stresul de grup și restricționarea comportamentelor naturale printre problemele importante de bunăstare. De unde vine cifra de 20–25% pierdere în greutate Cifra apare în documentația pentru programele profesionale de pauză de ouat indusă, nu ca recomandare pentru găinile care năpârlesc natural. Ghidul DLG pentru exploatarea prelungită a găinilor ouătoare arată că în timpul unei pauze induse poate apărea o reducere considerabilă a greutății, iar monitorizarea trebuie să împiedice depășirea unei pierderi de aproximativ 20–25% față de greutatea inițială. Documentul avertizează că efectivele deja subponderale, neuniforme sau cu probleme de sănătate pot înregistra mortalități mai mari. Prin urmare, procentul nu trebuie folosit ca obiectiv pentru păsările din gospodărie și nici ca recomandare pentru reducerea deliberată a hranei. O pauză indusă poate dura 10–12 săptămâni În sistemele comerciale unde metoda este folosită, DLG indică o perioadă de aproximativ 10–12 săptămâni între începerea programului și atingerea vârfului celei de-a doua perioade de ouat. Scăderea duratei de iluminare este principalul instrument pentru declanșarea procesului. Ulterior, durata zilei este crescută treptat. În condiții favorabile, la aproximativ 50–60 de zile de la începerea programului poate fi atins un al doilea platou de producție de 80–90%. Aceste cifre descriu managementul unui efectiv comercial controlat și nu evoluția obligatorie a unei găini care năpârlește natural toamna. Producția modernă poate fi prelungită și fără năpârlire indusă Cercetările și ameliorarea genetică au schimbat semnificativ durata de exploatare a găinilor ouătoare. DLG arată într-un ghid separat privind longevitatea găinilor ouătoare că hibrizii moderni pot ajunge la aproximativ 420–440 de ouă în 500 de zile de producție, datorită progresului făcut în persistența ouatului, vitalitate și rezistența cojii. Din acest motiv, menținerea efectivului mai mult timp fără o pauză indusă a devenit o alternativă viabilă. Analizele economice publicate de DLG arată chiar că, în scenariile studiate, prelungirea perioadei de exploatare fără năpârlire indusă a avut rezultate economice mai bune decât varianta cu pauză indusă. Explicația este simplă: în timpul pauzei, timp de mai multe săptămâni sunt produse foarte puține sau deloc ouă, în timp ce continuă cheltuielile cu furajarea, munca și întreținerea efectivului. Pentru găinile brune analizate, modelele DLG indică în general o durată economică favorabilă până în jurul a 90 de săptămâni de viață, iar pentru unele efective albe foarte performante perioada poate ajunge la aproximativ 100 de săptămâni. Furajarea contează în perioada de refacere a penajului Producerea penelor noi presupune formarea unei cantități importante de proteine structurale, iar alimentația dezechilibrată poate afecta atât calitatea penajului, cât și comportamentul efectivului. Pentru crescătorii mici, obiectivul nu este provocarea unei slăbiri deliberate, ci menținerea păsărilor într-o stare corporală bună, cu apă permanent disponibilă și furaj adecvat categoriei. În ferme, programele de pauză indusă au scheme speciale de furajare și monitorizare, dar acestea nu trebuie transferate automat în gospodărie. Penele noi pot favoriza ciugulirea Perioada de creștere a penajului nou necesită o supraveghere mai atentă. Tijele penelor în dezvoltare sunt vascularizate, iar dacă sunt atacate de celelalte păsări pot apărea leziuni și sânge. EFSA recomandă pentru reducerea ciugulirii vătămătoare accesul la așternut friabil și materiale care permit păsărilor să scurme, să exploreze și să manifeste comportamente naturale. Manualul Veterinar Merck indică, de asemenea, că posibilitatea de căutare a hranei și existența unui substrat adecvat pot reduce riscul de ciugulire a penelor. UE pregătește modificarea regulilor pentru găinile ouătoare Tema bunăstării păsărilor va primi și o nouă componentă legislativă. Comisia Europeană a anunțat că intenționează să prezinte până la sfârșitul anului 2026 o revizuire țintită a normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne. Sunt analizate eliminarea progresivă a cuștilor, introducerea unor indicatori practici de bunăstare în ferme și reguli privind sacrificarea sistematică a puilor masculi de o zi. Normele actuale prevăd deja că găinile ouătoare trebuie să aibă acces la cuib, stinghii, așternut pentru ciugulit și scurmat, hrană și apă, potrivit Comisiei Europene. AGRONET.ro a analizat implicațiile posibile ale eliminării cuștilor pentru fermele avicole, inclusiv discuția privind perioadele de tranziție și investițiile necesare producătorilor. Pentru crescătorul care găsește multe pene în adăpost, regula practică rămâne însă simplă: dacă pierderea penelor este progresivă, apare odată cu scurtarea zilelor și este însoțită de scăderea ouatului, poate fi vorba de năpârlirea naturală. Dacă apar răni, sânge, paraziți, slăbire accentuată sau păsările își smulg penele reciproc, cauza trebuie căutată în altă parte.

Femeie în jachetă roșie discută în aer liber, lângă o zonă urbană cu apă și trafic în fundal.

Fermele mari din estul Germaniei se tem de plafonarea plăților – De ce dezbaterea contează și pentru România

Manuela Schwesig avertizează că viitoarea PAC poate lovi fermele agricole mari, dacă după 2027 vor fi introduse plafoane sau reduceri progresive ale plăților directe. Schwesig este o politiciană social-democrată germană, mai puțin cunoscută publicului din România, dar cu o funcție importantă în politica federală: conduce landul Mecklenburg-Vorpommern din 2017 și a fost ministru federal pentru familie între 2013 și 2017. Într-un interviu publicat de Bauernzeitung, ea susține că modificările discutate pentru sprijinul agricol după 2027 ar afecta în mod deosebit exploatațiile mari din estul Germaniei. Biografia oficială a landului confirmă că Schwesig este membră SPD și ocupă funcția de ministru-președinte al Mecklenburg-Vorpommern din 4 iulie 2017. Pentru fermierii români, declarația este relevantă deoarece dezbaterea germană privește exact una dintre temele care se negociază acum pentru PAC 2028–2034: cât din sprijinul direct va rămâne proporțional cu suprafața și cât va fi redistribuit de la exploatațiile mari către cele mici și mijlocii. Cine este Manuela Schwesig Manuela Schwesig s-a născut în 1974 la Frankfurt an der Oder, în fosta Germanie de Est. Înainte de intrarea în politica de prim-plan a lucrat în administrația fiscală și în Ministerul de Finanțe al landului Mecklenburg-Vorpommern. Ulterior a fost ministru regional pentru domeniul social, iar între decembrie 2013 și iunie 2017 a ocupat funcția de ministru federal pentru familie, vârstnici, femei și tineret. Din 2017 conduce guvernul landului Mecklenburg-Vorpommern. Landul se află în nord-estul Germaniei, iar agricultura are o structură diferită de cea întâlnită în multe regiuni vest-germane. Schwesig leagă dimensiunea mare a multor exploatații de moștenirea fostelor cooperative agricole din RDG, cunoscute drept LPG. După reunificare, numeroase exploatații au continuat să lucreze suprafețe întinse, chiar dacă structurile juridice și proprietatea s-au schimbat. De aici vine și miza declarației sale: dacă sprijinul direct va fi redus progresiv odată cu creșterea suprafeței sau plafonat peste un anumit nivel, efectul va fi mai puternic în regiunile cu ferme mari. Schwesig cere menținerea sprijinului pe hectar În interviul acordat Bauernzeitung, șefa guvernului regional susține că viitoarea Politică Agricolă Comună nu ar trebui să introducă mecanisme care să reducă automat sprijinul pentru exploatațiile mari. Ea afirmă că guvernele landurilor est-germane și organizațiile agricole fac presiuni asupra guvernului federal pentru a se opune plafonării și degresivității plăților. Poziția exprimată de Schwesig este una politică, aflată în disputa mai largă asupra arhitecturii PAC după 2027. Reglementările finale nu sunt încă stabilite. Tocmai aici apare o diferență importantă. În timp ce Schwesig pledează pentru menținerea unei valori uniforme a sprijinului pe hectar, proiectele aflate în negociere la nivel european includ mecanisme care ar direcționa o parte mai mare a plăților către fermele mici și mijlocii. Propunerea din Parlamentul European merge spre redistribuire AGRONET.ro a analizat proiectul privind PAC 2028–2034, în care raportorul Parlamentului European, Norbert Lins, propune ca 15% din fondurile aferente plăților directe să fie rezervate obligatoriu redistribuirii către exploatațiile mici și mijlocii. Mecanismul ar transfera o parte din sprijin de la fermele mai mari către primele hectare ale exploatațiilor mai mici. Statele membre ar urma să stabilească ulterior cuantumul pe hectar, tranșele de suprafață și numărul maxim de hectare eligibile pentru plata redistributivă. Propunerea este încă în negociere și nu reprezintă forma finală a PAC 2028–2034. Pentru exploatațiile de dimensiuni mari, discuția este importantă deoarece redistribuirea obligatorie, plafonarea și degresivitatea pot produce efecte diferite, dar toate pot reduce ponderea sprijinului care ajunge la fermele cu suprafețe extinse. Germania susține simultan și reducerea bugetului UE Poziția lui Schwesig trebuie privită și în contextul unei dispute politice interne în Germania. Cancelarul Friedrich Merz a cerut reducerea viitorului buget al Uniunii Europene, inclusiv economii în domeniul agriculturii. AGRONET.ro a prezentat poziția Germaniei, care consideră propunerea bugetară a Comisiei prea mare și urmărește un acord asupra Cadrului Financiar Multianual 2028–2034 până la sfârșitul anului 2026. Așadar, Germania nu are o singură poziție asupra viitoarei PAC. La nivel federal există presiune pentru reducerea cheltuielilor europene, în timp ce unele guverne regionale încearcă să protejeze plățile agricole și, în cazul landurilor din est, fermele cu suprafețe mari. Schwesig a cerut cancelarului să intervină în negocierile europene pentru menținerea finanțării agriculturii și împotriva plafonării sau degresivității plăților. De ce discuția contează și pentru România Structura agriculturii românești face ca aceeași dezbatere să aibă implicații importante și aici. România are simultan un număr foarte mare de exploatații mici și un segment important de ferme comerciale care lucrează sute sau mii de hectare. Orice modificare a mecanismului de distribuire a plăților directe poate schimba raportul dintre aceste două categorii. AGRONET.ro a prezentat și solicitarea FAPPR pentru definirea unei poziții românești în negocierile PAC 2028–2034. Printre temele aflate în negociere sunt plățile directe, sprijinul redistributiv, investițiile, dezvoltarea rurală și instrumentele pentru crize de piață. Pentru fermierii români, trei elemente trebuie urmărite separat: dimensiunea totală a bugetului agricol european;regulile privind plafonarea, degresivitatea și plata redistributivă;modul în care România va aplica aceste reguli prin propriul plan național. Nici cuantumul plăților după 2027 și nici forma finală a mecanismelor de redistribuire nu sunt stabilite în acest moment. Declarația lui Manuela Schwesig arată însă că disputa dintre protejarea fermelor mari și direcționarea unei ponderi mai mari din bani către exploatațiile mici și mijlocii a devenit deja una dintre temele centrale ale negocierilor pentru viitoarea PAC. Pentru România, unde coexistă ambele modele de exploatație, rezultatul negocierii poate modifica semnificativ distribuția sprijinului după 2027.

Fermier într-o cultură de mentă, lângă rastele cu plante și un coș plin cu frunze verzi.

Menta poate aduce 6.000–7.000 de euro pe hectar – De unde vine calculul și ce lipsește fermelor din România

Menta poate genera venituri de 6.000–7.000 de euro pe hectar în Serbia, potrivit unei estimări publicate inițial de BizPortal și preluate ulterior de mai multe publicații sârbe. Calculul pornește de la un randament de până la 1.500 de kilograme de frunză uscată la hectar și un preț de 4–5 euro/kg. Cu cheltuieli estimate la circa 2.000 de euro/ha, rezultatul economic indicat de sursa sârbă poate ajunge la aproximativ 5.000 de euro/ha, însă diferența importantă pentru fermierii români este alta: menta are nevoie de uscare, procesare și contracte de valorificare, nu doar de teren și material săditor. Estimarea nu este o informație apărută în septembrie 2026. Datele circulă în presa sârbă cel puțin din 2025, când Biznis i Finansije le-a publicat cu trimitere la BizPortal. În martie 2026, aceeași structură de costuri și venituri a fost reluată de Serbia Danas, iar în septembrie de NPortal. Pentru fermieri, cifrele sunt mai utile ca model economic al unei culturi specializate decât ca o cotație garantată pentru recolta din 2026. Cum arată calculul pentru un hectar de mentă Datele prezentate în Serbia indică următoarea structură: IndicatorValoare indicatăProducție de frunză uscatăpână la 1.500 kg/haPreț de valorificare4–5 euro/kgVenit brut6.000–7.500 euro/haCosturi estimateaproximativ 2.000 euro/haRezultat posibil după costurile indicatepână la aproximativ 5.000 euro/ha Diferența dintre venitul brut și profit este importantă. Cei 6.000–7.000 de euro vehiculați frecvent pentru cultura de mentă reprezintă în primul rând încasarea posibilă la un randament și un preț ridicate, nu profitul net al fermei. Costul de aproximativ 2.000 de euro/ha folosit în estimarea sârbă include materialul de plantare, forța de muncă, irigarea și uscarea. Cheltuiala reală poate varia însă puternic în funcție de accesul la apă, costul muncii, tehnologia de recoltare și, mai ales, de modul în care planta este condiționată după recoltare. Valoarea mai mare apare după recoltare Menta este utilizată în industria alimentară, farmaceutică și cosmetică, de la ceaiuri și siropuri până la uleiuri esențiale și produse de igienă. Tocmai această diversitate a utilizărilor explică interesul pentru cultură. Dar fermierul nu vinde același produs pe toate aceste piețe. Frunza proaspătă, frunza uscată și uleiul esențial au lanțuri tehnologice și comerciale diferite. Pentru producția de frunză uscată, ferma are nevoie fie de propria capacitate de uscare, fie de acces rapid la un operator care poate prelua recolta. Pentru ulei esențial este necesară distilarea. În ambele situații, existența infrastructurii de procesare poate conta aproape la fel de mult ca producția obținută la hectar. Sursele sârbe arată că fermele care au uscător sau instalație proprie de distilare pot păstra o parte mai mare din valoarea produsului, în loc să comercializeze exclusiv materia primă. În România există acum o linie de finanțare exact pentru acest sector Pentru fermele românești, contextul din 2026 este diferit față de anii anteriori. Intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” este deschisă în perioada 1 septembrie – 31 octombrie 2026, potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Bugetul sesiunii este de 5 milioane de euro, iar sprijinul poate ajunge la 100.000 de euro pe proiect, cu o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, în funcție de dimensiunea economică a exploatației. Intervenția permite investiții inclusiv în: înființarea, extinderea și modernizarea exploatațiilor cu plante aromatice și medicinale;utilaje și echipamente agricole;unități de condiționare și depozitare;procesare la nivelul fermei;sisteme de irigații și facilități de stocare a apei. AGRONET.ro a prezentat condițiile și calendarul DR-18, inclusiv bugetul disponibil și pragurile de calitate pentru proiectele depuse în septembrie și octombrie. Pentru un producător de mentă, posibilitatea de a finanța condiționarea, depozitarea sau procesarea la nivelul fermei este importantă tocmai fiindcă rezolvă una dintre verigile care separă cultura propriu-zisă de produsul vandabil. Menta comercială nu înseamnă planta crescută spontan Pentru o cultură destinată industriei, alegerea materialului biologic și uniformitatea producției sunt esențiale. Piața pentru ceaiuri, extracte sau uleiuri esențiale cere materie primă cu caracteristici constante, iar producătorul trebuie să urmărească atât producția de masă vegetală, cât și calitatea acesteia. Menta are și o cerință agronomică importantă: apa. Sursele sârbe care prezintă calculele economice includ irigarea între costurile culturii și indică momentul recoltării drept unul dintre factorii care influențează cantitatea și calitatea frunzei uscate. Prin urmare, comparația cu plantele spontane întâlnite în zone umede nu spune mare lucru despre rentabilitatea unei exploatații comerciale. O fermă trebuie proiectată de la început pentru recoltare, uscare și standardizarea producției. Pentru suprafețe mici sau pentru testarea culturii, AGRONET.ro a prezentat și cerințele de bază pentru cultivarea mentei și a altor plante aromatice, însă exploatarea comercială presupune o tehnologie și un plan de valorificare distincte. Un hectar poate valora mult doar dacă există cumpărătorul Cifra de 7.000 de euro/ha este atractivă, dar partea decisivă a modelului sârbesc nu este randamentul singur. Este existența unei piețe capabile să preia frunza uscată sau produsele procesate. La 1.500 kg/ha, o diferență de numai un euro/kg în prețul obținut schimbă venitul fermei cu 1.500 de euro pentru fiecare hectar. Iar dacă producția este mai mică decât nivelul maxim folosit în calcul, venitul scade proporțional. De aceea, înaintea înființării unei suprafețe comerciale, ecuația economică trebuie construită invers: cumpărătorul și specificațiile cerute, capacitatea de uscare sau distilare, necesarul de apă și forță de muncă, iar abia apoi suprafața cultivată. Menta poate fi o cultură cu valoare ridicată pe hectar, iar exemplele din Serbia arată ordinul de mărime la care poate ajunge venitul. Pentru fermele românești, oportunitatea din 2026 este că investițiile în verigile lipsă – irigație, condiționare, depozitare și procesare – pot intra acum și în finanțarea DR-18. Diferența dintre o cultură de nișă și o afacere funcțională rămâne însă capacitatea de a transforma recolta într-un produs pentru care există un cumpărător.

Echipamente de testare a apei pe malul unui râu, lângă o cultură irigată cu pivot.
Mediu

Apa pentru agricultură trebuie măsurată și ca debit, și ca nivel de poluare – Ce schimbă proiectul RAPID

Monitorizarea apei devine tot mai importantă pentru agricultură în anii cu secetă severă, deoarece debitele reduse afectează simultan disponibilitatea apei pentru irigații și capacitatea râurilor de a dilua nutrienții și alți poluanți. Pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei, iar în România investițiile din Proiectul RAPID includ extinderea capacității instituțiilor de a urmări calitatea apelor de suprafață și subterane și poluarea provenită din agricultură. Pentru ferme, problema nu se reduce la cantitatea de apă disponibilă. În perioadele cu temperaturi ridicate și debite mici, modificările de calitate pot deveni la fel de importante, în special în bazinele în care agricultura, localitățile și activitățile industriale folosesc aceeași resursă. Seceta din 2026 a pus presiune și pe Dunăre Vara anului 2026 a arătat cât de repede poate deveni apa un factor limitativ pentru agricultură. La sfârșitul lunii iulie, Administrația Națională „Apele Române” raporta un debit al Dunării de 1.650 m³/s, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 m³/s. Pe sectorul Călărași–Cernavodă au fost aplicate atunci restricții pentru irigații, cu furnizarea unor debite reduse sau a apei numai în anumite intervale. Instituția monitoriza în paralel și riscul de înflorire algală, fenomen favorizat de temperaturile ridicate și nivelurile scăzute ale apei. Pentru agricultură, combinația dintre secetă, temperaturi mari și debite reduse are două consecințe. Prima este evidentă: scade cantitatea de apă disponibilă pentru irigații. A doua privește calitatea resursei, deoarece într-un volum mai mic de apă aceeași cantitate de nutrienți sau alte substanțe poate avea un impact mai mare. Agricultura este și ea parte din circuitul nutrienților Azotul și fosforul sunt indispensabile producției agricole, dar nutrienții care nu sunt absorbiți de plante pot părăsi parcela. Nitrații pot migra către apele subterane, iar nutrienții transportați prin scurgerile de suprafață pot ajunge în râuri și lacuri. În anumite condiții, aportul ridicat de azot și fosfor contribuie la eutrofizare și la modificarea echilibrului ecosistemelor acvatice. Din acest motiv, monitorizarea apei și managementul fertilizării sunt două părți ale aceleiași probleme. Pentru fermier, utilizarea mai precisă a îngrășămintelor înseamnă atât reducerea riscului de poluare, cât și limitarea pierderilor unui input care a fost deja plătit. AGRONET.ro a analizat anterior componenta RAPID privind revizuirea regulilor pentru nitrați și fertilizare, inclusiv actualizarea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați. RAPID extinde capacitatea de măsurare a poluării agricole Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural este finanțat printr-un împrumut de 60 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială. Una dintre componente este dedicată direct monitorizării. Pentru Administrația Națională „Apele Române” sunt prevăzute, între altele: echipamente pentru monitorizarea apelor de suprafață și subterane;baze de date și sisteme informatice pentru gestionarea rezultatelor;sisteme de avertizare timpurie în cazul creșterii poluării;echipamente pentru prelevarea probelor;analize pentru pesticide, antibiotice, metale grele și alți poluanți;monitorizarea nutrienților din apele de suprafață și subterane;determinarea indicatorilor biologici relevanți pentru eutrofizare;instruirea personalului care efectuează analizele. Prin aceeași componentă este prevăzută și îmbunătățirea instrumentelor prin care România urmărește și raportează poluarea provenită din agricultură. Debitul și calitatea trebuie urmărite împreună Măsurarea cantității de apă și analiza calității răspund la două întrebări diferite, dar strâns legate. Debitul arată câtă apă circulă printr-un râu și cât poate fi disponibil pentru diferite utilizări. Analizele fizico-chimice și biologice arată ce conține apa și dacă apar modificări care pot afecta ecosistemele sau utilizările din aval. În agricultură, informațiile sunt importante inclusiv pentru irigații. Un debit suficient nu garantează automat o apă fără probleme de calitate, după cum o apă corespunzătoare din punct de vedere chimic nu rezolvă deficitul fizic de apă dintr-un an secetos. De aceea, sistemele de monitorizare trebuie să poată urmări simultan evoluția debitelor și schimbările de calitate. Datele mai bune pot schimba și deciziile din ferme Creșterea capacității de monitorizare are efect și asupra politicilor agricole. Dacă autoritățile pot identifica mai bine unde apar concentrații ridicate de nutrienți, pesticide sau alți poluanți, măsurile pot fi orientate mai precis către bazinele și practicile cu risc ridicat. Pentru fermieri, această evoluție poate însemna o presiune mai mare pentru fertilizare precisă, gestionarea corectă a gunoiului de grajd și respectarea zonelor de protecție a apelor, dar și reguli bazate pe informații mai detaliate despre situația reală din teren. Într-un climat în care perioadele cu deficit sever de apă se pot suprapune peste episoade cu precipitații intense, monitorizarea devine parte a infrastructurii necesare agriculturii. Fermierii au nevoie nu doar să știe dacă există apă, ci și în ce condiții poate fi utilizată și cum influențează propriile practici calitatea resursei de care depinde producția.

Frunză de viță-de-vie cu brunificare marginală și halou gălbui, examinată în vie de un operator fitosanitar neidentificabil.

Cum recunoști boala pierce la vița-de-vie în vie și ce condiții cresc riscul

Arsura de pe marginea frunzelor, pețiolurile rămase pe coardă și lăstarii care se maturează neuniform pot ridica o suspiciune de boala Pierce. Înainte de orice intervenție, viticultorul are nevoie de observații clare în parcelă și de confirmare fitosanitară. În vie, uscarea de pe marginea frunzei poate apărea din multe cauze, de la stres hidric și arsură solară până la alte boli. Totuși, dacă la viță-de-vie apar frunze care se brunifică pornind din zone încă verzi, cu un halou galben sau roșiatic, merită luată în calcul și o suspiciune compatibilă cu boala Pierce. Aceasta este asociată cu bacteria Xylella fastidiosa și trebuie tratată cu atenție, deoarece agentul este reglementat ca organism de carantină. Ce se poate observa în vie, fără a pune un diagnostic La vița-de-vie, semnul caracteristic descris pentru infecția primară este arsura frunzei. O porțiune a unei frunze încă verzi se poate usca brusc, devine brună, iar țesutul din jur se îngălbenește sau capătă nuanțe roșiatice. Uscarea se poate extinde până când frunza se zbârcește și cade, lăsând pețiolul prins de coardă. Brunificare marginală care avansează spre interiorul frunzei, însoțită de o zonă galbenă sau roșiatică între țesutul sănătos și cel uscat.Frunze uscate și căzute, cu pețioluri rămase atașate de lăstar.Lăstari care se maturează neuniform, cu porțiuni verzi alternând cu zone brunificate.În anii următori, pornire întârziată în vegetație și lăstari mai scurți, cu frunziș clorotic. Aceste semne sunt compatibile, nu specifice. Aspecte apropiate pot fi date de secetă, dezechilibre de nutriție, afectarea rădăcinilor, boli foliare sau probleme de lemn. Diagnosticul nu se stabilește după o frunză uscată, ci prin inspecție, prelevare corectă și testare de laborator. De ce riscul nu ține doar de vreme Bacteria trăiește în vasele conducătoare de sevă ale plantei și poate fi transmisă de insecte care se hrănesc cu seva din xilem. În Europa, regulamentul aplicabil include în noțiunea de vector insecte din grupul Cicadomorpha cunoscute sau suspectate că pot transmite bacteria. Prezența unui vector, a unor plante-gazdă și a unei surse de infecție contează mai mult decât simpla apariție a unui episod de căldură. Material de înmulțire cu origine sau trasabilitate neclară, mai ales când provine din zone cu risc fitosanitar.Introducerea în exploatație a plantelor destinate plantării fără verificarea documentelor fitosanitare aplicabile.Prezența plantelor-gazdă și a insectelor care se hrănesc cu seva din xilem în sau în jurul plantației.Vremea caldă și perioadele de stres hidric, care pot face simptomele foliare mai vizibile, dar pot și crea confuzii cu alte probleme. În lunile iulie-septembrie, când frunzele sunt expuse la arșiță și deficit de apă, verificarea trebuie să fie mai atentă. Căldura nu confirmă boala și nici nu explică singură o infecție, însă poate accentua aspectul de arsură și poate întârzia recunoașterea unei probleme care merită investigată. Ce verifici practic în parcelă Notează rândul, butucul, soiul și data la care ai observat simptomele; fotografiază aceeași plantă în timp, inclusiv frunzele și lăstarii.Compară butucii suspectați cu plantele vecine și urmărește dacă simptomele apar izolat, în vetre sau pe mai multe rânduri.Verifică istoricul materialului săditor: furnizorul, documentele de trasabilitate și eventualul pașaport fitosanitar.Nu folosi coarde, butași sau altoi de la butucii suspecți pentru înmulțire, completarea golurilor ori schimb între exploatații.Evită să muți plante destinate plantării din zona suspectă până primești îndrumarea inspectorului fitosanitar. Pentru vie, regula practică este să păstrezi observația separată de concluzie: „frunze cu arsură marginală și pețioluri persistente” este o constatare utilă; „boala Pierce” devine concluzie numai după evaluarea specialistului și rezultatul analizei. Când se contactează specialistul Contactează fără întârziere oficiul fitosanitar județean sau un inspector fitosanitar dacă observi combinația dintre arsură marginală progresivă, căderea frunzelor cu pețioluri persistente și lăstari cu maturare neuniformă, mai ales când există un istoric de material vegetal introdus recent. Pentru Xylella fastidiosa, confirmarea și măsurile ulterioare intră în sfera controlului fitosanitar oficial. Nu încerca să alegi un tratament „curativ” după simptome. Cadrul european arată că nu există măsuri disponibile care să elimine bacteria dintr-o plantă bolnavă în condiții de câmp deschis. Specialistul stabilește dacă este necesară prelevarea, ce plante se verifică și ce măsuri sunt potrivite pentru situația din fermă. Prevenție utilă pe tot sezonul Cumpără material de plantare numai din circuit trasabil și păstrează documentele lotului.Controlează vizual plantația periodic, cu atenție suplimentară în a doua parte a verii.Ține evidența butucilor cu simptome și revino asupra lor după câteva zile, fără a confunda o observație singulară cu un diagnostic.Menține o bună igienă a lucrărilor și separă materialul de înmulțire sănătos de orice lot aflat sub suspiciune.Urmează numai măsurile comunicate de autoritatea fitosanitară și, pentru orice intervenție reglementată, respectă eticheta produsului și autorizarea valabilă. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă inspector fitosanitar, laborator autorizat și oficiul fitosanitar județean. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Tractor mic trece prin fața publicului, lângă o persoană cu steag în carouri, la un eveniment cu utilaje agricole.

Tractorul electric Rigitrac SKE 40 atinge 40 km/h în mai puțin de trei secunde

Rigitrac SKE 40 a accelerat de la 0 la 40 km/h în 2,97 secunde, într-un test în care producătorul elvețian vorbește despre un record mondial, relatează agrarheute. Dincolo de performanța de accelerație, testul evidențiază unul dintre avantajele tehnice ale propulsiei electrice în agricultură: livrarea imediată a cuplului, fără transmisia mecanică complexă întâlnită la tractoarele convenționale. Rigitrac SKE 40 este un tractor complet electric produs de compania elvețiană Sepp Knüsel Landmaschinen. Modelul folosește un sistem electric de 400 V și o baterie litiu-ion de 58 kWh, iar motorul dedicat tracțiunii dezvoltă 40 kW. 0–40 km/h în mai puțin de trei secunde Potrivit producătorului, tractorul a atins 40 km/h în 2,97 secunde. Cursa a fost urmărită la fața locului de Mathias Bachmann, președintele Consiliului Cantonal din Schwyz, care a fost prezent ca martor al testului. Rigitrac prezintă rezultatul drept record mondial. Valoarea este spectaculoasă pentru un tractor agricol și intră în zona performanțelor asociate mai degrabă automobilelor sportive decât utilajelor agricole. Pentru utilizarea zilnică într-o fermă, accelerația 0–40 km/h nu este însă principalul criteriu de achiziție. Importanța tehnică a testului este alta: arată cât de rapid poate pune la dispoziție un motor electric cuplul necesar deplasării. Tractorul folosește mai multe motoare electrice Arhitectura Rigitrac diferă de soluția aleasă de alți producători de tractoare electrice. SKE 40 folosește mai multe motoare electrice comandate separat. Un motor este dedicat deplasării, iar alte motoare acționează diferite funcții ale tractorului, inclusiv prizele de putere față și spate. Această configurație permite separarea consumatorilor și elimină o parte dintre componentele mecanice necesare unui tractor diesel convențional. Specificațiile principale indicate pentru model sunt: CaracteristicăRigitrac SKE 40Tip propulsieelectricăTensiune sistem400 VCapacitate baterie58 kWhPutere motor tracțiune40 kWAccelerație 0–40 km/h2,97 secundePrize de puterefață și spate, acționate electric Cine este Sepp Knüsel Landmaschinen și marca Rigitrac Sepp Knüsel Landmaschinen este un producător elvețian de utilaje agricole cunoscut în special pentru tractoarele Rigitrac. Compania dezvoltă tractoare compacte și specializate, iar marca Rigitrac s-a remarcat prin soluții proprii de șasiu, punți directoare și, mai recent, propulsie electrică. Rigitrac se numără printre puținii producători care au trecut de la prototip la producția de serie pentru un tractor electric. SKE 40 nu este doar un proiect demonstrativ, ci face parte din oferta comercială a companiei. Acest lucru îl diferențiază de numeroase proiecte electrice aflate încă în etapa de prototip sau pre-serie. Tractoarele electrice rămân încă o nișă Piața tractoarelor electrice rămâne redusă comparativ cu cea a modelelor diesel, în special din cauza costului bateriilor, autonomiei și infrastructurii necesare pentru încărcare. AGRONET.ro a prezentat recent și tractorul electric Seederal de 160 CP, aflat încă în etapa de prototip, cu o autonomie declarată de 8–12 ore și cu o posibilă intrare în producție în perioada 2029–2030. Diferența dintre cele două proiecte arată două direcții distincte ale electrificării utilajelor agricole. Seederal încearcă să ducă propulsia electrică spre tractoare de putere medie, în timp ce Rigitrac SKE 40 demonstrează deja aplicarea soluției într-un tractor compact produs în serie. Ce înseamnă testul pentru ferme Accelerația în sine nu schimbă productivitatea unei lucrări agricole. Pentru fermieri sunt mai importante autonomia, timpul de încărcare, capacitatea bateriei, compatibilitatea cu utilajele și costul total de exploatare. Totuși, testul Rigitrac scoate în evidență avantajul fundamental al motorului electric: răspunsul imediat și controlul precis al puterii. În aplicații precum manipularea materialelor, lucrările municipale, întreținerea fermelor sau transportul pe distanțe scurte, aceste caracteristici pot avea o valoare practică mai mare decât viteza maximă în sine.

Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.181,5 RON/tonă-0,02%Ultima observație: 9 sept., 20:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.