Bărbat în costum gri și cravată, surprins într-un cadru oficial, pe fundal albastru-violet.

Tánczos Barna după întâlnirea cu Forumul APPR: Plățile trebuie făcute înainte ca fermierii să rateze lucrările

Sprijinul întârziat riscă să nu mai ajute fermele în momentul în care au nevoie de bani, avertizează vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, după discuțiile din 21 septembrie cu reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. Într-o declarație acordată AGRO TV, ministrul a arătat că prețurile actuale la inputuri pun presiune pe sustenabilitatea exploatațiilor, iar întârzierile la motorină, îngrășăminte și alte forme de sprijin pot face ca banii să ajungă după trecerea momentului în care fermierul trebuia să-i folosească. Discuția vine într-o perioadă în care fermele vegetale intră în lucrările de toamnă, iar necesarul de lichiditate crește pentru combustibil, fertilizare și înființarea culturilor. Tánczos Barna a spus că problema nu este numai valoarea ajutorului acordat sectorului, ci și calendarul efectiv al plăților.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pregătit pentru lucrări de toamnă pe fond de cer înnorat și vânt

Meteo agricol România 22 septembrie 2026, ora 21: vânt puternic în Transilvania și Maramureș, de urmărit mâine dimineață

La buletinul din 22 septembrie 2026, ora 21:00, pregătirea lucrărilor pentru 23 septembrie trebuie făcută cu atenție la vânt, mai ales în Transilvania și Maramureș. Ploile estimate sunt în general reduse, însă umezeala, aversele izolate și accesul local pe parcele pot schimba decizia pentru tratamente, recoltare și pregătirea terenului. Pentru lucrările de toamnă, verificarea parcelei înainte de intrarea utilajelor rămâne esențială. Orientare rapidă pentru fermieri Dobrogea și Crișana au cele mai bune perspective pentru transport și lucrări în câmp, cu precipitații estimate foarte reduse.În Maramureș, Transilvania și zona montană, ploile izolate și umiditatea mai ridicată cer verificarea accesului și amânarea tratamentelor.În Banat, Moldova, Muntenia și București-Ilfov, vântul și probabilitatea de ploaie impun ferestre scurte și decizii luate după observația locală.Irigarea nu este presantă în regiunile analizate; decideți după verificarea umidității solului și a culturii. Banat: vânt de urmărit pe fond înnorat În Banat, ziua de lucru din 23 septembrie pornește rece și înnorată, cu un semnal de vânt puternic de urmărit. Cantitatea estimată de apă este mică, dar rafalele pot reduce siguranța tratamentelor și pot necesita fixarea încărcăturilor la transport. Lucrările de câmp pot fi planificate după verificarea terenului, fără a forța intervențiile pe suprafețe cu umezeală locală. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru8–16°C; minim la 07:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0,09 mm, echivalent cu 0,09 l/m²Probabilitate maximă de precipitații52%Vânt și rafale13 km/h, rafale până la 23 km/hUmiditate62% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; urmăriți evoluția vântuluiDecizie practicăTransportul este favorabil cu încărcătura securizată; amânați tratamentele dacă vântul persistă. Crișana: interval relativ stabil pentru lucrări Crișana are una dintre cele mai echilibrate perspective pentru 23 septembrie. Cerul parțial noros și probabilitatea redusă de ploaie susțin transportul și lucrările de câmp, inclusiv pregătirea terenului sau recoltarea de toamnă acolo unde culturile sunt în fereastră locală. Semnalul de vânt rămâne activ, astfel că tratamentele se fac numai după verificarea condițiilor din parcelă. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru9,5–17,5°C; minim la 07:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0,19 mm, echivalent cu 0,19 l/m²Probabilitate maximă de precipitații29%Vânt și rafale8 km/h, rafale până la 16 km/hUmiditate51% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; favorabilăDecizie practicăPlanificați transportul și lucrările în câmp; tratați doar dacă vântul rămâne redus local. Maramureș: aversă ușoară și umezeală ridicată În Maramureș, aversa ușoară semnalată la publicare, umiditatea ridicată și probabilitatea mai mare de precipitații justifică o abordare prudentă pentru dimineața și după-amiaza de 23 septembrie. Accesul pentru recoltare sau pregătirea terenului trebuie confirmat local, iar lucrările care cer frunză uscată și vânt redus se amână. Transportul rămâne posibil, cu atenție la sectoarele umede. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru7–11°C; minim la 08:00, maxim la 14:00Precipitații estimate1,01 mm, echivalent cu 1,01 l/m²Probabilitate maximă de precipitații66%Vânt și rafale8 km/h, rafale până la 26 km/hUmiditate80% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; necesită urmărireDecizie practicăAmânați tratamentele și verificați accesul înainte de utilaje; transportul se face cu atenție. Transilvania: ploi izolate și rafale pentru ziua de lucru În Transilvania, ploaia izolată în apropiere și temperaturile mai joase conturează o zi de lucru variabilă. Cantitatea estimată nu este mare, însă este cea mai ridicată dintre regiunile de câmp analizate, iar umiditatea poate prelungi uscarea locală. Recoltarea de toamnă, transportul și pregătirea terenului pot continua numai unde solul permite; tratamentele necesită amânare. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru6,8–13,5°C; minim la 06:00, maxim la 13:00Precipitații estimate1,31 mm, echivalent cu 1,31 l/m²Probabilitate maximă de precipitații54%Vânt și rafale7 km/h, rafale până la 14 km/hUmiditate72% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; verificați parcelaDecizie practicăEvitați tratamentele; intrați în câmp doar după controlul umezelii și al accesului. Moldova: vânt și ploi slabe, cu acces de verificat Moldova are o perspectivă mixtă pentru 23 septembrie: precipitațiile estimate sunt slabe, iar lucrările de câmp și transportul pot fi organizate, însă vântul rămâne un factor de limitare pentru intervențiile sensibile. Pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă aflate în recoltare locală, urmăriți starea drumurilor tehnologice și condițiile din depozitare. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru8,8–15,5°C; minim la 06:00, maxim la 12:00Precipitații estimate0,59 mm, echivalent cu 0,59 l/m²Probabilitate maximă de precipitații31%Vânt și rafale11 km/h, rafale până la 24 km/hUmiditate67% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; cu prudențăDecizie practicăTransportul și lucrările în câmp sunt posibile; evitați tratamentele pe vânt. Dobrogea: cea mai uscată fereastră, dar cu vânt Dobrogea oferă cea mai uscată fereastră pentru 23 septembrie, fără precipitații estimate în intervalul de lucru. Temperaturile mai ridicate susțin recoltarea de toamnă, transportul și pregătirea terenului, cu verificarea locală a vântului înaintea tratamentelor. În lipsa unei urgențe, irigarea se stabilește strict după controlul solului. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru13–20,5°C; minim la 07:00, maxim la 16:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă de precipitații23%Vânt și rafale12 km/h, rafale până la 19 km/hUmiditate52% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; favorabilăDecizie practicăFavorabil pentru recoltare, transport și câmp; tratamentele doar în intervale locale cu vânt redus. Muntenia: ploi izolate și fereastre scurte pentru intervenții În Muntenia, precipitațiile izolate din apropiere nu exclud lucrările din 23 septembrie, dar recomandă o planificare flexibilă. Transportul și lucrările în câmp au perspectivă bună după verificarea solului. Pentru vie, livezi sau culturi de câmp, nu programați tratamente dacă apar vânt sau umezeală pe vegetație. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru10–17,6°C; minim la 06:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0,24 mm, echivalent cu 0,24 l/m²Probabilitate maximă de precipitații43%Vânt și rafale12 km/h, rafale până la 23 km/hUmiditate54% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; urmăriți evoluția localăDecizie practicăLucrările și transportul sunt posibile; limitați tratamentele la ferestre scurte, fără vânt. Oltenia: averse slabe, cu acces local de controlat Oltenia are o zi de lucru cu perspective în general favorabile, deși aversa ușoară și umezeala locală cer un control al parcelelor înainte de intrarea utilajelor. Recoltarea de toamnă și transportul pot fi organizate cu atenție. Temperaturile permit activități în câmp, fără a justifica intervenții grăbite pe teren umed. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru7,8–18,4°C; minim la 06:00, maxim la 16:00Precipitații estimate0,12 mm, echivalent cu 0,12 l/m²Probabilitate maximă de precipitații39%Vânt și rafale9 km/h, rafale până la 19 km/hUmiditate61% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; favorabilă după verificareDecizie practicăVerificați umezeala și accesul; transportul este favorabil, iar tratamentele se amână dacă persistă vântul. București-Ilfov: probabilitate mai ridicată de ploi izolate În București-Ilfov, probabilitatea de precipitații este mai ridicată decât în sud-estul țării, chiar dacă volumul estimat rămâne foarte mic. Ziua de 23 septembrie poate susține lucrările de câmp și transportul după verificarea locală, însă ferestrele pentru tratamente trebuie evaluate direct în teren, în funcție de vânt și de umezeala de pe plante. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru13–21°C; minim la 06:00, maxim la 17:00Precipitații estimate0,01 mm, echivalent cu 0,01 l/m²Probabilitate maximă de precipitații57%Vânt și rafale11 km/h, rafale până la 19 km/hUmiditate45% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; necesită urmărireDecizie practicăVerificați local înainte de câmp și transport; amânați tratamentele dacă apar vânt sau umezeală. Zona montană: răcoare, umezeală și ploi izolate În zona montană, temperaturile mai joase, aversa ușoară și umiditatea ridicată vor influența accesul și ritmul lucrărilor în 23 septembrie. Pentru exploatațiile cu animale, verificați accesul către adăposturi și zonele de furajare. În livezi și în spațiile cultivate din depresiuni, evitați tratamentele cât timp persistă umezeala sau vântul. IndicatorSituația pentru 23 septembrieTemperatură în fereastra de lucru6,8–14,4°C; minim la 06:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,82 mm, echivalent cu 0,82 l/m²Probabilitate maximă de precipitații53%Vânt și rafale6 km/h, rafale până la 16 km/hUmiditate71% la actualizarea buletinuluiEvapotranspirațieReperul nu este disponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriVânt puternic de urmărit; severitatea nu este precizatăFereastră de lucru23 septembrie, dimineață–după-amiază; verificați accesulDecizie practicăAmânați tratamentele; intrați pe teren numai unde accesul este bun și solul permite. Lucrări de toamnă: priorități practice Pentru recoltarea porumbului, florii-soarelui, soiei sau sfeclei, organizați transportul cu verificarea drumurilor tehnologice, a umezelii și a rafalelor.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt mai potrivite în Crișana și Dobrogea; în regiunile cu ploi izolate, decideți după controlul solului.În vie și livezi, lucrările după recoltare sau recoltarea locală se planifică în intervale fără ploaie apropiată, vânt și frunză umedă.Pentru zootehnie în zonele umede sau montane, urmăriți accesul, adăpostul și furajele, fără a lăsa animalele pe terenuri alunecoase. Vântul rămâne fenomenul de urmărit Toate regiunile au semnal de vânt puternic de urmărit, fără severitate precizată în datele disponibile. Cele mai importante efecte agricole sunt limitarea tratamentelor, expunerea încărcăturilor în transport și uscarea neuniformă a suprafețelor. Ploile estimate sunt slabe în majoritatea zonelor, dar Maramureșul, Transilvania și zona montană necesită atenție suplimentară la umezeală și acces. Până la buletinul de dimineață Până la buletinul de dimineață, urmăriți dacă vântul se menține, dacă apar ploi locale și cum evoluează umezeala solului. Pentru ziua de 23 septembrie, confirmați în teren accesul pe parcelă înainte de mobilizarea utilajelor și păstrați flexibilă programarea tratamentelor. În regiunile mai stabile, pregătiți logistica pentru transport și recoltare, fără a presupune că o fereastră favorabilă rămâne identică pe toate exploatațiile.

Mai multe bovine sunt conduse printr-o arenă circulară, în fața unui public numeros adunat în aer liber.
Zootehnie

Parada Taurilor 2026 are loc pe 3 octombrie la Sângeorgiu de Mureș – Semtest-BVN prezintă reproducători și trei tăurași Bălțată românească aflați în testare

Crescătorii de bovine au două zile dedicate geneticii și selecției animalelor, pe 2 și 3 octombrie 2026, la Sângeorgiu de Mureș, unde Semtest-BVN organizează ediția a XXIV-a a Paradei Taurilor. Evenimentul, prezentat inițial de Revista Ferma, este organizat de Semtest-BVN Mureș împreună cu Genetica din Transilvania Cooperativa Agricolă și organizația națională a operatorilor de însămânțări artificiale. Parada propriu-zisă este programată sâmbătă, 3 octombrie, iar în ziua precedentă are loc un simpozion despre ameliorare și reproducție. Evenimentul are loc la centrul Semtest-BVN din Sângeorgiu de Mureș, Strada Tofalău nr. 677, județul Mureș. Adresa, telefonul secretariatului și datele de contact pot fi verificate pe pagina oficială de contact a Semtest-BVN. Pentru actualizări ale organizatorului poate fi urmărită și pagina oficială Semtest-BVN de Facebook, adresă publicată inclusiv în materialele oficiale ale companiei. Ce este Parada Taurilor și pentru cine este organizată Parada Taurilor este un eveniment profesional dedicat crescătorilor de bovine și specialiștilor care lucrează în reproducție și ameliorare. Nu este doar o expoziție de animale: taurii sunt prezentați împreună cu informațiile genetice și de reproducție relevante pentru alegerea reproducătorilor și pentru planificarea împerecherilor în ferme. Semtest-BVN este un centru de colectare și distribuție a materialului seminal pentru reproducția animalelor. Organizația arată că activitatea sa în domeniu a început în 1976 și include producerea materialului seminal, organizarea și susținerea operatorilor de însămânțări artificiale, consultanță, instruire și implicarea în programe de ameliorare și biotehnologii de reproducție. La eveniment sunt așteptați: crescători de vaci de lapte și carne;fermieri interesați de genetică;operatori de însămânțări artificiale;medici veterinari;specialiști în ameliorare;cercetători și reprezentanți ai mediului universitar. Trei tăurași Bălțată românească obținuți în România intră în prezentare Ediția din 2026 pune accent pe rasa Bălțată românească. Pe lângă taurii certificați folosiți în programele de reproducție și ameliorare, Semtest-BVN va prezenta trei tăurași Bălțată românească aflați în testare și obținuți în România. Vor fi prezentați și câte un taur din rasele Holstein și Angus. Pentru crescători, aceste animale au relevanță prin caracterele urmărite în selecție: producția de lapte și carne, conformația, fertilitatea, sănătatea ugerului, viteza de muls, picioarele și alte caractere funcționale. Portofoliul actual al Semtest-BVN cuprinde material genetic pentru mai multe rase, între care Bălțată românească-Simmental, Holstein, Red Holstein, Brună, Angus, Limousine și alte rase de carne. Pentru taurii din catalog sunt publicate inclusiv valori de ameliorare și recomandări de utilizare. Simpozion pe 2 octombrie: „Ameliorarea și reproducția – drumul către o fermă eficientă” Programul începe vineri, 2 octombrie 2026, cu simpozionul „Ameliorarea și reproducția – drumul către o fermă eficientă”. Temele anunțate privesc stadiul programelor de ameliorare, genetica și reproducția bovinelor. La lucrări sunt așteptați fermieri, organizații profesionale, cercetători și reprezentanți ai mediului academic, inclusiv invitați din Germania, Croația și Republica Moldova. A doua zi, 3 octombrie, activitatea se mută spre prezentarea efectivă a reproducătorilor. Cine sunt organizatorii Organizatorul principal, Semtest-BVN Mureș, are sediul chiar în locul unde se desfășoară parada, în Sângeorgiu de Mureș. Directorul companiei este ing. Valer Sician, iar echipa tehnică include specialiști pentru genetică și ameliorare, reproducție, embriotransfer și organizarea însămânțărilor artificiale. Genetica din Transilvania Cooperativa Agricolă este partenerul implicat în programele de ameliorare și activitățile din sectorul bovin. Cooperativa are sediul în Cluj-Napoca și oferă separat date de contact pentru activitatea administrativă și cea tehnică. Cel de-al treilea partener reprezintă operatorii care desfășoară activități de însămânțare artificială, o verigă importantă pentru transmiterea geneticii selectate din centrele de reproducție către efectivele comerciale. Eveniment cu tradiție de peste două decenii Parada a ajuns în 2026 la ediția a XXIV-a. Formatul este construit în jurul evaluării reproducătorilor și al discuțiilor dintre fermieri și specialiști despre planurile de reproducție pentru următorul an. Semtest-BVN păstrează pe site și informații despre edițiile precedente ale Paradei Taurilor, ceea ce arată continuitatea evenimentului ca întâlnire profesională a sectorului bovin. În 2025, evenimentul a reunit mai multe categorii de tauri, inclusiv animale evaluate genomic și reproducători cu rezultate cunoscute prin descendenți. De ce selecția genetică are o miză mai mare în 2026 Evenimentul are loc într-un moment în care România înregistrează o evoluție diferită între efectivul total de bovine și baza de reproducție. AGRONET.ro a prezentat datele INS pentru 1 iunie 2026: efectivul total a urcat cu 0,5%, la aproximativ 1,858 milioane de capete, însă efectivul matcă a scăzut cu 0,7%, la aproximativ 1,216 milioane de capete. În aceste condiții, progresul genetic obținut dintr-un efectiv de reproducție mai restrâns devine important pentru productivitatea viitoare a fermelor. Alegerea unui reproducător nu influențează doar următoarea generație de viței, ci poate afecta ani la rând producția, conformația, fertilitatea și longevitatea efectivului. Unde și când are loc Parada Taurilor 2026 InformațieDetaliiEvenimentParada Taurilor 2026, ediția a XXIV-aParada3 octombrie 2026Simpozion2 octombrie 2026LocalitateSângeorgiu de Mureș, județul MureșAdresăStr. Tofalău nr. 677LocațieCentrul Semtest-BVN MureșOrganizator principalSemtest-BVN MureșCoorganizatoriGenetica din Transilvania Cooperativa Agricolă și organizația operatorilor de însămânțări artificialeContact Semtest-BVN0265 318 913Pagina organizatoruluiSemtest-BVNDetalii locație și contactSemtest-BVN – ContactFacebookSemtest-BVN MureșPartenerGenetica din Transilvania Până la informațiile publice verificate la 22 septembrie, organizatorul nu afișa pe site o oră confirmată pentru deschiderea Paradei Taurilor din 3 octombrie, astfel că participanții ar trebui să urmărească pagina Semtest-BVN și canalul oficial de Facebook pentru eventualele actualizări de program.

Containere verzi pline cu pepeni verzi sunt așezate pe paleți în fața unei hale agricole.

Peste 160.000 de euro numai pentru folia din câmp – Cum produce o fermă din Ialomița 17.000 de tone de pepeni

O fermă din Ialomița a ajuns de la 2,5 la 160 de hectare cultivate cu pepeni, iar în zilele aglomerate din sezon poate expedia 300–400 de tone, cu un record de aproximativ 620 de tone într-o singură zi. Ferma Avantaj Distribution din Slobozia Nouă, condusă de George Mihai, livrează pe piața românească și în Polonia și Slovacia, după investiții în irigații, depozitare, sortare și tehnologii pentru cultură, potrivit unui material realizat în fermă de HotNews, susținut de Lidl România. Ferma a început să se dezvolte comercial în 2012. Când colaborarea directă cu Lidl a început, în 2017, suprafața cultivată cu pepeni era de aproximativ 55–57 de hectare. În 2026 a ajuns la 160 de hectare, iar creșterea nu mai este orientată în primul rând spre extinderea terenului, ci spre controlul producției, eficiență și adaptarea soiurilor la piețele de desfacere. Până la 620 de tone de pepeni livrate într-o singură zi Capacitatea comercială a fermei este una dintre diferențele majore față de începuturile cu 2,5 hectare. Într-o zi obișnuită din plin sezon pleacă 300–400 de tone de pepeni, iar cel mai ridicat volum raportat într-o singură zi a fost de aproximativ 620 de tone. O altă sursă care a vizitat ferma în august indică o producție anuală de aproximativ 17.000 de tone, obținută cu 25 de angajați permanenți și peste 100 de zilieri în timpul sezonului. La un volum anual de 17.000 de tone și o suprafață de 160 de hectare, rezultă un randament mediu de ordinul a 106 tone/ha. Valoarea este un calcul raportat la producția totală comunicată și suprafața cultivată, nu o producție oficială distinctă pentru fiecare parcelă. 91% din suprafață este irigată Una dintre investițiile care permit menținerea unor volume mari este irigarea. Aproximativ 91% din suprafața fermei este irigată, iar o parte dintre pompe pot fi controlate și monitorizate de pe telefon. Sistemul permite urmărirea timpului de funcționare și a cantității de apă utilizate. Ferma folosește și stații meteorologice, filtre și irigare prin picurare, iar udarea este făcută cu precădere noaptea. Cultura este plantată etapizat. Primele plante intră în teren spre sfârșitul lunii martie și începutul lui aprilie, iar plantările continuă până la începutul lunii iunie. Logica este comercială: producția trebuie eșalonată pentru ca volumele să poată fi recoltate și vândute pe parcursul sezonului, nu să ajungă simultan la maturitate. Peste 1.000 de euro/ha numai pentru folia biodegradabilă Întreaga suprafață de pepeni este cultivată folosind folie biodegradabilă, inclusiv între rânduri. Rolul acesteia este de a conserva apa din sol, de a limita buruienile și de a împiedica fructele să stea direct pe pământ. Costul depășește 1.000 de euro/ha. Raportat la cele 160 de hectare, numai această componentă înseamnă o cheltuială de peste 160.000 de euro pe sezon, valoare confirmată și de informațiile publicate după o vizită anterioară în fermă. Buruienile sunt îndepărtate în mare parte manual, ceea ce explică și necesarul important de muncă sezonieră. Depozitele frigorifice vor ajunge la 3.200 mp Investițiile continuă și după recoltare. Avantaj Distribution își extinde infrastructura pentru sortare, depozitare și expediere. După finalizarea lucrărilor, ferma ar urma să dispună de: aproximativ 3.200 mp de depozite frigorifice;circa 1.200 mp pentru ambalaje;aproximativ 16.000 mp de platforme și rampe de încărcare. O parte din energia necesară este produsă prin panouri fotovoltaice. Cum irigarea are loc în principal noaptea, următorul pas urmărit de fermă este stocarea energiei produse în timpul zilei. Pepenele ajunge în depozitul retailerului în una-două zile Lanțul după recoltare este scurt. Pepenii sunt aduși din câmp, calibrați, curățați și sortați, apoi pleacă spre centrele logistice în aceeași zi sau în ziua următoare. Pentru o cultură perisabilă, această viteză este importantă. Pepenele nu poate fi păstrat luni întregi, precum cerealele, în așteptarea unei schimbări de preț. Producția, recoltarea și livrarea trebuie corelate cu desfacerea. Tocmai de aceea, George Mihai spune că planificarea volumelor înainte de plantare a devenit una dintre componentele importante ale modelului fermei. Suprafața, soiurile și perioadele de plantare sunt stabilite și în funcție de volumele estimate pentru sezon. Exportul schimbă inclusiv pepenele cultivat O informație nouă față de situația exporturilor prezentată anterior este modul în care accesul pe alte piețe schimbă deciziile din câmp. În România există cerere și pentru pepeni mari, de 12–15 kg. În unele dintre piețele externe pe care livrează ferma sunt preferate fructele mai mici, de aproximativ 10–11 kg. Pentru sezonul următor, producătorul intenționează astfel să ajusteze o parte dintre soiuri pentru a obține mai multe fructe încadrate în calibrele cerute la export. Ferma cultivă mai multe tipuri de pepene: verde clasic, cu coajă închisă de tip Sugar Baby, pepenoaică de tip Charleston Grey, pepene cu miez galben și variante cu puțini sâmburi. Exporturile de pepeni românești au trecut de 2.800 de tone până la sfârșitul lui iulie AGRONET.ro relata încă din august că exporturile de pepeni românești facilitate prin rețeaua Lidl ajunseseră la aproximativ 2.820 de tone până la sfârșitul lunii iulie 2026, față de 1.096 de tone în întreg sezonul precedent. Datele oficiale publicate de Lidl România arată că destinațiile din acest sezon sunt Polonia și Slovacia, iar retailerul lucrează cu aproximativ 20 de furnizori de pepeni din Ialomița, Timiș, Olt, Dolj, Brăila, Buzău și Iași. Avantaj Distribution reprezintă unul dintre exemplele care arată ce este necesar pentru ca aceste exporturi să nu însemne doar livrarea ocazională a unui camion. Ferma trebuie să poată asigura volume mari și constante, calibrare, răcire, sortare, trasabilitate și soiuri adaptate cererii din țara de destinație. În cazul exploatației din Slobozia Nouă, următoarea etapă nu mai este neapărat creșterea numărului de hectare. Investițiile se mută spre eficiența irigațiilor, capacitatea frigorifică, energie, controlul calității și adaptarea producției la cerințele diferite ale piețelor externe.

Muncitori culeg struguri negri în lăzi, printre rânduri de viță-de-vie.

Strugurii riscă să rămână în vie – 30 de culegători pentru un necesar de 60 la Târgu Bujor

O recoltă bună de struguri riscă să devină pierdere din lipsa culegătorilor, iar situația de la Stațiunea de Cercetare Viticolă din Târgu Bujor, județul Galați, arată cât de mare a devenit presiunea forței de muncă asupra vendemiei. În plantațiile prezentate de Digi24, aproximativ 30 de oameni lucrează la cules, deși necesarul indicat de stațiune este de circa 60. Plata ajunge la 800 de lei pentru o tonă de struguri, cantitate pe care un muncitor o poate recolta în cel mult trei zile. Stațiunea are aproximativ 230 de hectare de viță-de-vie aflate acum în campania de recoltare, iar producția indicată pentru acest an este de 4,5 tone la hectar. Dacă acest randament se aplică întregii suprafețe menționate, rezultă un volum de ordinul a 1.035 de tone de struguri care trebuie adus la cramă într-o perioadă relativ scurtă. La ritmul actual, lipsesc jumătate dintre oamenii necesari Problema nu este doar numărul mic de muncitori, ci raportul dintre volumul de recoltat și viteza cu care poate lucra echipa. Dacă un culegător strânge o tonă în aproximativ trei zile, rezultă un ritm mediu de circa 330 de kilograme pe zi. La 30 de oameni, capacitatea teoretică este de aproximativ: 10 tone pe zi;300 de tone într-o lună de lucru continuu;peste 100 de zile pentru aproximativ 1.035 de tone, dacă ritmul rămâne constant. Cu 60 de culegători, capacitatea ar urca spre 20 de tone pe zi, iar timpul teoretic s-ar reduce la aproape jumătate. Calculele sunt orientative și presupun același ritm pe toată perioada și pe întreaga suprafață, însă arată de ce deficitul de muncitori devine critic într-o cultură unde momentul recoltării influențează direct cantitatea și calitatea vinului. Culesul manual ajunge la un cost teoretic de peste 800.000 de lei Tariful de 800 de lei pentru o tonă permite și o estimare a costului recoltării manuale. La o producție teoretică de 1.035 de tone, plata culegătorilor ar ajunge la aproximativ 828.000 de lei, dacă toată recolta ar fi strânsă manual la același tarif. Un muncitor care recoltează o tonă în trei zile obține astfel aproximativ 267 de lei pe zi, valoare apropiată de cei circa 300 de lei pe zi indicați de unul dintre culegătorii intervievați. Nivelul este sensibil mai ridicat decât cel raportat recent în alte podgorii. AGRONET.ro a prezentat situația din Dealul Mare, unde zilierii primeau aproximativ 150 de lei pentru șapte ore de muncă, plus apă și mâncare. Diferența arată cât de mult poate varia costul recoltării în funcție de zonă, disponibilitatea oamenilor și sistemul de plată. Strugurii nu pot aștepta la nesfârșit în vie Întârzierea culesului poate reduce cantitatea de struguri care ajunge efectiv la vinificație. Stațiunea de la Târgu Bujor avertizează că boabele pot fi atacate de păsări și insecte, pot cădea de pe ciorchine sau pot începe să putrezească dacă recoltarea se prelungește prea mult. Există însă și un efect diferit asupra compoziției strugurilor. Gabriel Tăbăranu, directorul stațiunii, explică faptul că o recoltare mai târzie poate crește concentrația de zahăr și poate conduce la vinuri cu tărie alcoolică mai mare, potrivite inclusiv pentru învechire. Problema apare atunci când întârzierea nu mai este o alegere tehnologică a oenologului, ci consecința lipsei oamenilor. În acel moment, beneficiul unei maturări suplimentare poate fi depășit de pierderile cantitative din vie. Recolta din 2026 este mai bună în mai multe podgorii Deficitul de forță de muncă apare într-un an în care o parte importantă a viticulturii românești are perspective de producție mai bune. AGRONET.ro arăta în august că recolta națională din 2026 ar putea depăși cu până la 10% nivelul din 2025, deși diferențele dintre regiuni sunt mari. Cotnari, Huși, Târnave și mai multe podgorii din sud au intrat în sezon cu perspective favorabile, în timp ce Vrancea a avut suprafețe afectate de grindină, iar Dobrogea, Banatul și Crișana au resimțit mai puternic seceta. România avea în 2025 aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie și o producție de aproximativ 3,3 milioane de hectolitri de vin. Pentru plantațiile unde culesul manual rămâne dominant, disponibilitatea muncitorilor sezonieri poate deveni astfel la fel de importantă ca producția obținută în vie. Mecanizarea devine alternativa marilor exploatații Diferența dintre podgoriile care depind de zilieri și cele care au investit în mecanizare devine tot mai vizibilă. La Cotnari, de exemplu, recoltarea mecanizată este extinsă în campania din 2026, într-un sezon în care producătorul estimează aproximativ 24.000 de tone de struguri. Combinele pot lucra inclusiv noaptea, ceea ce permite accelerarea campaniei atunci când maturitatea strugurilor impune intervenția rapidă. Pentru stațiunile, fermele și cramele care recoltează manual, soluția este mai dificilă. O producție bună poate deveni o problemă logistică dacă oamenii necesari nu sunt disponibili exact în cele câteva săptămâni în care strugurii trebuie culeși. La Târgu Bujor, paradoxul campaniei din 2026 este tocmai acesta: struguri există, prețul muncii a urcat, dar numărul celor dispuși să intre în vie rămâne la jumătate din necesar.

Mai multe bovine stau pe o pășune deluroasă, lângă un gard de lemn, sub un cer senin.

Ultimele zile pentru ajutorul APIA de 68 euro/cap bovină – Termenul este 24 septembrie

Crescătorii de bovine mai au până joi, 24 septembrie 2026, inclusiv, pentru cererile APIA aferente ajutorului de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă, potrivit comunicatului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Cererea și documentele justificative trebuie depuse sau transmise centrelor județene APIA, respectiv Centrului Municipiului București, până la termenul-limită. Ajutorul este de 68 euro/cap, iar suma totală acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 de euro. La cursul de 5,0953 lei/euro prevăzut de schemă, sprijinul reprezintă aproximativ 346,48 lei pentru fiecare animal eligibil. Condițiile principale care trebuie verificate Schema se adresează crescătorilor de bovine și bubaline care respectă condițiile prevăzute de Legea nr. 176/2026 și de documentația APIA. Printre reperele principale se află: minimum 10 bovine sau bubaline deținute la 1 martie 2026;minimum 5 animale pentru exploatațiile eligibile din zona montană;animalele trebuie să fi avut cel puțin 22 de luni la 28 februarie 2026;bovinele trebuie să fie înscrise în Baza Națională de Date;beneficiarul trebuie să mențină la 5 octombrie 2026 cel puțin 75% din efectivul pentru care solicită ajutorul, cu excepțiile prevăzute de lege;valoarea cumulată a ajutorului nu poate depăși 50.000 de euro pentru o întreprindere. Numărul de animale pentru care poate fi cerut sprijinul nu poate depăși efectivul eligibil stabilit conform regulilor schemei. Cât înseamnă ajutorul pentru diferite efective Efectiv eligibilAjutor calculat10 capete680 euro50 capete3.400 euro100 capete6.800 euro500 capete34.000 euro735 capete49.980 euro Pentru efective mai mari intervine plafonul maxim de 50.000 de euro pe întreprindere. Schema a primit autorizarea Comisiei Europene în septembrie, astfel că aprobarea europeană nu mai reprezintă o condiție în așteptare. AGRONET.ro a prezentat anterior condițiile complete ale ajutorului și efectul autorizării Comisiei Europene. Cererea nu trebuie lăsată după 24 septembrie Pentru fermierii care îndeplinesc condițiile, reperul imediat este 24 septembrie 2026, inclusiv. APIA recomandă transmiterea până la această dată atât a cererii, cât și a documentelor justificative prevăzute în ghid. Ghidurile și formularele pentru măsurile finanțate de la bugetul național sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul APIA. După depunerea cererii, fermierii trebuie să urmărească și condiția privind efectivul menținut la 5 octombrie 2026, deoarece aceasta face parte din regulile schemei. Ajutorul de 68 euro/cap reprezintă o compensare parțială pentru creșterea costurilor din ferme, nu o plată permanentă pe cap de animal.

Sac cu boabe de grâu și spice pe un chei, cu navă cargo, macarale portuare și steagurile Egiptului și României în fundal.

Egiptul include România între sursele pentru diversificarea importurilor de grâu – Cairo vrea să reducă riscul dependenței de regiunile afectate de război

PAC post-2027 și costul îngrășămintelor intră din nou în negociere la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 28–29 septembrie 2026, potrivit agendei oficiale publicate de Consiliul Uniunii Europene. Pentru fermierii români, cele mai importante teme sunt viitoarea structură a plăților PAC, situația piețelor agricole și măsurile prin care Bruxelles-ul încearcă să reducă presiunea prețurilor ridicate la fertilizanți. Miniștrii vor analiza în sesiune publică stadiul negocierilor pentru Politica Agricolă Comună de după 2027 și problemele care au rămas nerezolvate. Separat, situația piețelor agricole va reveni pe agenda Consiliului, iar costul îngrășămintelor va fi discutat în cadrul unui prânz de lucru dedicat Planului european pentru fertilizanți. Plățile PAC și definiția fermierului rămân în negociere Viitoarea PAC ar urma să ofere statelor membre mai multă flexibilitate, dar să păstreze reguli comune privind sprijinul pentru venit, gestionarea riscurilor, reînnoirea generațională și obiectivele de mediu. Printre punctele care pot influența direct fermierii se numără definirea beneficiarilor, direcționarea plăților și modul în care banii vor fi împărțiți între diferitele categorii de exploatații. Pentru România, tema este importantă într-o structură agricolă în care coexistă foarte multe exploatații mici și un segment important de ferme comerciale de dimensiuni mari. Orice modificare a plăților redistributive, a plafonării sau a criteriilor de eligibilitate poate schimba distribuția sprijinului după 2027. AGRONET.ro a analizat propunerea privind rezervarea a 15% din plățile directe pentru redistribuirea către fermele mici și mijlocii. Mecanismul se află încă în negociere și nu reprezintă forma definitivă a viitoarei PAC. Îngrășămintele au rămas mult peste nivelurile din 2024 Costul fertilizanților va avea o discuție distinctă la reuniunea de la Bruxelles. Comisia Europeană arată că, în aprilie 2026, prețurile îngrășămintelor azotate erau cu 71% peste media anului 2024. La nivelul agriculturii europene, fertilizanții reprezintă în medie 7–8% din costurile cu inputurile, dar ponderea este considerabil mai mare pentru anumite culturi vegetale. Producția europeană este vulnerabilă în special prin dependența de gazul natural. Comisia estimează că disponibilitatea și prețul gazului determină aproximativ 70% din costul producerii îngrășămintelor azotate. Uniunea Europeană depinde în continuare de importuri pentru o parte importantă din necesar: aproximativ 30% din îngrășămintele azotate;70% din îngrășămintele fosfatice;aproximativ 40% din potasiu. Planul european urmărește atât sprijinirea fermierilor, cât și consolidarea producției interne, diversificarea furnizorilor, utilizarea fertilizanților cu emisii reduse și o transparență mai bună a pieței. România are alocate aproape 30 de milioane de euro Planul european pentru îngrășăminte a fost urmat în iulie de aprobarea unui pachet de urgență de 540 de milioane de euro pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu fertilizanții și energia. România are alocate 29,9775 milioane de euro, iar statul poate suplimenta suma din fonduri naționale. AGRONET.ro a prezentat condițiile acestei alocări și posibilitatea ca bugetul total să ajungă la aproape 90 de milioane de euro. Miza pentru ferme este modul concret de distribuire: sectoarele eligibile, cuantumul sprijinului, criteriile de acces și eventuala contribuție suplimentară de la bugetul național. Piețele agricole revin pe masa miniștrilor Consiliul va analiza și situația piețelor agricole europene. Pentru România, această discuție are implicații directe asupra cerealelor, inputurilor și comerțului regional. Recolta mare de grâu din 2026 a mărit necesarul de export, în timp ce Portul Constanța și infrastructura feroviară gestionează simultan producția românească și fluxurile de tranzit din Ucraina. În paralel, prețurile inputurilor rămân ridicate, iar diferența dintre costurile fermei și prețurile cerealelor continuă să preseze marjele agricultorilor. Consiliul din 28–29 septembrie nu va încheia negocierile privind PAC post-2027. Reuniunea este însă un nou reper pentru pozițiile statelor membre înaintea etapelor următoare, iar pentru agricultorii români cele mai importante elemente de urmărit rămân direcția plăților, condițiile de eligibilitate și măsurile pentru reducerea costului inputurilor. PAC post-2027 și îngrășămintele revin pe masa miniștrilor UE – Miza pentru fermierii româniMiniștrii agriculturii se reunesc la Bruxelles – Plățile PAC și costul fertilizanților, pe agendăViitoarele subvenții agricole intră într-o nouă rundă de negocieri la BruxellesÎngrășămintele azotate sunt cu 71% peste media din 2024 – UE discută soluții pentru fermieriPAC după 2027, piețele agricole și fertilizanții – Trei dosare importante pentru fermele din România PAC post-2027, Consiliul Agricultură și Pescuit, îngrășăminte, Comisia Europeană, plăți directe, fermieri români, Bruxelles Semnalare editorială pentru materialul următor: tema Egiptului a fost tratată anterior de AGRONET.ro din perspectiva creșterii achizițiilor interne de grâu. Noua informație este orientarea explicită către România, Bulgaria și Franța pentru diversificarea importurilor și situația actualizată a stocurilor. Egiptul include România între sursele folosite pentru diversificarea importurilor de grâu, într-o strategie prin care Cairo încearcă să reducă riscul perturbărilor din regiunile afectate de război. Ministrul egiptean al Aprovizionării și Comerțului Intern, Sherif Farouk, a declarat pentru programul „Ala Masouliati”, difuzat de Sada Elbalad, că Egiptul se aprovizionează din România, Bulgaria și Franța, iar o partidă de aproximativ 50.000 de tone de grâu francez urmează să ajungă în țară. Declarația nu confirmă o nouă achiziție punctuală de 50.000 de tone din România. Informația importantă pentru exportatorii români este includerea țării între originile utilizate de Egipt în strategia de diversificare, într-un moment în care România are una dintre cele mai mari cantități de grâu disponibile pentru export din Uniunea Europeană. Egiptul are rezerve pentru peste șase luni Sherif Farouk afirmă că stocurile strategice de grâu ale Egiptului acoperă mai mult de șase luni de consum, ceea ce permite autorităților să își programeze achizițiile în funcție de evoluția pieței internaționale. Guvernul analizează inclusiv cumpărarea unor cantități suplimentare dacă apar niveluri de preț considerate favorabile. Cairo urmărește simultan două direcții: creșterea producției interne și menținerea mai multor surse externe de aprovizionare. FAO estimează recolta egipteană de grâu din 2026 la aproximativ 10 milioane de tone, cu aproape 7% peste medie, dar necesarul de import rămâne foarte mare. Pentru sezonul comercial 2026/2027, FAO estimează importurile de grâu ale Egiptului la aproximativ 13,5 milioane de tone, cu circa 8% peste medie. România are deja un rol important pe piața egipteană Interesul pentru România nu apare într-o piață în care grâul românesc ar fi absent. Date citate în presa egipteană dintr-un document oficial indicau pentru primele cinci luni ale anului 2026 importuri de aproximativ 622.000 de tone de grâu din România, după Rusia și Ucraina și înaintea unor alți furnizori europeni. Pentru fermierii și traderii români, avantajul este în primul rând geografic. Portul Constanța oferă acces direct spre estul Mediteranei, iar distanța până în porturile egiptene este mai redusă decât pentru grâul provenit din vestul Europei sau de pe alte continente. În același timp, Egiptul rămâne foarte sensibil la preț, iar originea mărfii poate varia rapid în funcție de costul grâului, transport și disponibilitate. România are un surplus mare de valorificat în sezonul 2026/2027 Cererea Egiptului apare într-un sezon în care România a accelerat puternic exporturile. Până la 6 septembrie, România livrase 2,52 milioane de tone de grâu comun în afara Uniunii Europene, reprezentând peste jumătate din exporturile extra-UE ale blocului comunitar pentru această categorie. AGRONET.ro a analizat ritmul exporturilor și surplusul mare disponibil în actualul sezon. Privite împreună cu orzul, exporturile românești către țările terțe ajunseseră la aproximativ 3,82 milioane de tone după zece săptămâni de sezon comercial. Pentru România, problema nu mai este doar cantitatea recoltată, ci menținerea unui flux suficient de mare de cumpărători externi. Egiptul își mărește producția, dar importurile rămân structurale Strategia egipteană nu este exclusiv una de diversificare externă. Cairo încearcă să cumpere mai mult grâu de la propriii fermieri și să reducă vulnerabilitatea față de piața mondială. În august, AGRONET.ro arăta că Egiptul cumpărase 4,72 milioane de tone de grâu de la producătorii locali, cu aproape 20% mai mult decât în anul precedent. Cu toate acestea, diferența dintre producția internă și consum este suficient de mare încât importurile să rămână indispensabile. Cele mai recente estimări ale USDA indică pentru sezonul 2026/2027 importuri egiptene în zona 13–13,5 milioane de tone, ceea ce menține țara între cei mai importanți cumpărători mondiali de grâu. Diversificarea poate deschide spațiu suplimentar pentru grâul românesc În ultimii ani, Rusia și Ucraina au dominat aprovizionarea Egiptului datorită prețurilor competitive și proximității geografice. Perturbările logistice și riscul geopolitic determină însă Cairo să mențină mai multe origini active. Franța livrează deja o nouă partidă de 50.000 de tone, în timp ce România și Bulgaria sunt explicit menționate de autoritățile egiptene între sursele de aprovizionare. Pentru agricultorii români, acesta este elementul cu cea mai mare relevanță. O recoltă mare are nevoie de cumpărători capabili să absoarbă sute de mii sau milioane de tone, iar Egiptul este una dintre puținele piețe unde această scară a cererii există. Câștigul efectiv pentru ferme va depinde însă de prețul la Constanța, costul transportului, calitatea grâului și capacitatea exportatorilor români de a rămâne competitivi față de Rusia, Ucraina, Bulgaria și Franța.

Lan de sorg cu panicule mature, lângă un câmp de porumb și silozuri agricole în fundal.

Seceta readuce sorgul în atenția fermierilor francezi – cultura consumă mai puțină apă decât porumbul și poate valorifica umezeala din straturile adânci ale solului

Seceta împinge fermierii francezi spre sorg, ca alternativă la porumb, iar un exemplu relatat de Le Parisien arată motivul interesului: la Corbreuse, în departamentul Essonne, o parcelă de patru hectare rămânea verde la aproximativ 38°C, deși nu mai primise ploaie de la sfârșitul lunii iunie. Cultura beneficiază de un sistem radicular profund, care îi permite să valorifice apa din straturile inferioare ale solului. Sorgul nu este însă o soluție nouă apărută exclusiv după seceta din 2026. Franța a extins puternic cultura în ultimii ani, iar datele oficiale arată și cât de mult pot oscila suprafețele de la un sezon la altul, în funcție de vreme, marje și perspectivele de valorificare. Franța a trecut de 100.000 de hectare cu sorg în 2024 Datele Intercéréales indică pentru 2024 aproximativ 100.000 de hectare cultivate cu sorg și o recoltă de circa 452.000 de tone. Aproximativ o treime din producție a mers la export, în principal către alte state ale Uniunii Europene, iar 41% a fost consumată direct în ferme; industria nutriției animale reprezintă o altă destinație importantă. Camera de Agricultură din Marne indică pentru același an aproximativ 103.000 de hectare de sorg pentru boabe, cu 89% peste nivelul din 2023, ceea ce a plasat Franța pe primul loc în Europa pentru această cultură. Instituția arată că rădăcinile sorgului pot ajunge până la aproximativ doi metri adâncime, unul dintre avantajele sale în perioadele cu deficit de apă. Creșterea nu a fost însă liniară. FranceAgriMer arată că în 2025 suprafața a scăzut cu 37% față de anul precedent, la 63.253 ha, valoare care include și sorgul furajer. Producția franceză a fost estimată la 270.124 de tone, cu 40% sub recolta din 2024. Seceta din 2026 readuce sorgul în calculele fermierilor Interesul a revenit înainte chiar de episoadele severe de secetă din această vară. În raportul pentru anul comercial 2026/2027, serviciul agricol al USDA estima în aprilie o creștere a suprafeței cu sorg din Uniunea Europeană de la 216.000 la 235.000 ha. Creșterea urma să fie susținută în special de intențiile de însămânțare din Franța, Bulgaria, Slovacia și Slovenia. Pentru Franța, raportul lega direct această orientare de riscul de secetă și de marjele culturilor. USDA menționa și necesarul mai redus de apă, fertilizanți și produse pentru protecția plantelor comparativ cu porumbul. Estimarea se baza însă pe intențiile de însămânțare existente la momentul redactării raportului. Vara din 2026 a întărit argumentul agronomic. La parcela prezentată de Le Parisien, sorgul își păstrase culoarea verde la mijlocul lunii august, în timp ce terenurile din jur erau puternic afectate de uscăciune. Exemplul nu înseamnă că sorgul este imun la secetă, ci că poate suporta mai bine decât alte culturi de primăvară anumite perioade cu stres hidric. Piața rămâne limita extinderii rapide Toleranța la secetă nu este suficientă pentru ca o cultură să intre masiv în rotația unei ferme. Fermierul trebuie să aibă și un cumpărător, iar sorgul nu dispune încă de o piață la fel de mare și de lichidă precum porumbul sau grâul. În Franța, o parte importantă din producție este utilizată direct pentru furajare sau intră în industria nutriției animale. Exportul asigură o altă ieșire, însă dezvoltarea suprafețelor depinde de capacitatea sectorului de a crește simultan cererea, colectarea și procesarea. Aceeași problemă apare și în România. La Gîrbovi, în județul Ialomița, AGRONET.ro a prezentat testarea a 15 hibrizi de sorg într-o platformă dedicată agriculturii reziliente. Ferma a analizat cultura ca alternativă la porumb tocmai din cauza repetării anilor secetoși, dar discuția a inclus și desfacerea producției, nu doar comportamentul plantei în câmp. Franța arată de ce sorgul intră tot mai des în comparație cu porumbul Contextul francez este relevant și pentru România, unde porumbul neirigat este tot mai expus secetei. AGRONET.ro a analizat deja efectele deficitului de apă asupra porumbului și furajelor din Europa, inclusiv scăderea puternică a producției franceze în 2026. Pentru o fermă, sorgul poate reduce o parte din riscul agronomic în zonele cu deficit repetat de apă, dar decizia nu se poate baza doar pe rezistența plantei. Producția obținută, prețul, distanța până la cumpărător și existența unei piețe pentru furajare sau procesare rămân decisive. Experiența Franței arată astfel două lucruri simultan: seceta poate accelera trecerea către culturi mai tolerante la apă puțină, dar suprafețele pot reveni rapid în jos dacă piața și marjele nu susțin schimbarea.

Robot agricol alb, cu lumini și antene, se deplasează pe rânduri de plante tinere într-un câmp, lângă o lizieră de arbori.

China începe să exporte roboți care distrug buruienile cu laser – H8 ajunge în Australia

China începe să exporte roboți agricoli care distrug buruienile cu laser, după trecerea unor astfel de sisteme de la testare la utilizarea în teren. Modelul H8, care folosește camere și inteligență artificială pentru identificarea buruienilor, urmează să ajungă în Australia. Tehnologia urmărește o problemă importantă pentru ferme: combaterea buruienilor fără aplicarea erbicidelor pe întreaga suprafață. Camerele montate pe utilaj identifică plantele, algoritmii separă cultura de buruieni, iar laserul este direcționat asupra punctului de creștere al plantei nedorite. Potrivit sursei, utilajele au fost folosite în provincia Heilongjiang, una dintre principalele regiuni agricole ale Chinei, iar modelul H8 intră acum și pe piața externă prin livrarea către Australia. Laserul înlocuiește intervenția chimică asupra buruienii Diferența față de erbicidarea convențională este modul de intervenție. Robotul nu tratează întreaga suprafață și nu mobilizează solul pentru a scoate buruiana, ci identifică fiecare plantă nedorită și acționează punctual asupra acesteia. Pentru fermă, un asemenea sistem poate avea două consecințe importante: reducerea utilizării erbicidelor pentru lucrările unde tehnologia poate fi aplicată și diminuarea necesarului de muncă manuală pentru plivit. Performanța reală depinde însă de capacitatea sistemului de recunoaștere de a separa corect cultura de buruieni, de viteza de lucru și de adaptarea algoritmului la speciile întâlnite pe parcelă. China are deja mai multe sisteme de plivit cu laser H8 nu este singurul utilaj chinezesc dezvoltat pentru această metodă de combatere. AGRONET.ro a prezentat anterior plivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China și pregătit pentru distribuție pe piața europeană prin compania belgiană Hands On Tech. În cazul CyanForce, camerele și sistemele de inteligență artificială identifică buruienile, iar lasere de 150 W sunt orientate către țesutul de creștere. Pentru modelul de șase metri, producătorul declară până la 30 de module laser și o capacitate maximă de 1,08 milioane de plante tratate pe oră. Oferta destinată inițial Europei ar urma să includă utilaje cu lățimi de lucru de până la șase metri, iar lansarea comercială este estimată pentru sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Avantajul pentru ferme apare dacă scade costul pe hectar Eliminarea erbicidului nu este suficientă pentru ca un robot de plivit să devină automat rentabil. Fermierul trebuie să compare costul investiției, capacitatea de lucru, necesarul de tractor și energie, întreținerea și numărul de hectare pe care utilajul poate fi folosit anual. În culturile unde plivitul manual este costisitor sau unde combaterea chimică devine dificilă, tehnologia poate avea un avantaj mai mare. Același lucru este valabil în situațiile în care buruienile au dezvoltat rezistență la anumite erbicide sau unde exploatația urmărește reducerea utilizării produselor chimice. Pentru sistemele bazate pe inteligență artificială mai apare o condiție: recunoașterea trebuie să funcționeze în condițiile reale ale fermei, cu buruieni aflate în diferite stadii, densități variabile și culturi care își schimbă aspectul pe parcursul vegetației. România pornește de la un nivel redus de adopție a agriculturii de precizie Tehnologia avansează rapid, dar diferența dintre disponibilitatea roboților și utilizarea lor efectivă în ferme rămâne mare. Datele analizate anterior de AGRONET.ro arată că în 2023 aproximativ 10–15% dintre exploatațiile românești foloseau tehnologii de agricultură de precizie, România aflându-se între ultimele trei state ale Uniunii Europene după acest indicator. La nivelul UE, aproape 18% dintre exploatații utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, iar aproximativ 7% foloseau robotică agricolă. Fermele care utilizau tehnologii de precizie administrau însă circa 44% din suprafața agricolă a Uniunii, ceea ce arată concentrarea acestor investiții în exploatațiile mai mari. Pentru România, accesul la roboți de plivit cu laser va depinde astfel nu numai de momentul în care utilajele ajung comercial pe piață, ci și de preț, service, capacitatea de lucru și posibilitatea de amortizare. Pentru fermele mai mici, utilizarea prin prestatori sau în comun ar putea fi mai realistă decât achiziția individuală a unui asemenea echipament.

Găină brună cu penaj rar pe spate într-un adăpost, lângă alte găini și pene căzute pe așternut.
Siguranță

Când căderea penelor este normală la găini și când poate indica acarieni sau probleme de bunăstare

Căderea masivă a penelor nu înseamnă automat că găinile sunt bolnave, mai ales toamna, când scurtarea zilei poate declanșa năpârlirea naturală și o reducere puternică sau chiar oprirea temporară a ouatului. Centrul Federal german pentru Informare în Agricultură arată că, în timpul năpârlirii naturale, găinile își înlocuiesc penajul și întrerup producția de ouă. Pentru crescător, problema importantă este diferențierea acestui proces normal de pierderea penelor provocată de paraziți, ciugulire, deficiențe de furajare sau alte probleme de sănătate. Documentația tehnică a Societății Germane pentru Agricultură – DLG arată că năpârlirea naturală apare în mod obișnuit toamna, odată cu scurtarea zilelor, și poate dura între trei și 12 săptămâni. În această perioadă, activitatea aparatului reproducător scade, producția de ouă se reduce, iar organismul direcționează resurse către refacerea penajului și a rezervelor corporale. Cum arată năpârlirea normală Într-un proces fiziologic normal, penele nu dispar deodată de pe întregul corp. Potrivit DLG, schimbarea începe de regulă cu penele mici din zona gâtului și trunchiului și continuă ulterior cu penele mari ale aripilor și cozii. În paralel, găina intră într-o perioadă de repaus reproductiv. Se reduce producția hormonilor implicați în ouat, aparatul reproducător regresează temporar, iar rezervele de calciu din oase pot fi refăcute. După terminarea acestei perioade, găinile cu penajul refăcut pot începe o nouă perioadă de ouat. Pentru efectivele de gospodărie, asocierea dintre scurtarea zilei, pierderea progresivă a penelor și diminuarea ouatului este, în general, compatibilă cu o năpârlire sezonieră. Rănile, sângele, paloarea accentuată, slăbirea severă sau pierderea penelor doar în anumite zone impun însă o verificare mai atentă. Nu orice găină fără pene este în năpârlire Una dintre problemele care pot fi confundate cu năpârlirea este ciugulirea penelor de către alte păsări. Manualul Veterinar Merck distinge între ciugulirea ușoară, care deteriorează marginile penelor, și forma severă, în care penele sunt smulse, provocând durere și lăsând pielea expusă la răni. Printre factorii asociați cu apariția comportamentului se numără: dezechilibrele nutriționale;iluminarea prea intensă;temperaturile necorespunzătoare;lipsa substratului în care păsările să scurme și să caute hrană;stresul și problemele de management al efectivului. AGRONET.ro a prezentat separat semnele timpurii ale ciugulirii penelor, înainte ca problema să evolueze către leziuni și canibalism. Verificați și paraziții Pierderea penajului poate avea și cauze parazitare. Manualul Veterinar Merck descrie mai multe specii de acarieni care pot produce iritație, deteriorarea penelor și scăderea producției de ouă. Un exemplu este acarianul care atacă baza penelor, Neocnemidocoptes gallinae, ale cărui infestări pot provoca mâncărime intensă, smulgerea penelor de către pasăre și apariția leziunilor cutanate. La examinarea unei găini cu penaj deteriorat, specialiștii Merck recomandă verificarea bazei penelor pentru păduchi, acarieni și ouă de paraziți. Totodată, trebuie urmărite eventualele urme de sânge, cruste și murdărirea zonei cloacale. Poziția zonelor fără pene poate furniza și alte indicii. Pierderea penajului de pe spate și din zona gâtului poate apărea, de exemplu, și din cauza împerecherilor repetate cu cocoșul. Șapte lucruri de verificat când găinile încep să piardă pene Observați modul în care cad penele. O schimbare progresivă a penajului este mai compatibilă cu năpârlirea decât apariția bruscă a rănilor sau a unor suprafețe mari de piele expusă.Urmăriți producția de ouă. Reducerea puternică a ouatului apare în mod obișnuit în timpul năpârlirii naturale.Examinați pielea și baza penelor. Căutați acarieni, păduchi, ouă ale paraziților, cruste și iritații.Urmăriți comportamentul efectivului. Dacă unele găini le urmăresc pe celelalte și le smulg penele, problema nu mai este simpla năpârlire.Verificați starea corporală. Slăbirea accentuată, apatia sau reducerea neobișnuită a consumului pot indica o problemă suplimentară.Asigurați apă și o rație corespunzătoare. Nu trebuie aplicate improvizații de tip înfometare pentru „grăbirea” năpârlirii.Apelați la medicul veterinar dacă apar simptome suplimentare. Mortalitatea, anemia, diareea, rănile, paraziții numeroși sau o scădere neobișnuită a stării generale justifică investigarea cauzei. Năpârlirea naturală nu trebuie confundată cu năpârlirea indusă Aici apare una dintre cele mai importante diferențe pentru crescători. În unele ferme comerciale, după prima perioadă de ouat se poate aplica o pauză de ouat indusă, prin controlul luminii și al furajării, pentru sincronizarea întregului efectiv. Nu este aceeași situație cu năpârlirea sezonieră a câtorva găini din gospodărie. DLG precizează explicit că o asemenea pauză indusă reprezintă un stres pentru animale și necesită experiență și monitorizare specializată. Documentul arată și că accesul la apă și hrană nu trebuie suprimat. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – EFSA recomandă evitarea restricției de hrană în managementul găinilor ouătoare și identifică deteriorarea penajului, rănile, stresul de grup și restricționarea comportamentelor naturale printre problemele importante de bunăstare. De unde vine cifra de 20–25% pierdere în greutate Cifra apare în documentația pentru programele profesionale de pauză de ouat indusă, nu ca recomandare pentru găinile care năpârlesc natural. Ghidul DLG pentru exploatarea prelungită a găinilor ouătoare arată că în timpul unei pauze induse poate apărea o reducere considerabilă a greutății, iar monitorizarea trebuie să împiedice depășirea unei pierderi de aproximativ 20–25% față de greutatea inițială. Documentul avertizează că efectivele deja subponderale, neuniforme sau cu probleme de sănătate pot înregistra mortalități mai mari. Prin urmare, procentul nu trebuie folosit ca obiectiv pentru păsările din gospodărie și nici ca recomandare pentru reducerea deliberată a hranei. O pauză indusă poate dura 10–12 săptămâni În sistemele comerciale unde metoda este folosită, DLG indică o perioadă de aproximativ 10–12 săptămâni între începerea programului și atingerea vârfului celei de-a doua perioade de ouat. Scăderea duratei de iluminare este principalul instrument pentru declanșarea procesului. Ulterior, durata zilei este crescută treptat. În condiții favorabile, la aproximativ 50–60 de zile de la începerea programului poate fi atins un al doilea platou de producție de 80–90%. Aceste cifre descriu managementul unui efectiv comercial controlat și nu evoluția obligatorie a unei găini care năpârlește natural toamna. Producția modernă poate fi prelungită și fără năpârlire indusă Cercetările și ameliorarea genetică au schimbat semnificativ durata de exploatare a găinilor ouătoare. DLG arată într-un ghid separat privind longevitatea găinilor ouătoare că hibrizii moderni pot ajunge la aproximativ 420–440 de ouă în 500 de zile de producție, datorită progresului făcut în persistența ouatului, vitalitate și rezistența cojii. Din acest motiv, menținerea efectivului mai mult timp fără o pauză indusă a devenit o alternativă viabilă. Analizele economice publicate de DLG arată chiar că, în scenariile studiate, prelungirea perioadei de exploatare fără năpârlire indusă a avut rezultate economice mai bune decât varianta cu pauză indusă. Explicația este simplă: în timpul pauzei, timp de mai multe săptămâni sunt produse foarte puține sau deloc ouă, în timp ce continuă cheltuielile cu furajarea, munca și întreținerea efectivului. Pentru găinile brune analizate, modelele DLG indică în general o durată economică favorabilă până în jurul a 90 de săptămâni de viață, iar pentru unele efective albe foarte performante perioada poate ajunge la aproximativ 100 de săptămâni. Furajarea contează în perioada de refacere a penajului Producerea penelor noi presupune formarea unei cantități importante de proteine structurale, iar alimentația dezechilibrată poate afecta atât calitatea penajului, cât și comportamentul efectivului. Pentru crescătorii mici, obiectivul nu este provocarea unei slăbiri deliberate, ci menținerea păsărilor într-o stare corporală bună, cu apă permanent disponibilă și furaj adecvat categoriei. În ferme, programele de pauză indusă au scheme speciale de furajare și monitorizare, dar acestea nu trebuie transferate automat în gospodărie. Penele noi pot favoriza ciugulirea Perioada de creștere a penajului nou necesită o supraveghere mai atentă. Tijele penelor în dezvoltare sunt vascularizate, iar dacă sunt atacate de celelalte păsări pot apărea leziuni și sânge. EFSA recomandă pentru reducerea ciugulirii vătămătoare accesul la așternut friabil și materiale care permit păsărilor să scurme, să exploreze și să manifeste comportamente naturale. Manualul Veterinar Merck indică, de asemenea, că posibilitatea de căutare a hranei și existența unui substrat adecvat pot reduce riscul de ciugulire a penelor. UE pregătește modificarea regulilor pentru găinile ouătoare Tema bunăstării păsărilor va primi și o nouă componentă legislativă. Comisia Europeană a anunțat că intenționează să prezinte până la sfârșitul anului 2026 o revizuire țintită a normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne. Sunt analizate eliminarea progresivă a cuștilor, introducerea unor indicatori practici de bunăstare în ferme și reguli privind sacrificarea sistematică a puilor masculi de o zi. Normele actuale prevăd deja că găinile ouătoare trebuie să aibă acces la cuib, stinghii, așternut pentru ciugulit și scurmat, hrană și apă, potrivit Comisiei Europene. AGRONET.ro a analizat implicațiile posibile ale eliminării cuștilor pentru fermele avicole, inclusiv discuția privind perioadele de tranziție și investițiile necesare producătorilor. Pentru crescătorul care găsește multe pene în adăpost, regula practică rămâne însă simplă: dacă pierderea penelor este progresivă, apare odată cu scurtarea zilelor și este însoțită de scăderea ouatului, poate fi vorba de năpârlirea naturală. Dacă apar răni, sânge, paraziți, slăbire accentuată sau păsările își smulg penele reciproc, cauza trebuie căutată în altă parte.

Echipamente de testare a apei pe malul unui râu, lângă o cultură irigată cu pivot.
Mediu

Apa pentru agricultură trebuie măsurată și ca debit, și ca nivel de poluare – Ce schimbă proiectul RAPID

Monitorizarea apei devine tot mai importantă pentru agricultură în anii cu secetă severă, deoarece debitele reduse afectează simultan disponibilitatea apei pentru irigații și capacitatea râurilor de a dilua nutrienții și alți poluanți. Pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei, iar în România investițiile din Proiectul RAPID includ extinderea capacității instituțiilor de a urmări calitatea apelor de suprafață și subterane și poluarea provenită din agricultură. Pentru ferme, problema nu se reduce la cantitatea de apă disponibilă. În perioadele cu temperaturi ridicate și debite mici, modificările de calitate pot deveni la fel de importante, în special în bazinele în care agricultura, localitățile și activitățile industriale folosesc aceeași resursă. Seceta din 2026 a pus presiune și pe Dunăre Vara anului 2026 a arătat cât de repede poate deveni apa un factor limitativ pentru agricultură. La sfârșitul lunii iulie, Administrația Națională „Apele Române” raporta un debit al Dunării de 1.650 m³/s, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 m³/s. Pe sectorul Călărași–Cernavodă au fost aplicate atunci restricții pentru irigații, cu furnizarea unor debite reduse sau a apei numai în anumite intervale. Instituția monitoriza în paralel și riscul de înflorire algală, fenomen favorizat de temperaturile ridicate și nivelurile scăzute ale apei. Pentru agricultură, combinația dintre secetă, temperaturi mari și debite reduse are două consecințe. Prima este evidentă: scade cantitatea de apă disponibilă pentru irigații. A doua privește calitatea resursei, deoarece într-un volum mai mic de apă aceeași cantitate de nutrienți sau alte substanțe poate avea un impact mai mare. Agricultura este și ea parte din circuitul nutrienților Azotul și fosforul sunt indispensabile producției agricole, dar nutrienții care nu sunt absorbiți de plante pot părăsi parcela. Nitrații pot migra către apele subterane, iar nutrienții transportați prin scurgerile de suprafață pot ajunge în râuri și lacuri. În anumite condiții, aportul ridicat de azot și fosfor contribuie la eutrofizare și la modificarea echilibrului ecosistemelor acvatice. Din acest motiv, monitorizarea apei și managementul fertilizării sunt două părți ale aceleiași probleme. Pentru fermier, utilizarea mai precisă a îngrășămintelor înseamnă atât reducerea riscului de poluare, cât și limitarea pierderilor unui input care a fost deja plătit. AGRONET.ro a analizat anterior componenta RAPID privind revizuirea regulilor pentru nitrați și fertilizare, inclusiv actualizarea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați. RAPID extinde capacitatea de măsurare a poluării agricole Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural este finanțat printr-un împrumut de 60 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială. Una dintre componente este dedicată direct monitorizării. Pentru Administrația Națională „Apele Române” sunt prevăzute, între altele: echipamente pentru monitorizarea apelor de suprafață și subterane;baze de date și sisteme informatice pentru gestionarea rezultatelor;sisteme de avertizare timpurie în cazul creșterii poluării;echipamente pentru prelevarea probelor;analize pentru pesticide, antibiotice, metale grele și alți poluanți;monitorizarea nutrienților din apele de suprafață și subterane;determinarea indicatorilor biologici relevanți pentru eutrofizare;instruirea personalului care efectuează analizele. Prin aceeași componentă este prevăzută și îmbunătățirea instrumentelor prin care România urmărește și raportează poluarea provenită din agricultură. Debitul și calitatea trebuie urmărite împreună Măsurarea cantității de apă și analiza calității răspund la două întrebări diferite, dar strâns legate. Debitul arată câtă apă circulă printr-un râu și cât poate fi disponibil pentru diferite utilizări. Analizele fizico-chimice și biologice arată ce conține apa și dacă apar modificări care pot afecta ecosistemele sau utilizările din aval. În agricultură, informațiile sunt importante inclusiv pentru irigații. Un debit suficient nu garantează automat o apă fără probleme de calitate, după cum o apă corespunzătoare din punct de vedere chimic nu rezolvă deficitul fizic de apă dintr-un an secetos. De aceea, sistemele de monitorizare trebuie să poată urmări simultan evoluția debitelor și schimbările de calitate. Datele mai bune pot schimba și deciziile din ferme Creșterea capacității de monitorizare are efect și asupra politicilor agricole. Dacă autoritățile pot identifica mai bine unde apar concentrații ridicate de nutrienți, pesticide sau alți poluanți, măsurile pot fi orientate mai precis către bazinele și practicile cu risc ridicat. Pentru fermieri, această evoluție poate însemna o presiune mai mare pentru fertilizare precisă, gestionarea corectă a gunoiului de grajd și respectarea zonelor de protecție a apelor, dar și reguli bazate pe informații mai detaliate despre situația reală din teren. Într-un climat în care perioadele cu deficit sever de apă se pot suprapune peste episoade cu precipitații intense, monitorizarea devine parte a infrastructurii necesare agriculturii. Fermierii au nevoie nu doar să știe dacă există apă, ci și în ce condiții poate fi utilizată și cum influențează propriile practici calitatea resursei de care depinde producția.

Tractor mic trece prin fața publicului, lângă o persoană cu steag în carouri, la un eveniment cu utilaje agricole.

Tractorul electric Rigitrac SKE 40 atinge 40 km/h în mai puțin de trei secunde

Rigitrac SKE 40 a accelerat de la 0 la 40 km/h în 2,97 secunde, într-un test în care producătorul elvețian vorbește despre un record mondial, relatează agrarheute. Dincolo de performanța de accelerație, testul evidențiază unul dintre avantajele tehnice ale propulsiei electrice în agricultură: livrarea imediată a cuplului, fără transmisia mecanică complexă întâlnită la tractoarele convenționale. Rigitrac SKE 40 este un tractor complet electric produs de compania elvețiană Sepp Knüsel Landmaschinen. Modelul folosește un sistem electric de 400 V și o baterie litiu-ion de 58 kWh, iar motorul dedicat tracțiunii dezvoltă 40 kW. 0–40 km/h în mai puțin de trei secunde Potrivit producătorului, tractorul a atins 40 km/h în 2,97 secunde. Cursa a fost urmărită la fața locului de Mathias Bachmann, președintele Consiliului Cantonal din Schwyz, care a fost prezent ca martor al testului. Rigitrac prezintă rezultatul drept record mondial. Valoarea este spectaculoasă pentru un tractor agricol și intră în zona performanțelor asociate mai degrabă automobilelor sportive decât utilajelor agricole. Pentru utilizarea zilnică într-o fermă, accelerația 0–40 km/h nu este însă principalul criteriu de achiziție. Importanța tehnică a testului este alta: arată cât de rapid poate pune la dispoziție un motor electric cuplul necesar deplasării. Tractorul folosește mai multe motoare electrice Arhitectura Rigitrac diferă de soluția aleasă de alți producători de tractoare electrice. SKE 40 folosește mai multe motoare electrice comandate separat. Un motor este dedicat deplasării, iar alte motoare acționează diferite funcții ale tractorului, inclusiv prizele de putere față și spate. Această configurație permite separarea consumatorilor și elimină o parte dintre componentele mecanice necesare unui tractor diesel convențional. Specificațiile principale indicate pentru model sunt: CaracteristicăRigitrac SKE 40Tip propulsieelectricăTensiune sistem400 VCapacitate baterie58 kWhPutere motor tracțiune40 kWAccelerație 0–40 km/h2,97 secundePrize de puterefață și spate, acționate electric Cine este Sepp Knüsel Landmaschinen și marca Rigitrac Sepp Knüsel Landmaschinen este un producător elvețian de utilaje agricole cunoscut în special pentru tractoarele Rigitrac. Compania dezvoltă tractoare compacte și specializate, iar marca Rigitrac s-a remarcat prin soluții proprii de șasiu, punți directoare și, mai recent, propulsie electrică. Rigitrac se numără printre puținii producători care au trecut de la prototip la producția de serie pentru un tractor electric. SKE 40 nu este doar un proiect demonstrativ, ci face parte din oferta comercială a companiei. Acest lucru îl diferențiază de numeroase proiecte electrice aflate încă în etapa de prototip sau pre-serie. Tractoarele electrice rămân încă o nișă Piața tractoarelor electrice rămâne redusă comparativ cu cea a modelelor diesel, în special din cauza costului bateriilor, autonomiei și infrastructurii necesare pentru încărcare. AGRONET.ro a prezentat recent și tractorul electric Seederal de 160 CP, aflat încă în etapa de prototip, cu o autonomie declarată de 8–12 ore și cu o posibilă intrare în producție în perioada 2029–2030. Diferența dintre cele două proiecte arată două direcții distincte ale electrificării utilajelor agricole. Seederal încearcă să ducă propulsia electrică spre tractoare de putere medie, în timp ce Rigitrac SKE 40 demonstrează deja aplicarea soluției într-un tractor compact produs în serie. Ce înseamnă testul pentru ferme Accelerația în sine nu schimbă productivitatea unei lucrări agricole. Pentru fermieri sunt mai importante autonomia, timpul de încărcare, capacitatea bateriei, compatibilitatea cu utilajele și costul total de exploatare. Totuși, testul Rigitrac scoate în evidență avantajul fundamental al motorului electric: răspunsul imediat și controlul precis al puterii. În aplicații precum manipularea materialelor, lucrările municipale, întreținerea fermelor sau transportul pe distanțe scurte, aceste caracteristici pot avea o valoare practică mai mare decât viteza maximă în sine.

Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.173 RON/tonă+0,04%Ultima observație: 10 sept., 05:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.