Cont
Bărbat cu pălărie neagră, așezat lângă mai multe oi într-un adăpost din lemn.

Cine este Ionică Sterp – De la oier din Ianoșda la una dintre cele mai influente voci din zootehnia românească

Ionică Sterp a devenit o voce greu de ignorat în oieritul românesc, iar apelul pentru mobilizarea fermierilor la București în 15 septembrie, este doar cel mai recent episod al unei ascensiuni începute cu mult înainte de actuala criză din sectorul ovin. În aproximativ un deceniu, crescătorul cunoscut drept „Ionică Ciobanu” a trecut de la statutul de fermier intervievat despre prețul mielului și vânzarea brânzei la cel de lider asociativ, interlocutor al ministerelor și Guvernului și, în sens funcțional, influencer de nișă capabil să transforme un video filmat cu telefonul într-o temă preluată de presa națională și într-un apel la protest. Puterea lui Sterp nu este una administrativă: nu conduce o instituție publică și nu decide subvenții, reguli sanitar-veterinare sau accesul la export. Influența sa vine din altă parte – autenticitatea de crescător activ, funcția din Asociația Profesională a Ciobanilor, accesul repetat la decidenți, aparițiile în presă și televiziune și, mai ales în ultimii ani, capacitatea de mobilizare prin Facebook.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  2. Expoziție / HorticulturăExpoziție de peste 20 de soiuri de struguri la USAMV Cluj-Napoca
    Data
    04 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Platoul central al campusului USAMV Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, România

    Expoziție cu peste 20 de soiuri de struguri de masă, inclusiv varietăți românești și fără semințe.

  3. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  4. Expoziție / UtilajePotatoEurope și SugarBeet Expo 2026, la Springe
    Data
    09 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Rittergut Gestorf 1, Springe, Germania

    Expoziții agricole dedicate cartofului și sfeclei de zahăr, cu demonstrații de utilaje, robotică și tehnologii digitale în câmp.

  5. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  6. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  7. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  8. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  9. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  10. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  11. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  12. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe câmp într-o dimineață cu vânt și cer schimbător
Meteo & Climă

Meteo agricol România 28 august 2026, ora 5: vânt puternic în Transilvania și Dobrogea, riscuri pentru lucrările de dimineață

Meteo agricol România 28 august 2026, ora 5: vânt puternic în Transilvania și Dobrogea, riscuri pentru lucrările de dimineață La 28 aug. 2026, 05:00, vântul este fenomenul care separă zonele cu acces bun în câmp de cele unde tratamentele și manipularea materialelor trebuie amânate sau atent verificate. Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia și zona montană au atenționări galbene privind vântul puternic; în Dobrogea se adaugă precipitații izolate în apropiere. Pentru intervalul de lucru de dimineață, până la prânz, recoltarea, transportul și accesul pe parcele rămân posibile local, însă tratamentele nu sunt o opțiune uniformă la nivel național. Orientare rapidă pentru fermier Vestul țării: Banatul, Crișana și Maramureșul au ferestre bune pentru acces, transport și lucrări în câmp, cu probabilități mici de ploaie.Dobrogea: vântul, rafalele și probabilitatea mai ridicată de precipitații cer amânarea tratamentelor și verificarea parcelei înainte de intrare.Centru, est și sud: urmărește evoluția vântului înainte de aplicări; transportul poate continua cu prudență și cu asigurarea încărcăturilor.Irigarea nu este indicată ca presantă în niciuna dintre regiunile analizate; decizia rămâne condiționată de verificarea umidității solului. Banat: dimineață senină, acces bun pe parcele În Banat, condițiile sunt stabile pentru intrarea în câmp în prima parte a zilei. Vântul are rafale care pot cere atenție la manevre și la activitățile sensibile, însă riscul regional este scăzut. Transportul poate fi organizat, iar irigarea se decide numai după verificarea solului. Pentru tratamente, datele indică doar intervale scurte, cu fereastra mai bună indicată după prânz. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură18,5–27,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 14%; umiditate curentă 53,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări11 km/h, rafale 27,5 km/h; fără avertizări raportate.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: favorabil pentru câmp și transport; tratamente doar cu verificarea locală a vântului. Crișana: condiții liniștite pentru logistică și câmp Crișana are una dintre cele mai bune ferestre ale dimineții. Cerul parțial noros nu este însoțit de cantități estimate de ploaie, iar vântul rămâne moderat. Sunt condiții favorabile pentru recoltare și transport, acolo unde cultura și maturitatea locală permit, precum și pentru accesul utilajelor. Tratamentele pot fi evaluate local, evitând orice intensificare a vântului. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură17,5–28,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 8%; umiditate curentă 54%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări9 km/h, rafale 19,5 km/h; fără avertizări raportate.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: fereastră bună pentru câmp și transport; tratamente numai după controlul vântului. Maramureș: răcoare și umiditate mai mare la începutul zilei În Maramureș, dimineața este senină, dar mai răcoroasă și cu umiditate ridicată. Accesul și transportul pot fi planificate, iar probabilitatea de ploaie rămâne redusă. Pentru activități pe vegetație, verificarea frunzei și a evaporării umezelii locale este utilă înainte de orice tratament. Nu apare o nevoie presantă de irigare în datele regionale. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură13,5–20°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 12%; umiditate curentă 76,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări8,5 km/h, rafale 23 km/h; fără avertizări raportate.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: acces și transport favorabile; pentru tratamente, verifică umezeala locală. Transilvania: vântul impune prudență la aplicări Transilvania intră în intervalul de dimineață cu cer senin, însă avertizarea galbenă pentru vânt puternic schimbă decizia pentru lucrările sensibile. Accesul în câmp și transportul pot continua cu prudență, dar tratamentele trebuie condiționate de verificarea locală a vântului. Temperaturile rămân moderate, iar precipitațiile estimate sunt practic inexistente. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură13,4–20,9°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0,002 mm, echivalent 0,002 l/m²; probabilitate maximă 17%; umiditate curentă 88,2%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări8,1 km/h, rafale 14,1 km/h; avertizare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: câmp și transport cu prudență; evită tratamentele dacă vântul se intensifică. Moldova: vânt de urmărit, dar acces încă posibil În Moldova, vântul puternic este fenomenul dominant și face necesară reevaluarea tratamentelor înainte de plecarea utilajelor. Transportul și lucrările în câmp sunt posibile, cu atenție la rafale și la fixarea încărcăturilor. Umezeala este ridicată la începutul zilei, iar cantitatea de precipitații estimată pentru fereastră rămâne foarte mică. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură13,25–21,13°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0,015 mm, echivalent 0,015 l/m²; probabilitate maximă 18%; umiditate curentă 85,75%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări10,63 km/h, rafale 24,38 km/h; avertizare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: transport și câmp cu prudență; tratamente numai după verificarea vântului. Dobrogea: vânt și ploi izolate, fără fereastră clară pentru tratamente Dobrogea are cea mai restrictivă situație pentru tratamente în această dimineață. Vântul este susținut, rafalele sunt mai puternice decât în celelalte regiuni, iar precipitațiile izolate în apropiere cresc incertitudinea. Înainte de intrarea pe parcelă, verifică accesul și starea suprafeței; transportul necesită prudență suplimentară. Irigarea nu este presantă fără o verificare directă a solului. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură17–23°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²; probabilitate maximă 30%; umiditate curentă 87,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări23 km/h, rafale 31,5 km/h; avertizare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: verifică parcela înainte de lucrări; amână tratamentele, iar transportul se face cu prudență. Muntenia: cer acoperit și vânt pentru operațiuni prudente În Muntenia, cerul înnorat, probabilitatea de precipitații și avertizarea pentru vânt recomandă o abordare selectivă. Accesul în câmp și transportul rămân posibile, însă aplicările trebuie amânate în fereastra de dimineață. Pentru culturile aflate în recoltare sau pentru transport, verificarea încărcăturii și a condițiilor de pe drumurile de exploatare este justificată. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură14,89–20,44°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0,088 mm, echivalent 0,088 l/m²; probabilitate maximă 28%; umiditate curentă 84,56%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări10,89 km/h, rafale 27,11 km/h; avertizare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: câmp și transport cu prudență; amână tratamentele. Oltenia: ceață ușoară și umezeală la începutul programului Oltenia are risc regional scăzut, însă ceața ușoară și umiditatea de peste 90% pot întârzia activitățile pe vegetație. Lucrările în câmp și transportul pot fi organizate după verificarea vizibilității și a umezelii locale. Pentru cosit, uscare sau balotat, nu considera intervalul uscat până când roua și umezeala nu s-au redus în parcelă. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură14,8–17,8°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0,076 mm, echivalent 0,076 l/m²; probabilitate maximă 33%; umiditate curentă 91,8%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări7 km/h, rafale 17,2 km/h; fără avertizări raportate.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: transport și câmp după verificarea ceții; tratamente doar în intervale scurte, după uscarea vegetației. București-Ilfov: rafale locale, tratamentele rămân în așteptare În București-Ilfov, nu sunt raportate avertizări, dar rafalele pot ajunge la 38,5 km/h. Acest context nu susține tratamentele în prima parte a zilei. Lucrările mecanizate și transportul pot continua cu atenție la vânt, iar irigarea se stabilește numai după controlul umidității din sol și al necesarului culturii. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură17–23,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 28%; umiditate curentă 73,5%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări15 km/h, rafale 38,5 km/h; fără avertizări raportate.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: câmp și transport cu atenție la rafale; amână tratamentele. Zona montană: răcoare, umiditate și vânt de urmărit În zona montană, avertizarea galbenă pentru vânt puternic se suprapune peste temperaturi mai scăzute și umiditate ridicată. Activitățile de transport și acces pe teren pot continua prudent, în funcție de expunerea locală. Pentru pajiști și furaje, umezeala dimineții trebuie evaluată înainte de cosit sau balotat; pentru tratamente, vântul rămâne criteriul principal de amânare. IndicatorSituația pentru fereastra de dimineațăTemperatură13,91–19,73°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim reperat la 12:00.Precipitații și umiditate0,021 mm, echivalent 0,021 l/m²; probabilitate maximă 21%; umiditate curentă 84,82%; evapotranspirația nu este disponibilă.Vânt și avertizări7,55 km/h, rafale 18,18 km/h; avertizare galbenă pentru vânt puternic.Fereastră și decizieDimineață până la prânz: acces și transport cu prudență; evită aplicările dacă vântul este activ local. Lucrări care merită prioritizate Recoltare și transport: favorabile mai ales în Banat, Crișana și Maramureș; în regiunile cu vânt, asigură încărcăturile și verifică accesul înainte de plecare.Tratamente: evită Dobrogea și Muntenia în fereastra de dimineață; în Transilvania, Moldova și zona montană decide numai după controlul vântului; în Oltenia verifică mai întâi uscarea vegetației.Pajiști și furaje: nu programa cosirea, uscarea sau balotarea pe baza unei aparente ferestre uscate acolo unde persistă roua, ceața sau umezeala ridicată.Zootehnie și piscicultură: în zonele expuse vântului, verifică siguranța adăposturilor, a echipamentelor și a lucrului pe luciul de apă. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizările galbene pentru vânt puternic sunt raportate în Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia și zona montană. Dobrogea necesită atenție suplimentară prin combinația dintre vânt, rafale și probabilitatea de precipitații. În Oltenia, fenomenul practic de urmărit este umezeala ridicată și ceața ușoară, chiar fără avertizare activă. Ce contează până la buletinul de la prânz Reverifică vântul înaintea oricărei aplicări și înainte de manipularea foliei, ambalajelor sau încărcăturilor ușoare. Pe parcelele cu recoltare, urmărește dacă rafalele afectează fluxul de transport. În zonele cu umiditate ridicată, confirmă local uscarea vegetației și portanța terenului înainte de pornirea lucrărilor.

Citește știreaVezi categoria
Fermier care privește un tractor cu semănătoare pe un teren lucrat, lângă saci de inputuri și un rezervor de combustibil.
Agribusiness & Piață

Campania de toamnă 2026 începe cu costuri estimate cu 15–20% mai mari pentru fermieri

Campania de toamnă începe cu o presiune mai mare asupra costurilor din ferme, iar Payam Akbari, director general Agricover Commodities, estimează că cheltuielile directe și indirecte pentru înființarea culturilor sunt cu 15–20% peste nivelul de anul trecut. Motorina rămâne una dintre componentele sensibile: reducerea temporară cu 20% a accizei, aplicabilă între 16 și 31 august 2026 și confirmată de Ministerul Finanțelor, a coborât componenta fiscală cu 560,86 lei pentru fiecare 1.000 de litri, însă evoluția cotațiilor internaționale a redus rapid efectul acestei măsuri asupra prețului final. La 27 august, Payam Akbari indica pentru livrările de motorină în vrac către ferme un interval de aproximativ 9,45–9,85 lei/litru, în funcție de furnizor și județ. Aceste valori reprezintă prețuri de distribuție comunicate de un participant din piață, nu o cotație oficială unică pentru România. Reducerea accizei a coborât componenta fiscală cu 560,86 lei la 1.000 de litri Nivelul standard al accizei la motorină era de 2.804,29 lei/1.000 de litri. Pentru perioada 16–31 august, nivelul a fost redus la 2.243,43 lei/1.000 de litri. IndicatorNivel standard16–31 august 2026DiferențăAcciză motorină2.804,29 lei/1.000 l2.243,43 lei/1.000 l-560,86 lei/1.000 lAcciză pe litru2,80429 lei2,24343 lei-0,56086 lei AGRONET.ro a explicat anterior efectul reducerii temporare de acciză asupra costului motorinei. Pentru o fermă care cumpără 10.000 de litri, diferența strict fiscală este de 5.608,60 lei înainte de TVA, iar la 50.000 de litri ajunge la 28.043 de lei. Prețul efectiv plătit de fermier nu depinde însă doar de acciză. Cotația produsului petrolier, transportul, furnizorul, cantitatea cumpărată, termenul de plată și TVA-ul influențează factura finală. Piața internațională a absorbit o parte din reducerea fiscală Potrivit lui Payam Akbari, reducerea accizei s-a văzut mai puternic în preț în primele zile după 16 august, după care creșterea cotației internaționale a motorinei a diminuat avantajul fiscal. Volatilitatea este vizibilă și la nivel european. Comisia Europeană publică săptămânal prețurile produselor petroliere din statele membre, atât cu taxe, cât și fără taxe, iar ediția din 27 august 2026 surprinde piața după intrarea în vigoare a reducerii temporare de acciză din România. Pentru ferme, problema este momentul în care această volatilitate se suprapune peste consumul ridicat de combustibil pentru pregătirea terenului, semănatul rapiței și cerealelor de toamnă, transportul producției și celelalte lucrări de final de vară. Estimarea Agricover: costuri cu 15–20% mai mari pentru înființarea culturilor Payam Akbari estimează că, luând în calcul ansamblul costurilor directe și indirecte, fermierii intră în noua campanie cu cheltuieli de înființare cu 15–20% mai mari față de anul trecut. Procentul reprezintă o estimare de piață făcută de Agricover Commodities, nu o statistică oficială națională. Dimensiunea exactă a creșterii diferă între ferme în funcție de tehnologie, cultură, consumul de motorină, îngrășămintele utilizate, lucrările executate și condițiile de achiziție. Presiunea asupra lichidității era vizibilă în exploatații încă înainte de actuala campanie. AGRONET.ro a relatat despre o fermă din Giurgiu care lua în calcul să reducă de la 300–350 de hectare de culturi de toamnă la nicio suprafață, proprietarul indicând lipsa banilor pentru motorină și inputuri drept principalul blocaj. Ce se întâmplă după 31 august Reducerea de 20% a accizei este prevăzută pentru perioada 16–31 august 2026. În lipsa unei noi decizii, nivelul temporar încetează să se mai aplice după această dată. Diferența dintre acciza standard și cea redusă este de 560,86 lei/1.000 de litri, înainte de TVA. Revenirea la nivelul standard ar pune din nou această componentă fiscală în preț, însă efectul final asupra litrului de motorină va depinde și de evoluția cotațiilor internaționale și de politica comercială a furnizorilor. Pentru agricultori, problema este cu atât mai importantă cu cât mecanismul general de reducere temporară a accizei este diferit de schema pentru motorina utilizată în agricultură. În schema agricolă, fermierii cumpără combustibilul și primesc ulterior ajutorul prin APIA pentru cantitățile eligibile. AGRONET.ro a prezentat și propunerea ca acciza redusă pentru motorina agricolă să fie aplicată direct la cumpărare, variantă care ar reduce suma pe care exploatația trebuie să o avanseze până la rambursare. Pentru campania de toamnă 2026, combinația dintre motorina scumpă, costurile inputurilor și nevoia de capital de lucru pune astfel presiune directă pe bugetul de înființare a culturilor. Diferența de 15–20% indicată de Agricover trebuie privită ca o estimare de piață, dar semnalul este în linie cu dificultățile de lichiditate deja raportate de ferme înaintea semănatului.

Citește știreaVezi categoria
Vaci și porci într-un adăpost zootehnic, cu furaje pe culoarul pentru bovine.
Subvenții & Fonduri

APIA a publicat ghidurile pentru ajutoarele la bovine și suine – Condițiile pentru 68 euro/cap și până la 13,7 euro/loc

APIA a publicat ghidurile pentru noile ajutoare acordate crescătorilor de bovine și suine, documentele fiind disponibile pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Ghidurile stabilesc condițiile de eligibilitate, documentele necesare, modul de depunere a cererilor, calculul sprijinului și condițiile de plată pentru cele două scheme instituite în 2026. Semnal de dublare: AGRONET.ro a publicat deja condițiile generale și data de 1 septembrie pentru începerea depunerii cererilor. Informația nouă este publicarea efectivă a ghidurilor APIA, care permite fermierilor să verifice documentația completă înainte de depunere. Ajutorul pentru bovine este de 68 euro pe cap Pentru sectorul bovin, sprijinul este de 68 euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă, în limita echivalentului în lei a 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Printre condițiile prevăzute pentru exploatații se numără: deținerea, la 1 martie 2026, a minimum 10 bovine sau bubaline;pentru exploatațiile din zona montană, minimum 5 capete;animalele trebuie să fi avut minimum 22 de luni la 28 februarie 2026;la 5 octombrie 2026 trebuie menținut cel puțin 75% din efectivul pentru care a fost solicitat ajutorul. Numărul de animale pentru care poate fi cerut sprijinul nu poate depăși valoarea cea mai mică dintre efectivul deținut la 1 martie 2026 și efectivul existent la data depunerii cererii. AGRONET.ro a prezentat anterior schema instituită pentru bovine și suine și plafoanele prevăzute de cele două legi. La porci, sprijinul se acordă pe loc de cazare În sectorul suin, ajutorul nu este calculat pentru fiecare animal, ci pentru locurile de cazare eligibile din exploatațiile autorizate sanitar-veterinar. Cuantumurile stabilite sunt: CategoriaSprijinPorc gras11,9 euro/loc de cazareScroafe și scrofițe de reproducție13,7 euro/loc de cazare Și pentru această schemă plafonul maxim este echivalentul în lei a 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Exploatațiile trebuie să fie autorizate sanitar-veterinar și să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026, cu respectarea condițiilor detaliate în ghid. AGRONET.ro a explicat separat condițiile stabilite prin Legea nr. 175/2026 pentru ajutorul destinat sectorului suin. Cererile se depun la centrele județene APIA Cererile și documentele justificative se depun sau se transmit către centrele județene APIA, respectiv Centrul Municipiului București, potrivit procedurii din fiecare ghid. Ghidurile și formularele aferente sunt disponibile în secțiunea dedicată măsurilor de sprijin finanțate de la bugetul național. Publicarea lor este importantă pentru fermieri deoarece mută cele două scheme din etapa anunțurilor generale în cea în care solicitanții pot verifica exact documentele, efectivele eligibile și obligațiile care trebuie respectate pentru solicitarea ajutorului.

Citește știreaVezi categoria
Medic veterinar examinează urechea unei bovine într-un adăpost, lângă probe și documente pe o masă.
Legislație & Politici Agricole

Ce intervenții veterinare sunt decontate de stat și pentru ce servicii trebuie să plătească fermierii

Micii crescători nu trebuie să plătească din nou serviciile veterinare decontate de stat, atunci când acestea fac parte din programele oficiale de supraveghere, prevenire și control al bolilor. Regula este prevăzută în cadrul sanitar-veterinar aplicabil în 2026, inclusiv în Ordinul ANSVSA nr. 358/2026 și în Ordinul ANSVSA nr. 562/2026, care reglementează acțiunile realizate și decontate prin medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. Pentru gospodăriile populației, delimitarea este importantă: unele acțiuni obligatorii sunt finanțate din bugetul statului, în timp ce consultațiile pentru animale bolnave, tratamentele, deparazitările, intervențiile chirurgicale și alte servicii medical-veterinare curente rămân în sarcina proprietarului. Ce servicii sunt suportate de stat la bovine În exploatațiile nonprofesionale cu bovine, programele oficiale includ acțiuni de supraveghere și diagnostic pentru anumite boli. Printre acestea se numără, în funcție de programul aplicabil: tuberculinarea pentru supravegherea tuberculozei bovine;recoltarea probelor de sânge pentru supravegherea leucozei enzootice bovine;recoltarea probelor pentru supravegherea brucelozei;recoltări și analize prevăzute pentru supravegherea Bluetongue;investigațiile și probele stabilite prin programele oficiale pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile;alte analize și examinări incluse în programul național de supraveghere. Aceste acțiuni nu trebuie achitate încă o dată de proprietarul animalelor atunci când sunt efectuate în cadrul programului oficial finanțat de stat. Ce se decontează pentru ovine și caprine Și pentru crescătorii de oi și capre există acțiuni sanitar-veterinare suportate din fonduri publice. Acestea pot include recoltarea de probe și analizele prevăzute în programele oficiale de supraveghere, inclusiv cele pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile, atunci când animalele intră în categoriile stabilite de program. Regulile sunt importante într-o perioadă în care controlul bolilor transmisibile și trasabilitatea efectivelor au devenit probleme majore pentru sectorul ovin. AGRONET.ro a relatat recent despre problemele de identificare constatate la efectivele de ovine și controalele intensificate. Supravegherea pestei porcine este finanțată prin programele oficiale În gospodăriile care cresc porci, programele oficiale acoperă anumite acțiuni legate de supravegherea pestei porcine africane și a pestei porcine clasice. Pot intra aici: inspecțiile și examinările clinice efectuate în cadrul supravegherii oficiale;recoltarea probelor de la porcii bolnavi;probele recoltate de la porcii morți;probele de la animalele sacrificate de necesitate;investigațiile de laborator stabilite prin programul oficial. Pentru aceste acțiuni, proprietarul nu trebuie să plătească medicului veterinar dacă serviciul este deja decontat prin program. Identificarea și înregistrarea pot fi suportate de stat Cadrul legal actualizat în 2026 prevede și decontarea anumitor acțiuni de identificare și înregistrare pentru bovine, porcine, ovine și caprine, dacă operațiunile sunt efectuate în condițiile și termenele stabilite de legislație. Normele oficiale privind identificarea și înregistrarea animalelor prevăd că exploatațiile nonprofesionale sunt înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor prin medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Situația se schimbă însă atunci când proprietarul solicită operațiuni care nu sunt acoperite de programul public. De exemplu, eliberarea duplicatelor pentru crotalii pierdute poate rămâne în sarcina crescătorului. Ce servicii trebuie plătite de proprietar Finanțarea publică nu acoperă orice intervenție efectuată de medicul veterinar. Crescătorul trebuie să suporte, în mod obișnuit, costurile pentru: consultațiile solicitate pentru animale bolnave;tratamente;medicamente și administrarea acestora;intervenții chirurgicale;deparazitări;alte servicii medical-veterinare curente;analize solicitate de proprietar în afara programelor oficiale;certificarea animalelor pentru anumite deplasări;documentele de mișcare, atunci când nu sunt incluse într-o acțiune finanțată;duplicatele crotaliilor pierdute. Diferența esențială este între supravegherea sanitar-veterinară obligatorie finanțată de stat și asistența medicală solicitată pentru tratarea unui animal. Serviciile gratuite nu sunt opționale Faptul că anumite acțiuni sunt suportate din bugetul public nu înseamnă că proprietarul poate refuza efectuarea lor. Deținătorii de animale trebuie să permită accesul medicului veterinar pentru controalele obligatorii și să prezinte animalele atunci când sunt necesare examinări, vaccinări, tuberculinări sau recoltări de probe. Totodată, crescătorii trebuie să respecte regulile de identificare și înregistrare și să comunice evenimentele care modifică efectivul: nașterea animalelor;cumpărarea sau vânzarea;sacrificarea;moartea;dispariția;pierderea elementelor de identificare. Actualizarea acestor informații este importantă atât pentru trasabilitate, cât și pentru controlul bolilor și pentru accesul la anumite scheme de sprijin. Ce trebuie verificat când medicul veterinar solicită o plată Dacă unui crescător i se solicită bani pentru o intervenție despre care consideră că ar trebui să fie finanțată de stat, primul lucru care trebuie stabilit este natura exactă a serviciului. Proprietarul poate cere să i se precizeze dacă acțiunea este realizată în cadrul programului oficial și dacă aceasta este deja decontată prin contractul încheiat între medicul veterinar de liberă practică împuternicit și DSVSA. Ordinul ANSVSA nr. 562/2026 prevede explicit mecanismul de verificare și decontare a acțiunilor sanitar-veterinare realizate de medicii veterinari împuterniciți. Pentru exploatațiile nonprofesionale, existența contractului valabil și înregistrarea corectă a acțiunilor sunt condiții pentru decontare. Regula practică pentru crescători este astfel simplă: o acțiune obligatorie prevăzută și finanțată prin programul oficial nu trebuie achitată încă o dată de proprietar, în timp ce tratamentul individual și serviciile veterinare curente rămân, în general, costuri ale exploatației.

Citește știreaVezi categoria
Inspectori ANSVSA și polițiști verifică un camion cu oi oprit pe marginea unui drum, lângă un indicator spre Tulcea.
Siguranță

Două transporturi de animale fără trasabilitate, descoperite în Tulcea în primele ore ale controalelor

Peste 100 de specialiști, polițiști și jandarmi au fost mobilizați în Tulcea, într-o acțiune coordonată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pentru verificarea trasabilității animalelor și depistarea transporturilor ilegale. În primele ore ale controalelor, autoritățile au identificat două transporturi de animale fără elemente de identificare și trasabilitate și fără respectarea normelor de siguranță pe durata transportului. Operațiunea se desfășoară prin filtre rutiere amplasate pe rutele de tranzit și în apropierea centrelor de colectare din județul Tulcea. Echipele verifică documentele de transport, certificatele sanitare veterinare și elementele individuale de identificare ale animalelor. Două transporturi ilegale, depistate în primele ore Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a anunțat că două transporturi au fost identificate fără documentele și elementele necesare pentru stabilirea trasabilității animalelor. „Încă din primele ore ale acțiunii de control am depistat, personal, două transporturi ilegale de animale, fără niciun element de identificare sau trasabilitate și fără respectarea normelor de siguranță pe durata transportului.” ANSVSA indică drept obiective principale ale operațiunii: verificarea documentelor însoțitoare și a certificatelor de sănătate;verificarea crotaliilor și a celorlalte elemente de identificare;identificarea transporturilor cu animale a căror proveniență nu poate fi demonstrată;depistarea intermediarilor neautorizați;limitarea riscului ca animale cu statut sanitar necunoscut să intre în circuitul comercial. Autoritatea a anunțat că rezultatele complete și măsurile dispuse vor fi comunicate după încheierea verificărilor. Trasabilitatea, problemă tot mai importantă în sectorul ovin Acțiunea din Tulcea vine la câteva zile după controalele extinse desfășurate de ANSVSA în județul Brăila. AGRONET.ro a relatat că aproximativ 30–35% dintre ovinele verificate în 25 de stâne din Brăila nu aveau elemente de identificare. În acel control, inspectorii au verificat aproximativ 12.000 de animale, iar într-o exploatație baza de date indica circa 4.600 de ovine, în timp ce în teren au fost găsite sub 500. Conducerea DSVSA Brăila a fost înlocuită, iar mișcarea animalelor din județ a fost blocată temporar. Trasabilitatea este esențială și din perspectiva controlului bolilor transmisibile. Deplasarea animalelor fără documente și fără elemente de identificare poate îngreuna stabilirea originii unui focar și reconstituirea traseului epidemiologic. Transporturile ilegale pot afecta și fermele care respectă regulile Pentru crescătorii care respectă condițiile de identificare și circulație, transporturile clandestine reprezintă un risc economic. Introducerea într-o zonă a unor animale cu statut sanitar necunoscut poate determina apariția unor restricții de circulație, blocarea vânzărilor și costuri suplimentare pentru exploatațiile din regiune. AGRONET.ro a prezentat și regulile aplicabile deplasării ovinelor și caprinelor în contextul restricțiilor sanitare, inclusiv obligația documentelor sanitare veterinare necesare pentru circulația animalelor vii. Alexandru Bociu a indicat intermediarii neautorizați drept unul dintre factorii care pot favoriza răspândirea bolilor între exploatații și județe. Controalele continuă în județul Tulcea ANSVSA a anunțat că monitorizează în continuare fluxurile de animale din teren și că va publica bilanțul complet după finalizarea verificărilor. Pentru crescători și comercianți, operațiunea înseamnă controale mai stricte asupra documentelor de mișcare, identificării individuale și provenienței animalelor. În același timp, depistarea transporturilor fără trasabilitate urmărește limitarea unui risc care poate afecta nu doar exploatațiile implicate direct, ci întregul circuit comercial dintr-o zonă.

Citește știreaVezi categoria
Lan de sorg matur în prim-plan, cu corturi, steaguri și participanți la un eveniment agricol pe câmp.
Culturi vegetale

15 hibrizi de sorg testați la Gîrbovi – Alternativa analizată pentru fermele afectate de secetă

Sorgul este testat tot mai serios ca alternativă pentru fermele expuse secetei, iar la Gîrbovi, în județul Ialomița, 15 hibrizi au fost comparați direct în câmp în cadrul primei ediții a „Zilei Agriculturii Reziliente”. Evenimentul din 25 august 2026 a fost organizat de Sorghum ID, împreună cu Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România și FNPSMS, în ferma Agromec Gîrbovi administrată de Iulia Blagu. Tema centrală a întâlnirii a fost comportamentul sorgului în condiții de deficit de apă și posibilitatea introducerii lui într-o structură de culturi în care porumbul devine tot mai expus anilor secetoși. Pentru fermieri, interesul nu este doar agronomic: cultura trebuie să ofere simultan stabilitate a producției și o variantă realistă de valorificare. 15 hibrizi comparați în aceeași platformă Platforma demonstrativă a reunit 15 hibrizi de sorg furnizați de cinci companii de genetică: Lidea;KWS;RAGT;Advanta;Alfaseed. Datele prezentate pentru lotul de la Gîrbovi indică o semănare realizată la 15 mai 2026, după grâu, la o densitate de 220.000 de semințe pe hectar. Până la data evenimentului, cultura acumulase aproximativ 260 mm de precipitații. Tehnologia aplicată a inclus fertilizare la semănat, erbicidare, fertilizare cu azot, fertilizare foliară și lucrări mecanice de întreținere. Pentru fermieri, valoarea unei asemenea platforme constă tocmai în comparația directă dintre hibrizi crescuți în aceleași condiții de sol, tehnologie și precipitații, înainte de evaluarea producției finale. De ce sorgul intră mai des în discuție în anii secetoși Interesul pentru sorg vine pe fondul vulnerabilității tot mai mari a culturilor de primăvară la deficitul de apă. AGRONET.ro a arătat recent că seceta pedologică din 2026 afectează suprafețe extinse de porumb neirigat, iar datele ANM indicau la 19 august niveluri scăzute și foarte scăzute ale rezervei de apă în stratul de sol de 0–100 cm în numeroase regiuni agricole. În asemenea condiții, sorgul este analizat ca o cultură care poate suporta mai bine perioadele cu temperaturi ridicate și lipsă de apă decât porumbul. Această caracteristică nu elimină însă problema economică: o cultură rezistentă trebuie să aibă și o destinație comercială suficient de sigură. Iulia Blagu, administratorul Agromec Gîrbovi, a explicat că tocmai repetarea anilor secetoși a determinat ferma să caute alternative la porumb. „În fiecare an, seceta ne determină să căutăm alternative la cultura porumbului. Am ales sorgul pornind de la toleranța sa la deficitul de apă.” Piața rămâne la fel de importantă ca toleranța la secetă Discuțiile de la Gîrbovi nu s-au limitat la genetică și tehnologia de cultură. Au fost abordate și utilizările sorgului în furajare, industria alimentară și alte segmente de procesare. Pentru o fermă care ia în calcul introducerea sorgului în rotație, problema principală rămâne legătura dintre producție și desfacere. Rezistența mai bună la deficitul de apă poate reduce riscul agronomic, dar nu înlocuiește necesitatea unei piețe sau a unui contract de valorificare. În același timp, sorgul poate avea un rol într-o rotație dominată de cereale și culturi de primăvară, mai ales în exploatațiile din sudul și estul țării unde porumbul neirigat este expus frecvent stresului hidric. Gîrbovi devine un test practic pentru decizia de cultură Prima ediție a „Zilei Agriculturii Reziliente” a fost construită în jurul unei întrebări concrete pentru ferme: ce culturi și tehnologii pot reduce riscul într-un climat cu episoade repetate de secetă? Răspunsul nu depinde doar de alegerea sorgului, ci de comparația dintre hibrizi, costurile tehnologiei, producția obținută și prețul de valorificare. Datele finale de recoltare din platforma de la Gîrbovi vor fi mult mai relevante pentru această analiză decât simpla rezistență vizuală a culturii în timpul verii. Pentru fermierii care cultivă porumb în zone neirigate, sorgul devine astfel o opțiune care merită urmărită prin rezultate concrete de producție și economie la hectar, nu doar prin toleranța sa la secetă.

Citește știreaVezi categoria
Colaj cu standuri de cartofi, parcele demonstrative, vorbitori și echipamente agricole la o expoziție în aer liber.
Utilaje & Tehnologie

Peste 290 de expozanți la PotatoEurope și SugarBeet Expo 2026 – Utilajele vor fi testate direct în câmp

PotatoEurope 2026 va reuni peste 290 de expozanți pe 9 și 10 septembrie, la Springe, lângă Hanovra, unde târgul dedicat cartofului va fi organizat pentru prima dată împreună cu SugarBeet Expo. Potrivit Societății Germane de Agricultură – DLG, organizatorii așteaptă aproximativ 12.000 de vizitatori profesioniști din Germania și din alte țări. Cele două expoziții se vor desfășura la Rittergut Gestorf 1 și vor acoperi tehnologiile pentru cartof și sfeclă de zahăr, de la soiuri și inputuri până la recoltare, digitalizare, automatizare și procesare. Pentru fermieri, o parte importantă a programului o reprezintă demonstrațiile practice cu utilaje direct în câmp. Cartoful și sfecla de zahăr, reunite în aceeași expoziție PotatoEurope revine în Germania în 2026 într-un format extins. Pagina oficială a evenimentului arată că SugarBeet Expo va fi organizată în paralel, creând o platformă comună pentru două culturi care folosesc o parte din aceleași tehnologii, utilaje și soluții de management. Potrivit DLG, ediția din septembrie va include peste 290 de expozanți. Estimările anterioare indicau aproximativ 300 de participanți, iar comunicarea oficială publicată la 26 august precizează că sunt așteptați peste 290. Programul acoperă întregul lanț tehnologic: ameliorare și soiuri;fertilizare și protecția culturilor;tehnică pentru plantare și semănat;recoltare și manipulare;depozitare și procesare;agricultură digitală;automatizare și robotică. DLG pregătește și parcele experimentale, suprafețe demonstrative și prezentări tehnice dedicate soluțiilor aplicabile în exploatațiile agricole. Aproximativ 50 de utilaje și ansambluri vor lucra în demonstrații Unul dintre punctele centrale ale evenimentului va fi prezentarea în lucru a tehnologiilor pentru cartof și sfeclă de zahăr. Într-un anunț oficial din 17 august, DLG indica aproximativ 50 de utilaje, ansambluri și instalații staționare care vor fi prezentate în demonstrații. Organizatorul descrie ediția din 2026 drept prima ocazie în care tehnologiile pentru cele două culturi sunt prezentate împreună, în câmp, într-un asemenea format european. Accentul cade inclusiv pe automatizare și agricultură digitală. În zona „Digital Farming powered by FarmRobotix” sunt programate demonstrații și prezentări legate de utilizarea roboților, senzorilor și sistemelor digitale în culturile de câmp. Direcția este deja vizibilă și în exploatațiile comerciale. AGRONET.ro a prezentat în această vară datele publicate de FarmDroid privind utilizarea roboților FD20, inclusiv la sfecla de zahăr. Compania raporta pentru sezonul 2026 lucrări de plivit mecanic pe 22.526 de hectare și 5.503 hectare însămânțate cu roboții săi. Eficiența și reducerea costurilor intră în centrul tehnologiilor prezentate Extinderea zonelor dedicate roboticii, electronicii și sistemelor de precizie vine într-un moment în care producătorii de utilaje încearcă să reducă numărul de treceri, consumul de inputuri și necesarul de muncă manuală. Pentru cultura cartofului, tehnologiile prezentate acoperă inclusiv plantarea, protecția culturii, recoltarea, sortarea și depozitarea. La sfecla de zahăr, programul include soluții pentru sănătatea solului, semănat de precizie, combaterea buruienilor, robotică și recoltare. DLG indică și dezvoltarea tehnologiilor de sortare bazate pe senzori și sisteme optoelectronice, precum și integrarea tot mai accentuată a datelor și automatizării în procesele de producție. PotatoEurope circulă între principalele țări producătoare PotatoEurope este organizat prin rotație în Germania, Țările de Jos, Franța și Belgia, patru dintre cele mai importante piețe europene pentru producția și tehnologia cartofului. Ediția germană din 2026 are însă o particularitate: lansarea SugarBeet Expo alături de evenimentul consacrat cartofului. Prin această asociere, DLG extinde oferta către exploatațiile care includ ambele culturi în rotație și către producătorii de utilaje care deservesc ambele sectoare. Programul este stabilit pentru 9 și 10 septembrie 2026, între orele 09:00 și 18:00, potrivit informațiilor oficiale pentru vizitatori. Biletul de acces este valabil pentru ambele expoziții. Pentru fermierii interesați de investiții în mecanizare, diferența față de un târg desfășurat exclusiv în hale este posibilitatea de a vedea o parte importantă dintre tehnologii în condiții de lucru. Demonstrațiile din câmp, în special cele dedicate recoltării, roboticii și lucrărilor de precizie, vor fi astfel una dintre principalele componente practice ale ediției din 2026.

Citește știreaVezi categoria
Un bărbat ține un ied lângă o turmă de oi și capre, într-o gospodărie rurală.
Zootehnie

Bolile ovinelor lovesc fermele și exporturile României – FAO propune un nou model de prevenție

Criza sanitară din sectorul ovin arată cât de vulnerabilă este România, într-un moment în care Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură propune un nou sistem global pentru prevenirea și controlul bolilor animale transfrontaliere. Pentru crescătorii români, problema este deja concretă: pesta micilor rumegătoare și variola ovină și caprină au adus restricții comerciale, dificultăți la transportul turmelor, costuri suplimentare în ferme și o presiune tot mai mare asupra sistemului de identificare și trasabilitate. FAO propune Programul Parteneriatului Global pentru Bolile Transfrontaliere ale Animalelor, GPP-TAD, prin care fiecare stat ar urma să își organizeze o platformă națională pentru prevenție, supraveghere și intervenție. Până la 24 iulie 2026, 110 țări își exprimaseră oficial interesul pentru participare. Modelul pune accent pe prevenție, supraveghere digitală, avertizare timpurie, răspuns rapid și coordonare între țări. Pentru România, aceste obiective se suprapun cu probleme care afectează deja direct fermele de ovine și caprine. Două boli pun simultan presiune pe crescători Sectorul românesc se confruntă în 2026 atât cu pesta micilor rumegătoare, cât și cu variola ovină și caprină. În cazul variolei, AGRONET.ro a relatat despre un nou focar confirmat în județul Iași, într-o exploatație din Popești. Acolo au murit 34 de animale, iar alte 462 de ovine erau considerate susceptibile. Înaintea acestui focar, boala fusese confirmată și în mai multe exploatații din județul Mureș. Problema sanitară nu rămâne limitată la fermele în care apare boala. Focarele determină zone de protecție și supraveghere, controale suplimentare asupra deplasării animalelor și măsuri de dezinfecție, izolare și eliminare a animalelor afectate. Pentru exploatațiile din apropiere, efectul poate fi economic chiar dacă animalele lor sunt sănătoase: vânzările se amână, transporturile devin mai dificile, iar perioada în care animalele trebuie menținute în fermă se prelungește. Exporturile de ovine și caprine rămân una dintre cele mai mari probleme Pesta micilor rumegătoare a lovit una dintre activitățile importante pentru sectorul ovin românesc: comerțul cu animale vii. Restricțiile privind deplasarea ovinelor și caprinelor în afara României sunt stabilite până la 31 decembrie 2026. România încearcă să obțină o relaxare a acestora pentru zonele în care situația epidemiologică poate fi demonstrată ca fiind sub control. Pentru fermele orientate către export, menținerea animalelor peste perioada planificată de livrare înseamnă: consum suplimentar de furaje și apă;costuri mai mari cu forța de muncă;ocuparea spațiilor din exploatație;amânarea încasărilor;riscul pierderii contractelor sau al piețelor externe;dificultăți în organizarea noilor loturi de animale. Tocmai aici devine relevantă ideea FAO de coordonare transfrontalieră. Controlul unei boli nu se încheie în momentul în care dispare ultimul focar dintr-o fermă. Pentru reluarea comerțului, România trebuie să poată demonstra partenerilor că animalele sunt identificate, că deplasările lor pot fi urmărite și că efectivele din zonele libere pot fi separate epidemiologic de cele aflate sub restricții. Trasabilitatea a devenit o vulnerabilitate a întregului sector Una dintre problemele scoase la suprafață de criza sanitară este circulația animalelor fără documente sau identificare corespunzătoare. ANSVSA a avertizat asupra transporturilor ilegale de ovine, deoarece animalele fără crotalii și acte nu pot fi legate de o exploatație de origine și nu poate fi reconstituit traseul lor epidemiologic. În august au fost identificate două situații care arată dimensiunea riscului. În Alba a fost oprit un transport cu 92 de miei, iar ulterior 41 dintre animale nu au mai fost găsite. În Vaslui, un alt transport cu 50 de ovine fără crotalii și documente a fost interceptat de autorități. Pentru fermele care respectă regulile, efectul transporturilor clandestine poate părea indirect, dar miza este națională. Dacă autoritățile nu pot demonstra controlul mișcării animalelor, devine mai dificilă negocierea ridicării restricțiilor comerciale. În acest sens, unul dintre punctele centrale ale noului program FAO – supravegherea digitală și avertizarea timpurie – răspunde unei probleme pe care România o întâlnește deja în practică. Transhumanța este afectată de restricțiile sanitare Bolile influențează și organizarea sezonului pastoral. Mai mulți crescători aflați în transhumanță au reclamat dificultăți la coborârea turmelor, chiar dacă interdicția generală de circulație impusă anterior nu mai este aplicată tuturor exploatațiilor. Transportul ovinelor și caprinelor între exploatații sau către abator se poate face cu certificat sanitar-veterinar, însă pentru efectivele aflate în zone epidemiologice se aplică verificări și condiții suplimentare. Pentru un crescător care trebuie să coboare turma de pe pășunea montană, o întârziere nu este doar o problemă administrativă. Înseamnă hrană suplimentară, organizarea mai dificilă a personalului, prelungirea șederii în zona montană și expunerea mai mare la riscurile specifice acesteia. Este exact tipul de situație în care prevenția și procedurile pregătite din timp pot costa mai puțin decât măsurile luate după apariția unei crize, principiul pe care FAO îl pune în centrul noului model. Crescătorii așteaptă și măsurile de sprijin Problema sanitară a devenit și una financiară. Ministerul Agriculturii a anunțat pregătirea unui ajutor calculat pe cap de animal pentru crescătorii afectați de boli. La momentul anunțului nu erau stabilite public cuantumul, bugetul total, efectivele eligibile și calendarul plăților. Prin urmare, sprijinul anunțat nu trebuie confundat cu o schemă deja deschisă pentru depunerea cererilor. Pentru ferme, pagubele provocate de o epizootie depășesc valoarea animalelor pierdute. Restricțiile pot genera costuri cu furajarea suplimentară, testarea, dezinfecția, transporturile amânate și blocarea temporară a valorificării animalelor. Modelul FAO răspunde unor probleme pe care România le are deja FAO construiește GPP-TAD în jurul a cinci direcții: prevenirea și controlul progresiv al bolilor;supravegherea digitală și avertizarea timpurie;pregătirea și intervenția anticipată pe baza riscurilor;răspunsul rapid și coordonat la urgențe;legislația, parteneriatele și finanțarea. Pentru sectorul ovin și caprin din România, acestea nu sunt obiective abstracte. Focarele din 2026 au arătat că sănătatea animalelor, transportul, transhumanța, trasabilitatea și exporturile sunt legate direct între ele. O breșă în identificarea animalelor poate îngreuna ancheta epidemiologică. Un focar poate bloca deplasarea unor turme aflate la zeci de kilometri. O problemă sanitară locală poate ajunge să afecteze exporturile unei întregi țări. Programul FAO nu introduce în acest moment obligații noi pentru crescătorii români și nici o finanțare directă la care fermele să poată aplica. Miza pentru România este dacă principiile propuse – prevenție, evidențe mai bune, avertizare rapidă și coordonare între autorități și fermieri – vor fi transformate într-un sistem capabil să limiteze viitoarele focare înainte ca acestea să se transforme din probleme veterinare în pierderi pentru întregul sector.

Citește știreaVezi categoria
Braț de viță parțial uscat lângă frunziș verde, într-o vie de vară, cu o zonă discret brunificată vizibilă pe o secțiune de lemn.
Pomicultură și viticultură

Cum recunoști declinul botryosphaeria în vie și ce condiții cresc riscul

Uscarea unui braț sau a unui cordon nu înseamnă automat că vița are declin Botryosphaeria, dar merită verificată fără amânare. Boala face parte din complexul bolilor lemnului și poate reduce treptat capacitatea de rod și durata de exploatare a butucilor. În august, în vie pot deveni evidente brațele sau cordoanele care pierd treptat lăstari, au pinteni uscați ori porțiuni fără creștere. La vița-de-vie, declinul produs de fungi din familia Botryosphaeriaceae afectează lemnul permanent; de aceea, un lăstar ofilit sau un braț uscat este un semnal de control, nu un diagnostic cert. Ce poate observa viticultorul în vegetație Pinteni morți, muguri care nu mai pornesc sau lăstari vizibil mai slabi decât cei de pe partea sănătoasă a butucului.Ofilirea unui lăstar pornit dintr-un pinten sau dintr-o coardă afectată, urmată de uscarea completă a lăstarului în cursul perioadei de vegetație.Uscarea progresivă a unor porțiuni de cordon, braț, coardă sau, în cazuri avansate, a părții superioare a trunchiului.La secționarea lemnului suspect, zone brunificate, uneori în formă de pană, rotunde sau alungite. Aspectul brunificat din lemn ajută la localizarea problemei, dar nu separă sigur declinul Botryosphaeria de eutipoză ori de alte boli ale lemnului. Mai multe boli pot apărea în aceeași plantație și chiar în același butuc. Cum îl deosebești de alte probleme ale lemnului La Botryosphaeria nu există un simptom foliar caracteristic care să permită singur identificarea bolii. În schimb, la eutipoză pot apărea primăvara pornire întârziată, frunze mici, clorotice, cu aspect de cupă și lăstari piperniciți. Totuși, uscarea pintenilor, a lăstarilor și a brațelor este comună mai multor boli ale lemnului. Esca, eutipoza, Phomopsis și declinul Botryosphaeria trebuie privite ca diagnostice diferențiale, nu ca etichete puse după un singur semn. Ce condiții cresc riscul Lemnul bolnav rămas în plantație poate adăposti structuri ale fungilor care produc spori.Rănile produse la tăierile de iarnă pot deveni puncte de infecție, mai ales când apar ploi în perioada tăierilor sau imediat după acestea.Infecția instalată printr-o rană de tăiere rămâne localizată în lemn; simptomele pot deveni vizibile mult mai târziu decât momentul infectării.Butucii maturi pot face mai evident declinul prin pierderea treptată a elementelor de rod și a brațelor, dar infecțiile pot fi dobândite și în plantații mai tinere. În condițiile din România, momentul exact al tăierilor și expunerea la ploaie diferă între podgorii și ani. Urmăriți prognoza locală și discutați organizarea tăierilor cu agronomul sau cu specialistul în protecția plantelor, fără a aplica automat un calendar preluat din altă zonă viticolă. Verificări practice în vie, acum și la tăiere Parcurgeți rândurile și marcați butucii cu lăstari ofiliți, pinteni morți, brațe uscate sau goluri repetate în vegetație. Notați soiul și poziția butucului pentru a putea urmări evoluția.Comparați partea afectată cu porțiunile viguroase ale aceluiași butuc. La roșii o ofilire poate avea alte cauze frecvente, însă în vie asocierea dintre lăstarul uscat și lemnul permanent suspect justifică verificarea atentă a butucului.La tăierea planificată, identificați lemnul cu leziuni și separați resturile lemnoase bolnave de zona de cultură. Gestionarea lor trebuie făcută astfel încât să nu rămână sursă de inocul în vie.Reduceți expunerea rănilor proaspete la ploaie prin organizarea lucrărilor în ferestre meteo potrivite, atunci când acest lucru este fezabil. În plantațiile mari, alegerea unei strategii de tăiere trebuie adaptată sistemului de conducere și condițiilor locale. Când este necesară confirmarea prin specialist Contactați un agronom sau un specialist în protecția plantelor dacă uscarea brațelor avansează de la un an la altul, apar mai mulți butuci cu simptome în aceeași parcelă, găsiți brunificări interne ale lemnului sau observați simultan semne care pot indica eutipoză, esca ori o altă cauză. Specialistul poate separa observația din teren de diagnosticul probabil și poate decide dacă este necesară o analiză suplimentară. Dacă se ia în calcul o măsură fitosanitară pentru protecția rănilor de tăiere, se utilizează numai produse omologate în România pentru utilizarea vizată, conform etichetei în vigoare și recomandării specialistului. O aplicare ulterioară nu elimină o infecție deja instalată în lemn. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Stație meteo amplasată la marginea unor terenuri agricole, între vegetație și dealuri.
Mediu

60 de milioane de euro pentru reducerea poluării agricole – Cum funcționează proiectul RAPID

RAPID pregătește o rețea națională de ferme demonstrative și grupuri de fermieri, printr-un proiect de 60 de milioane de euro finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Dincolo de investițiile în echipamente, proiectul urmărește ca tehnologiile pentru reducerea poluării agricole să fie testate în ferme și apoi transferate către alți agricultori, potrivit Băncii Mondiale. Proiectul „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural în România” – RAPID are termen de închidere la 30 iunie 2028. Acordul de împrumut de 60 de milioane de euro a fost semnat în aprilie 2023 și ratificat prin Legea nr. 332/2023, iar implementarea prin Ministerul Mediului a început la 13 decembrie 2023, potrivit documentației oficiale a ministerului. Ținta proiectului este de 70 de ferme demonstrative Una dintre componentele cele mai relevante pentru agricultori este modernizarea unor exploatații care să funcționeze ulterior ca ferme demonstrative. Documentele de monitorizare ale Băncii Mondiale stabilesc o țintă de 70 de ferme modernizate și transformate în locuri de instruire până în 2028. Aceste exploatații trebuie să permită altor fermieri să vadă direct modul în care funcționează practicile și tehnologiile destinate reducerii poluării. Ministerul Mediului a anunțat în octombrie 2025 că primele 18 ferme mixte au fost selectate pentru a deveni ferme model. Prin urmare, cele 70 de ferme reprezintă ținta finală a proiectului, nu numărul de exploatații deja modernizate. Fermele demonstrative pot primi investiții pentru soluții privind, între altele: gestionarea mai eficientă a fertilizanților;reducerea pierderilor de azot și alți nutrienți;gestionarea gunoiului de grajd;protejarea apelor și solului;utilizarea mai eficientă a produselor pentru protecția plantelor;tehnologii și instrumente digitale pentru managementul exploatației. Miza este ca tehnologiile să nu rămână limitate la exploatația care a făcut investiția. Ferma trebuie să devină și loc de demonstrație și transfer de experiență. 400 de grupuri de fermieri sunt prevăzute pentru schimbul de experiență Dimensiunea proiectului este mai mare decât rețeaua fermelor model. Indicatorii stabiliți de Banca Mondială prevăd până în 2028: Indicator RAPIDȚinta proiectuluiFerme demonstrative modernizate70Regiuni cu rețele funcționale de transfer de cunoștințe8Grupuri de discuții ale fermierilor400Suprafață gestionată prin practici sustenabile30.000 haTermenul proiectului30 iunie 2028 Rețelele de transfer de cunoștințe sunt concepute pentru a lega fermierii de specialiști și organizații profesionale. În interiorul lor, grupurile de agricultori ar trebui să permită discutarea unor probleme concrete din ferme, nu doar prezentarea unor recomandări generale. Această componentă poate avea o miză practică importantă. O tehnologie pentru fertilizare de precizie, gestionarea dejecțiilor sau reducerea pierderilor de nutrienți poate produce rezultate diferite în funcție de sol, dimensiunea fermei, sistemul de cultură și investițiile deja existente. Demonstrația într-o exploatație reală permite compararea costurilor, dificultăților și rezultatelor înainte ca alți fermieri să investească. Proiectul nu este o schemă generală de finanțare deschisă tuturor fermierilor RAPID nu trebuie confundat cu o intervenție APIA sau AFIR prin care fiecare agricultor poate solicita automat bani pentru achiziția de utilaje. Componenta privind fermele demonstrative funcționează prin scheme dedicate și selecția unor exploatații care primesc și rol de demonstrație. În aprilie 2025, Banca Mondială consemna lansarea apelului pentru modernizarea fermelor existente, după consultări desfășurate cu organizații de fermieri și alte părți interesate. Rolul acestora este diferit de cel al unei investiții agricole obișnuite: echipamentele și practicile introduse trebuie să genereze și transfer de cunoștințe către alte exploatații. Apele Române și Autoritatea Fitosanitară primesc, la rândul lor, echipamente Aproximativ jumătate din logica proiectului privește fermele și transferul de cunoștințe, iar cealaltă parte vizează capacitatea instituțiilor de a măsura poluarea agricolă. Ministerul Mediului a anunțat în martie 2026 că, prin RAPID, Autoritatea Națională Fitosanitară este dotată cu 22 de centre mobile și 30 de autoutilitare pentru prelevarea și transportul probelor. Investițiile vizează și Administrația Națională „Apele Române”, inclusiv capacitatea de monitorizare a calității apei. Rezultatul urmărit este un sistem în care reducerea poluării în fermă poate fi însoțită de o capacitate mai bună de măsurare a pesticidelor, nutrienților și altor surse de contaminare. De ce contează transferul între fermieri Proiectul pornește de la o problemă care depășește achiziția unui utilaj. Practicile agricole cu impact mai redus asupra apei și solului trebuie să fie suficient de eficiente economic pentru a fi preluate și de alte exploatații. De aceea, unul dintre indicatorii RAPID nu măsoară doar numărul de ferme modernizate, ci și funcționarea lor ca locuri de instruire. Pentru fermieri, această abordare poate fi mai utilă decât o recomandare teoretică atunci când permite compararea unei tehnologii cu practica obișnuită: ce investiție presupune, cât fertilizant poate economisi, ce modificări sunt necesare în fermă și dacă rezultatul justifică cheltuiala. AGRONET.ro a prezentat și alte proiecte europene în care fertilizarea mai eficientă și recuperarea nutrienților sunt testate direct în ferme și sisteme zootehnice. În cazul RAPID, diferența este dimensiunea națională: ținta este construirea unei infrastructuri de demonstrație și consiliere care să funcționeze în toate cele opt regiuni vizate până în 2028.

Citește știreaVezi categoria
Două bovine rănite pe o pășune lângă o zonă împădurită, cu un mistreț în apropiere.
Faună sălbatică

Atac neobișnuit într-o fermă din Thailanda – un mistreț a provocat răni fatale unei vaci și a rănit o a doua bovină

Un mistreț de circa 150 kg a atacat două vaci în Thailanda, iar una dintre ele a murit la aproximativ 12 ore după ce a suferit răni abdominale foarte grave. Incidentul s-a produs într-o zonă rurală din districtul Thung Song, provincia Nakhon Si Thammarat, unde proprietarul a fost trezit noaptea de strigătele animalelor, relatează agrarheute. Atacul a avut loc în noaptea de 6 august 2026, în apropierea locuinței crescătorului. Când acesta a ieșit cu o lanternă, mistrețul se afla încă lângă bovine. Animalul sălbatic a fugit spre pădure după ce fermierul a început să strige. O vacă fusese rănită la un picior și a supraviețuit, însă cealaltă avea abdomenul deschis și leziuni atât de severe încât a murit în dimineața zilei de 7 august. Relatarea locală nu precizează dacă bovina a primit tratament veterinar după atac. Localnicii au suspectat inițial un tigru sau un urs Gravitatea rănilor a făcut ca primele suspiciuni din comunitate să se îndrepte spre un animal de pradă de dimensiuni mari. Autoritățile locale, poliția și personalul chemat să examineze urmele au verificat însă zona, iar amprentele găsite au fost atribuite unui mistreț. Dimensiunea animalului a fost estimată la aproximativ 150 kg. După incident, zona urma să fie ținută sub observație, fără ca autoritățile să instaleze imediat camere de monitorizare sau capcane. Localitatea se află lângă o zonă împădurită, ceea ce creează un contact direct între animalele domestice și fauna sălbatică. În acest context, episodul nu este doar povestea unei bovine pierdute, ci un exemplu al costului pe care îl poate avea o singură întâlnire violentă la limita dintre pășune, gospodărie și habitatul natural. Atacurile sunt rare, dar rănile pot fi foarte grave Mistrețul nu este în mod obișnuit prezentat ca un prădător al bovinelor adulte, iar atacurile directe de acest tip sunt neobișnuite. Atunci când un exemplar de talie mare atacă însă, colții și forța animalului pot produce plăgi profunde. Literatura medicală privind atacurile de mistreț descrie leziuni severe ale țesuturilor și răni penetrante produse în timpul contactului violent, inclusiv în zona abdominală. Pentru ferme, conflictul cu mistreții este mult mai larg decât atacurile asupra animalelor. Cercetările efectuate în exploatații zootehnice din Statele Unite au identificat pierderi prin prădarea animalelor tinere, riscuri sanitare și pagube în sistemele de creștere a bovinelor. Un studiu publicat în 2019 a estimat costurile totale asociate porcilor sălbăticiți la aproximativ 40 de milioane de dolari anual în cele 13 state americane analizate. Un alt studiu, publicat în 2026 în Livestock Science, arată că porcii sălbăticiți pot concura direct cu bovinele pentru resursele de pe pășune. Cercetătorii au calculat o suprapunere de 50,3% a dietei celor două specii în sistemele analizate, ceea ce arată că prezența lor poate afecta o fermă și fără un atac direct asupra animalelor. Contactul dintre bovine și mistreți nu este excepțional în zonele comune de pășunat Monitorizări realizate în sisteme extensive din Spania arată că bovinele și mistreții pot ajunge frecvent în aceleași zone, mai ales în apropierea resurselor comune. Într-un studiu desfășurat în Parcul Național Doñana, exemplarele urmărite prin dispozitive GPS au înregistrat interacțiuni spațiale repetate, mai frecvente în orele de amurg și în perioadele în care animalele se concentrau în jurul acelorași resurse. Această apropiere nu înseamnă că un atac va avea loc, dar explică de ce fermele și pășunile aflate lângă zone forestiere reprezintă puncte în care fauna sălbatică și efectivele domestice se pot întâlni. În România, problema mistreților este urmărită mai ales prin prisma pestei porcine africane, a biosecurității și a pagubelor agricole. AGRONET.ro a relatat despre măsurile suplimentare discutate pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane în populația de mistreți. Incidentul din Thailanda arată însă că, în anumite împrejurări, contactul dintre fauna sălbatică și animalele de fermă poate produce și pierderi directe, imediate. Pentru crescătorul din Thung Song, bilanțul unei singure nopți a fost o bovină pierdută și una rănită. Autoritățile locale au continuat supravegherea zonei pentru a stabili dacă mistrețul mai rămâne în apropierea gospodăriilor și a animalelor domestice.

Citește știreaVezi categoria
Tractor la o stație de încărcare lângă panouri fotovoltaice, baterii și o hală agricolă, cu instalații de irigații pe câmp.
Electro ferma

Electrificarea fermei schimbă mai mult decât motorina – Energia, utilajele și terenul trebuie proiectate împreună

Electrificarea agriculturii schimbă mai mult decât factura de energie, pentru că transformă ferma dintr-un simplu consumator de motorină și electricitate într-un sistem care poate produce, stoca și administra energie, dar care trebuie să decidă și ce face cu terenul ocupat de această infrastructură. Un studiu publicat în Science și prezentat de Interesting Engineering arată una dintre consecințele care apar atunci când tranziția este gândită aproape exclusiv în megawați: în analiza a 2.344 de districte din China, între 2014 și 2023, o intensitate mai mare a politicilor de extindere fotovoltaică a fost asociată cu o reducere de 2,10% a indicelui diversității păsărilor pentru fiecare creștere cu o abatere standard a intensității acestor politici. Aceasta nu este o demonstrație că agricultura trebuie să aleagă între electricitate și natură. Este mai degrabă semnul că electrificarea deschide o etapă în care panoul, bateria, pompa, tractorul și hectarul nu mai pot fi proiectate separat. Pentru fermier, întrebarea importantă nu va fi doar „cât curent pot produce?”, ci „ce operațiuni pot electrifica, când consum energia, ce se întâmplă după apus și ce mai produce terenul pe care am pus panourile?”. Ferma devine producător, consumator și gestionar de energie Primul efect al electrificării este schimbarea structurii costurilor. Motorina se cumpără continuu, în funcție de lucrările executate și de prețul pieței. O instalație fotovoltaică, o baterie, un transformator sau o stație de încărcare mută o parte mai mare a cheltuielii la început, în investiție. În schimb, energia produsă ulterior în fermă poate alimenta mai mulți consumatori: irigații, frig, ventilație, uscătoare, instalații de muls, pompe, ateliere și, treptat, utilaje mobile. Agricultura românească a început deja această tranziție. În sesiunea AFIR încheiată la 14 august 2026 au fost depuse 1.177 de proiecte solare, pentru care s-au solicitat peste 282 de milioane de euro ajutor nerambursabil, față de un buget disponibil de 265 de milioane de euro. Cererea nu dovedește că toate fermele vor deveni autonome energetic, dar arată cât de repede a intrat producția proprie de electricitate în calculul investițiilor agricole. În același timp, România începe să construiască partea fără de care această producție rămâne greu de administrat. AGRONET.ro a arătat că în 2026 au fost conectați 663 MW de stocare, iar Transelectrica estima racordarea a încă aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului. Dintre cei 2.514 MW de producție și stocare conectați de la începutul anului, 1.331 MW proveneau din fotovoltaice, iar bateriile reprezentau deja a doua categorie ca dimensiune. Aceeași problemă apare la scară mică în fermă. Soarele produce când poate, nu neapărat când mulge ferma vacile, pornește uscătorul de cereale sau are nevoie de apă o cultură. Panoul nu înseamnă automat independență energetică Una dintre cele mai importante schimbări aduse de electrificare este că energia devine infrastructură operațională. Cu cât mai multe procese sunt electrice, cu atât o întrerupere de alimentare poate opri mai multe activități simultan. Datele ANRE pentru 30 iunie 2026 arătau 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu o putere fotovoltaică instalată de 1.951,69 MW, însă numai 3.853 dintre aceștia aveau instalații de stocare. Asta înseamnă aproximativ 11%. Datele nu separă fermele de celelalte companii, dar diferența dintre ritmul instalării panourilor și cel al bateriilor este relevantă. AGRONET.ro a explicat de ce o fermă poate rămâne fără energie chiar dacă are sute de panouri. O instalație conectată la rețea nu devine automat sursă de rezervă atunci când rețeaua cade. Pentru muls, răcire, ventilație, pompare sau alte procese critice sunt necesare o schemă electrică adecvată, protecții, invertoare compatibile, automatizare, prioritizarea consumatorilor și, după caz, baterii sau generatoare de rezervă. Electrificarea reduce o dependență și creează alta. Ferma poate cumpăra mai puțină motorină, dar devine mai dependentă de continuitatea instalației electrice, de transformatoare, invertoare, baterii, software de control și capacitatea de racordare. Diferența dintre o fermă cu panouri și o fermă electrificată apare tocmai aici. Prima produce energie. A doua știe și când o produce, unde o consumă, ce poate amâna, ce poate stoca și ce trebuie să continue să funcționeze indiferent de situație. Electricitatea începe să intre și în mecanizare Agricultura nu va trece într-o singură etapă de la motorină la baterii. Mai probabilă este apariția unor flote mixte, în care electricitatea intră mai întâi acolo unde traseele sunt previzibile, puterea necesară este moderată, iar utilajul revine frecvent la aceeași bază. Un exemplu prezentat recent de AGRONET.ro este tractorul electric olandez e-Horse, cu o baterie de 61,5 kWh și o autonomie declarată de 5–8 ore, destinat mai ales culturilor pe rânduri, pepinierelor, cositului și operațiunilor de întreținere. La 1.890 kg, conceptul este foarte diferit de tractorul greu de cultură mare. Nu încearcă să electrifice cu orice preț aratul sau scarificarea, ci acele activități unde autonomia și încărcarea pot fi integrate mai ușor în program. Aceasta este probabil și ordinea în care electrificarea va avansa în exploatații. Distribuirea furajelor, manipularea în curtea fermei, lucrările în livezi și vii, întreținerea, prășitul, anumite tratamente și transporturile scurte sunt mai ușor de trecut pe baterii decât campaniile lungi de lucru greu. Există deja și exemplul românesc al familiei Vlad din Piscu, județul Galați. Exploatația irigă peste 1.900 din aproximativ 2.100 de hectare, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor. Aici electrificarea are o logică economică puternică: pomparea este intensă tocmai în sezonul cu mult soare, astfel încât o parte importantă a energiei poate fi consumată direct când este produsă. Acesta poate deveni unul dintre cele mai importante avantaje ale electricității în agricultură: aceeași infrastructură energetică poate alimenta pompa dimineața, instalația de condiționare la prânz, bateria după-amiaza și, în viitor, utilajele care se întorc la fermă. Problema dificilă începe când panourile ajung pe teren Pe acoperișul unui grajd, al unui depozit sau deasupra unei parcări, conflictul cu producția agricolă este redus. Pe teren productiv, situația se schimbă. Studiul din China arată ce se poate întâmpla când extinderea este rapidă și terenurile sunt transformate fără suficientă atenție pentru structura habitatului. Efectele asupra păsărilor au fost mai pronunțate în regiunile mai bogate și în cele care nu sunt deșertice, iar cercetătorii au identificat schimbarea utilizării terenului și simplificarea vegetației printre mecanismele importante. Una dintre observațiile cele mai interesante este că un teren poate părea mai verde fără să devină neapărat mai valoros ecologic. Sub panouri poate apărea o vegetație densă, dar uniformă, care oferă mai puține tipuri de habitat și resurse decât ecosistemul pe care l-a înlocuit. Aici apare marea diferență dintre un parc fotovoltaic amplasat pe teren agricol și un sistem agrivoltaic. Primul folosește terenul în principal pentru electricitate. Al doilea trebuie proiectat astfel încât activitatea agricolă să continue. Nu este o distincție semantică. Este diferența dintre a scoate hectarul din producție și a-i cere să producă două lucruri simultan. Oile pot transforma întreținerea parcului într-o activitate agricolă Una dintre cele mai simple forme de utilizare duală este pășunatul. AGRONET.ro a analizat modelul în care oile devin „cositoarele” parcurilor fotovoltaice. Operatorul trebuie oricum să controleze vegetația dintre rândurile de panouri. Dacă acest lucru este făcut prin pășunat, crescătorul poate folosi masa vegetală, iar operatorul poate reduce o parte din cosirile mecanice. În funcție de contract, fermierul poate încasa și un tarif pentru serviciul de întreținere. Aceeași suprafață poate astfel genera electricitate, furaj și producție zootehnică. Modelul depinde însă de detaliile proiectului: înălțimea panourilor, accesul animalelor, apa, gardurile, lucrările de mentenanță și responsabilitatea pentru eventualele pagube. Un parc construit fără să ia în calcul pășunatul nu devine automat agrivoltaic după ce sunt aduse oile. Aceasta este o regulă care se repetă în întreaga electrificare agricolă: infrastructura trebuie gândită dinainte pentru ceea ce vrem să facem cu ea în următorii 20–30 de ani. Cultura de sub panouri poate câștiga apă și pierde lumină Utilizarea duală devine mai complexă atunci când pe teren se cultivă plante. Aici panoul modifică microclimatul: reduce radiația, temperatura și evaporarea în anumite momente, schimbă distribuția apei de ploaie și poate modifica presiunea unor boli. Experimentul cu hamei urmărit de AGRONET.ro în Bavaria este un bun exemplu. Instalația are 977 kWp pe aproximativ 1,3 hectare, cu panouri ridicate la circa șapte metri. În anii de testare, solul de sub sistemul Agri-PV a păstrat mai bine apa, avantaj mai vizibil în sezonul secetos. Dar rezultatul agronomic a depins puternic de cantitatea de umbră. La o reducere a radiației de aproximativ 28%, pierderile de producție au fost între 9% și 19%, în funcție de soi și an. Când reducerea luminii s-a apropiat de 37%, scăderile au ajuns între 27% și 38%. Acesta este motivul pentru care întrebarea „ce putem cultiva printre panouri?” nu are un răspuns universal. Hameiul, plantele furajere, legumele sau culturi precum meiul nu pot fi tratate doar după criteriul fizic — dacă încap sau nu între rânduri. Trebuie măsurate lumina rămasă disponibilă, apa din sol, temperatura, fotosinteza, accesul utilajelor și producția obținută. În cazul hameiului bavarez, cercetătorii au calculat pentru 2025 o eficiență combinată a utilizării terenului de 150%: aproximativ 80% din producția agricolă de referință și 70% din producția energetică de referință realizate pe aceeași suprafață. Nu înseamnă o recoltă cu 50% mai mare, ci faptul că folosirea comună a hectarului a produs mai mult decât utilizarea sa pentru o singură funcție. Aici se află poate cel mai puternic argument pentru Agri-PV. Un parc solar poate pierde biodiversitate sau o poate reconstrui Rezultatele din China nu sunt inevitabile pentru orice parc fotovoltaic. Un alt studiu prezentat de AGRONET.ro, realizat în Minnesota, a urmărit instalații unde terenul dintre panouri a fost însămânțat cu ierburi și plante native, iar nivelarea și compactarea au fost limitate. Pe parcursul a cinci ani, numărul insectelor înregistrate în monitorizare s-a triplat, iar albinele native, rare în primele observații, au revenit regulat în mai puțin de patru ani. Cercetătorii au găsit mai multe vizite ale albinelor și în culturile de soia din apropiere. Cele două situații — declinul păsărilor din China și revenirea polenizatorilor în Minnesota — nu se anulează reciproc. Împreună spun ceva mai important: efectul ecologic al fotovoltaicelor nu este determinat numai de existența panoului, ci și de locul ales, modul de construire și felul în care este administrat terenul timp de decenii. O suprafață nivelată, compactată și menținută cu vegetație uniformă nu va avea același rezultat ca una pe care solul este protejat, vegetația este diversă și activitatea agricolă continuă. Electrificarea aduce o nouă disciplină a investiției În ferma bazată pe motorină, combustibilul poate fi privit relativ separat de tractor. În ferma electrificată, separarea devine tot mai dificilă. Panourile determină câtă energie există în timpul zilei. Bateria decide cât poate fi mutat spre alte ore. Branșamentul și transformatorul limitează puterea disponibilă. Stația de încărcare stabilește cât de repede poate reveni un utilaj la lucru. Programul irigațiilor decide cât din producția solară poate fi consumată direct. Alegerea terenului hotărăște dacă electricitatea intră în conflict cu agricultura sau este produsă împreună cu ea. De aceea, următoarea generație de investiții agricole va trebui să fie gândită ca un sistem, nu ca o colecție de echipamente: ce procese pot fi electrificate fără să reducă productivitatea;ce consumuri pot fi mutate în orele cu producție solară;ce trebuie alimentat și după apus sau în timpul unei pene de curent;câtă energie trebuie stocată și cu ce putere;ce suprafețe pot primi fotovoltaice fără pierderea producției agricole;unde este posibil pășunatul sau cultivarea sub și între panouri;ce efect are proiectul asupra apei, solului și biodiversității. Electrificarea agriculturii nu va însemna dispariția rapidă a motorinei și nici acoperirea câmpurilor cu panouri. Va însemna, cel mai probabil, o combinație de surse, baterii, rețea, utilaje electrice și diesel, automatizare și utilizări duale ale terenului. Miza pentru fermier este mai mare decât reducerea unei facturi. O exploatație care își produce o parte din energie poate deveni mai puțin expusă unor variații de preț și poate electrifica operațiuni care astăzi consumă combustibili. Dar o exploatație în care fiecare proces depinde de electricitate trebuie să fie mult mai atentă la stocare, continuitatea alimentării și dimensionarea infrastructurii. Iar pentru terenurile agricole, regula ar trebui să fie la fel de exigentă. Dacă un hectar este suficient de valoros pentru a instala pe el o infrastructură care va rămâne două sau trei decenii, proiectul ar trebui să răspundă dinainte la întrebarea ce mai poate produce acel hectar în afară de electricitate. Aici se va vedea diferența dintre simpla extindere a fotovoltaicelor și electrificarea matură a agriculturii: nu în numărul de panouri instalate, ci în cât de bine reușesc energia, producția agricolă și terenul să funcționeze împreună.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Verifică intervalulTratamente: Condițiile pot permite lucru scurt, cu verificare locală înainte de aplicare.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1645BCE · 27 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

221,24 EUR/taprox. 1.161 RON/tPerioada până la 23 aug. · publicată 27 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.095 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

199,52 EUR/taprox. 1.047 RON/tPerioada până la 23 aug. · publicată 27 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.091,5 RON/tonă+0,20%Ultima observație: 13 aug., 20:30
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.