Cont
Tractor cu remorcă lângă un lan de porumb, silozuri și o navă de marfă, cu boabe de cereale și semințe în prim-plan.

Piața cerealelor din România intră în toamnă cu prețuri divergente – grâul FOB Constanța urcă la 223 euro/tonă, iar porumbul din Banat pierde 11,5% într-o săptămână

Piața cerealelor intră în toamnă cu două forțe opuse, iar cele mai noi date din Bursa AGRONET.ro arată ruptura dintre presiunea recoltei interne și prima de risc acumulată în comerțul internațional. În România, grâul FOB Constanța a revenit la 223 euro/tonă, rapița și floarea-soarelui au recuperat moderat, dar porumbul din Banat a pierdut peste 11% într-o singură săptămână. În exterior, bursele au corectat o parte din scumpirile de la sfârșitul lui august, în timp ce războiul din Marea Neagră, seceta europeană, perturbarea transporturilor și petrolul de peste 100 de dolari/baril mențin o primă de risc neobișnuit de mare. Cea mai importantă concluzie pentru fermierul român este că piața nu transmite uniform aceste riscuri. Grâul beneficiază direct de tensiunile logistice din Marea Neagră și de poziția Portului Constanța. Porumbul, deși are în spate o recoltă europeană slabă, intră în campania românească sub presiunea ofertei locale și a necesității de vânzare. Oleaginoasele rezistă mai bine, iar rapița rămâne unul dintre produsele cu cea mai solidă poziție valorică.

Evenimente

  1. În desfășurare / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  2. În desfășurare / PiațăTârgul „Bunătăți la Iași”
    Data
    12 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Iași, România

    Târg de produse agroalimentare locale, cu vânzare directă de la producători, organizat la Iași pe 12 și 13 septembrie 2026.

  3. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  4. Expoziție / UtilajeAGRO SHOW 2026 – expoziție agricolă cu demonstrații în câmp
    Data
    18 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Aeroportul Bednary, Pobiedziska, Polonia

    Expoziție agricolă în aer liber cu utilaje, inputuri, tehnologii digitale și demonstrații practice.

  5. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  6. Festival agricol / ZootehnieFestivalul Laptelui „De la Câmp la Pahar”
    Data
    20 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Fundurii Vechi, Republica Moldova

    Prima ediție a Festivalului Laptelui din Republica Moldova, cu zonă B2B Agro & Zootehnie, simpozion, degustări și activități în fermă.

  7. Conferință / InputuriBiocontrol & Biostimulants North Africa 2026
    Data
    22 sept. 2026, 00:00
    Locația
    Egypt International Convention Centre, Cairo, Egipt

    Conferință despre biocontrol, biostimulatori și tehnologii biologice pentru agricultură, organizată la Cairo de NewAg International.

  8. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  9. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  10. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  11. Ziua câmpului / Culturi vegetaleZiua Porumbului Moldova 2026
    Data
    01 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Ferma EVI BLOSSOM SRL, comuna Victoria, România

    Platformă demonstrativă cu 44 de hibrizi de porumb de la 11 producători de semințe, organizată la ferma EVI BLOSSOM din comuna Victoria, județul Iași.

  12. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe un drum de fermă, într-o dimineață înnorată de toamnă
Meteo & Climă

Meteo agricol România 13 septembrie 2026, ora 5: vânt puternic în Moldova și zona montană, riscuri pentru lucrările de dimineață

Meteo agricol național La 13 sept. 2026, 05:00, vântul puternic este principalul factor de decizie în Moldova și zona montană, unde există și atenționări de urmărit. În Dobrogea, probabilitatea foarte mare de ploaie și cantitățile estimate pot bloca accesul pe sole. În vest și în Oltenia, începutul de zi este mai favorabil pentru organizarea transportului și verificarea parcelelor, dar umezeala ridicată cere prudență la tratamente. Orientare rapidă pentru fermier Amână tratamentele în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Maramureș și zona montană, din cauza vântului, ploii sau ceții.Nu programa intrarea utilajelor pe sole cu ploaie probabilă ori acces afectat; Dobrogea are cel mai mare risc de acumulări în fereastra de dimineață.Pentru recoltarea de toamnă și transport, verifică traseele și condițiile de încărcare înainte de plecare, mai ales în regiunile cu vânt și precipitații.Irigarea nu este presantă în regiunile raportate; decide numai după verificarea solului. Banat: senin, dar cu umezeală ridicată la începutul zilei În Banat, condițiile sunt stabile pentru verificarea accesului și pregătirea transportului. Umiditatea ridicată de dimineață limitează însă siguranța unei ferestre de tratament; este utilă verificarea uscării vegetației înaintea oricărei intervenții. Pentru pregătirea terenului și semănatul de toamnă, accesul local rămâne criteriul principal. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură9,5–17,5°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m².Probabilitate maximă de precipitații26%.Vânt și rafale8 km/h, rafale de până la 15,5 km/h.Umiditate89,5%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt raportate avertizări.Fereastra de lucruDimineața este favorabilă pentru acces și verificări; tratamentele au doar intervale scurte.Decizie practicăPoți organiza transportul și lucrările în câmp după verificarea umezelii; evită tratamentul pe vegetație umedă. Crișana: fereastră stabilă pentru organizarea lucrărilor Crișana are una dintre cele mai bune ferestre de dimineață. Cerul senin, vântul slab și probabilitatea redusă de ploaie susțin accesul în câmp și transportul. Tratamentele pot fi luate în calcul numai după controlul local al umezelii de pe plante. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură10,5–18,5°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m².Probabilitate maximă de precipitații21%.Vânt și rafale8 km/h, rafale de până la 10,5 km/h.Umiditate87%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt raportate avertizări.Fereastra de lucruFavorabilă pentru tratamente, transport și lucrări în câmp.Decizie practicăPlanifică accesul și transportul; pentru tratamente, verifică local uscarea frunzei. Maramureș: ceața densă întârzie pornirea în teren Ceața densă și umiditatea de 94% reduc vizibilitatea și mențin vegetația umedă în Maramureș. Cantitatea estimată de ploaie este mică, însă probabilitatea de precipitații și rafalele cer prudență la deplasarea utilajelor. Amânarea tratamentelor este opțiunea potrivită în prima parte a zilei. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură9–13°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 08:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,09 mm, echivalent 0,09 l/m².Probabilitate maximă de precipitații45%.Vânt și rafale11,5 km/h, rafale de până la 27 km/h.Umiditate94%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt raportate avertizări.Fereastra de lucruLimitată de ceață și umezeală; transportul se face cu atenție.Decizie practicăAmână tratamentele și verifică vizibilitatea, accesul și starea parcelei înainte de intrare. Transilvania: acces posibil, cu atenție la ploi locale În Transilvania, condițiile sunt în general utilizabile pentru activități de câmp și logistică, dar precipitațiile estimate pot ajunge la peste 1 l/m² în fereastra de lucru. Pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, decizia trebuie confirmată la nivel de parcelă. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură10,1–15,3°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate1,17 mm, echivalent 1,17 l/m².Probabilitate maximă de precipitații38%.Vânt și rafale6,6 km/h, rafale de până la 11,2 km/h.Umiditate87,3%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt raportate avertizări.Fereastra de lucruÎn general bună pentru acces, cu verificare locală înaintea lucrărilor.Decizie practicăPoți pregăti transportul și lucrările în câmp; evită intervențiile dacă începe ploaia sau solul se înmoaie. Moldova: vânt puternic și instabilitate, risc ridicat Moldova este una dintre regiunile cu risc ridicat la începutul zilei. Vântul susținut, rafalele de până la 33,5 km/h, probabilitatea mare de ploaie și atenționarea de nivel galben impun amânarea tratamentelor. Transportul și intrarea în câmp necesită reevaluare după verificarea condițiilor locale. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură12,1–14,4°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate1,67 mm, echivalent 1,67 l/m².Probabilitate maximă de precipitații66%.Vânt și rafale18 km/h, rafale de până la 33,5 km/h.Umiditate89,1%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriAtenționare galbenă de urmărit pentru vânt puternic și instabilitate atmosferică.Fereastra de lucruNefavorabilă tratamentelor; transportul și lucrările în câmp au risc ridicat.Decizie practicăAmână tratamentele și evită deplasările neesențiale cu încărcături; verifică parcela înainte de orice intrare. Dobrogea: ploi probabile și acces vulnerabil pe sole Dobrogea are cea mai ridicată probabilitate de precipitații din buletin și o cantitate estimată de aproape 15 l/m² până la prânz. Vântul și ploaia pot afecta recoltarea de toamnă, încărcarea și transportul. Evită intrarea pe sol care începe să se înmoaie și păstrează atenția asupra depozitării loturilor deja recoltate. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură17,5–19,5°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 08:00, maxim la 05:00.Precipitații estimate14,98 mm, echivalent 14,98 l/m².Probabilitate maximă de precipitații90%.Vânt și rafale22,5 km/h, rafale de până la 30 km/h.Umiditate80%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt raportate avertizări.Fereastra de lucruNefavorabilă tratamentelor și vulnerabilă pentru transport sau lucrări în câmp.Decizie practicăAșteaptă pentru intrarea în câmp și protejează logistic loturile recoltate de umezeală. Muntenia: vânt de urmărit și ploi posibile În Muntenia, vântul puternic de urmărit și instabilitatea atmosferică reduc siguranța lucrărilor de dimineață. Ploaia estimată nu este mare, însă rafalele și probabilitatea de precipitații nu susțin tratamentele. Pentru transport și pregătirea terenului, verificarea accesului pe fiecare fermă rămâne necesară. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură14,1–17,9°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate1,71 mm, echivalent 1,71 l/m².Probabilitate maximă de precipitații63%.Vânt și rafale14 km/h, rafale de până la 24,9 km/h.Umiditate75,8%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriAtenționare galbenă de urmărit pentru vânt puternic și instabilitate atmosferică.Fereastra de lucruCu prudență pentru transport și verificarea parcelelor; tratamentele se amână.Decizie practicăNu trata pe vânt; confirmă starea solului și siguranța transportului înainte de plecare. Oltenia: condiții mai stabile pentru acces și logistică Oltenia beneficiază de vreme senină, precipitații aproape inexistente și vânt moderat. Aceste condiții permit organizarea activităților de recoltare și transport, cu verificarea obișnuită a umidității locale. Tratamentele rămân mai potrivite doar după ce condițiile de pe vegetație permit intervenția. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură11,8–19,6°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,01 mm, echivalent 0,01 l/m².Probabilitate maximă de precipitații37%.Vânt și rafale9,6 km/h, rafale de până la 17 km/h.Umiditate79,8%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt raportate avertizări.Fereastra de lucruFavorabilă pentru acces, transport și lucrări în câmp.Decizie practicăPlanifică recoltarea de toamnă și pregătirea terenului, cu verificarea umezelii înainte de tratamente. București-Ilfov: fereastră utilizabilă, cu control local al parcelei În București-Ilfov, nu sunt raportate precipitații în fereastra de lucru, iar vântul rămâne moderat. Situația permite transportul și verificarea solelor pentru lucrări de toamnă. Tratamentele pot avea doar intervale scurte și depind de condițiile efective din fermă. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură18–19°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 05:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent 0 l/m².Probabilitate maximă de precipitații43%.Vânt și rafale10 km/h, rafale de până la 12 km/h.Umiditate43%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt raportate avertizări.Fereastra de lucruUtilizabilă pentru transport și verificarea parcelelor; tratamente numai în intervale scurte.Decizie practicăPoți intra în organizarea lucrărilor după verificarea locală a solei și a vegetației. Zona montană: ceață, vânt și instabilitate În zona montană, ceața densă, umezeala ridicată și atenționarea pentru vânt puternic justifică o pornire prudentă a activităților. Vizibilitatea și accesul pot varia mult între exploatații. Tratamentele se amână, iar transportul necesită adaptare la condițiile de drum și la rafale. IndicatorSituația până la prânz și decizia practicăTemperatură10,3–15,3°C, valori raportate pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate1,07 mm, echivalent 1,07 l/m².Probabilitate maximă de precipitații50%.Vânt și rafale7,5 km/h, rafale de până la 13,9 km/h.Umiditate88,5%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriAtenționare galbenă de urmărit pentru vânt puternic și instabilitate atmosferică.Fereastra de lucruLimitată de ceață și instabilitate; transportul se face cu atenție.Decizie practicăAmână tratamentele, verifică vizibilitatea și nu intra pe teren dacă accesul este afectat de umezeală. Lucrări agricole influențate în prima parte a zilei Recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă se organizează cu prudență în Moldova, Dobrogea, Muntenia și zona montană; ploaia, vântul și accesul pot schimba rapid planul de lucru.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt mai ușor de planificat în Banat, Crișana și Oltenia, numai unde solul permite accesul utilajelor.În livezi, vie și legumicultură, tratamentele se evită în regiunile cu vânt, ploaie, ceață sau frunză umedă. Nu forța intervențiile înainte de verificarea locală.Pentru zootehnie, urmărește accesul în gospodărie, adăposturile și furajele expuse la ploaie ori vânt, în special în regiunile avertizate. Avertizări și fenomene de urmărit Atenționările de nivel galben pentru vânt puternic și instabilitate atmosferică sunt raportate în Moldova, Muntenia și zona montană. În plus, Dobrogea necesită urmărirea precipitațiilor probabile, iar Maramureșul și zona montană cer atenție la ceață și vizibilitate redusă. Ce contează până la buletinul de la prânz Evoluția vântului și a rafalelor în Moldova, Muntenia și zona montană.Confirmarea ploilor și a accesului pe sole în Dobrogea, unde cantitățile estimate sunt cele mai mari.Ridicarea ceții și uscarea vegetației în Maramureș și în arealele montane.Starea drumurilor agricole, a platformelor de încărcare și a spațiilor de depozitare înainte de transport.

Citește știreaVezi categoria
Intrare într-un pavilion expozițional cu un banner mare și grupuri de participanți care așteaptă afară.
Culturi vegetale

RemTech Expo 2026 aduce la Ferrara tehnologii pentru sol și apă – agricultura rezilientă, irigațiile, PFAS și biocharul intră în programul din 16–18 septembrie

RemTech Expo 2026 aduce la Ferrara tehnologii pentru sol, apă și agricultură rezilientă, între 16 și 18 septembrie, la Ferrara Fiere, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei. În cadrul expoziției se desfășoară și RemTech Europe 2026, conferința internațională dedicată tehnologiilor pentru remedierea solului și apei, care începe cu două zile online, pe 14–15 septembrie, apoi continuă fizic la Ferrara și în format hibrid în perioada 16–18 septembrie. Pentru agricultură, programul din acest an are o componentă consistentă: managementul durabil al solului, apa pentru irigații, sănătatea solului, contaminarea cu PFAS, reutilizarea apei, biocharul, nămolurile utilizate pe terenuri, elementele toxice din podgorii și valorificarea subproduselor din industria fructelor. În plus, două sesiuni de demonstrații tehnologice din 16 și 17 septembrie se desfășoară exclusiv fizic la Ferrara, în pavilioanele expoziției și în exterior. Ferrara găzduiește expoziția fizică între 16 și 18 septembrie RemTech Expo are loc la Ferrara Fiere, Via della Fiera 11, Ferrara, oraș din Emilia-Romagna, în nordul Italiei. Organizatorii indică pentru ediția 2026 o amploare de: 10.000 de vizitatori;300 de companii;500 de experți;200 de evenimente. RemTech Europe este integrat în această expoziție. Diferența este de calendar și format: conferința internațională începe pe 14 septembrie, cu două zile exclusiv online, însă din 16 septembrie participanții se întâlnesc și fizic la Ferrara. Programul științific 2026 arată că sesiunile din cele trei zile de expoziție sunt distribuite în mai multe săli și pavilioane, iar demonstrațiile tehnologice includ echipamente pentru caracterizarea terenurilor, identificarea contaminanților, măsurători cu drone și instrumente de analiză directă în teren. Joint Research Centre al Comisiei Europene face parte din comitetul științific al RemTech Europe. În program apare și participarea României prin Iustina Popescu, de la Institutul Geologic al României, implicată în mai multe sesiuni dedicate sănătății solului și agriculturii reziliente. Sesiune separată pentru agricultura rezilientă Cea mai directă legătură cu agricultura este sesiunea „Sustainable Soil Management for Resilient Agriculture”, programată vineri, 18 septembrie, între 14:15 și 16:15, ora locală din Italia. Programul trece de la principiile generale la probleme concrete întâlnite în agricultură: nanofiltrarea și desalinizarea electromagnetică pentru gestionarea apei de irigații și producția de cartof în Tunisia semiaridă;transformarea subproduselor rezultate din procesarea fructelor în compuși antimicrobieni și stimulatori ai creșterii plantelor;hidrocarburile petroliere din solurile amendate cu nămol de epurare;alegerea practicilor de management al solului și culturilor într-un bazin agricol din Polonia;un studiu desfășurat în mai multe țări privind managementul durabil al solului pentru agricultură rezilientă;bioaccesibilitatea elementelor potențial toxice în podgorii. Studiul multinațional este prezentat de Iustina Popescu, de la Institutul Geologic al României, și Marco Falconi, de la ISPRA din Italia. Tema are legătură directă cu presiunea tot mai mare asupra apei și terenurilor agricole. AGRONET.ro a arătat în această vară că FAO a pus sănătatea solului și deficitul de apă pe aceeași agendă agricolă, alături de adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscurilor din producție. PFAS intră în program atât prin sol, cât și prin apă Contaminarea cu PFAS are mai multe sesiuni proprii la Ferrara. Pe 16 septembrie este programată o secțiune privind remedierea solurilor contaminate cu aceste substanțe, cu tehnologii precum spălarea solului și tratamentele termice. În aceeași zi, o altă sesiune este dedicată tratării apei contaminate cu PFAS. Programul include inclusiv rezultate dintr-un test la scară reală pentru eliminarea PFAS din biosolide și metode pentru tratarea combinată a solurilor contaminate cu mercur și PFAS. Pentru agricultură, problema este importantă deoarece PFAS pot ajunge pe terenuri prin apă contaminată, nămoluri, depuneri sau alte surse. AGRONET.ro a analizat deja riscurile PFAS pentru ferme, inclusiv prin apa pentru irigații, sol, furaje și produsele agroalimentare. Pe 17 septembrie, o sesiune de patru ore merge mai departe și analizează modul în care datele despre sănătatea solului pot fi transformate în evaluări cantitative ale efectelor practicilor agricole asupra funcțiilor solului și serviciilor ecosistemice. În program apare inclusiv evaluarea capacității de filtrare a solurilor agricole în raport cu transportul și retenția PFAS. Sănătatea solului, măsurată dincolo de fertilitate Pe 16 septembrie, sesiunea „Advancing Soil Health” tratează efectele remediării asupra sănătății solului, organismele din sol folosite drept bioindicatori și proiectul IMPEL „Soil Health and Ecosystem Services”. Pentru ferme, această abordare extinde evaluarea terenului dincolo de conținutul de nutrienți. Sunt urmărite funcții precum filtrarea apei, activitatea biologică, capacitatea de a susține culturile și menținerea serviciilor ecosistemice. Reziliența solului are deja efecte economice măsurabile în unele exploatații. Un caz analizat de AGRONET.ro arată o fermă britanică unde schimbarea managementului pășunilor a fost asociată cu o retenție suplimentară estimată la aproximativ 988 de metri cubi de apă pe hectar. Într-un an secetos, diferența dintre apa infiltrată și apa pierdută rapid poate deveni diferența dintre continuarea vegetației și pierderea producției. Biocharul și soluțiile biologice au sesiuni proprii Joi, 17 septembrie, RemTech Europe programează o sesiune dedicată soluțiilor pe bază de biochar. Sunt prezentate utilizări în remedierea contaminanților, refacerea terenurilor și diferențele dintre materiale obținute prin diverse tehnologii. Pe 18 septembrie este programată și o sesiune privind bioremedierea, de la microorganisme la fitotehnologii. Pentru agricultură, interesul vine din suprapunerea dintre remedierea solurilor și refacerea funcțiilor productive ale terenurilor. Aceste soluții nu sunt prezentate numai ca tehnologii de mediu. Într-o fermă, orice intervenție asupra solului trebuie privită și prin efectele asupra structurii, apei disponibile, rădăcinilor și productivității culturilor. Reutilizarea apei intră direct în discuția despre irigații În paralel cu sesiunea pentru agricultură rezilientă, pe 18 septembrie are loc conferința „Solutions for water treatment and reuse”. Programul include tehnologii avansate pentru degradarea contaminanților din apă, materiale reactive obținute din deșeuri agricole și soluții pentru tratarea și reutilizarea apelor uzate. Subiectul este important pentru agricultura europeană pe măsură ce sursele tradiționale de apă devin mai puțin previzibile. AGRONET.ro a prezentat modelul Ciprului, unde 85–90% din apele uzate tratate sunt reutilizate, în principal pentru irigații. Modelul necesită însă rețele separate, controlul calității și infrastructură între stațiile de epurare și terenurile agricole. Una dintre lucrările de la Ferrara analizează chiar materiale bioreactive obținute din deșeuri agricole pentru eliminarea cromului hexavalent din ape uzate, legând economia circulară de tehnologiile de tratare. Demonstrații fizice în pavilioane și în exterior Componenta practică diferențiază zilele de la Ferrara de primele două zile online ale RemTech Europe. Pe 16 septembrie, demonstrația „Meet the Technologies” pornește din zona sălilor White și Green și continuă prin pavilioanele 3, 4, 5 și 6, precum și în exterior. Sunt prezentate: sisteme pentru detectarea și măsurarea fluxurilor;inspecții și măsurători cu drone;analizatoare portabile cu fluorescență de raze X;sisteme de investigare a terenului cu imagistică video de înaltă rezoluție pentru identificarea solului și contaminanților. O a doua rundă de demonstrații are loc pe 17 septembrie. Pentru ambele, programul precizează că participarea este doar fizică, la Ferrara, fără transmisie prin Zoom. Astfel, RemTech Expo 2026 nu este un târg agricol clasic, dar intră direct într-o zonă care devine tot mai importantă pentru ferme: cum păstrezi un sol funcțional, cum gestionezi apa tot mai rară, cum identifici contaminarea și cum readuci terenurile degradate într-o stare utilizabilă. La Ferrara, aceste probleme sunt tratate împreună cu tehnologiile de măsurare, remediere și reutilizare care pot deveni relevante și pentru agricultura europeană.

Citește știreaVezi categoria
Seră de mari dimensiuni în construcție, cu schelet metalic și platformă foarfecă roșie pe sol nivelat.
Agribusiness & Piață

Kazahstanul investește circa 34,6 milioane de euro într-un complex de sere și depozite – capacitatea va ajunge la 12.000 de tone pe an

Kazahstanul construiește un complex de sere de circa 34,6 milioane de euro, proiectat să producă și să depoziteze până la 12.000 de tone de legume și fructe pe an. Investiția este dezvoltată în regiunea Almaty de compania Alatau Green Production, iar jumătate din suprafața totală de 16 hectare va fi ocupată de sere, potrivit EastFruit. Conversia în euro este calculată la cursul din 12 septembrie 2026. Complexul va include și infrastructură de depozitare și utilități, astfel încât producția sezonieră să poată fi păstrată pentru perioade mai lungi. Autoritățile kazahe estimează că investiția va crea peste 400 de locuri de muncă și va genera anual un plus de aproximativ 15,3–19,1 milioane de euro pentru economia regiunii Almaty. IndicatorValoareInvestițiecirca 34,6 milioane de euroSuprafață totală16 hectareSuprafață destinată sereloraproximativ 8 hectareCapacitate anualăpână la 12.000 de toneLocuri de muncăpeste 400Contribuție anuală estimată la economia regionalăcirca 15,3–19,1 milioane de euro Un singur proiect poate adăuga aproape cât trei sferturi din producția actuală a regiunii În regiunea Almaty funcționează în prezent 49 de exploatații cu sere, cu o suprafață cumulată de 87,2 hectare. Producția raportată pentru anul precedent a ajuns la 15.900 de tone. Din acest volum, 9.300 de tone au fost tomate, 5.800 de tone castraveți, iar alte 800 de tone verdețuri. Noul complex este proiectat pentru o capacitate anuală de până la 12.000 de tone. Ca ordin de mărime, aceasta reprezintă aproximativ 75% din producția actuală a tuturor serelor existente în regiune. Comparația arată dimensiunea investiției: cele aproximativ 8 hectare de sere planificate ar urma să adauge un volum foarte mare în raport cu producția regională existentă. Depozitarea este construită împreună cu producția Proiectul nu este gândit doar pentru cultivarea legumelor. Sunt prevăzute și spații pentru păstrarea pe termen mai lung a producției sezoniere, ceea ce poate permite livrarea eșalonată către piață. Această abordare se înscrie într-o strategie mai amplă a Kazahstanului de a majora capacitatea de depozitare a legumelor și cartofilor. În ultimii trei ani, țara a construit sau modernizat 95 de depozite, care au adăugat 745.600 de tone de capacitate. AGRONET.ro a analizat extinderea infrastructurii de depozitare din Kazahstan, unde capacitatea totală a ajuns la aproximativ 2,56 milioane de tone. Regiunea Almaty dispune deja de aproximativ 128.200 de tone de capacitate pentru depozitarea legumelor. Legarea noilor sere direct de infrastructura de păstrare reduce presiunea de a vinde întreaga recoltă într-un interval scurt, când oferta este ridicată. Investitorul estimează un efect de cel puțin 10% asupra prețurilor Alatau Green Production estimează că majorarea producției locale, extinderea depozitării și scurtarea lanțului dintre producător și piață ar putea reduce cu cel puțin 10% prețurile unor produse alimentare considerate importante pentru consumatori. Este o estimare asociată investiției, iar efectul efectiv va depinde de producția obținută după intrarea complexului în exploatare, costurile cu energia și distribuția, precum și de evoluția cererii. Serele din regiunea Almaty vând în principal pe piața orașului Almaty și în localitățile din regiune, dar o parte din producție merge și la export. Volumul exportat a ajuns la 1.434,3 tone. Prin proiectul de circa 34,6 milioane de euro, Kazahstanul încearcă astfel să crească simultan producția în spații protejate, capacitatea de păstrare și perioada în care legumele locale pot rămâne disponibile pe piață.

Citește știreaVezi categoria
Două persoane plantează puieți pe o pantă forestieră, cu turbine eoliene pe dealurile din fundal.
Mediu

Turbinele eoliene pot plăti refacerea pădurilor – Reîmpădurirea ajunge la 7.000 de euro pe hectar

Veniturile din turbine eoliene pot finanța refacerea pădurilor afectate, iar în Germania proprietarii unor suprafețe degradate de secetă, schimbări climatice sau atacuri de insecte folosesc deja această logică economică. Martin Vollnhals, director de dezvoltare în cadrul Statkraft Germania, explică pentru agrarheute că amplasarea turbinelor pe terenuri forestiere afectate poate genera venituri pe termen lung care să acopere o parte din costurile reîmpăduririi. Modelul nu presupune instalarea turbinelor în orice pădure. Compania indică drept prioritare suprafețele deja degradate sau afectate de atacuri de insecte, în timp ce pădurile valoroase de foioase, cele mixte și zonele cu importanță ecologică ridicată ar trebui evitate. Pentru proprietarii forestieri, miza este financiară: refacerea unor suprafețe mari poate necesita milioane de euro, iar veniturile constante din arendarea terenului pentru producția de energie pot deveni una dintre sursele de finanțare. Refacerea a 400 de hectare poate costa până la 2,8 milioane de euro Statkraft prezintă cazul unui proprietar german care deține aproximativ 800 de hectare de pădure, dintre care 400 de hectare au fost deja pierdute în urma efectelor schimbărilor climatice. Costurile de reîmpădurire sunt estimate în Germania la aproximativ 5.000–7.000 de euro pe hectar. Pentru cele 400 de hectare afectate, rezultă o nevoie financiară de: aproximativ 2 milioane de euro, la 5.000 euro/ha;aproximativ 2,8 milioane de euro, la 7.000 euro/ha. În astfel de situații, veniturile obținute din contractele pentru turbine pot susține refacerea terenului cu specii mai bine adaptate la temperaturi ridicate, secetă și alte riscuri climatice. Compania susține că o parte dintre proprietarii forestieri folosesc deja aceste venituri pentru transformarea monoculturilor vulnerabile în păduri mixte, mai rezistente. Turbinele din pădure sunt mai scumpe decât cele de pe teren deschis Investiția este însă mai dificilă decât într-un amplasament agricol sau pe un teren fără vegetație forestieră. Potrivit lui Vollnhals, un proiect eolian realizat într-o pădure poate avea costuri cu aproximativ 10–25% mai mari decât un proiect comparabil instalat pe teren deschis. Diferența apare în principal din cauza: reliefului mai dificil;lucrărilor suplimentare de terasare;necesității construirii căilor de acces;cerințelor mai stricte pentru protejarea speciilor și habitatelor;lucrărilor forestiere suplimentare;măsurilor compensatorii. Din acest motiv, nu orice teren forestier afectat devine automat potrivit pentru o turbină. Viteza vântului și costul racordării la rețea pot decide dacă proiectul este sau nu rentabil. Statkraft afirmă că racordarea la rețeaua electrică a devenit una dintre cele mai mari dificultăți pentru noile proiecte eoliene din Germania. Unele investiții pot primi acces la rețea abia după mai mulți ani. Contractele pot aduce venituri timp de două-trei decenii Pentru proprietarul terenului, unul dintre avantajele importante este durata contractului. În Germania, contractele pentru terenurile utilizate de proiectele eoliene sunt încheiate de regulă pentru 20–25 de ani, cu posibilități de prelungire. Plățile pot fi ajustate în timp prin trepte de chirie stabilite contractual sau prin indexarea la inflație. Nu toate suprafețele sunt plătite la fel. Proprietarul terenului pe care este amplasată efectiv fundația turbinei primește o remunerație diferită de cel al unui teren utilizat numai pentru acces. Pot fi plătite separat și suprafețele necesare pentru măsuri compensatorii, acces, intervenții forestiere sau alte restricții generate de proiect. Concurența între dezvoltatori poate crește valoarea contractelor. Vollnhals spune că, la unele licitații organizate de administrațiile forestiere germane, pentru aceeași suprafață pot exista 20–30 de companii interesate. România are o altă piață, dar aceeași problemă a costului regenerării Modelul german nu poate fi transferat direct în România, deoarece legislația forestieră, regimul terenurilor, autorizarea și piața energiei sunt diferite. Problema finanțării regenerării forestiere există însă și aici. Pentru programul din 2026, Romsilva are nevoie de aproximativ 25 de milioane de puieți forestieri pentru lucrările de regenerare. Programul vizează circa 9.500 de hectare, dintre care 5.920 de hectare prin regenerare naturală și 3.580 de hectare prin regenerare artificială. Necesitatea unei capacități mai mari de producție a materialului săditor a determinat deja investiții importante. AGRONET.ro a prezentat modernizarea Pepinierei Silvice Simileasca, unde investiția de 9,63 milioane de lei include o linie pentru puieți forestieri containerizați, 12 spații protejate, utilaje, irigații și producție fotovoltaică. Diferența este că, în cazul prezentat din Germania, finanțarea pentru refacerea pădurii poate proveni direct din veniturile generate de terenul forestier. În România, regenerabilele sunt orientate deocamdată spre terenurile degradate O direcție apropiată, dar nu identică, apare și în România. Statul a identificat 32.074,79 hectare de terenuri degradate sau slab productive care ar urma să poată fi concesionate pentru proiecte fotovoltaice și eoliene. Registrul analizat de AGRONET.ro privește terenuri ale statului și nu reprezintă un program pentru instalarea turbinelor în păduri. Principiul economic este însă asemănător: suprafețe cu valoare productivă redusă pot genera venituri prin producția de energie. Pentru păduri, discuția este mai sensibilă. Valoarea ecologică a amplasamentului, fragmentarea habitatelor, drumurile necesare, protecția speciilor și suprafața scoasă temporar sau permanent din circuitul forestier trebuie evaluate înaintea avantajului financiar. Exemplul german arată însă o situație în care energia și silvicultura nu sunt tratate obligatoriu ca activități concurente. Pe suprafețele deja grav degradate, veniturile obținute timp de două-trei decenii dintr-un proiect eolian pot deveni capitalul necesar pentru plantarea următoarei generații de pădure.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat aflat pe o pășune cu mai multe vaci care pasc printre iarbă și arbuști.
Zootehnie

S-a întors după 17 ani în Spania și și-a făcut fermă în România – Vinde laptele cu 1,45 lei/litru

Un fermier din Maramureș spune că vinde laptele cu 1,45 lei/litru după ce s-a întors în România și a investit într-o fermă de vaci. Ghiță, din Poiana Botizii, a lucrat 17 ani la o fermă din Spania, dar a ales să revină acasă, unde principala sa nemulțumire este prețul primit pentru laptele livrat procesatorului. Fermierul spune că livrează laptele către Milapofresh cu 1,45 lei/litru. Cazul său vine într-o perioadă dificilă pentru sectorul laptelui din România, în care prețurile la poarta fermei au scăzut, iar unele exploatații reclamă că veniturile nu mai țin pasul cu costurile pentru furaje, energie, combustibil și sănătatea animalelor. A lucrat 17 ani într-o fermă cu 700 de vaci din Spania Înainte să revină în Maramureș, Ghiță a lucrat timp de 17 ani în Spania, într-o exploatație cu aproximativ 700 de vaci, dintre care circa 300 erau mulse zilnic. Fermierul spune că veniturile obținute acolo erau mult peste cele pe care le-ar fi putut câștiga în România și că o parte dintre bani au fost investiți în casă și terenuri. Cu toate acestea, a ales să se întoarcă în Poiana Botizii și să dezvolte propria fermă. „Am venit să fac fermă aici. Și acum, dacă vreau, mă duc în Spania și fac 2.000 de euro pe lună. Dar aici e acasă.” Activitatea se desfășoară într-un sat cu aproximativ 100 de locuitori, unde locurile de muncă sunt puține. Pentru Ghiță, ferma reprezintă atât sursa de venit a familiei, cât și decizia de a continua să muncească în localitatea natală. 1,45 lei pentru litrul de lapte livrat procesatorului Cea mai importantă problemă indicată de crescător este prețul materiei prime. „Laptele îl vând cu 1,45 lei litrul.” Valoarea descrie contractul și situația fermei sale și nu reprezintă o medie pentru toate exploatațiile din România. Diferențele dintre ferme pot fi importante, în funcție de cantitatea livrată, conținutul de grăsime și proteină, calitatea laptelui, condițiile contractuale, transport și eventualele bonusuri sau penalizări. Totuși, presiunea asupra prețului este vizibilă la nivelul întregului sector. Datele Comisiei Europene prezentate anterior de AGRONET.ro arătau că prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei din România scăzuse în aprilie 2026 cu 5,2% față de martie și cu 10,5% comparativ cu aprilie 2025. În același timp, cantitatea de lapte colectată în România între ianuarie și aprilie 2026 era cu aproximativ 13% mai mică decât în perioada similară din 2025. Fermele mari resimt și ele reducerea prețului Presiunea nu este limitată la exploatațiile mici. DN AGRAR, unul dintre cei mai mari producători de lapte din România, a raportat pentru primul semestru din 2026 o reducere de 30% a propriului preț de vânzare a laptelui față de perioada comparabilă, în timp ce veniturile din producția vândută au scăzut cu 9%. Compania a produs mai mult lapte, însă prețul mai mic a afectat rezultatele financiare. Profitul net raportat potrivit standardelor contabile românești a coborât la 13,7 milioane de lei, cu 49% sub nivelul perioadei similare din 2025. AGRONET.ro a prezentat în detaliu efectul scăderii prețului asupra marjelor unei ferme mari de lapte. Situația arată că majorarea producției nu compensează automat un preț mai mic, mai ales atunci când cheltuielile de exploatare rămân ridicate. De la 1,45 lei/litru la costurile unei ferme Prețul primit de Ghiță este cu atât mai important cu cât fiecare litru trebuie să acopere o serie de cheltuieli înainte ca exploatația să genereze venit pentru familie. Printre costurile principale ale unei ferme de lapte se află: furajarea animalelor;energia pentru muls și răcirea laptelui;combustibilul;tratamentele și serviciile veterinare;forța de muncă;întreținerea utilajelor și adăposturilor;transportul și costurile financiare. Într-un alt caz prezentat de AGRONET.ro, fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu declara că unele ferme ar avea costuri de producție de aproximativ 2,30 lei/litru și ar vinde laptele cu circa 1,80 lei/litru. Aceste valori au fost prezentate ca exemple din sector, nu ca medii oficiale pentru toate fermele. De asemenea, AGRONET.ro a analizat situația fermelor care reclamă prețuri foarte mici la poarta fermei, unde dependența de colectori și lipsa procesării proprii reduc puterea de negociere a crescătorilor. Fermierul cere ca sprijinul să fie legat mai mult de producție Ghiță critică și modul în care sunt acordate subvențiile agricole și susține că sprijinul ar trebui să fie legat mai direct de producția efectiv comercializată. „Cel mai corect ar fi ca subvențiile să fie acordate pe producție. Laptele să fie subvenționat ca lapte, carnea ca carne.” Este poziția fermierului și nu descrie o modificare anunțată a actualului sistem de plăți. Politica Agricolă Comună cuprinde mai multe tipuri de sprijin, cu criterii diferite, inclusiv plăți pe suprafață și intervenții destinate sectorului zootehnic. Pentru ferma din Poiana Botizii, problema imediată rămâne însă prețul laptelui. După 17 ani petrecuți într-o exploatație din Spania și decizia de a investi acasă, Ghiță se află acum în aceeași situație cu numeroși crescători români: producția trebuie menținută zilnic, în timp ce valoarea obținută pentru fiecare litru poate scădea mult mai repede decât costurile fermei.

Citește știreaVezi categoria
Activitate non-agricolă desfășurată într-o gospodărie din mediul rural
Subvenții & Fonduri

GAL / AFIR – intervenția M3 pentru activități non-agricole, cu sprijin de până la 57.500 de euro/proiect

Intervenția M3 a GAL / AFIR este închisă Apelul a vizat investiții pentru dezvoltarea activităților non-agricole, cu aplicare la nivel de localitate. Data-limită de depunere a fost 22 mai 2026, iar în 11 septembrie 2026 apelul nu mai este în derulare. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Ce finanțare a fost prevăzută prin M3 M3 a fost o intervenție de investiții gestionată în cadrul GAL / AFIR. Forma de sprijin indicată este nerambursabilă, adică finanțare care nu se rambursează în condițiile stabilite de apel. Domeniul menționat pentru investiții este dezvoltarea activităților non-agricole. Element financiarValoare indicatăBuget total al intervenției115.000 de euroSprijin maxim57.500 de euro pe proiectIntensitatea sprijinului65% nerambursabilPlafon de depunere a proiectelor230.000 de euro Bugetul total este distinct de sprijinul maxim pe proiect și de intensitatea procentuală a finanțării. Informațiile apelului menționează, separat, un plafon de depunere a proiectelor de 230.000 de euro; această valoare este prezentată ca plafon de depunere, nu ca buget total al intervenției. Condiția de punctaj și calendarul apelului Pentru selecția proiectelor, pragul minim indicat a fost de 10,00 puncte. Apelul s-a deschis la 25 martie 2026 și a avut termen de depunere la 22 mai 2026. Datele sunt marcate ca date certe, nu estimate. Termenul de depunere pentru intervenția M3 a expirat la 22 mai 2026, iar apelul este marcat ca închis. Pentru cine și în ce arie a fost anunțată intervenția Aria geografică declarată pentru M3 este „locality”. Investițiile anunțate au ca destinație dezvoltarea activităților non-agricole. Materialul disponibil nu oferă alte detalii privind categorii de solicitanți sau investiții concrete. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știreaVezi categoria
Mâini cu mănuși taie și țin un ciorchine de struguri albi lângă o ladă de recoltare.
Pomicultură și viticultură

Culesul strugurilor în Dealul Mare – 150 de lei pe zi pentru zilieri, dar prețurile au scăzut

Culesul strugurilor a început cu producții bune, dar cu tot mai puțini oameni disponibili, iar în podgoria Dealul Mare zilierii primesc aproximativ 150 de lei pentru șapte ore de muncă, plus apă și mâncare, potrivit unui reportaj realizat de Click! în zona Urlați. În același timp, viticultorii spun că strugurii se vând mai ieftin decât în 2025, deși recolta este mai bună. Situația din Dealul Mare pune împreună două probleme importante ale campaniei din acest an: găsirea forței de muncă pentru recoltare și valorificarea unei producții bune într-o piață în care prețurile la struguri au coborât. 150 de lei pentru șapte ore de cules În exploatația viticultorului Eugen Moșneanu, din zona Urlați, echipa de culegători lucrează aproximativ șapte ore pe zi pentru 150 de lei, la care se adaugă apa și mâncarea. Potrivit unuia dintre muncitorii intervievați, o echipă poate încărca aproximativ două tone de struguri în trei ore. În această perioadă sunt recoltați în special strugurii albi, între care Sauvignon Blanc, în timp ce unele soiuri roșii mai au nevoie de timp pentru maturare. Nivelul de plată este apropiat de cel întâlnit și în alte podgorii. AGRONET.ro relata în august că stațiunile Istrița și Pietroasele căutau aproximativ 100 de zilieri, cu o remunerație anunțată de 150–170 de lei pe zi, în funcție de ritmul de lucru. Problema nu mai este doar nivelul remunerației. Viticultorii din Dealul Mare spun că găsirea unor echipe stabile pentru perioada scurtă în care strugurii trebuie recoltați a devenit tot mai dificilă. Producție mai bună, dar struguri mai ieftini În Dealul Mare, recolta din 2026 este descrisă ca fiind mai bună decât cea de anul trecut. Tudor Hrubaru, oenolog la Crama 1000 de Chipuri, indică însă o scădere a prețurilor de achiziție. În 2025, strugurii din zonă se vindeau între aproximativ 3,5 și 5 lei/kg. În actuala campanie, intervalul indicat este de 2,70–4 lei/kg. Indicator20252026Preț struguri în Dealul Mare3,5–5 lei/kg2,70–4 lei/kgPlata zilierilor la cules—circa 150 lei/ziProgram indicat—circa 7 ore/zi La limita inferioară a intervalului, scăderea este de aproximativ 23%, de la 3,50 la 2,70 lei/kg. La limita superioară, diferența este de 20%, de la 5 la 4 lei/kg. Pentru viticultor, combinația dintre prețul mai mic al strugurilor și necesarul mare de muncă manuală poate reduce avantajul unei producții ridicate. Recolta națională ar putea fi mai mare decât în 2025 Semnalele bune din Dealul Mare se înscriu într-un tablou național neuniform. AGRONET.ro a analizat perspectivele recoltei de struguri din 2026, care ar putea depăși cu până la 10% nivelul din 2025. Cotnari, Huși, Târnave și o parte dintre podgoriile sudice au intrat în campania de recoltare cu perspective favorabile. În zona Corcova–Drăgășani–Dealu Mare, precipitațiile au susținut vegetația, iar problemele cu făinarea au fost în general controlate acolo unde tratamentele au fost efectuate la timp. Situația este diferită în alte regiuni. Vrancea a avut suprafețe afectate de grindină, iar în Dobrogea, Banat și Crișana deficitul de apă și temperaturile ridicate au redus potențialul unor plantații. România are aproximativ 187.000 de hectare de vie Forța de muncă sezonieră devine o problemă cu atât mai importantă cu cât România rămâne una dintre cele mai mari țări viticole ale Uniunii Europene. Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului, analizate de AGRONET.ro, indică pentru 2025 aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață din UE. Producția de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri. Suprafața mare înseamnă că recoltarea rămâne o operațiune de amploare, iar plantațiile unde mecanizarea nu este posibilă sau dorită depind în continuare de echipe numeroase de muncitori sezonieri. În exploatațiile mari, alternativa este mecanizarea. La Cotnari, de exemplu, recoltarea mecanizată este extinsă în campania din 2026, într-un sezon în care producătorul estimează aproximativ 24 de milioane de kilograme de struguri. Lipsa oamenilor poate limita avantajul unei recolte bune Pentru fermele mai mici și pentru parcelele unde strugurii sunt culeși manual, mecanizarea nu elimină însă problema imediată. Recoltarea trebuie făcută într-o fereastră relativ scurtă, în funcție de maturitatea fiecărui soi și de parametrii necesari vinificației. În Dealul Mare, producția bună din 2026 este astfel însoțită de două presiuni economice: prețul strugurilor este sub cel de anul trecut, iar oamenii pentru cules sunt tot mai greu de găsit. Un sezon cu multe kilograme de struguri nu garantează automat și venituri mai mari. Pentru viticultori, rezultatul final va depinde de prețul obținut pe kilogram, costul recoltării și capacitatea de a strânge producția la momentul optim.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat îmbrăcat în cămașă tradițională, fotografiat afară lângă un gard metalic.
Siguranță

Control amplu la o fermă asociată lui Fănel Bogos – DSVSA verifică aproximativ 150.000 de păsări

Aproximativ 150.000 de păsări ar fi fost găsite într-o fermă autorizată pentru bovine din localitatea Bădeana, județul Vaslui, în timpul unui control efectuat de inspectorii DSVSA Vaslui. Accesul echipei de control în exploatație ar fi fost întârziat câteva ore, fiind solicitat sprijinul Poliției și Jandarmeriei, relatează Adevărul, care citează presa locală. Controlul vizează o exploatație asociată omului de afaceri Fănel Bogos. Inspectorii ar fi decis verificarea după ce au observat instalații de ventilație caracteristice halelor pentru păsări, deși obiectivul figurează în evidențele sanitar-veterinare pentru creșterea bovinelor. Șase hale și două boxe cu păsări După intrarea în exploatație, inspectorii ar fi identificat efective numeroase de păsări în șase hale și două boxe. Estimarea preliminară prezentată de sursa citată indică aproximativ 150.000 de exemplare. Verificările nu erau finalizate la momentul publicării informațiilor. Din acest motiv, numărul păsărilor și eventualele abateri trebuie tratate ca rezultate preliminare până la încheierea controlului și comunicarea concluziilor de către autoritatea sanitar-veterinară. Inspectorii urmăresc mai multe elemente legate de funcționarea exploatației: proveniența și originea păsărilor;documentele de trasabilitate;statutul sanitar al efectivelor;situația epidemiologică;densitatea păsărilor în hale;accesul la apă și furaje;ventilația și microclimatul;igiena și condițiile de bunăstare. O componentă importantă este stabilirea situației administrative a exploatației, în condițiile în care aceasta este prezentată ca fiind autorizată sanitar-veterinar pentru bovine. Controlul urma să continue pe 11 septembrie DSVSA Vaslui intenționa să continue verificările în 11 septembrie 2026 și ar fi solicitat din nou sprijinul Poliției. Una dintre preocupările menționate în informațiile apărute în presă este posibilitatea deplasării păsărilor înainte de finalizarea inventarierii și stabilirea statutului lor sanitar. Pentru autoritatea veterinară, mișcarea unor efective fără documentație și fără un statut sanitar stabilit poate crea probleme de trasabilitate și biosecuritate. Importanța controlului crește în cazul fermelor cu zeci sau sute de mii de păsări, unde eventualele boli transmisibile pot necesita intervenții rapide. AGRONET.ro a relatat anterior despre controalele DSVSA Vaslui privind circulația și trasabilitatea animalelor, în contextul în care autoritatea județeană avertiza asupra riscurilor generate de mișcarea necontrolată a efectivelor. Ferma ar fi fost închiriată unei alte societăți Persoanele aflate în exploatație le-ar fi transmis inspectorilor că accesul nu putea fi permis înainte de sosirea reprezentantului societății care administrează ferma. Ulterior, DSVSA ar fi fost informată că exploatația din Bădeana fusese închiriată societății BND Agregate, firmă înregistrată în județul Timiș. Aceste informații urmează să fie relevante pentru stabilirea operatorului responsabil de activitatea desfășurată efectiv în fermă. Până la finalizarea controlului nu sunt prezentate în materialul disponibil sancțiuni aplicate, măsuri de suspendare a activității sau concluzii definitive privind legalitatea creșterii păsărilor. Dosarul DNA privind fermele administrate de Fănel Bogos Controlul are loc pe fondul unui dosar penal mai vechi privind relația dintre Fănel Bogos și autoritățile sanitar-veterinare din Vaslui. Potrivit unui comunicat oficial al Direcției Naționale Anticorupție, procurorii arătau în noiembrie 2025 că omul de afaceri administra în fapt, prin intermediul unei societăți, mai multe ferme avicole din județul Vaslui. DNA preciza atunci că, în septembrie 2024, într-o fermă ar fi fost confirmat un focar de salmoneloză, iar aproximativ 230.000 de păsări afectate ar fi fost neutralizate. Societatea ar fi solicitat despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, însă DSVSA Vaslui ar fi refuzat aprobarea dosarului în contextul unor nereguli identificate. Procurorii susțineau că ulterior ar fi existat demersuri pentru înlocuirea conducerii DSVSA Vaslui și pentru obținerea unor decizii favorabile societăților controlate de omul de afaceri. Acuzațiile fac parte dintr-un dosar penal, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. În cazul controlului din Bădeana, concluziile relevante pentru sectorul sanitar-veterinar vor depinde de inventarierea efectivelor, verificarea documentelor și stabilirea operatorului care desfășura activitatea în cele șase hale. Până atunci, cifra de aproximativ 150.000 de păsări și circumstanțele funcționării exploatației rămân informații preliminare.

Citește știreaVezi categoria
Un bărbat în costum vorbește la un microfon într-o sală de ședințe, cu mâinile ridicate în timpul intervenției.
Legislație & Politici Agricole

Fermierii cer o plasă de siguranță pentru îngrășăminte – Parlamentul European votează pe 15 septembrie

Fermierii europeni ar putea primi o plasă de siguranță împotriva scumpirii îngrășămintelor, dacă Parlamentul European reintroduce în Regulamentul CBAM articolul care permite suspendarea temporară a mecanismului pentru anumite produse în situații grave și neprevăzute. Eurodeputații Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz au depus un amendament în acest sens, iar votul în plen este programat pentru 15 septembrie 2026, potrivit AGRO TV. Miza este costul fertilizanților importați în Uniunea Europeană. CBAM, mecanismul european de ajustare a carbonului la frontieră, introduce un cost asociat emisiilor de carbon încorporate în anumite produse aduse din afara UE, iar îngrășămintele sunt printre mărfurile vizate. Amendamentul nu reduce automat prețul îngrășămintelor Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz cer reintroducerea articolului 27a, eliminat în Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară a Parlamentului European, ENVI. În forma susținută de cei doi eurodeputați, mecanismul ar permite intervenția temporară atunci când aplicarea CBAM provoacă perturbări grave și neprevăzute ale pieței. Pentru îngrășăminte, aceasta ar însemna posibilitatea suspendării temporare a aplicării mecanismului dacă evoluția prețurilor creează probleme serioase pe piața europeană. Amendamentul nu înseamnă însă că fertilizanții se ieftinesc automat după un eventual vot favorabil. El ar crea o posibilitate de intervenție în perioade de criză, care ar trebui activată dacă apar condițiile prevăzute de regulament. Buda susține că numai efectul CBAM ar putea majora în medie cu aproximativ 15% prețul îngrășămintelor importate în 2026. Cifra este estimarea prezentată de eurodeputat, nu un nivel garantat pentru toate produsele sau toate contractele de import. Aproximativ 30% din necesarul UE de îngrășăminte azotate vine din import Dependența de furnizorii externi face ca modificările costurilor la frontieră să fie importante pentru ferme. Datele Comisiei Europene prezentate anterior de AGRONET.ro arată că Uniunea Europeană importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, circa 70% din necesarul de fertilizanți fosfatici și aproximativ 40% din necesarul de potasiu. Agricultura UE a utilizat în 2024 aproximativ 9,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale cu azot și fosfor: FertilizantConsum în UE în 2024Evoluție față de 2023Azot8,9 milioane tone+5,8%Fosfor0,9 milioane tone+7,7%Total9,8 milioane tone+6% Pentru fertilizanții azotați, costul gazului natural rămâne un factor decisiv, deoarece gazul este atât materie primă pentru obținerea amoniacului, cât și sursă de energie pentru procesul industrial. CBAM se adaugă astfel unei piețe deja sensibile la prețurile energiei și la disponibilitatea importurilor. Îngrășămintele azotate au fost cu aproximativ 70% peste media din 2024 Presiunea asupra fermelor este deja ridicată. Datele Comisiei Europene analizate de AGRONET.ro arată că, în aprilie 2026, prețurile îngrășămintelor azotate din UE erau cu aproximativ 71% peste media anului 2024. În mai, fertilizanții azotați se situau cu aproximativ 30% peste nivelul din februarie 2026 și cu circa 70% peste media din 2024, în timp ce îngrășămintele fosfatice erau cu aproximativ 22% peste media din 2024. Pentru fermele vegetale, diferența este importantă deoarece prețurile cerealelor și oleaginoaselor nu au urcat în același ritm. O nouă creștere a costului fertilizării poate comprima suplimentar marja pe hectar sau poate determina reducerea dozelor aplicate. Daniel Buda estimează că îngrășămintele reprezintă între 15% și 30% din costurile de producție ale fermierilor europeni, în funcție de cultură, tehnologie și condițiile exploatației. România încearcă simultan să reducă presiunea prin ajutoare și producție internă Discuția privind CBAM vine într-un moment în care România încearcă să limiteze efectul costurilor mari prin alte două direcții. Prima este sprijinul financiar. România are alocate 29.977.500 de euro din rezerva agricolă europeană pentru fermierii afectați de scumpirea energiei și a îngrășămintelor. Statul poate completa suma cu fonduri naționale de până la 200%, ceea ce ar permite, dacă suplimentarea este decisă, un buget total de până la 89,93 milioane de euro. A doua este reluarea producției interne. Azomureș a fost preluat de Romgaz, iar platforma are o capacitate nominală de aproximativ 1,8 milioane de tone de îngrășăminte pe an. Revenirea efectivă a producției este însă așteptată în 2027, astfel că nu rezolvă necesarul fermelor pentru campania de toamnă din 2026. Votul din 15 septembrie decide dacă articolul 27a revine în text Pentru fermieri, votul din Parlamentul European nu reprezintă o reducere imediată de preț, ci decide dacă regulamentul CBAM va păstra sau nu un mecanism prin care Uniunea să poată interveni în cazul unor perturbări severe ale pieței. Dacă amendamentul este adoptat, articolul 27a ar putea deveni o plasă de siguranță în situațiile în care costurile asociate CBAM amplifică puternic prețurile unor produse precum îngrășămintele. Dacă amendamentul este respins, această posibilitate nu va face parte din poziția Parlamentului în forma propusă de Buda și Crespo Díaz.

Citește știreaVezi categoria
Șase persoane discută la o masă de ședință, cu steagurile Indiei și României așezate în față.
Utilaje & Tehnologie

România caută soluții agricole împreună cu India – APIA discută digitalizarea și utilizarea eficientă a apei

România și India caută noi direcții de cooperare în agricultura digitală, după o întâlnire desfășurată la 10 septembrie 2026 între conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ambasadorul Republicii India în România, Manoj Kumar Mohapatra. Discuțiile au vizat inteligența artificială, nanofertilizatorii, irigațiile moderne și gestionarea apei și a nutrienților, potrivit comunicatului oficial transmis de APIA și publicat în fluxul AGERPRES. Comunicatul oficial APIA Ambasadorul indian a fost primit de Melinda Klara Kerekes, director general al APIA, întâlnirea fiind dedicată identificării unor domenii în care cele două țări ar putea face schimb de experiență și de bune practici agricole. India a prezentat soluții pentru agricultură digitală și utilizarea resurselor Potrivit APIA, partea indiană a prezentat experiența acumulată în mai multe domenii tehnologice cu aplicare în agricultură: utilizarea inteligenței artificiale;dezvoltarea nanofertilizatorilor;sisteme moderne de irigații;gestionarea apei și a nutrienților;soluții digitale pentru creșterea productivității agricole. Temele sunt relevante inclusiv pentru fermele românești confruntate cu necesitatea reducerii consumului de apă și de inputuri și cu extinderea tehnologiilor digitale. Comunicatul nu anunță însă, în această etapă, lansarea unor programe de finanțare, proiecte-pilot sau investiții comune. Schimburi de experiență între specialiști români și indieni Manoj Kumar Mohapatra și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini organizarea unor schimburi de experiență și de bune practici între specialiștii din România și India. APIA arată că dialogul cu Ambasada Indiei va continua pentru identificarea unor direcții concrete de colaborare în agricultură, digitalizare și inovare tehnologică. Pentru sectorul agricol românesc, următorul pas important va fi transformarea acestor discuții în proiecte concrete. În comunicatul din 10 septembrie nu sunt precizate deocamdată un calendar, bugete, instituții partenere suplimentare sau condiții prin care fermierii ar putea accesa viitoare soluții rezultate din cooperarea româno-indiană.

Citește știreaVezi categoria
Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.
Faună sălbatică

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat lângă o platformă cu gunoi de grajd, cai, panouri fotovoltaice și echipamente energetice într-o fermă.
Electro ferma

O fermă combină gunoiul de cal, fotovoltaicele și bateriile – Costurile cu electricitatea au scăzut la jumătate

Un crescător german și-a redus cu 50% costurile cu electricitatea printr-un sistem energetic care combină gunoiul de grajd provenit de la cai cu panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură și încălzire pe așchii de lemn, relatează agrarheute. Ferma lui Heiner Sudowe, din landul german Saxonia Inferioară, folosește astfel un reziduu produs zilnic de animale ca parte a infrastructurii energetice a exploatației. Elementul neobișnuit al sistemului este platforma pentru gunoiul de cal, utilizată ca schimbător de căldură. Sursa precizează că gunoiul proaspăt permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, însă materialul disponibil nu oferă parametrii tehnici ai instalației, puterea termică sau investiția necesară. Gunoiul de cal intră într-un sistem cu mai multe surse de energie Ferma nu se bazează pe o singură tehnologie. Sudowe a legat mai multe surse și echipamente într-un sistem comun de gestionare a energiei: gunoiul de cal este utilizat ca sursă de căldură;energia electrică este produsă și cu panouri fotovoltaice;bateriile permit stocarea unei părți din electricitatea produsă;pompele de căldură participă la asigurarea necesarului termic;o instalație pe așchii de lemn completează sistemul de încălzire. Economia de 50% la costurile cu electricitatea este asociată de publicația germană acestui ansamblu energetic. Informațiile furnizate nu permit însă separarea economiei realizate strict prin valorificarea gunoiului de cal de cea obținută prin fotovoltaice, baterii și celelalte echipamente. Pentru fermier, valoarea modelului stă tocmai în această integrare. Un material care trebuie oricum evacuat și gestionat în exploatație devine simultan o resursă energetică, iar producția solară și stocarea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea. Fermele trec de la simpla producție de curent la management energetic Modelul german ilustrează o schimbare mai amplă: o fermă care își instalează panouri fotovoltaice nu devine automat independentă energetic. Contează la fel de mult când este produsă energia, când este consumată și cât poate fi stocat. Datele ANRE analizate anterior de AGRONET.ro arătau că, la 30 iunie 2026, România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu 1.951,69 MW instalați. Numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare, adică aproximativ 11%. Datele includ toate persoanele juridice și nu permit separarea fermelor, dar diferența arată cât de mult a avansat producția fotovoltaică față de stocare. Într-o exploatație agricolă, această diferență este importantă. Ventilația, pompele, instalațiile de muls, răcirea, irigațiile sau alte echipamente pot avea nevoie de energie în momente în care panourile produc puțin sau deloc. AGRONET.ro a analizat și această transformare a fermei: exploatația devine simultan producător, consumator și gestionar al propriei energii, iar panourile, bateriile, sursele termice și consumatorii trebuie dimensionați împreună. Există deja și exemple românești de reducere a costurilor prin energie proprie În România, familia Vlad din Piscu, județul Galați, folosește panouri fotovoltaice pentru alimentarea infrastructurii de irigații a unei ferme de aproximativ 2.100 de hectare. Exemplul prezentat de AGRONET.ro arată că energia solară a permis reducerea consumului de motorină folosit anterior de generatoarele care alimentau sistemele de pompare. Cele două exploatații folosesc resurse diferite, dar logica economică este apropiată: consumul energetic al fermei este privit ca un sistem care poate combina producția proprie, stocarea și resursele disponibile local. În cazul fermei germane, particularitatea este introducerea gunoiului de cal în acest circuit. Pentru exploatațiile zootehnice, unde dejecțiile trebuie oricum colectate și gestionate, recuperarea unei părți din energia termică poate adăuga o utilizare suplimentară unei resurse deja existente în fermă. Modelul lui Heiner Sudowe nu poate fi transpus automat într-o altă exploatație fără date despre investiție, consum, efective, cantitatea de gunoi disponibilă și necesarul termic. Cazul arată însă direcția în care se dezvoltă managementul energetic în ferme: nu o singură instalație care rezolvă factura, ci mai multe surse locale conectate astfel încât energia cumpărată să fie redusă.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.Cu atențieTransport: Planifică rutele și verifică actualizarea înainte de plecare.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2557BNR · 11 sept.USD/RON4,5316BNR · 11 sept.GBP/RON6,1216BNR · 11 sept.EUR/USD1,1592BCE · 11 sept.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

223,00 EUR/taprox. 1.172 RON/tPerioada până la 6 sept. · publicată 10 sept.Raportare mai vecheFOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.094 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Orz furajer

187,99 EUR/taprox. 988 RON/tPerioada până la 6 sept. · publicată 10 sept.Raportare mai vecheNespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Raportare mai vecheNespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.248,5 RON/tonă-0,20%Ultima observație: 1 sept., 04:30
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.