Mai multe bovine se hrănesc la o iesle lângă un grajd, iar un fermier merge pe aleea de lângă țarc.

Comisia Europeană aprobă ajutorul de 68 euro/cap pentru crescătorii de bovine din România

Comisia Europeană a autorizat schema pentru crescătorii de bovine din România, eliminând condiția europeană de care depindea plata ajutorului de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Decizia a fost anunțată la 14 septembrie 2026 de Comisia Europeană, care evaluează schema notificată de România la aproximativ 52 de milioane de euro și confirmă că sprijinul poate fi acordat în cadrul temporar instituit pentru efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Pentru crescători, noutatea nu este apariția unui ajutor nou, ci trecerea unei scheme deja instituite în România peste ultimul obstacol european. AGRONET.ro a prezentat încă din august condițiile ajutorului de 68 de euro pe cap, când Legea nr. 176/2026 fusese promulgată, dar plata rămânea condiționată de autorizarea Comisiei.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Iaz piscicol golit parțial toamna, cu fundul bazinului vizibil, o zonă de evacuare inspectată și echipamente puse la uscat pe mal.
Zootehnie

Fereastra în care bazinul este gol este cea mai bună pentru a vedea breșele pe care apa le ascunde

După recoltare, golirea și uscarea iazului nu sunt doar o pauză între două cicluri: ele fac vizibile punctele prin care apa, peștii rămași sau echipamentele pot aduce riscuri în următoarea populare. După recoltarea de toamnă, un bazin gol arată lucruri pe care nivelul apei le ascunde: bălți rămase în gropi, depuneri organice, zone erodate, scurgeri necontrolate sau echipamente care nu au fost curățate între cicluri. Este momentul potrivit pentru o inspecție metodică înainte de repopulare, nu pentru a trage concluzii despre sănătatea viitorului lot. Ce poate observa fermierul când iazul este gol bălți reziduale în fundul bazinului, în șanțuri, lângă evacuare sau în adâncituri;mâl, resturi de hrană, vegetație în descompunere ori alte acumulări organice;fund tasat, crăpături, galerii, eroziuni ale taluzului și puncte în care apa poate ocoli evacuarea;grătare, conducte, vane, cămine, plase și alte puncte de intrare sau ieșire cu depuneri ori deteriorări;unelte, cizme, recipiente, plase și echipamente de recoltare care au rămas murdare sau sunt mutate între bazine. Aceste constatări sunt semnale pentru verificare, nu un diagnostic de boală. O baltă reziduală poate păstra pești rămași și materie organică, iar o zonă cu depuneri sau un echipament murdar poate îngreuna igienizarea. Cauza, riscul real și măsurile necesare depind de istoricul fermei, de specie, de sursa apei și de situația sanitară a efectivului. Controlul fundului și al apei rămase Parcurgeți bazinul de la coadă spre evacuare și notați pe o schiță simplă toate locurile în care apa persistă. Verificați dacă evacuarea funcționează până la nivelul proiectat și dacă există gropi, urme de colmatare sau zone din care apa nu se poate retrage. Fundul uscat permite și observarea mai bună a traseelor de apă, a zonelor moi și a punctelor vulnerabile din taluzuri. Îndepărtați, în condiții controlate, resturile și materialul organic care pot împiedica o curățare eficientă.Țineți separat echipamentul folosit în bazin până când este curățat și uscat conform planului fermei.Verificați dacă plasele, furtunurile, lăzile și uneltele au suprafețe, îmbinări sau zone greu accesibile în care se adună materie organică.Păstrați o evidență a problemelor găsite, a intervențiilor de întreținere și a momentului în care bazinul este pregătit pentru următorul ciclu. Curățarea precedă orice dezinfecție planificată: materia organică de pe suprafețe și echipamente poate reduce eficiența acesteia. Alegerea unei intervenții de dezinfecție, dacă este necesară, se face numai împreună cu medicul veterinar sau specialistul în sănătatea și biosecuritatea efectivului, cu respectarea etichetei și a autorizării curente. Reduceți riscul de recontaminare înainte de repopulare Un iaz curățat poate fi expus din nou dacă intră apă necontrolată, pești din altă sursă sau echipamente folosite în alte bazine. Înainte de noul ciclu, verificați traseul apei de alimentare, preaplinul și evacuarea, precum și starea elementelor care limitează pătrunderea peștilor nedoriți. Dacă există mai multe bazine, folosiți pe cât posibil echipamente dedicate fiecăruia sau stabiliți o ordine clară de lucru, de la unitățile fără probleme către cele care necesită atenție. Controlați integritatea punctelor de captare, a conductelor și a dispozitivelor de la intrarea și ieșirea apei.Nu mutați plase, cizme, recipiente sau unelte între bazine fără curățare și uscare corespunzătoare.Analizați sursa viitorului lot de pești împreună cu specialistul și păstrați documentele de trasabilitate și sănătate disponibile.Programați repopularea numai după ce bazinul, echipamentele și fluxul de apă au fost verificate ca parte a aceluiași plan de biosecuritate. Când este necesar specialistul Contactați medicul veterinar sau specialistul în sănătatea și biosecuritatea efectivului înainte de repopulare dacă observați pești rămași în bălți reziduale, mortalități ori semne neobișnuite la recoltare, acumulări greu de gestionat, deteriorări ale evacuării sau o posibilă comunicare necontrolată cu alte ape. Specialistul poate separa o problemă de întreținere de un risc sanitar și poate adapta măsurile la situația fermei. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar sau specialist în sănătatea și biosecuritatea efectivului. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Utilaj agricol într-un câmp de toamnă, într-o dimineață cu umezeală ridicată

Meteo agricol România 15 septembrie 2026, ora 5: umezeală ridicată în zona montană, riscuri pentru lucrările de dimineață

La 15 septembrie 2026, ora 05:00, ceața și umezeala ridicată sunt principalele elemente care pot întârzia pornirea lucrărilor în Moldova și zona montană. În restul țării, probabilitățile de ploaie rămân reduse până la prânz, iar transportul, accesul pe parcele și pregătirea terenului pot fi planificate după verificarea locală a solului și a vegetației. Orientare rapidă pentru fermieri Moldova și zona montană: avertizare de ceață; amânați tratamentele până la disiparea umezelii și verificați vizibilitatea înaintea transportului.Banat: sunt posibile precipitații izolate, estimate la 0,46 mm sau l/m² până la prânz; lucrați prudent pe terenurile cu umezeală persistentă.Crișana, Maramureș, Transilvania, Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov: ferestre favorabile pentru lucrări și logistică, cu precipitații estimate la zero sau aproape de zero.Irigarea nu este presantă în nicio regiune din datele acestui buletin; decideți doar după controlul umidității din sol. Banat: umezeală și precipitații izolate În Banat, startul zilei este umed, cu 93% umiditate și posibilitatea unor precipitații izolate. Pentru recoltarea de toamnă, transport sau pregătirea terenului, accesul trebuie verificat direct în parcelă. Tratamentele nu sunt o prioritate în prima parte a zilei, iar orice intervenție necesită frunză uscată și absența ploii apropiate. IndicatorSituația până la prânzTemperatură14–16°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 11:00.Precipitații și probabilitate0,46 mm, echivalent 0,46 l/m²; probabilitate maximă 47%.Vânt, umiditate, evapotranspirație5 km/h, rafale 9 km/h; umiditate 93%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz, cu risc de umezeală; verificați accesul și amânați tratamentele dacă persistă umezeala. Crișana: cer acoperit, dar condiții stabile de lucru În Crișana, norii nu sunt însoțiți de un risc important de ploaie. Solul și drumurile tehnologice pot susține lucrările de pregătire pentru culturile de toamnă, precum și transportul recoltei, dacă starea locală a parcelelor permite. Vântul slab lasă o fereastră bună pentru intervențiile care depind de condiții calme. IndicatorSituația până la prânzTemperatură15–22°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 16%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,5 km/h, rafale 7 km/h; umiditate 75%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz favorabilă; pot fi programate transportul și lucrările în câmp, cu verificare locală. Maramureș: dimineață răcoroasă, cu acces bun Maramureșul are o dimineață înnorată, dar uscată, cu temperaturi mai joase la începutul ferestrei de lucru. Probabilitatea redusă de ploaie și vântul moderat permit organizarea transportului și a lucrărilor de câmp. Pentru livezi și vie, lucrările pot începe după verificarea umezelii de pe vegetație. IndicatorSituația până la prânzTemperatură12,5–18,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 17%.Vânt, umiditate, evapotranspirație5 km/h, rafale 14 km/h; umiditate 63%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz favorabilă; intrați în câmp și organizați transportul după controlul local al accesului. Transilvania: regim liniștit pentru teren și logistică În Transilvania, ploaia estimată este nesemnificativă, iar condițiile susțin lucrările de sezon pe solele care nu păstrează umezeală. Recoltarea culturilor de toamnă, transportul și pregătirea patului germinativ pot fi planificate prudent. Vântul cu rafale de până la 14,4 km/h cere atenție la lucrările sensibile la curenți de aer. IndicatorSituația până la prânzTemperatură13,2–19,2°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,002 mm, echivalent 0,002 l/m²; probabilitate maximă 14%.Vânt, umiditate, evapotranspirație4,7 km/h, rafale 14,4 km/h; umiditate 63,8%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz favorabilă; continuați lucrările după verificarea umidității solului și a vântului local. Moldova: ceața impune pornire prudentă În Moldova este activă o avertizare de ceață, pe fond de umezeală ridicată. Deși ploaia nu este estimată pentru fereastra de lucru, vizibilitatea și roua pot întârzia transportul, recoltarea sau tratamentele. Așteptați condiții locale clare înainte de deplasarea utilajelor și de lucrările pe vegetație. IndicatorSituația până la prânzTemperatură13,9–20,4°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 16%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6 km/h, rafale 13,1 km/h; umiditate 62,8%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieDimineață până la prânz, cu prudență; amânați tratamentele și porniți transportul după verificarea vizibilității. Dobrogea: cer senin și fereastră activă Dobrogea are cele mai clare condiții de început de zi din acest buletin. Lipsa ploilor estimate favorizează transportul și lucrările în câmp, inclusiv pregătirea terenului sau recoltarea locală de toamnă. Vântul este prezent, dar fără rafale ridicate; tratamentele rămân condiționate de verificarea curenților locali. IndicatorSituația până la prânzTemperatură16–21,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 11:00.Precipitații și probabilitate0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 11%.Vânt, umiditate, evapotranspirație11 km/h, rafale 12 km/h; umiditate 62,5%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz favorabilă; sunt potrivite lucrările în câmp și logistica, cu control local al vântului. Muntenia: condiții echilibrate pentru operațiuni de toamnă În Muntenia, cerul parțial noros nu aduce restricții meteo importante până la prânz. Recoltarea și transportul porumbului, florii-soarelui, soiei sau sfeclei pot fi organizate local, iar pregătirea terenului pentru semănatul de toamnă poate continua unde solul permite intrarea utilajelor. IndicatorSituația până la prânzTemperatură14,4–20,7°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 13%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,4 km/h, rafale 11,8 km/h; umiditate 58,4%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz favorabilă; continuați recoltarea, transportul și pregătirea terenului după verificarea parcelei. Oltenia: înnorări fără precipitații estimate Oltenia are o fereastră stabilă, cu înnorări și temperaturi moderate. Sunt condiții potrivite pentru acces în câmp, transport și lucrări după recoltare, fără nevoie presantă de irigare indicată de buletin. Pentru tratamente, păstrați condiția de vegetație uscată și verificați vântul direct în exploatație. IndicatorSituația până la prânzTemperatură14,6–18°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 11:00.Precipitații și probabilitate0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 13%.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,8 km/h, rafale 9,4 km/h; umiditate 54,4%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz favorabilă; pot continua lucrările de câmp și transportul, cu verificare locală. București-Ilfov: logistică fără restricții meteo majore În București-Ilfov, dimineața este înnorată, dar fără ploaie estimată și cu vânt foarte slab. Sunt condiții bune pentru deplasarea utilajelor, organizarea transportului și lucrări pe terenurile accesibile. Temperatura urcă spre prânz, iar irigarea rămâne o decizie care trebuie bazată pe verificarea solului. IndicatorSituația până la prânzTemperatură16–23°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 13%.Vânt, umiditate, evapotranspirație4 km/h, rafale 4 km/h; umiditate 56%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriNu sunt avertizări active.Fereastră și decizieDimineață până la prânz favorabilă; programați transportul și lucrările în câmp după verificarea locală a solului. zona montană: ceață și umezeală la începutul programului În zona montană, avertizarea de ceață și umezeala ridicată justifică o pornire graduală a activității. Precipitațiile estimate sunt foarte reduse, însă vizibilitatea, roua și accesul pe drumurile agricole pot varia mult local. Pentru livezi, vie și transport, decizia de intrare se ia după verificarea efectivă a condițiilor din fermă. IndicatorSituația până la prânzTemperatură13–18°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații și probabilitate0,08 mm, echivalent 0,08 l/m²; probabilitate maximă 20%.Vânt, umiditate, evapotranspirație5,3 km/h, rafale 14,9 km/h; umiditate 65,7%; evapotranspirație nedisponibilă.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieDimineață până la prânz, cu prudență; verificați vizibilitatea, accesul și uscarea vegetației înainte de lucrări. Lucrări prioritare în prima parte a zilei Recoltare și transport: favorabile în majoritatea regiunilor; în Moldova și zona montană, porniți după verificarea ceții și a accesului.Pregătire teren și semănat de toamnă: posibile unde solul este lucrabil; evitați intrarea pe sole umede în Banat și în zonele cu ceață persistentă.Tratamente: păstrați doar ferestrele cu vegetație uscată, fără ceață, ploaie apropiată sau vânt local nefavorabil.Depozitare: mențineți transportul și manipularea recoltei protejate de umezeală, mai ales în Banat, Moldova și zona montană. Avertizări și ce merită urmărit Avertizarea galbenă de ceață este semnalată în Moldova și zona montană. Fenomenul poate afecta vizibilitatea, uscarea vegetației și siguranța deplasării utilajelor. În Banat, urmăriți evoluția precipitațiilor izolate; în celelalte regiuni, verificați local vântul și umiditatea înaintea tratamentelor. Până la buletinul de la prânz Confirmați dispariția ceții în zonele avertizate, verificați dacă apar ploi izolate în Banat și reevaluați accesul pe parcele după primele deplasări. În regiunile cu ferestre stabile, prioritizați lucrările dependente de teren uscat și logistica recoltei de toamnă.

Grup de persoane în ținută business într-un birou, lângă recepția cu logo-ul Agricover.

Agricover: portofoliu mai mare de credite, dar rata împrumuturilor neperformante urcă la 4,22%

Agricover și-a majorat portofoliul de finanțare agricolă cu 16,8% în primul semestru, până la 4,49 miliarde de lei, într-o piață în care accesul fermierilor la lichiditate rămâne dificil. Agricover a raportat pentru primele șase luni din 2026 un profit net consolidat de 81,2 milioane de lei, cu 30% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar cota grupului pe piața finanțării agriculturii a urcat de la 7,8% la 8,7%. Evoluția este relevantă într-un an în care recoltele mai bune nu au eliminat problemele de capital ale exploatațiilor. AGRONET.ro a relatat că fermierii continuă să suporte datoriile acumulate în sezoanele dificile, iar finanțarea următoarelor campanii rămâne una dintre principalele presiuni asupra sectorului. Portofoliul de credite a ajuns la 4,49 miliarde de lei Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate de segmentul Agrifinance a crescut cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de aproape patru ori mai repede decât piața finanțării agricole, care a avansat cu 4,5% în termeni nominali. Principalii indicatori raportați pentru primul semestru sunt: IndicatorS1 2026EvoluțieCredite și avansuri acordate4,49 miliarde lei+16,8%Cotă în finanțarea agriculturii8,7%de la 7,8%Venituri Agribusiness872,6 milioane lei+2,9%Profit net consolidat81,2 milioane lei+30%Profit operațional al grupului100,1 milioane lei+36%Fermieri deserviți11.189+9,4% Numărul clienților Agrifinance a crescut de la 4.849 la 5.376, iar expunerea medie pe client s-a majorat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a ajuns la 133,3 milioane de lei, cu 8,5% peste primul semestru din 2025, iar profitul înainte de impozitare al segmentului a crescut cu 4,9%, până la 64,5 milioane de lei. Creditele neperformante au crescut Extinderea portofoliului a fost însoțită și de o deteriorare a unui indicator de risc. Rata creditelor neperformante a urcat la 4,22%, de la 3,21% cu un an înainte. Agricover compară acest nivel cu rata de 6,1% înregistrată la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate întreprinderilor mici și mijlocii pe piața românească. Gradul de acoperire cu garanții a crescut în același timp de la 55% la 58%. Creșterea creditelor neperformante trebuie privită în contextul în care numeroase ferme intră în campania 2026/2027 cu obligații financiare acumulate, chiar dacă producțiile de grâu, orz și rapiță au fost mai bune în acest an. Agribusiness: venituri de 872,6 milioane de lei și marjă mai mare Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane de lei, cu 2,9% peste primul semestru din 2025. Creșterea profitabilității a fost însă mult mai accentuată decât cea a veniturilor. Profitul operațional al segmentului a urcat de la 17,1 milioane la 41 milioane de lei, iar marja operațională a crescut de la 2% la 4,7%. Profitul brut s-a majorat de la 31,5 milioane la 59,3 milioane de lei, în timp ce marja brută a urcat de la 3,7% la 6,8%. Produsele pentru nutriția culturilor au avut o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută și de o majorare de 3,7% a volumelor comercializate. Fermierii au intrat în 2026 cu recolte mai bune, dar costuri ridicate Agricover descrie primul semestru ca pe o perioadă cu perspective mai bune pentru producție, dar cu presiuni persistente asupra cheltuielilor și lichidității. La finalul lunii iunie, compania indica: o inflație anuală de 9,2% în România, față de 5,8% în iunie 2025;un preț al petrolului cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025;un indice global al prețurilor îngrășămintelor cu 18% peste nivelul de la finalul anului trecut. O parte dintre ferme au fost protejate temporar de aceste creșteri deoarece achiziționaseră inputurile înainte de scumpiri. Acest efect se va reduce însă pe măsură ce sunt cumpărate îngrășămintele și energia necesare noii campanii. AGRONET.ro a prezentat și producțiile ridicate din 2026 la grâu, rapiță și orz, însă recoltele mai mari nu elimină automat problema lichidității atunci când prețurile de valorificare, datoriile și costul creditului apasă simultan asupra exploatațiilor. Finanțarea agriculturii crește mai lent decât nevoia de capital Piața finanțării agricole a avansat cu numai 4,5% în termeni nominali în perioada analizată, în timp ce instituțiile financiare nebancare au crescut mai repede decât băncile. Diferența dintre ritmul Agricover, de 16,8%, și cel al pieței indică o cerere importantă pentru soluții de finanțare specializate în agricultură. Pentru a doua jumătate a anului, principalii factori de urmărit vor fi costurile energiei și îngrășămintelor, evoluția prețurilor cerealelor și capacitatea fermierilor de a transforma recoltele mai bune în lichiditate suficientă pentru achitarea datoriilor și finanțarea campaniei următoare.

Doi fermieri stau într-un câmp cultivat și consultă o tabletă, cu un tractor și un steag al României în fundal.

PAC 2028–2034: 15% din plățile directe ar putea fi rezervate obligatoriu fermelor mici și mijlocii

Fermele mici și mijlocii ar primi obligatoriu o parte mai mare din plățile directe dacă propunerea raportorului Parlamentului European, Norbert Lins, va fi păstrată în forma finală a PAC 2028–2034. Proiectul de raport publicat în registrul legislativ EUR-Lex introduce o plată redistributivă obligatorie de 15%, destinată transferării unei părți din sprijinul direct de la exploatațiile mai mari către fermele mici și mijlocii. Documentul este un proiect legislativ aflat în lucru, nu forma finală a Politicii Agricole Comune după 2027. Norbert Lins este raportorul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European pentru regulamentul privind aplicarea PAC în perioada 2028–2034. Minimum 15% din plățile directe, direcționate prin redistribuire Propunerea introduce un nou articol dedicat plății redistributive. Statele membre ar trebui să prevadă obligatoriu un sprijin redistributiv reprezentând 15% din fondurile aferente plăților directe prevăzute de mecanism. Banii ar urma să fie redistribuiți de la exploatațiile mai mari către cele mici și mijlocii sub forma unei plăți anuale decuplate pentru fiecare hectar eligibil. Statele membre ar păstra însă o parte importantă din decizie. Fiecare țară ar urma să stabilească: suma acordată pentru un hectar;posibilitatea unor valori diferite pentru mai multe tranșe de suprafață;numărul maxim de hectare pentru care un fermier poate primi plata redistributivă. Documentul precizează că plata ar urma să fie acordată începând cu primul hectar eligibil și ar putea fi cumulată cu alte forme de sprijin pentru venit prevăzute de viitoarea PAC. Ce poate însemna schimbarea pentru fermele din România Pentru România, mecanismul este important deoarece poate schimba distribuția banilor din Pilonul I între exploatațiile de dimensiuni diferite. Nu înseamnă însă că APIA are deja stabilit un nou cuantum pe hectar pentru 2028. Procentul de 15% se referă la partea din anvelopa relevantă care ar trebui rezervată redistribuirii, nu la o majorare cu 15% a subvenției fiecărei ferme mici. Cuantumul pe hectar, intervalele de suprafață și plafonul până la care s-ar acorda plata ar trebui stabilite ulterior, în funcție de forma finală a regulamentului și de modul în care România își va construi intervențiile naționale. Miza negocierilor depășește această plată. AGRONET.ro a relatat că România trebuie să-și definească poziția pentru negocierile PAC 2028–2034, deoarece sunt în discuție simultan plățile directe, sprijinul redistributiv, intervențiile pentru investiții și condiționalitățile aplicabile fermelor. Propunerea face parte dintr-o modificare mai amplă a viitoarei PAC Raportul lui Norbert Lins modifică în mai multe puncte propunerea inițială privind PAC 2028–2034. În privința redistribuirii, direcția este explicită: mecanismul ar deveni obligatoriu, iar o parte fixată la 15% ar fi orientată către primele hectare și către exploatațiile mici și mijlocii. În paralel, negocierile privind dimensiunea totală a bugetului agricol rămân deschise. AGRONET.ro a analizat implicațiile viitorului buget european pentru România, însă suma care va reveni efectiv PAC și distribuția între state și intervenții nu sunt încă definitive. Aceasta este diferența esențială pentru fermieri: regula de 15% este în acest moment o propunere legislativă a raportorului, nu o plată APIA aprobată pentru 2028 și nici un cuantum garantat pe hectar. Negocierile asupra regulamentului vor continua în Parlamentul European și în Consiliu înainte ca arhitectura PAC 2028–2034 să devină obligatorie pentru statele membre.

Sacii fără inscripții cu fasole și mazăre uscată, grupați pe paleți într-o zonă temporară de sortare, cu acces delimitat și lumină naturală de final de vară.
Siguranță

Fasole și mazăre ambalate: ce indică semnele asociate cu furtul sacilor cu leguminoase și ce trebuie verificat

Fasolea și mazărea ambalate devin vulnerabile atunci când sacii rămân pe platformă înainte de livrare, iar evidența loturilor sau controlul accesului este neclar. O lipsă de stoc trebuie verificată metodic: poate proveni dintr-o eroare de numărare, o mutare neconsemnată, pierderi la manipulare sau, uneori, din sustragerea mărfii. La punctul temporar de sortare, sacii cu fasole și mazăre pot sta ore sau zile până la încărcare. În această perioadă, o lipsă apărută între numărătoarea de seară, documentele de transport și stocul găsit dimineața este un semnal de control, nu o concluzie automată. Verificarea rapidă și ordonată protejează marfa, păstrează trasabilitatea lotului și reduce riscul ca o diferență reală să fie observată prea târziu. Semne care merită verificate în teren Următoarele observații pot indica o vulnerabilitate în fluxul de păstrare ori de livrare, dar nu identifică autorul și nu confirmă singure un furt: numărul sacilor sau paleților nu corespunde cu ultima evidență de recepție, sortare ori încărcare;un lot a fost mutat într-o altă zonă fără consemnare clară;există saci lipsă dintr-un rând, urme de manipulare ori un acces rămas deschis nejustificat;documentul de transport, avizul sau lista de încărcare arată o cantitate diferită de cea numărată fizic;mai multe persoane au avut acces la marfă, iar predarea între schimburi ori între echipe nu a fost consemnată;sacii deteriorați, marfa vărsată sau reambalarea pot explica parțial diferența de stoc, însă trebuie măsurate și notate separat. Diferența de inventar nu este diagnostic de furt Înainte de a trata lipsa ca furt, fermierul sau responsabilul de punct trebuie să compare aceeași unitate de măsură: număr de saci, lot, greutate consemnată și poziția fizică a mărfii. O înregistrare făcută înainte de cântărire, o mutare între zona de uscare și zona de expediție, un sac rupt sau o încărcare parțială pot genera diferențe aparente. O verificare bună urmărește cronologia: când a fost numărat ultimul stoc confirmat, cine a predat sau a preluat marfa, ce vehicule au intrat și au ieșit și ce documente corespund lotului respectiv. Nu acuzați persoane pe baza unei bănuieli și nu încercați o confruntare. Siguranța oamenilor are prioritate față de recuperarea imediată a sacilor. Ce se verifică imediat, înainte de livrare opriți temporar predarea lotului afectat până la reconcilierea numărătorii și a documentelor, fără a bloca inutil celelalte loturi;numărați din nou sacii și paleții, separat de eventualele cantități vărsate, deteriorate sau pregătite pentru reambalare;verificați actele de recepție, registrele de mișcare, avizele și lista de încărcare pentru aceeași dată și același lot;notați data, ora, zona, diferența observată și persoanele care pot confirma ultima numărătoare, păstrând documentele originale;controlați punctele de acces, închiderile și împrejmuirea pentru defecțiuni ori urme de forțare, fără a modifica inutil zona dacă există suspiciunea unei fapte;informați responsabilul exploatației sau al depozitului, astfel încât o singură persoană să centralizeze evidența și comunicarea. Cum reduci riscul la fasole și mazăre ambalate La roșii, riscul de pierdere se vede repede prin perisabilitate; la fasolea și mazărea uscată, riscul este mai ales legat de controlul loturilor și al accesului. Pentru sacii cu leguminoase, măsurile simple de organizare pot limita atât erorile, cât și ocaziile de sustragere. păstrați loturile distincte, cu o evidență clară a cantității și a poziției din platformă;reduceți timpul de staționare dintre ambalare și livrare, mai ales în perioadele aglomerate de la sfârșitul verii și începutul toamnei;stabiliți un singur circuit de intrare și ieșire pentru marfă și consemnați predarea între persoane sau echipe;faceți numărătoarea la momentele-cheie: după ambalare, la finalul programului și înainte de încărcare;limitați accesul în zona sacilor la persoanele care au o sarcină de lucru justificată;mențineți funcționale închiderile, iluminatul și delimitarea fizică a zonei de depozitare;pentru probleme repetate sau marfă de valoare ridicată, cereți o evaluare de la un specialist autorizat în securitate fizică, cu respectarea cerințelor legale curente. Când este cazul să fie anunțată poliția Dacă observați o tentativă de luare a sacilor, o pătrundere neautorizată în desfășurare, un pericol pentru persoane sau constatați că sunteți victima unei infracțiuni, sesizați imediat poliția. Nu urmăriți persoane, nu blocați vehicule și nu folosiți forța. Păstrați distanța, rețineți numai detalii observate în siguranță și puneți la dispoziția poliției evidențele de stoc și documentele de transport relevante. Pentru unitățile cărora li se aplică regimul de pază a bunurilor, măsurile de securitate trebuie stabilite în raport cu riscul la securitate fizică. Un punct temporar de sortare poate avea vulnerabilități diferite de un depozit permanent: marfă expusă, flux rapid de vehicule, personal sezonier și intervale fără activitate. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist autorizat în securitate fizică sau poliția. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Tânără antreprenoare verifică activitatea unei mici întreprinderi agricole rurale

GAL / AFIR – apel de investiții pentru întreprinderile tinerilor și femeilor

Apelul DEFT se încheie la 14 septembrie 2026 Sesiunea de investiții se adresează întreprinderilor existente deținute de tineri și/sau femei, în aria geografică locală indicată pentru apel. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Calendarul sesiunii Apelul a fost deschis la 17 iulie 2026. Data-limită este 14 septembrie 2026, iar aceasta nu este prezentată ca estimativă. Pentru solicitanții interesați, intervalul rămas până la încheierea sesiunii este reperul esențial pentru pregătirea proiectului în cadrul acestui apel. Acțiune imediată: termenul indicat pentru apelul DEFT este 14 septembrie 2026. Cui i se adresează finanțarea Apelul este asociat instituțiilor GAL / AFIR și este încadrat la finanțări pentru investiții. Publicul vizat este format din tineri și/sau femei, iar categoria de solicitanți menționată este cea a întreprinderilor existente deținute de tineri și/sau femei. Aria geografică este indicată drept locală. Formularea apelului pune accentul pe întreprinderi deja existente. Datele disponibile nu precizează tipurile concrete de investiții care pot fi incluse, astfel că denumirea generală de „investiții” nu trebuie extinsă la activități sau cheltuieli neindicate în apel. Buget, sprijin și prag de selecție Element indicat în apelValoareBuget total139.233Sprijin maxim33.078Intensitatea sprijinului65%Prag minim de selecție30,00 puncte Bugetul total indicat pentru apel este distinct de sprijinul maxim indicat și de intensitatea sprijinului. Intensitatea de 65% exprimă ponderea nerambursabilă menționată în apel, fără a echivala cu bugetul total sau cu valoarea maximă de sprijin. Pragul minim de selecție este de 30,00 puncte, adică punctajul minim indicat pentru proiecte în această sesiune. Repere pentru pregătirea proiectului Programul are codul DEFT, iar sesiunea este intitulată „Lansare apel de selecție Sprijin pentru întreprinderi existente tineri și/sau femei Sesiune 2026”. Statutul apelului este deschis. Evenimentul aferent este marcat ca modificare a termenului, cu efect de la 13 august 2026, iar termenul asociat evenimentului este 14 septembrie 2026. Înainte de transmiterea unei cereri, solicitanții trebuie să raporteze proiectul la categoria de întreprindere vizată, la aria locală a apelului și la pragul minim de selecție indicat. Aceste repere descriu apelul, fără a reprezenta o confirmare a eligibilității unei întreprinderi sau a finanțării unui proiect. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Prim-plan realist într-o hală de cultură cu ciuperci champignon, câteva exemplare discret deformate și câteva pălării cu pete brun-cenușii, pe un pat comercial de cultură.

Ciuperci deformate și pete cenușiu-brune în hală: semnele bolii dry bubble

Ciupercile champignon deformate și petele cenușiu-brune de pe pălării pot semnala dry bubble, o boală fungică ale cărei spori lipicioși sunt ușor mutați de apă, oameni, echipamente și muște. Reacția utilă nu este graba spre un tratament, ci oprirea transferului dintre paturi și confirmarea cauzei. Într-o hală de champignon, ciupercile deformate, cu picior umflat, crăpat sau curbat, ori pălăriile cu pete brun-cenușii trebuie tratate ca semnale de alarmă. Ele pot fi compatibile cu dry bubble, cunoscută și ca boala bulelor uscate, dar aspectul vizual nu stabilește singur diagnosticul. Momentul infectării influențează mult forma simptomelor: atacul timpuriu poate produce corpuri fructifere foarte deformate, iar atacul mai târziu poate apărea mai ales ca pete pe pălărie. În cultura de ciuperci champignon, problema poate apărea în orice perioadă a anului, deoarece producția se desfășoară în spațiu controlat. Riscul crește practic atunci când există focare neselectate, udări care lovesc corpurile afectate, multă manipulare între paturi sau activitate de muște în hală. Ce se poate observa direct în cultură În fazele foarte timpurii, unele ciuperci pot rămâne ca o masă compactă, cu pălăria și piciorul slab diferențiate sau aproape nediferențiate.Pe ciupercile care au avansat în creștere pot apărea picior îngroșat, curbat, despicat, fâșii de țesut ridicate și pălărie înclinată într-o parte.Pe pălării pot fi vizibile puncte sau pete brune până la brun-cenușii. Aspectul și gravitatea depind de momentul contaminării și de presiunea de inocul.O depunere cenușiu-albicioasă pe formațiunile foarte deformate poate indica prezența maselor de spori, care aderă ușor la suprafețe. Nu toate petele sau deformările din hală sunt dry bubble. Leziunile de manipulare, excesul de apă, alte boli fungice, probleme bacteriene ori tulburări de cultură pot semăna parțial cu aceste simptome. De aceea, observația trebuie urmată de verificare, nu de o concluzie pusă doar după aspect. De ce se poate extinde repede între paturi Lecanicillium fungicola formează spori lipicioși. Când apa ajunge pe ciupercile afectate, stropii pot transporta sporii pe pat, pe pardoseală și către alte suprafețe. Furtunurile și echipamentele de udare, coșurile de recoltare, scările, uneltele, mâinile și îmbrăcămintea lucrătorilor pot deveni mijloace de transfer. Muștele asociate ciupercăriilor pot contribui, de asemenea, la răspândire. Praful și resturile infectate merită aceeași atenție. Măturatul uscat sau deplasarea echipamentelor dintr-o zonă cu focar către una curată pot ridica și muta contaminarea. Într-o cultură unde apar simptome după udare sau după operațiuni de recoltare, traseul apei și al oamenilor trebuie verificat înainte de a presupune că focarul este izolat. Măsuri imediate, fără a răspândi problema Marcați patul, raftul sau sectorul în care au apărut simptomele și limitați accesul neesențial până la evaluare.Evitați atingerea și manipularea inutilă a ciupercilor suspecte. Nu mutați coșuri, lăzi, furtunuri sau unelte din zona suspectă spre alte paturi înainte de curățarea lor conform procedurii fermei.Nu direcționați udarea sau stropirea către corpurile fructifere suspecte. Verificați dacă apa se împrăștie între paturi, pe alei sau pe echipamente.Organizați lucrul de la zonele fără simptome spre zona suspectă și păstrați separat echipamentele utilizate acolo, când fluxul tehnologic permite.Controlați prezența muștelor și punctele prin care acestea pot circula între încăperi. Măsurile de control se aleg în cadrul programului fermei și cu respectarea etichetei și a autorizării curente.Notați data, camera, patul, valul de producție, udarea precedentă, echipa care a lucrat și evoluția focarului. Aceste date ajută la stabilirea unei posibile căi de răspândire. Verificarea care separă suspiciunea de diagnostic Specialistul va urmări distribuția simptomelor în raport cu udarea, recoltarea, circulația personalului și activitatea muștelor. Va compara deformările cu alte cauze posibile și, dacă este necesar, va recomanda prelevarea și confirmarea de laborator. Este important ca proba să fie luată și ambalată după indicațiile specialistului, pentru a nu contamina alte zone ale fermei. Contactați cât mai repede un agronom sau specialist în protecția plantelor dacă apar corpuri fructifere deformate în mai multe puncte, petele se înmulțesc după udare, sunt afectate mai multe valuri de producție ori observați simultan muște și focare noi. Dacă se ia în calcul o intervenție fitosanitară, aceasta trebuie decisă numai pentru o utilizare autorizată curent la ciuperci, în conformitate cu eticheta produsului și recomandarea specialistului. Prevenția începe între cicluri și se păstrează zilnic Boala bulelor uscate nu se gestionează eficient printr-o singură intervenție. Baza rămâne igiena: îndepărtarea controlată a surselor suspecte, curățarea echipamentelor, gestionarea resturilor de cultură, reducerea prafului, separarea fluxurilor de lucru și monitorizarea muștelor. În cazul roșiilor se urmăresc adesea frunzele și fructele, însă la champignon atenția trebuie dusă zilnic pe paturi, pe corpurile fructifere și pe toate suprafețele care intră în contact cu apa sau cu recolta. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Două persoane plantează puieți pe o pantă forestieră, cu turbine eoliene pe dealurile din fundal.
Mediu

Turbinele eoliene pot plăti refacerea pădurilor – Reîmpădurirea ajunge la 7.000 de euro pe hectar

Veniturile din turbine eoliene pot finanța refacerea pădurilor afectate, iar în Germania proprietarii unor suprafețe degradate de secetă, schimbări climatice sau atacuri de insecte folosesc deja această logică economică. Martin Vollnhals, director de dezvoltare în cadrul Statkraft Germania, explică pentru agrarheute că amplasarea turbinelor pe terenuri forestiere afectate poate genera venituri pe termen lung care să acopere o parte din costurile reîmpăduririi. Modelul nu presupune instalarea turbinelor în orice pădure. Compania indică drept prioritare suprafețele deja degradate sau afectate de atacuri de insecte, în timp ce pădurile valoroase de foioase, cele mixte și zonele cu importanță ecologică ridicată ar trebui evitate. Pentru proprietarii forestieri, miza este financiară: refacerea unor suprafețe mari poate necesita milioane de euro, iar veniturile constante din arendarea terenului pentru producția de energie pot deveni una dintre sursele de finanțare. Refacerea a 400 de hectare poate costa până la 2,8 milioane de euro Statkraft prezintă cazul unui proprietar german care deține aproximativ 800 de hectare de pădure, dintre care 400 de hectare au fost deja pierdute în urma efectelor schimbărilor climatice. Costurile de reîmpădurire sunt estimate în Germania la aproximativ 5.000–7.000 de euro pe hectar. Pentru cele 400 de hectare afectate, rezultă o nevoie financiară de: aproximativ 2 milioane de euro, la 5.000 euro/ha;aproximativ 2,8 milioane de euro, la 7.000 euro/ha. În astfel de situații, veniturile obținute din contractele pentru turbine pot susține refacerea terenului cu specii mai bine adaptate la temperaturi ridicate, secetă și alte riscuri climatice. Compania susține că o parte dintre proprietarii forestieri folosesc deja aceste venituri pentru transformarea monoculturilor vulnerabile în păduri mixte, mai rezistente. Turbinele din pădure sunt mai scumpe decât cele de pe teren deschis Investiția este însă mai dificilă decât într-un amplasament agricol sau pe un teren fără vegetație forestieră. Potrivit lui Vollnhals, un proiect eolian realizat într-o pădure poate avea costuri cu aproximativ 10–25% mai mari decât un proiect comparabil instalat pe teren deschis. Diferența apare în principal din cauza: reliefului mai dificil;lucrărilor suplimentare de terasare;necesității construirii căilor de acces;cerințelor mai stricte pentru protejarea speciilor și habitatelor;lucrărilor forestiere suplimentare;măsurilor compensatorii. Din acest motiv, nu orice teren forestier afectat devine automat potrivit pentru o turbină. Viteza vântului și costul racordării la rețea pot decide dacă proiectul este sau nu rentabil. Statkraft afirmă că racordarea la rețeaua electrică a devenit una dintre cele mai mari dificultăți pentru noile proiecte eoliene din Germania. Unele investiții pot primi acces la rețea abia după mai mulți ani. Contractele pot aduce venituri timp de două-trei decenii Pentru proprietarul terenului, unul dintre avantajele importante este durata contractului. În Germania, contractele pentru terenurile utilizate de proiectele eoliene sunt încheiate de regulă pentru 20–25 de ani, cu posibilități de prelungire. Plățile pot fi ajustate în timp prin trepte de chirie stabilite contractual sau prin indexarea la inflație. Nu toate suprafețele sunt plătite la fel. Proprietarul terenului pe care este amplasată efectiv fundația turbinei primește o remunerație diferită de cel al unui teren utilizat numai pentru acces. Pot fi plătite separat și suprafețele necesare pentru măsuri compensatorii, acces, intervenții forestiere sau alte restricții generate de proiect. Concurența între dezvoltatori poate crește valoarea contractelor. Vollnhals spune că, la unele licitații organizate de administrațiile forestiere germane, pentru aceeași suprafață pot exista 20–30 de companii interesate. România are o altă piață, dar aceeași problemă a costului regenerării Modelul german nu poate fi transferat direct în România, deoarece legislația forestieră, regimul terenurilor, autorizarea și piața energiei sunt diferite. Problema finanțării regenerării forestiere există însă și aici. Pentru programul din 2026, Romsilva are nevoie de aproximativ 25 de milioane de puieți forestieri pentru lucrările de regenerare. Programul vizează circa 9.500 de hectare, dintre care 5.920 de hectare prin regenerare naturală și 3.580 de hectare prin regenerare artificială. Necesitatea unei capacități mai mari de producție a materialului săditor a determinat deja investiții importante. AGRONET.ro a prezentat modernizarea Pepinierei Silvice Simileasca, unde investiția de 9,63 milioane de lei include o linie pentru puieți forestieri containerizați, 12 spații protejate, utilaje, irigații și producție fotovoltaică. Diferența este că, în cazul prezentat din Germania, finanțarea pentru refacerea pădurii poate proveni direct din veniturile generate de terenul forestier. În România, regenerabilele sunt orientate deocamdată spre terenurile degradate O direcție apropiată, dar nu identică, apare și în România. Statul a identificat 32.074,79 hectare de terenuri degradate sau slab productive care ar urma să poată fi concesionate pentru proiecte fotovoltaice și eoliene. Registrul analizat de AGRONET.ro privește terenuri ale statului și nu reprezintă un program pentru instalarea turbinelor în păduri. Principiul economic este însă asemănător: suprafețe cu valoare productivă redusă pot genera venituri prin producția de energie. Pentru păduri, discuția este mai sensibilă. Valoarea ecologică a amplasamentului, fragmentarea habitatelor, drumurile necesare, protecția speciilor și suprafața scoasă temporar sau permanent din circuitul forestier trebuie evaluate înaintea avantajului financiar. Exemplul german arată însă o situație în care energia și silvicultura nu sunt tratate obligatoriu ca activități concurente. Pe suprafețele deja grav degradate, veniturile obținute timp de două-trei decenii dintr-un proiect eolian pot deveni capitalul necesar pentru plantarea următoarei generații de pădure.

Mâini cu mănuși taie și țin un ciorchine de struguri albi lângă o ladă de recoltare.

Culesul strugurilor în Dealul Mare – 150 de lei pe zi pentru zilieri, dar prețurile au scăzut

Culesul strugurilor a început cu producții bune, dar cu tot mai puțini oameni disponibili, iar în podgoria Dealul Mare zilierii primesc aproximativ 150 de lei pentru șapte ore de muncă, plus apă și mâncare, potrivit unui reportaj realizat de Click! în zona Urlați. În același timp, viticultorii spun că strugurii se vând mai ieftin decât în 2025, deși recolta este mai bună. Situația din Dealul Mare pune împreună două probleme importante ale campaniei din acest an: găsirea forței de muncă pentru recoltare și valorificarea unei producții bune într-o piață în care prețurile la struguri au coborât. 150 de lei pentru șapte ore de cules În exploatația viticultorului Eugen Moșneanu, din zona Urlați, echipa de culegători lucrează aproximativ șapte ore pe zi pentru 150 de lei, la care se adaugă apa și mâncarea. Potrivit unuia dintre muncitorii intervievați, o echipă poate încărca aproximativ două tone de struguri în trei ore. În această perioadă sunt recoltați în special strugurii albi, între care Sauvignon Blanc, în timp ce unele soiuri roșii mai au nevoie de timp pentru maturare. Nivelul de plată este apropiat de cel întâlnit și în alte podgorii. AGRONET.ro relata în august că stațiunile Istrița și Pietroasele căutau aproximativ 100 de zilieri, cu o remunerație anunțată de 150–170 de lei pe zi, în funcție de ritmul de lucru. Problema nu mai este doar nivelul remunerației. Viticultorii din Dealul Mare spun că găsirea unor echipe stabile pentru perioada scurtă în care strugurii trebuie recoltați a devenit tot mai dificilă. Producție mai bună, dar struguri mai ieftini În Dealul Mare, recolta din 2026 este descrisă ca fiind mai bună decât cea de anul trecut. Tudor Hrubaru, oenolog la Crama 1000 de Chipuri, indică însă o scădere a prețurilor de achiziție. În 2025, strugurii din zonă se vindeau între aproximativ 3,5 și 5 lei/kg. În actuala campanie, intervalul indicat este de 2,70–4 lei/kg. Indicator20252026Preț struguri în Dealul Mare3,5–5 lei/kg2,70–4 lei/kgPlata zilierilor la cules—circa 150 lei/ziProgram indicat—circa 7 ore/zi La limita inferioară a intervalului, scăderea este de aproximativ 23%, de la 3,50 la 2,70 lei/kg. La limita superioară, diferența este de 20%, de la 5 la 4 lei/kg. Pentru viticultor, combinația dintre prețul mai mic al strugurilor și necesarul mare de muncă manuală poate reduce avantajul unei producții ridicate. Recolta națională ar putea fi mai mare decât în 2025 Semnalele bune din Dealul Mare se înscriu într-un tablou național neuniform. AGRONET.ro a analizat perspectivele recoltei de struguri din 2026, care ar putea depăși cu până la 10% nivelul din 2025. Cotnari, Huși, Târnave și o parte dintre podgoriile sudice au intrat în campania de recoltare cu perspective favorabile. În zona Corcova–Drăgășani–Dealu Mare, precipitațiile au susținut vegetația, iar problemele cu făinarea au fost în general controlate acolo unde tratamentele au fost efectuate la timp. Situația este diferită în alte regiuni. Vrancea a avut suprafețe afectate de grindină, iar în Dobrogea, Banat și Crișana deficitul de apă și temperaturile ridicate au redus potențialul unor plantații. România are aproximativ 187.000 de hectare de vie Forța de muncă sezonieră devine o problemă cu atât mai importantă cu cât România rămâne una dintre cele mai mari țări viticole ale Uniunii Europene. Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului, analizate de AGRONET.ro, indică pentru 2025 aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață din UE. Producția de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri. Suprafața mare înseamnă că recoltarea rămâne o operațiune de amploare, iar plantațiile unde mecanizarea nu este posibilă sau dorită depind în continuare de echipe numeroase de muncitori sezonieri. În exploatațiile mari, alternativa este mecanizarea. La Cotnari, de exemplu, recoltarea mecanizată este extinsă în campania din 2026, într-un sezon în care producătorul estimează aproximativ 24 de milioane de kilograme de struguri. Lipsa oamenilor poate limita avantajul unei recolte bune Pentru fermele mai mici și pentru parcelele unde strugurii sunt culeși manual, mecanizarea nu elimină însă problema imediată. Recoltarea trebuie făcută într-o fereastră relativ scurtă, în funcție de maturitatea fiecărui soi și de parametrii necesari vinificației. În Dealul Mare, producția bună din 2026 este astfel însoțită de două presiuni economice: prețul strugurilor este sub cel de anul trecut, iar oamenii pentru cules sunt tot mai greu de găsit. Un sezon cu multe kilograme de struguri nu garantează automat și venituri mai mari. Pentru viticultori, rezultatul final va depinde de prețul obținut pe kilogram, costul recoltării și capacitatea de a strânge producția la momentul optim.

Șase persoane discută la o masă de ședință, cu steagurile Indiei și României așezate în față.

România caută soluții agricole împreună cu India – APIA discută digitalizarea și utilizarea eficientă a apei

România și India caută noi direcții de cooperare în agricultura digitală, după o întâlnire desfășurată la 10 septembrie 2026 între conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ambasadorul Republicii India în România, Manoj Kumar Mohapatra. Discuțiile au vizat inteligența artificială, nanofertilizatorii, irigațiile moderne și gestionarea apei și a nutrienților, potrivit comunicatului oficial transmis de APIA și publicat în fluxul AGERPRES. Comunicatul oficial APIA Ambasadorul indian a fost primit de Melinda Klara Kerekes, director general al APIA, întâlnirea fiind dedicată identificării unor domenii în care cele două țări ar putea face schimb de experiență și de bune practici agricole. India a prezentat soluții pentru agricultură digitală și utilizarea resurselor Potrivit APIA, partea indiană a prezentat experiența acumulată în mai multe domenii tehnologice cu aplicare în agricultură: utilizarea inteligenței artificiale;dezvoltarea nanofertilizatorilor;sisteme moderne de irigații;gestionarea apei și a nutrienților;soluții digitale pentru creșterea productivității agricole. Temele sunt relevante inclusiv pentru fermele românești confruntate cu necesitatea reducerii consumului de apă și de inputuri și cu extinderea tehnologiilor digitale. Comunicatul nu anunță însă, în această etapă, lansarea unor programe de finanțare, proiecte-pilot sau investiții comune. Schimburi de experiență între specialiști români și indieni Manoj Kumar Mohapatra și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini organizarea unor schimburi de experiență și de bune practici între specialiștii din România și India. APIA arată că dialogul cu Ambasada Indiei va continua pentru identificarea unor direcții concrete de colaborare în agricultură, digitalizare și inovare tehnologică. Pentru sectorul agricol românesc, următorul pas important va fi transformarea acestor discuții în proiecte concrete. În comunicatul din 10 septembrie nu sunt precizate deocamdată un calendar, bugete, instituții partenere suplimentare sau condiții prin care fermierii ar putea accesa viitoare soluții rezultate din cooperarea româno-indiană.

Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Bărbat lângă o platformă cu gunoi de grajd, cai, panouri fotovoltaice și echipamente energetice într-o fermă.

O fermă combină gunoiul de cal, fotovoltaicele și bateriile – Costurile cu electricitatea au scăzut la jumătate

Un crescător german și-a redus cu 50% costurile cu electricitatea printr-un sistem energetic care combină gunoiul de grajd provenit de la cai cu panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură și încălzire pe așchii de lemn, relatează agrarheute. Ferma lui Heiner Sudowe, din landul german Saxonia Inferioară, folosește astfel un reziduu produs zilnic de animale ca parte a infrastructurii energetice a exploatației. Elementul neobișnuit al sistemului este platforma pentru gunoiul de cal, utilizată ca schimbător de căldură. Sursa precizează că gunoiul proaspăt permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, însă materialul disponibil nu oferă parametrii tehnici ai instalației, puterea termică sau investiția necesară. Gunoiul de cal intră într-un sistem cu mai multe surse de energie Ferma nu se bazează pe o singură tehnologie. Sudowe a legat mai multe surse și echipamente într-un sistem comun de gestionare a energiei: gunoiul de cal este utilizat ca sursă de căldură;energia electrică este produsă și cu panouri fotovoltaice;bateriile permit stocarea unei părți din electricitatea produsă;pompele de căldură participă la asigurarea necesarului termic;o instalație pe așchii de lemn completează sistemul de încălzire. Economia de 50% la costurile cu electricitatea este asociată de publicația germană acestui ansamblu energetic. Informațiile furnizate nu permit însă separarea economiei realizate strict prin valorificarea gunoiului de cal de cea obținută prin fotovoltaice, baterii și celelalte echipamente. Pentru fermier, valoarea modelului stă tocmai în această integrare. Un material care trebuie oricum evacuat și gestionat în exploatație devine simultan o resursă energetică, iar producția solară și stocarea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea. Fermele trec de la simpla producție de curent la management energetic Modelul german ilustrează o schimbare mai amplă: o fermă care își instalează panouri fotovoltaice nu devine automat independentă energetic. Contează la fel de mult când este produsă energia, când este consumată și cât poate fi stocat. Datele ANRE analizate anterior de AGRONET.ro arătau că, la 30 iunie 2026, România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu 1.951,69 MW instalați. Numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare, adică aproximativ 11%. Datele includ toate persoanele juridice și nu permit separarea fermelor, dar diferența arată cât de mult a avansat producția fotovoltaică față de stocare. Într-o exploatație agricolă, această diferență este importantă. Ventilația, pompele, instalațiile de muls, răcirea, irigațiile sau alte echipamente pot avea nevoie de energie în momente în care panourile produc puțin sau deloc. AGRONET.ro a analizat și această transformare a fermei: exploatația devine simultan producător, consumator și gestionar al propriei energii, iar panourile, bateriile, sursele termice și consumatorii trebuie dimensionați împreună. Există deja și exemple românești de reducere a costurilor prin energie proprie În România, familia Vlad din Piscu, județul Galați, folosește panouri fotovoltaice pentru alimentarea infrastructurii de irigații a unei ferme de aproximativ 2.100 de hectare. Exemplul prezentat de AGRONET.ro arată că energia solară a permis reducerea consumului de motorină folosit anterior de generatoarele care alimentau sistemele de pompare. Cele două exploatații folosesc resurse diferite, dar logica economică este apropiată: consumul energetic al fermei este privit ca un sistem care poate combina producția proprie, stocarea și resursele disponibile local. În cazul fermei germane, particularitatea este introducerea gunoiului de cal în acest circuit. Pentru exploatațiile zootehnice, unde dejecțiile trebuie oricum colectate și gestionate, recuperarea unei părți din energia termică poate adăuga o utilizare suplimentară unei resurse deja existente în fermă. Modelul lui Heiner Sudowe nu poate fi transpus automat într-o altă exploatație fără date despre investiție, consum, efective, cantitatea de gunoi disponibilă și necesarul termic. Cazul arată însă direcția în care se dezvoltă managementul energetic în ferme: nu o singură instalație care rezolvă factura, ci mai multe surse locale conectate astfel încât energia cumpărată să fie redusă.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.250,3 RON/tonă+0,09%Ultima observație: 2 sept., 07:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.