Bărbat în costum gri, așezat la o masă de ședință, lângă microfon și sticle cu apă.

România pregătește reluarea exporturilor de oi și capre – planul ANSVSA discutat la Bruxelles vizează ridicarea restricțiilor impuse după focarele de pestă și variolă

România a dus la Bruxelles planul pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine, iar documentul urmează să fie susținut oficial în fața Comisiei Europene înaintea unui răspuns asupra măsurilor propuse. La discuțiile din 4 septembrie 2026 au participat viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, și Francisco Reviriego Gordejo, șeful Unității „Sănătatea animală” din DG SANTE, relatează Economica.net. Pentru crescători, noutatea este trecerea de la discuțiile interne despre controlul bolilor la analizarea directă, împreună cu specialiștii Comisiei Europene, a unui plan pe termen scurt și mediu. Deocamdată nu a fost comunicată o dată la care exporturile ar putea fi reluate.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol în câmp într-o după-amiază caldă de început de septembrie

Meteo agricol România 8 septembrie 2026, ora 12: caniculă în Crișana, atenție la lucrările sensibile după prânz

La ora 12:00, 8 septembrie 2026, după-amiaza aduce ferestre bune pentru lucrările de toamnă în cea mai mare parte a țării, fără precipitații estimate în intervalul de lucru. În Crișana, canicula este fenomenul dominant și impune limitarea activităților sensibile după prânz; atenția rămâne necesară și în Banat, Maramureș, Transilvania și zona montană, unde este semnalată avertizare galbenă pentru caniculă și disconfort termic. Orientare rapidă pentru fermier Recoltarea de toamnă, transportul și accesul pe parcele pot continua cu verificarea locală a utilajelor, culturii și a solului.Tratamentele se fac numai în intervale potrivite pentru temperatură și vânt; în vest, evitați expunerea lucrărilor sensibile la orele calde.Nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, iar probabilitățile maxime rămân între 6% și 12%.Irigarea nu este indicată ca presantă; decideți după verificarea umidității din sol și a necesarului culturii. Banat: căldură persistentă, lucru mai potrivit spre seară În Banat, cerul rămâne înnorat, dar fără semnal de ploaie pentru după-amiaza de lucru. Avertizarea galbenă de caniculă și disconfort termic susține mutarea lucrărilor mai solicitante spre seară. Transportul și activitățile în câmp pot continua cu prudență, iar pentru tratamente contează alegerea unei ferestre mai puțin calde și cu vânt slab. IndicatorSituația agricolă în BanatTemperatură26–28,5°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 17:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 9%.Vânt și umiditate5 km/h, rafale 9 km/h; umiditate 22,5%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă: caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil spre seară pentru transport, câmp și tratamente cu prudență. Crișana: caniculă și atenție după prânz Crișana este zona de urmărit în acest buletin: temperatura urcă, iar avertizarea galbenă pentru caniculă cere organizarea atentă a echipelor și a activităților sensibile. Vântul are rafale de până la 21 km/h, astfel că tratamentele rămân potrivite doar în intervale scurte, spre seară. Recoltarea și transportul au o perspectivă mai bună după diminuarea stresului termic. IndicatorSituația agricolă în CrișanaTemperatură26,5–30,5°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 16:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 6%.Vânt și umiditate6,5 km/h, rafale 21 km/h; umiditate 18%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă: caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieAtenție la lucrările sensibile după prânz; transportul este recomandat, iar tratamentele doar spre seară, cu verificarea vântului. Maramureș: însorit, cu prudență la disconfort termic În Maramureș, vremea însorită și șansele mici de ploaie permit continuarea lucrărilor agricole. Temperatura este mai moderată decât în Crișana, însă avertizarea galbenă impune atenție la expunerea în câmp după prânz. Pentru recoltare de toamnă și transport, perspectiva rămâne favorabilă spre seară; irigarea se stabilește numai după controlul solului. IndicatorSituația agricolă în MaramureșTemperatură21,5–25°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 14:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 6%.Vânt și umiditate9,5 km/h, rafale 11 km/h; umiditate 29,5%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă: caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil pentru câmp și transport, cu limitarea lucrărilor sensibile la căldură. Transilvania: acces bun pe parcele și vânt moderat Transilvania are o după-amiază predominant înnorată, cu probabilitate redusă de ploaie și condiții bune pentru acces pe parcele. Lucrările de pregătire a terenului, recoltarea locală și transportul pot fi planificate eficient. Avertizarea galbenă de caniculă recomandă totuși prudență pentru echipele din câmp și alegerea intervalelor mai confortabile spre seară. IndicatorSituația agricolă în TransilvaniaTemperatură22,2–26,2°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 8%.Vânt și umiditate6,3 km/h, rafale 14,5 km/h; umiditate 29,6%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă: caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil pentru lucrări în câmp și transport, tratamentele fiind mai potrivite spre seară. Moldova: fereastră stabilă pentru câmp și logistică În Moldova, vremea parțial noroasă nu aduce un risc relevant de ploaie în fereastra de lucru. Vântul moderat susține circulația utilajelor și transportul, iar activitățile în câmp pot continua după verificarea locală a culturilor și a accesului. Tratamentele pot fi luate în calcul numai când condițiile reale de vânt și umezeală permit. IndicatorSituația agricolă în MoldovaTemperatură23,4–26,5°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 8%.Vânt și umiditate11,6 km/h, rafale 14 km/h; umiditate 31,9%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil pentru recoltare, transport și pregătirea terenului. Dobrogea: soare și continuitate în lucrări Dobrogea are condiții însorite și o fereastră de lucru bună imediat după prânz. Ploaia nu este estimată, iar vântul slab nu indică restricții majore pentru recoltare, transport sau pregătirea terenului. Pentru vie, livezi și legumicultură, lucrările se decid local, ținând cont de starea culturii și de umezeala existentă. IndicatorSituația agricolă în DobrogeaTemperatură22,5–25,5°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 13:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 12%.Vânt și umiditate6 km/h, rafale 6,5 km/h; umiditate 40,5%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil pentru tratamente, transport și lucrări în câmp, după verificarea locală. Muntenia: cer înnorat, fără blocaj de ploaie În Muntenia, cerul înnorat nu este însoțit de precipitații estimate pentru fereastra de lucru. Condițiile susțin recoltarea de toamnă și transportul, iar pregătirea terenului poate continua unde solul permite intrarea utilajelor. Tratamentele necesită alegerea unui moment cu vânt potrivit, iar lucrările care pot continua peste noapte se stabilesc după verificarea locală. IndicatorSituația agricolă în MunteniaTemperatură23,9–26,3°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 9%.Vânt și umiditate10,1 km/h, rafale 13,9 km/h; umiditate 32,2%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; transportul este recomandat, iar lucrările în câmp sunt favorabile cu verificarea solului. Oltenia: interval favorabil, cu verificarea solului Oltenia păstrează vreme în general stabilă pentru lucrările de după-amiază și spre seară. Probabilitatea redusă de precipitații nu indică un blocaj pentru recoltare sau transport. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate doar unde umiditatea și portanța solului permit; pentru irigare este necesară o verificare directă. IndicatorSituația agricolă în OlteniaTemperatură23,8–26,4°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 10%.Vânt și umiditate7,4 km/h, rafale 12,8 km/h; umiditate 30%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil pentru tratamente, transport și lucrări în câmp, cu controlul local al solului. București-Ilfov: cald, cu condiții bune de organizare În București-Ilfov, după-amiaza este caldă și fără precipitații estimate. Transportul și lucrările în câmp se pot organiza în condiții favorabile, inclusiv pentru operațiuni care continuă peste noapte dacă situația locală o permite. În activitățile sensibile la temperatură, mențineți prudența după prânz și verificați vântul înaintea tratamentelor. IndicatorSituația agricolă în București-IlfovTemperatură26–29°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 9%.Vânt și umiditate8 km/h, rafale 10,5 km/h; umiditate 31%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil pentru câmp și transport, cu prudență pentru lucrările sensibile la căldură. Zona montană: condiții de lucru bune, sub semnal de caniculă În zona montană, cerul este înnorat, iar riscul de ploaie rămâne redus în intervalul analizat. Activitățile de transport, accesul la exploatații și lucrările în câmp pot continua, dar avertizarea galbenă de caniculă și disconfort termic cere atenție la organizarea echipelor. Pentru zootehnie, urmăriți confortul animalelor și accesul la apă în exploatațiile expuse. IndicatorSituația agricolă în zona montanăTemperatură22,5–25,4°C, calculate pentru fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00.Precipitații0 mm / 0 l/m² estimate; probabilitate maximă 8%.Vânt și umiditate6,4 km/h, rafale 12,2 km/h; umiditate 30,9%.EvapotranspirațieValoare indisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă: caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară; favorabil pentru transport și lucrări în câmp, cu prudență la disconfort termic. Lucrări agricole care merită prioritizate Recoltarea de porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă și transportul pot continua acolo unde aceste culturi sunt în fereastra locală și accesul este bun.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt posibile pe solele care permit lucrul, fără a intra pe sol umed.În livezi, vie și legumicultură, utilizați ferestrele uscate pentru verificări și lucrări permise de vânt și temperatură.Pentru zootehnie, semnalul relevant rămâne disconfortul termic în regiunile avertizate: asigurați accesul la apă și urmăriți condițiile din adăposturi. Avertizări și ce merită urmărit până la buletinul de seară Avertizarea galbenă pentru caniculă și disconfort termic este prezentă în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania și zona montană. Până la buletinul de seară, urmăriți evoluția temperaturii în parcelele expuse, rafalele locale înainte de tratamente și starea solului înainte de pregătirea terenului sau semănatul de toamnă. În zonele fără avertizări, prioritatea rămâne folosirea ferestrei uscate pentru logistică și lucrări de câmp.

Oi și capre pasc pe o pășune verde cu trifoi și iarbă, într-un cadru rural european, sub supravegherea discretă a fermierului.
Zootehnie

Oi și capre la pășune: ce indică semnele asociate cu meteorism spumos și ce trebuie verificat

Oile și caprele aflate pe pășune pot face distensie ruminală după consumul rapid de vegetație fragedă, în special pe tarlale cu mult trifoi sau lucernă. Flancul stâng umflat, neliniștea și respirația dificilă sunt observații care pot fi compatibile cu meteorismul spumos, dar nu reprezintă un diagnostic final. Dacă semnele evoluează repede sau respirația este afectată, medicul veterinar trebuie chemat de urgență. La oi și capre, o burtă umflată brusc după intrarea pe o pășune cu trifoi ori lucernă trebuie tratată ca o situație care cere reacție rapidă. Meteorismul spumos apare atunci când gazele rezultate din fermentația ruminală rămân prinse într-o spumă stabilă și nu mai pot fi eliminate normal. Presiunea poate îngreuna respirația și evoluția poate fi rapidă. Nu orice distensie abdominală confirmă meteorismul spumos. Observațiile fermierului sunt esențiale pentru medicul veterinar, însă diferențierea față de acumularea de gaz liber, un posibil obstacol pe esofag sau alte tulburări digestive și generale necesită evaluare profesională. Ce se poate observa în turmă flancul stâng este mai rotunjit, tensionat sau se mărește vizibil într-un timp scurt;animalul este neliniștit, se ridică și se culcă repetat, se uită spre abdomen ori refuză să pască;rumegarea se reduce sau lipsește, iar eructațiile normale pot să nu fie observate;respirația devine grăbită, dificilă sau cu gura deschisă;în forme grave pot apărea slăbiciune, mers nesigur, cădere sau agravare rapidă. Distensia accentuată asociată cu dificultate respiratorie, slăbiciune, cădere sau evoluție rapidă reprezintă urgență veterinară. Contactați imediat medicul veterinar și transmiteți clar ce animale sunt afectate, când au intrat pe parcelă și cum au evoluat semnele. Ce verifică fermierul înainte de sosirea medicului parcela pe care au pășunat animalele: proporția aparentă de trifoi, lucernă sau alte leguminoase și cât de fragedă este masa verde;condițiile din ziua respectivă: rouă abundentă, ploaie recentă, vegetație umedă ori creștere foarte luxuriantă;schimbările din ultimele zile: mutare bruscă de pe iarbă predominant graminee pe pășune cu multe leguminoase, schimbarea suplimentării sau accesul la alte furaje;dacă animalele au intrat flămânde pe parcela nouă și dacă au fost afectate mai multe exemplare;ora la care au fost văzute primele semne, identitatea animalelor și eventualele modificări ale consumului de apă, furaj, fecale și urinare. Nu introduceți tuburi, nu faceți puncții și nu administrați produse ori remedii improvizate. Aceste manevre pot răni animalul, pot întârzia ajutorul adecvat și nu înlocuiesc examinarea veterinară. Orice produs destinat prevenirii sau controlului trebuie folosit numai la recomandarea medicului veterinar, conform etichetei și autorizării curente. De ce crește riscul pe pășune Riscul este mai mare la trecerea bruscă pe vegetație tânără și suculentă, mai ales când pășunea are o pondere mare de trifoi sau lucernă. Perioadele cu iarbă foarte fragedă, umezeală după ploaie ori rouă puternică și intrarea animalelor flămânde pe o parcelă nouă pot favoriza consumul rapid și selectiv de leguminoase. În exploatațiile din România, atenția merită sporită din primăvară până în toamnă, în special în ferestrele de creștere rapidă a vegetației și la revenirea leguminoaselor în masă spre sfârșitul verii și începutul toamnei. Riscul se apreciază după starea reală a parcelei și istoricul lotului, nu doar după luna din calendar. Cum reduci riscul în loturile de oi și capre faceți trecerile între tipurile de pășune gradual, fără schimbări bruște de la iarbă simplă la parcele cu mult trifoi sau lucernă;nu lăsați animalele flămânde să intre direct pe vegetație foarte fragedă, umedă și bogată în leguminoase;cartografiați practic parcelele cu risc: notați unde leguminoasele domină covorul vegetal și unde au existat anterior animale cu abdomen distens;asigurați o structură echilibrată a pășunii, cu graminee în amestec, și discutați planul de pășunat cu specialistul în furajare ori cu medicul veterinar;supravegheați mai atent turma după mutarea pe o parcelă cu risc, mai ales în primele ore și după schimbări de vreme;păstrați accesul rapid la datele medicului veterinar și stabiliți din timp cine urmărește loturile atunci când se schimbă tarlaua. Diferențierea contează Meteorismul spumos este doar una dintre explicațiile posibile pentru abdomenul mărit la rumegătoare. Gazul liber poate apărea, de exemplu, când eliminarea gazelor este împiedicată, iar distensia poate însoți și alte probleme digestive. La berbeci și țapi, efortul repetat de urinare sau lipsa urinei trebuie de asemenea comunicată imediat medicului, deoarece poate orienta investigația către o altă urgență. Pentru medic sunt utile diferențele dintre un singur animal și mai multe animale afectate, viteza cu care au apărut semnele, parcela, furajele consumate și orice schimbare de comportament. Nu presupuneți că prezența trifoiului stabilește singură diagnosticul. Când trebuie sunat imediat medicul veterinar abdomenul se mărește vizibil și rapid, mai ales pe partea stângă;animalul respiră greu, stă cu gâtul întins, salivează excesiv, devine foarte agitat sau nu se mai poate deplasa normal;apar cădere, slăbiciune marcată, mucoase cu aspect anormal ori deces;sunt afectate mai multe oi sau capre după accesul la aceeași pășune;există suspiciunea că animalul a avut acces la cereale, furaje neobișnuite sau un posibil corp străin. Până la evaluare, evitați procedurile invazive și transportul inutil al animalului cu respirație grea. Păstrați zona calmă, limitați manipularea la strictul necesar pentru siguranță și pregătiți informațiile despre pășune, hrană și debutul semnelor pentru medicul veterinar. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Masă cu migdale, smochine și goji lângă o livadă, cu spațiu de depozitare în fundal.

România poate extinde culturile de migdal, smochin și goji – Piața există, dar lipsesc volumele

România are potențial pentru extinderea culturilor de nișă, dar piața cere volum și constanță, iar migdalul, smochinul și goji arată trei modele foarte diferite de valorificare. Producători consultați de Ziarul Financiar susțin că problema nu mai este doar dacă aceste plante pot fi cultivate în România, ci dacă fermele reușesc să formeze volume suficiente, să proceseze și să găsească piețe stabile. Subiectul este parțial dublat pe AGRONET.ro în cazul smochinelor. Livada lui Valentin Badea din Buzău și modelul de vânzare directă au fost prezentate în august, când AGRONET.ro a relatat despre producția de smochine din 2026. Unghiul mai larg privind migdalul, goji și necesitatea organizării producătorilor nu apare însă ca material dublat. Migdalul are avantajul unei perioade lungi de valorificare Florin Boguș, fondatorul Migdalii Cireșari din Teleorman, exploatează aproximativ 40 de hectare de migdal în sistem ecologic. El estimează investiția inițială la circa 2.500 euro/ha, pentru o densitate de aproximativ 300–400 de pomi/ha. La această valoare, înființarea a 40 de hectare ar însemna matematic aproximativ 100.000 de euro, fără a include toate costurile ulterioare până la intrarea livezii în producție economică. Migdalul are însă un avantaj comercial important față de multe fructe proaspete: produsul poate fi păstrat și comercializat timp de mai multe luni după recoltare. Fermierul nu este astfel obligat să vândă într-o fereastră de câteva zile. Boguș estimează că România are în prezent circa 100 de hectare de migdal. Cifra reprezintă evaluarea producătorului, nu o statistică agricolă oficială. El consideră că adevărata oportunitate ar apărea la câteva mii de hectare, când producătorii ar putea asigura volume și livrări constante pentru cumpărătorii externi. De la 100 la 1.000 de hectare se schimbă modelul comercial O cultură de nișă poate funcționa pentru un fermier prin vânzare directă, însă exportul cere altă scară. Cumpărătorii mari solicită, de regulă, cantități suficiente, calitate uniformă și continuitate. Un producător cu câteva hectare poate avea un produs bun, dar nu poate întotdeauna susține singur volumele cerute de comerțul internațional. Din acest motiv, Boguș indică asocierea în cooperative drept soluție pentru: centralizarea producției;achiziția și utilizarea comună a utilajelor;procesare;depozitare;standardizarea calității;negocierea contractelor;export. Același obstacol apare și în cazul altor culturi de nișă. AGRONET.ro a analizat recent potențialul anghinarei în România, unde experimentele au demonstrat că producțiile comerciale sunt posibile, însă canalul de vânzare poate deveni mai important decât producția maximă la hectar. Smochinul cere vânzare rapidă Modelul este aproape opus la smochine. Valentin Badea a început în 2020 cu aproximativ 400 de pomi la Buzău și a ajuns ulterior la 616. Materialul săditor a fost multiplicat local, pornind de la smochini existenți în zonă din anii 1970. Producătorul estimează că înființarea unui hectar cu material săditor cumpărat ar putea ajunge la aproximativ 20.000 de euro. Problema principală nu este însă doar investiția, ci perisabilitatea. Smochinele trebuie valorificate foarte repede, iar Badea a construit ferma în jurul vânzării directe: cumpărătorii vin în livadă și culeg fructele. Modelul a funcționat și în sezonul 2026. AGRONET.ro a relatat că livada a atras cumpărători inclusiv din Iași, Suceava, Botoșani, Mureș, Cluj și Alba. Diferența față de migdal este majoră: migdalele pot aștepta cumpărătorul, în timp ce smochinele cer o piață pregătită aproape simultan cu recoltarea. Goji mizează pe procesare și o piață internațională Pentru goji, oportunitatea prezentată de producători este diferită din nou. Adrian Nicolae, fondatorul Goji Bio Brașov, estimează piața mondială a fructului de goji la aproximativ 2 miliarde de dolari. Valoarea este prezentată de acesta ca reper de piață, fără o statistică externă indicată în materialul-sursă. Proiectul Goji Bio Brașov a contribuit, potrivit lui Nicolae, la înființarea mai multor plantații și la dezvoltarea a două soiuri românești. Experiența acumulată arată că planta poate fi cultivată în diferite regiuni ale țării, dacă există acces la apă și este respectată tehnologia de cultură. Pentru producător, miza comercială nu este limitată la fructul proaspăt. Goji poate fi procesat, iar liofilizarea permite obținerea unor produse cu valoare adăugată și durată mai mare de păstrare. Și aici reapare însă problema volumului. Nicolae consideră că existența unui centru de colectare, cu o piață stabilă pe termen lung, ar încuraja apariția rapidă a unor suprafețe noi. Trei culturi, trei probleme diferite Cele trei exemple arată că sintagma „cultură de nișă” acoperă modele economice foarte diferite. CulturăAvantaj comercialPrincipala limitare indicatăMigdalprodus puțin perisabil, posibilitate de depozitare și exportsuprafață și volume reduseSmochinvânzare directă și produs proaspăt cu valoare ridicatăperisabilitate foarte mareGojiprocesare și produse cu valoare adăugatălipsa colectării și a volumelor consolidate În toate cele trei cazuri, producătorii ajung la aceeași problemă din direcții diferite: cultivarea plantei nu este suficientă pentru construirea unui sector comercial. Migdalul are nevoie de suprafață și export, smochinul de clienți aflați aproape de fermă, iar goji de colectare și procesare. Pentru fermierii care analizează astfel de culturi, concluzia practică este că piața trebuie construită odată cu plantația. În culturile de nișă, câteva hectare pot funcționa prin vânzare directă, dar extinderea la zeci sau sute de hectare schimbă complet necesarul de depozitare, procesare, asociere și contractare.

Combină agricolă recoltează un lan de cereale, lângă parcele cu rapiță înflorită și porumb, la apus.

Cu săptămâni mai devreme la recoltat – Cum schimbă temperaturile ridicate calendarul grâului, rapiței și porumbului

Calendarul recoltării se mută tot mai devreme în Europa, iar în unele regiuni grâul de toamnă ajunge la maturitate cu aproximativ 20 de zile mai devreme decât la începutul anilor 2000. Rapița și porumbul urmează aceeași tendință, pe fondul temperaturilor mai ridicate și al acumulării mai rapide a necesarului termic al plantelor, potrivit datelor Comisiei Europene citate de Agrobiznes. Schimbarea nu înseamnă doar că fermierii pornesc combinele mai devreme. Ea comprimă calendarul lucrărilor, poate suprapune recoltarea mai multor culturi și mută fazele critice de dezvoltare spre perioade în care valurile de căldură și deficitul de apă pot reduce producția. Grâul poate ajunge la recoltare încă din iulie În unele regiuni europene, grâul care era recoltat în principal în intervalul 10–15 august ajunge acum la maturitate încă de la sfârșitul lunii iulie. Un exemplu similar apare la porumb. În Bavaria, recoltarea intensivă avea loc în urmă cu peste două decenii în jurul jumătății lunii septembrie. În prezent, calendarul s-a deplasat mai aproape de începutul lunii. Explicația principală este termică. Temperaturile mai mari permit plantelor să acumuleze într-un interval mai scurt suma de temperaturi necesară trecerii prin fazele de vegetație. În 2026, fenomenul a fost amplificat de mai multe valuri de căldură care au afectat Europa începând de la sfârșitul lunii mai. Aceeași deplasare a calendarului este vizibilă și în alte sectoare agricole. AGRONET.ro a analizat seria istorică a vendemiilor din Beaune, unde recoltatul strugurilor a început, după 1988, în medie cu 13 zile mai devreme decât în perioada anterioară. Recoltarea timpurie nu înseamnă automat producții mai mari O cultură care ajunge mai repede la maturitate nu este neapărat o cultură care produce mai mult. Dacă scurtarea ciclului este provocată de temperaturi excesive și lipsa apei, planta poate avea mai puțin timp pentru formarea și umplerea boabelor. Riscul este mai mare la culturile ale căror faze decisive coincid cu perioadele de arșiță și secetă. Porumbul este unul dintre cele mai evidente exemple din 2026. În Franța, la 31 august, numai 27% din suprafețele cu porumb boabe erau evaluate în stare bună sau foarte bună, potrivit datelor prezentate de sursă. Este cel mai slab nivel de la începutul acestei serii statistice, în 2011. Estimările oficiale indicau deja o scădere de 35% a producției franceze de porumb față de 2025. AGRONET.ro a analizat anterior reculul Franței, când Agreste estima recolta la aproximativ 9 milioane de tone, iar randamentul cobora la circa 7,03 t/ha. Într-un scenariu și mai sever, analiștii au luat în calcul o reducere a recoltei franceze cu aproximativ 50%, ceea ce ar duce producția spre cel mai redus nivel din 1976. România arată cât de diferit poate reacționa fiecare cultură Sezonul 2026 din România oferă un contrast util. Grâul, rapița și orzul au beneficiat de rezerve de apă mai bune acumulate în sezonul rece și în primăvară, înainte ca arșița verii să devină factorul dominant. Estimările analizate de AGRONET.ro indicau aproximativ 13,4 milioane de tone de grâu, 3,52 milioane de tone de rapiță și 3,4 milioane de tone de orz în 2026. Porumbul a rămas mult mai expus perioadelor de căldură și deficitului de apă din vară. Prognoza Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene coborâse randamentul pentru România la aproximativ 4,03 t/ha, mult sub nivelurile obținute de principalii producători vest-europeni chiar și într-un an dificil. Această diferență arată de ce devansarea maturității trebuie privită împreună cu momentul în care cultura traversează etapele decisive. Culturile de toamnă pot încheia o parte importantă a ciclului înaintea celor mai severe perioade de arșiță, în timp ce porumbul rămâne expus în plină vară. Fermierii vor trebui să își adapteze și logistica Mutarea recoltării cu una, două sau chiar trei săptămâni schimbă și organizarea exploatației. Dacă mai multe culturi ajung aproape simultan la maturitate, presiunea crește asupra: combinelor și echipelor de recoltare;remorcilor și transportului;capacității de recepție;uscării și condiționării;spațiilor de depozitare;contractelor cu prestatorii;momentului de valorificare a producției. Pentru fermele care lucrează suprafețe mari, diferența dintre un calendar bazat pe datele obișnuite și unul construit pe evoluția reală a culturii poate însemna pierderi de calitate sau de producție dacă recoltarea începe prea târziu. Tendința observată în Europa arată astfel o schimbare care depășește simpla dată din calendar. Temperaturile mai mari grăbesc maturitatea grâului, rapiței și porumbului, dar în același timp pot scurta perioada în care plantele formează recolta. Pentru fermieri, monitorizarea umidității, a maturității și a stării fiecărei parcele devine mai importantă decât raportarea strictă la datele tradiționale de recoltare.

Fermier văzut din spate lângă porumb uscat, floarea-soarelui ofilită și sol crăpat de secetă.

Fermierii cer explicații: de ce a scăzut ajutorul pentru secetă de la 523 la 100 lei/ha

Fermierii cer explicații pentru reducerea sprijinului de secetă la 100 lei/ha, după ce proiectul pregătit pentru porumbul și floarea-soarelui calamitate în 2025 prevedea un plafon de 523 lei/ha. Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că nici alocarea europeană, nici bugetul total înscris în proiect nu explică nivelul de aproximativ 100 lei/ha anunțat ulterior de ministrul interimar al Agriculturii, relatează Revista Ferma. Subiectul este parțial dublat pe AGRONET.ro. La 3 septembrie, AGRONET.ro a publicat informația că sprijinul se conturează la maximum aproximativ 100 lei/ha, după declarațiile lui Tánczos Barna. Elementul nou este reacția oficială a organizațiilor de fermieri și calculul prin care acestea contestă nivelul anunțat. Proiectul prevedea până la 523 lei/ha În forma introdusă anterior în circuitul de aprobare, proiectul MADR prevedea un sprijin maxim de aproximativ 100 euro/ha, respectiv 523 lei/ha la cursul utilizat în documentație. AGRONET.ro a prezentat în august această variantă, care avea un buget total de 233.042.280 lei. Structura prevăzută era: Sursa finanțăriiValoareFonduri europene77.680.760 leiContribuție națională prevăzută155.361.520 leiBuget total233.042.280 leiPlafon maxim propus523 lei/ha Schema vizează porumbul și floarea-soarelui afectate de seceta din vara anului 2025, cu pagube de cel puțin 30%. Plafonul maxim de 523 lei/ha era destinat suprafețelor calamitate în proporție de 90–100%, iar pentru grade mai mici de afectare suma urma să fie redusă proporțional. Schema nu este însă o plată deschisă și nici cuantumul de 523 lei/ha nu reprezintă în acest moment o sumă definitivă aprobată pentru fermieri. De unde apare contradicția cu cei 100 lei/ha La începutul lunii septembrie, ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că suma maximă aflată în calcul este de aproximativ 100 lei/ha, cu diminuare suplimentară în funcție de gradul de calamitate. Ministerul Agriculturii urmărește, în acest scenariu, un buget total de aproximativ 30 milioane de euro. Diferența este mare față de proiectul anterior: proiectul prevedea maximum 523 lei/ha;declarația ulterioară indică aproximativ 100 lei/ha;nivelul anunțat este de peste cinci ori mai mic decât plafonul din proiect. Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere acum autorităților să explice oficial cum a fost calculată noua valoare și dacă partea de cofinanțare națională prevăzută anterior mai este disponibilă. Numai banii europeni ar însemna circa 140 lei/ha în medie Organizațiile fermierilor pornesc de la suprafața de 553.961 hectare de porumb și floarea-soarelui calamitate, indicată în documentația schemei. România are o alocare europeană de aproximativ 14,8 milioane de euro, echivalentă în proiect cu 77.680.760 lei. Fondurile europene sunt confirmate prin mecanismul aprobat pentru seceta din 2025. Raportată simplu la cele 553.961 hectare, componenta europeană ar reprezenta în medie aproximativ 140 lei/ha. Calculul este unul orientativ, deoarece plata finală trebuie diferențiată în funcție de regulile schemei și gradul de afectare, dar arată motivul pentru care fermierii cer explicații privind plafonul de 100 lei/ha: valoarea anunțată este chiar sub media matematică rezultată numai din alocarea europeană. Cu bugetul prevăzut în proiect, media ar fi de aproximativ 421 lei/ha Diferența devine și mai mare dacă este folosit bugetul total înscris în proiectul anterior. Cei 233,04 milioane de lei împărțiți la 553.961 hectare înseamnă o medie de aproximativ 421 lei/ha. Această valoare nu trebuie confundată cu plata individuală, deoarece schema prevedea diferențiere în funcție de procentul de calamitate. Totuși, ea arată ordinul de mărime al finanțării prevăzute în proiect. ReperCalcul orientativNumai contribuția europeanăaproximativ 140 lei/haBugetul total din proiectaproximativ 421 lei/haPlafonul maxim din proiect523 lei/haNivelul anunțat ulterioraproximativ 100 lei/ha AAC cere să fie precizat dacă cei aproximativ 155,36 milioane de lei prevăzuți drept contribuție națională mai sunt disponibili și, dacă nu, ce modificare bugetară a intervenit. Fermierii cer calculul complet al schemei Organizațiile agricole solicită publicarea elementelor care ar permite verificarea modului în care s-a ajuns la noul nivel de sprijin. Printre informațiile cerute se află: suprafața eligibilă finală;numărul beneficiarilor;suprafețele împărțite pe grade de afectare;contribuția națională care va fi pusă efectiv lângă fondurile europene;formula de calcul a plății;destinația integrală a alocării;eventualele modificări față de proiectul care prevedea maximum 523 lei/ha. Pentru ferme, diferența are efect direct asupra lichidităților înaintea următorului ciclu agricol. La 100 hectare care s-ar încadra la plafonul maxim, 100 lei/ha înseamnă 10.000 lei. La nivelul de 523 lei/ha prevăzut anterior, aceeași suprafață ar însemna 52.300 lei. Pentru 500 hectare, diferența crește de la 50.000 lei la 261.500 lei. Costurile estimate depășesc 6.000 lei/ha Nota de fundamentare invocată de organizațiile de fermieri estimează cheltuieli de producție de 6.319,6 lei/ha pentru porumb și 6.802,3 lei/ha pentru floarea-soarelui. Raportat la aceste valori, 100 lei/ha ar reprezenta aproximativ 1,6% din costurile estimate la porumb și circa 1,5% la floarea-soarelui. Plata nu este concepută să acopere integral costurile de producție, însă diferența explică presiunea exercitată de organizațiile agricole pentru menținerea unui sprijin mai apropiat de plafonul prevăzut în proiect. România trebuie să transmită Comisiei Europene până la 31 octombrie 2026 detaliile mecanismului național, iar contribuția europeană trebuie plătită fermierilor cel târziu la 28 februarie 2027. Până la adoptarea formei finale, cele două repere trebuie separate: 523 lei/ha este plafonul prevăzut în proiectul anterior, iar aproximativ 100 lei/ha este nivelul indicat ulterior de ministrul interimar al Agriculturii. Tocmai diferența dintre cele două valori este acum contestată de organizațiile fermierilor.

Zid cu depuneri negre și vegetație, lângă butoaie din lemn stivuite în curtea unei clădiri de tip distilerie.
Mediu

Baudoinia se dezvoltă în jurul depozitelor de whisky – Emisiile de etanol, analizate pentru efectele asupra mediului

Vaporii de etanol din depozitele de whisky favorizează o ciupercă neagră, numită Baudoinia, care poate acoperi pereți, acoperișuri, copaci și alte suprafețe din apropierea instalațiilor de maturare. Fenomenul este investigat în Irlanda pentru a stabili cât de departe se răspândește ciuperca și ce efecte au emisiile de etanol asupra mediului, relatează Digi24, pe baza unei analize publicate de The Conversation. Interesul pentru fenomen crește odată cu extinderea industriei irlandeze de whisky. În 2025, exporturile de whisky irlandez au depășit 930 de milioane de euro, iar vânzările către Uniunea Europeană au crescut cu peste 21% în patru ani. O producție mai mare înseamnă însă și volume mai mari aflate la maturare, etapă în care o parte din alcool se evaporă prin lemnul butoaielor. Etanolul evaporat creează condiții pentru Baudoinia În timpul maturării whisky-ului, etanolul și alți compuși volatili ies treptat prin pereții poroși ai butoaielor și ajung în aer. Cantitatea pierdută în acest mod este cunoscută în industrie drept „partea îngerilor”. Un studiu comandat de guvernul scoțian a estimat că peste 90% din emisiile de compuși organici volatili nemetanici asociate producerii whisky-ului provin din etapa de maturare. Etanolul reprezintă partea dominantă a acestor emisii. În apropierea depozitelor, vaporii de alcool pot favoriza dezvoltarea ciupercii Baudoinia. Microorganismul poate exista în mod natural în cantități foarte mici, însă etanolul din aer îi oferă condiții favorabile de dezvoltare. Colonizarea poate produce depuneri întunecate pe: ziduri și acoperișuri;indicatoare și alte suprafețe expuse;trunchiuri și ramuri de copaci;construcții aflate în apropierea depozitelor de maturare. Fenomenul nu este nou. Asocierea dintre depozitele de băuturi spirtoase și apariția depunerilor negre este cunoscută de peste un secol și a fost observată inițial în jurul instalațiilor de maturare a coniacului din Franța, iar ulterior în Scoția, Canada și Statele Unite. Distanța față de depozit și umiditatea pot influența dezvoltarea Cercetările disponibile indică mai mulți factori care pot determina cât de intens se dezvoltă Baudoinia într-o anumită zonă. Printre aceștia se numără: distanța față de sursa emisiilor de etanol;direcția predominantă a vântului;umiditatea aerului;tipul suprafeței pe care se poate instala ciuperca;textura materialului expus. Un studiu recent coordonat de cercetători de la University College Cork indică faptul că etanolul ar putea avea două roluri: poate stimula germinarea și poate servi drept sursă de carbon pentru dezvoltarea ciupercii. Rămâne însă neclar până la ce distanță se poate extinde colonizarea în jurul unui depozit și ce concentrație de etanol este necesară pentru apariția unui strat vizibil. O investigație din 2022 nu a găsit ciuperca pe trei locuințe Problema a atras atenția autorităților irlandeze și în trecut. În 2022, după reclamații privind înnegrirea unor locuințe din apropierea distileriei Midleton, Agenția pentru Protecția Mediului din Irlanda a analizat probe din zonă. Baudoinia a fost identificată într-un depozit de whisky, însă nu a fost detectată în probele prelevate de la cele trei proprietăți rezidențiale verificate. Rezultatul nu stabilește cât de extins este fenomenul în alte zone, motiv pentru care cercetătorii urmăresc acum distribuția ciupercii și legătura dintre aceasta și nivelul emisiilor de etanol. Emisiile de etanol pot contribui și la formarea ozonului troposferic Miza de mediu depășește apariția stratului negru. Compușii organici volatili nemetanici participă la reacții chimice atmosferice care pot contribui la formarea ozonului troposferic. Spre deosebire de ozonul din straturile superioare ale atmosferei, ozonul format aproape de suprafața solului este un poluant. Concentrațiile ridicate pot afecta vegetația și culturile agricole, pe lângă efectele asupra calității aerului. Pentru Irlanda, problema are și o dimensiune de reglementare. Țara trebuie să respecte angajamentele europene privind reducerea emisiilor de compuși organici volatili nemetanici. Una dintre dificultăți este măsurarea precisă a etanolului eliberat de fiecare unitate. Inventarele naționale folosesc în principal volumele de producție și factori de emisie, dar aceste estimări nu arată întotdeauna ce concentrații apar în jurul unui depozit individual. Nivelul local poate varia în funcție de numărul de butoaie, vechimea lor, condițiile meteorologice și modul în care vaporii sunt dispersați. Cercetătorii verifică acum efectele asupra mediului și sănătății Datele existente nu demonstrează până acum că expunerea la Baudoinia produce efecte negative asupra sănătății oamenilor. Analiza literaturii realizată pentru guvernul scoțian nu a identificat dovezi privind efecte provocate de expunerea pe termen scurt sau lung, dar a constatat că informațiile disponibile sunt insuficiente pentru o evaluare completă. Un nou proiect desfășurat de cercetători din Irlanda împreună cu specialiști de la Universitatea din Toronto urmărește tocmai aceste necunoscute. Proiectul finanțat de Agenția irlandeză pentru Protecția Mediului va analiza: cantitățile de etanol emise de instalațiile de maturare;distribuția etanolului în mediul din jur;dezvoltarea și biologia Baudoinia;legătura dintre condițiile meteorologice și răspândirea emisiilor;modul în care sunt reglementate emisiile provenite din maturarea whisky-ului. Pentru industria băuturilor spirtoase, rezultatele pot deveni importante pe măsură ce capacitățile de producție și depozitare cresc. Problema principală nu este doar pelicula neagră vizibilă pe suprafețe, ci stabilirea cantității de etanol care ajunge în atmosferă și a efectelor pe care aceste emisii le pot avea asupra vegetației, calității aerului și comunităților din jurul depozitelor.

Operator în jachetă ADS pilotează o dronă deasupra unei pajiști montane, cu masive muntoase în fundal.

ADS verifică cu drone 1.200 de hectare de pășune din Dâmbovița declarate la APIA

ADS verifică cu drone 1.200 de hectare de pășune din Dâmbovița, terenurile statului fiind contractate de fermieri și declarate la APIA pentru plățile din Campania 2026. Inspecția aeriană s-a desfășurat în zona Moroeni, la altitudini de peste 2.000 de metri, potrivit informațiilor Agenției Domeniilor Statului prezentate de AgroInfo. Subiectul este foarte apropiat de un material publicat deja de AGRONET.ro la 26 august, despre verificarea cu drone a 3.700 de hectare administrate de ADS în județul Sibiu. Nu este însă o dublare completă: noua informație privește o altă operațiune, desfășurată în Dâmbovița, pe pășuni montane greu accesibile și la altitudini de până la 2.216 metri. Patru zboruri pentru verificarea celor 1.200 de hectare Misiunea ADS s-a desfășurat pe raza UAT Moroeni și a vizat aproximativ 1.200 de hectare aflate în proprietatea statului român și în administrarea agenției. Suprafețele sunt contractate de fermieri și au fost declarate la APIA pentru solicitarea plăților și subvențiilor aferente anului 2026. Relieful și condițiile meteorologice au complicat operațiunea. Din cauza vântului puternic de la altitudine, suprafața a fost verificată în patru runde de zbor. Punctele de decolare s-au aflat între aproximativ 1.610 și 2.216 metri altitudine, iar cel mai înalt punct de operare a fost în Masivul Doamnele. IndicatorOperațiunea ADS din DâmbovițaSuprafață inspectatăaproximativ 1.200 haRunde de zbor4Altitudine minimă a punctelor de decolareaproximativ 1.610 mAltitudine maximă de decolare2.216 mZonăUAT Moroeni, județul Dâmbovița ADS verificase anterior 3.700 de hectare în Sibiu Operațiunea din Dâmbovița continuă utilizarea dronelor de către ADS pentru supravegherea terenurilor statului. În județul Sibiu, instituția verificase anterior aproximativ 3.700 de hectare, împărțite în 585 de parcele și exploatate de 25 de parteneri contractuali. În acea acțiune, prezentată anterior de AGRONET.ro, dronele au parcurs 144,47 kilometri în 285 de minute de zbor efectiv. Verificările au urmărit inclusiv concordanța dintre situația observată din aer și suprafețele declarate la APIA. Cele două operațiuni însumează aproximativ 4.900 de hectare monitorizate în Sibiu și Dâmbovița, pe baza suprafețelor comunicate separat de ADS. Verificarea ADS nu este un control APIA cu drona Pentru fermieri, diferența instituțională este importantă. Inspecția din Dâmbovița este efectuată de Agenția Domeniilor Statului asupra terenurilor pe care le administrează, nu reprezintă un control APIA executat de ADS în numele agenției de plăți. Imaginile aeriene permit ADS să urmărească modul de utilizare a terenurilor statului și să compare situația din teren cu informațiile aferente contractelor și suprafețelor declarate pentru sprijin. În paralel, Campania APIA 2026 se află în perioada controalelor. AGRONET.ro a relatat că APIA trebuie să finalizeze verificările până la sfârșitul lunii septembrie, după ce la 27 august fusese controlată aproape jumătate din eșantionul clasic pe teren. Pentru crescătorii care utilizează pășuni ale statului, extinderea monitorizării aeriene înseamnă că suprafețele greu accesibile pot fi verificate mai rapid și mai detaliat. În cazul pășunilor montane din Moroeni, drona a permis inspectarea unei suprafețe de 1.200 de hectare într-un relief unde verificarea exclusiv de la sol ar fi mult mai dificilă.

Utilaj agricol autopropulsat recoltează o cultură de in pe un câmp uscat, ridicând praf în spate.

Hyler Falcon FS40 recoltează patru rânduri de in odată – Lățime de lucru de 5,20 metri și 420 CP

Hyler Falcon FS40 poate recolta patru rânduri de in simultan, la o lățime de lucru de 5,20 metri, fiind prezentat de producător drept primul utilaj autopropulsat din lume construit pentru recoltarea inului pe patru rânduri. Mașina nu taie plantele, ci le smulge din sol și le așază ordonat pe câmp, o cerință importantă pentru păstrarea lungimii fibrelor, potrivit agrarheute. Falcon FS40 este produs de compania franceză Hyler, specializată în utilaje pentru cultura inului. Principala diferență față de mașinile tradiționale este capacitatea de lucru: cei 5,20 metri reprezintă, potrivit producătorului, o lățime de două ori mai mare decât cea întâlnită la smulgătoarele convenționale pentru in. Inul este smuls, nu tăiat Recoltarea inului pentru fibră diferă de cea a cerealelor. Falcon FS40 prinde plantele în partea frontală, le fixează între benzile și elementele de ghidare și le extrage din sol în timpul deplasării. Tulpinile sunt apoi conduse prin mașină astfel încât să rămână cât mai paralele și sunt depuse uniform pe teren. Această operațiune este importantă pentru obținerea fibrelor lungi. Tăierea plantei ar reduce lungimea tulpinii disponibile pentru prelucrare, în timp ce smulgerea permite recuperarea unei porțiuni cât mai mari din aceasta. Capacitatea de a lucra patru rânduri simultan urmărește creșterea productivității într-o cultură unde recoltarea necesită utilaje foarte specializate. 5,20 metri lățime și un șasiu care se poate deplasa lateral O altă particularitate a Falcon FS40 este puntea oscilantă patentată. Construcția permite deplasarea controlată laterală a mașinii, soluție destinată inclusiv gestionării modului în care tulpinile sunt așezate pe câmp. Potrivit Hyler, sistemul contribuie și la: distribuirea mai uniformă a greutății utilajului;reducerea presiunii exercitate asupra solului;creșterea stabilității pe terenurile în pantă;gestionarea mai precisă a brazdelor de tulpini rezultate după smulgere. Mașina folosește anvelope late BKT 710/50 R26.5, alese pentru a susține distribuirea masei unui utilaj cu lățime mare de lucru. Motor de 420 CP și consum declarat de 14-18 litri pe oră Falcon FS40 este echipat cu un motor Volvo Penta D11 de 10,8 litri, cu șase cilindri și o putere de 420 CP. Motorul respectă standardul de emisii EU Stage V. Producătorul indică un consum de combustibil cuprins între 14 și 18 litri pe oră. CaracteristicăHyler Falcon FS40Culturăin pentru fibrăMod de recoltaresmulgerea plantelor din solNumăr de rânduri4Lățime de lucru5,20 mMotorVolvo Penta D11Cilindree10,8 litriPutere420 CPConsum declarat14-18 l/orăAnvelopeBKT 710/50 R26.5Sistem de ghidareTrimble GFX-750 Pentru ghidarea pe parcelă și controlul operațiunilor, utilajul folosește sistemul Trimble GFX-750. Dezvoltarea a pornit din recoltarea comercială a inului Primele experiențe cu varianta pe patru rânduri provin din exploatații comerciale franceze. Groupe Depestele a utilizat o versiune timpurie, denumită Sativa FS40, și a participat la dezvoltarea actualului Falcon FS40. Testele s-au concentrat pe trei elemente esențiale pentru recoltarea mecanizată a inului: creșterea capacității de lucru, precizia smulgerii și reducerea efectelor asupra solului și asupra tulpinilor destinate producerii fibrelor. Utilajul este astfel construit pentru o cultură de nișă, dar cu cerințe mecanice foarte specifice. În cazul inului pentru fibră, productivitatea nu depinde doar de viteza cu care este parcurs terenul. Modul în care plantele sunt extrase, orientate și depuse pe câmp influențează etapele următoare de prelucrare și calitatea materiei prime. Căutarea în arhiva AGRONET.ro nu indică un articol anterior dedicat Falcon FS40 sau unui utilaj similar pentru recoltarea inului, astfel că subiectul nu apare ca dublat.

Bărbat lângă o platformă cu gunoi de grajd, cai, panouri fotovoltaice și echipamente energetice într-o fermă.

O fermă combină gunoiul de cal, fotovoltaicele și bateriile – Costurile cu electricitatea au scăzut la jumătate

Un crescător german și-a redus cu 50% costurile cu electricitatea printr-un sistem energetic care combină gunoiul de grajd provenit de la cai cu panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură și încălzire pe așchii de lemn, relatează agrarheute. Ferma lui Heiner Sudowe, din landul german Saxonia Inferioară, folosește astfel un reziduu produs zilnic de animale ca parte a infrastructurii energetice a exploatației. Elementul neobișnuit al sistemului este platforma pentru gunoiul de cal, utilizată ca schimbător de căldură. Sursa precizează că gunoiul proaspăt permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, însă materialul disponibil nu oferă parametrii tehnici ai instalației, puterea termică sau investiția necesară. Gunoiul de cal intră într-un sistem cu mai multe surse de energie Ferma nu se bazează pe o singură tehnologie. Sudowe a legat mai multe surse și echipamente într-un sistem comun de gestionare a energiei: gunoiul de cal este utilizat ca sursă de căldură;energia electrică este produsă și cu panouri fotovoltaice;bateriile permit stocarea unei părți din electricitatea produsă;pompele de căldură participă la asigurarea necesarului termic;o instalație pe așchii de lemn completează sistemul de încălzire. Economia de 50% la costurile cu electricitatea este asociată de publicația germană acestui ansamblu energetic. Informațiile furnizate nu permit însă separarea economiei realizate strict prin valorificarea gunoiului de cal de cea obținută prin fotovoltaice, baterii și celelalte echipamente. Pentru fermier, valoarea modelului stă tocmai în această integrare. Un material care trebuie oricum evacuat și gestionat în exploatație devine simultan o resursă energetică, iar producția solară și stocarea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea. Fermele trec de la simpla producție de curent la management energetic Modelul german ilustrează o schimbare mai amplă: o fermă care își instalează panouri fotovoltaice nu devine automat independentă energetic. Contează la fel de mult când este produsă energia, când este consumată și cât poate fi stocat. Datele ANRE analizate anterior de AGRONET.ro arătau că, la 30 iunie 2026, România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu 1.951,69 MW instalați. Numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare, adică aproximativ 11%. Datele includ toate persoanele juridice și nu permit separarea fermelor, dar diferența arată cât de mult a avansat producția fotovoltaică față de stocare. Într-o exploatație agricolă, această diferență este importantă. Ventilația, pompele, instalațiile de muls, răcirea, irigațiile sau alte echipamente pot avea nevoie de energie în momente în care panourile produc puțin sau deloc. AGRONET.ro a analizat și această transformare a fermei: exploatația devine simultan producător, consumator și gestionar al propriei energii, iar panourile, bateriile, sursele termice și consumatorii trebuie dimensionați împreună. Există deja și exemple românești de reducere a costurilor prin energie proprie În România, familia Vlad din Piscu, județul Galați, folosește panouri fotovoltaice pentru alimentarea infrastructurii de irigații a unei ferme de aproximativ 2.100 de hectare. Exemplul prezentat de AGRONET.ro arată că energia solară a permis reducerea consumului de motorină folosit anterior de generatoarele care alimentau sistemele de pompare. Cele două exploatații folosesc resurse diferite, dar logica economică este apropiată: consumul energetic al fermei este privit ca un sistem care poate combina producția proprie, stocarea și resursele disponibile local. În cazul fermei germane, particularitatea este introducerea gunoiului de cal în acest circuit. Pentru exploatațiile zootehnice, unde dejecțiile trebuie oricum colectate și gestionate, recuperarea unei părți din energia termică poate adăuga o utilizare suplimentară unei resurse deja existente în fermă. Modelul lui Heiner Sudowe nu poate fi transpus automat într-o altă exploatație fără date despre investiție, consum, efective, cantitatea de gunoi disponibilă și necesarul termic. Cazul arată însă direcția în care se dezvoltă managementul energetic în ferme: nu o singură instalație care rezolvă factura, ci mai multe surse locale conectate astfel încât energia cumpărată să fie redusă.

Lăzi cu struguri de masă într-o zonă de încărcare, lângă un camion și steaguri europene.

Strugurii se ieftinesc pe piețele europene – România intră în sezon cu o concurență puternică din import

Oferta mare de struguri de masă pune presiune pe prețurile europene, după suprapunerea recoltelor din Italia, Spania, Grecia și alte țări producătoare, într-o perioadă în care cererea nu absoarbe toate volumele disponibile. În Grecia, prețurile la producător au coborât la aproximativ 0,70 euro/kg, iar exporturile sunt cu 28% mai mici, potrivit Agrobiznes. Dublare parțială: AGRONET.ro a analizat deja la 16 august presiunea importurilor și încetinirea cererii pentru strugurii de masă. Informația nouă este extinderea supraofertei la începutul lunii septembrie, scăderea prețului în Grecia la aproximativ 0,70 euro/kg, reducerea exporturilor grecești cu 28% și suprapunerea mai multor origini europene și internaționale. Italia și Spania aduc volume mari în aceeași perioadă În Europa, începutul lunii septembrie găsește simultan pe piață cantități importante din Italia și Spania. Portugalia ar urma să înceapă recoltarea cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât într-un sezon obișnuit, ceea ce poate adăuga încă o origine într-o piață deja bine aprovizionată. Italia raportează o calitate bună a noii recolte, dar cererea este neuniformă. Strugurii italieni concurează atât cu producția spaniolă, cât și cu loturi provenite din Egipt și cu alte fructe disponibile în aceeași perioadă. În Spania, piața rămâne sub presiune din două direcții: sosirea simultană a strugurilor din mai multe regiuni și consumul sezonier mai slab. În august, producătorii spanioli semnalaseră deja că temperaturile foarte ridicate și perioada concediilor încetiniseră vânzările. Această evoluție a fost analizată anterior de AGRONET.ro, în contextul pieței românești și al dependenței ridicate de importuri. Grecia ajunge la aproximativ 0,70 euro/kg la producător Cea mai evidentă presiune asupra prețului este raportată în Grecia. Oferta excedentară și concurența din Italia, Spania, Macedonia de Nord și Turcia au coborât prețurile la producător spre 0,70 euro/kg. În același timp, exporturile grecești de struguri au scăzut cu 28%. Situația Greciei este relevantă direct pentru România. Datele comerciale pentru 2024 analizate anterior de AGRONET.ro arată că Grecia a fost al doilea furnizor extern de struguri proaspeți al României, după Republica Moldova. FurnizorImporturile României în 2024Republica Moldova22.428 toneGrecia8.012 toneTurcia6.214 toneGermania4.594 toneOlanda4.085 toneItalia3.830 toneBulgaria2.097 toneSpania905 tone România a importat în total 54.734 de tone de struguri proaspeți în 2024, în timp ce producția internă de struguri de masă din același an a fost de aproximativ 36.600 de tone. Importurile au fost astfel cu aproape 50% mai mari decât producția internă din acel an. În 2025, producția românească de struguri de masă a crescut la aproximativ 40.800 de tone, iar randamentul mediu a urcat de la 4.463 kg/ha la 4.976 kg/ha. Oferta europeană mare poate ajunge și în România Pentru producătorii români, problema nu este numai evoluția unei anumite piețe externe, ci efectul de redistribuire a mărfii. Dacă o țară producătoare întâmpină dificultăți la export către piețele sale obișnuite, volumele disponibile caută alte destinații. România este deja o piață importatoare importantă, iar Grecia, Italia, Turcia și Spania se află printre furnizorii existenți. Grecia și Italia au livrat împreună României aproximativ 11.842 de tone de struguri proaspeți în 2024. Dacă este inclusă și Spania, volumul celor trei mari producători europeni ajunge la aproximativ 12.747 de tone. Într-un sezon cu ofertă europeană abundentă, aceste fluxuri pot conta în perioada în care intră pe piață și producția românească. Presiunea externă nu înseamnă însă că toate loturile vor ajunge automat pe piața românească sau că prețurile locale vor urma nivelul de aproximativ 0,70 euro/kg raportat în Grecia. Prețul grec este o cotație la producător dintr-o anumită piață, în timp ce prețurile din România depind de origine, soi, calibru, ambalare, transport și canalul de comercializare. Germania și Belgia cer mai mulți struguri fără semințe Oferta mare nu afectează uniform toate segmentele. Germania și Belgia înregistrează o cerere în creștere pentru soiurile fără semințe, ceea ce arată că diferențierea produsului rămâne importantă chiar într-o piață cu volume ridicate. În Franța, vânzările încep să se redreseze după un august slab. Aceste piețe pot absorbi o parte din oferta europeană, mai ales pentru loturile care corespund cerințelor comerciale privind soiul, calibrul, aspectul și ambalarea. Pentru producători, diferența dintre o piață saturată și una cu cerere bună poate fi astfel făcută nu numai de volumul recoltei, ci și de sortiment. Presiunea poate continua după sezonul european Suprapunerea ofertelor nu se limitează la Europa. În California, recoltarea avansează mai repede decât vânzările, iar maturarea timpurie a adus simultan pe piață mai multe soiuri. Au rezultat stocuri importante, iar sezonul ar putea să se încheie mai devreme decât de obicei. În următoarea etapă, Peru își extinde perioada de export, iar Africa de Sud se pregătește pentru începerea noului sezon. Această succesiune poate menține oferta internațională ridicată chiar după diminuarea volumelor europene. Pentru fermele românești de struguri de masă, momentul valorificării devine astfel esențial. România intră în sezon cu o piață internă în care importurile au depășit deja în anii precedenți producția locală, iar în toamna lui 2026 mai multe țări furnizoare se confruntă simultan cu volume mari și presiune asupra prețurilor.

Fermier care scanează cu telefonul un cod QR de pe un recipient fitosanitar, lângă o cultură și un tractor cu pulverizator.

FMC introduce coduri QR pentru verificarea autenticității produselor fitosanitare

FMC introduce verificarea autenticității produselor prin cod QR ScanTrust, sistem care va înlocui treptat holograma IZON folosită până acum. Potrivit anunțului publicat de FMC România, primele produse vizate sunt insecticidele din categoria diamidelor și erbicidele sulfonilureice, iar tehnologia va fi extinsă ulterior către alte produse din portofoliu. Pentru fermieri, schimbarea permite verificarea directă cu telefonul mobil înainte de utilizarea produsului. Codul QR este imprimat pe etichetă, iar scanarea trebuie să indice dacă ambalajul este recunoscut ca autentic sau dacă există o posibilă neregulă. Cum funcționează verificarea Procedura anunțată de companie are trei pași: fermierul identifică pe etichetă codul QR ScanTrust;scanează codul cu camera telefonului;verifică rezultatul afișat după scanare. Sistemul permite și semnalarea unor suspiciuni privind produsul sau circuitul comercial. FMC precizează că introducerea codurilor va fi făcută progresiv, nu simultan pe întreg portofoliul. Pentru cumpărător, avantajul practic este că verificarea poate fi făcută înainte de aplicarea produsului în cultură, fără un dispozitiv special. Holograma IZON nu dispare imediat Trecerea la noul sistem va avea o perioadă de tranziție. Produsele cu holograma IZON pot continua să existe pe piață până la sfârșitul anului 2027 și pot fi produse autentice. FMC precizează că pe aceeași etichetă nu vor exista simultan ambele sisteme: un produs va avea fie cod QR ScanTrust, fie holograma IZON. Prin urmare, lipsa codului QR pe un ambalaj aflat în circuit în perioada de tranziție nu înseamnă automat că produsul este fals. SistemSituațieScanTrustintrodus progresiv pe noile eticheteIZONrămâne în circulație în perioada de tranzițieProduse cu IZONpot fi disponibile până la sfârșitul lui 2027Ambele sisteme pe aceeași etichetănu Produsele contrafăcute pot produce pierderi dincolo de costul tratamentului Problema autenticității produselor pentru protecția plantelor nu se limitează la riscul cumpărării unui produs ineficient. FMC avertizează că produsele contrafăcute pot conține substanțe nedeclarate sau dăunătoare, pot afecta cultura și pot genera riscuri pentru sănătate și mediu. Compania recomandă verificarea ambalajului, etichetei, sigiliilor și provenienței, precum și păstrarea facturii sau bonului fiscal. Riscul a fost vizibil și pe piața românească. AGRONET.ro a relatat despre produse contrafăcute comercializate sub denumirea Mospilan 20 SG, unde un produs cu altă compoziție sau concentrație decât cea autorizată putea duce la tratamente ineficiente, fitotoxicitate ori probleme privind reziduurile. Pentru fermier, prejudiciul poate depăși astfel prețul produsului cumpărat. Un tratament neconform poate afecta producția, iar eventualele reziduuri nepermise pot crea probleme la valorificarea recoltei. Ce trebuie verificat înainte de folosire Noul cod QR nu înlocuiește celelalte verificări necesare la cumpărarea unui produs fitosanitar. FMC recomandă fermierilor să urmărească: integritatea ambalajului și a sigiliilor;calitatea etichetei și a tiparului;proveniența produsului;ofertele cu prețuri neobișnuit de mici;existența documentelor fiscale;rezultatul verificării prin ScanTrust sau IZON. Dacă scanarea indică o problemă sau ambalajul ridică suspiciuni, compania recomandă ca produsul să nu fie utilizat până la verificarea situației și să fie păstrate ambalajul și documentele de achiziție. Există și posibilitatea unei verificări de laborator. AGRONET.ro a prezentat serviciile prin care fermierii pot solicita Autorității Naționale Fitosanitare analize pentru calitatea produselor de protecție a plantelor, inclusiv determinarea substanței active și a concentrației atunci când există suspiciuni privind un produs. Pentru fermieri, introducerea verificării prin telefon adaugă astfel un filtru înainte ca produsul să ajungă în rezervorul mașinii de tratament. Sistemul nu elimină riscul produselor ilegale, dar poate face mai rapidă identificarea ambalajelor suspecte și raportarea lor.

Un urs brun zace pe carosabil, lângă resturi de plastic, o mașină oprită și echipaje de intervenție pe un drum prin pădure.

Bărbat de 74 de ani atacat de urs pe DN13A, în Mureș, după ce mașina a lovit animalul

Un bărbat de 74 de ani a fost atacat de un urs pe DN13A, în județul Mureș, după ce autoturismul în care se afla a lovit animalul, relatează Știrile ProTV, citând AGERPRES. Victima coborâse din mașină pentru a verifica situația după impact, moment în care ursul a atacat-o și i-a provocat răni la un picior. Incidentul s-a produs pe DN13A, în zona Sângeorgiu de Pădure. Potrivit informațiilor transmise de poliție, autoturismul ar fi acroșat ursul după ce animalul a pătruns pe carosabil. Pasagerul de 74 de ani, domiciliat în județul Harghita, a coborât ulterior din vehicul. Un alt pasager a intervenit cu cricul mașinii În momentul în care ursul l-a atacat pe bărbat, un alt pasager, în vârstă de 48 de ani și tot din Harghita, a intervenit pentru a-l salva. Acesta a reușit să îndepărteze animalul folosind un cric auto. Bărbatul rănit a fost preluat de echipajele medicale și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. Ursul a murit ulterior. La locul incidentului au intervenit polițiști ai Secției 14 Poliție Rurală Ghindari, echipaje medicale, specialiști din structurile de arme, explozivi și substanțe periculoase și criminalistică ale IPJ Mureș, precum și reprezentanți ai fondului cinegetic local. Cadavrul ursului a fost ridicat de gestionarii fondului cinegetic și transportat la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș pentru expertize. Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-au produs accidentul rutier și atacul. Incidentul apare într-un an cu noi cote pentru ursul brun Cazul nu este primul atac asupra unei persoane raportat în 2026. În iulie, AGRONET.ro a relatat despre un cioban de 47 de ani atacat de urs la o stână din masivul Iezer-Păpușa. Și atunci victima a suferit răni la un membru inferior și a fost transportată la spital. Problema conflictelor dintre oameni și urși este în același timp în centrul unor modificări ale politicii de gestionare a speciei. Parlamentul a aprobat pentru 2026 și 2027 o cotă anuală de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de încă 110 exemplare, potrivit unei analize AGRONET.ro privind noul sistem de cote. Estimarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 indica o populație de urs brun cuprinsă între 10.419 și 12.770 de exemplare în România, pe baza analizării a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe. Pentru comunitățile rurale și fermele din zonele cu prezență ridicată a ursului, problema rămâne una de siguranță imediată, dar și de gestionare locală a exemplarelor care ajung frecvent pe drumuri, în gospodării, la stâne, stupine sau culturi.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,7 RON/tonă+0,16%Ultima observație: 18 aug., 19:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.