Cont
Femeie la pupitru, cu microfoane, alături de o reprezentare a unui lac de acumulare cu nivel scăzut al apei.

Diana Buzoianu: România are nevoie de infrastructură care să păstreze apa înainte de extinderea irigațiilor

Peste 100 de comunități din România au restricții de apă, iar lipsa rezervelor începe să limiteze inclusiv posibilitatea de a iriga culturile, nu doar alimentarea localităților. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a legat extinderea irigațiilor de investițiile în infrastructura capabilă să păstreze apa în teritoriu, potrivit declarațiilor prezentate de Xchg. Buzoianu susține că România are de ani de zile o strategie de gestionare a secetei rămasă neaplicată, în timp ce intervențiile s-au concentrat în mare parte pe gestionarea crizelor punctuale. Ministrul a indicat investiții în baraje, diguri și lacuri de acumulare printre lucrările necesare pentru crearea unor rezerve de apă.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  2. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  3. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  4. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  5. Târg / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026
    Data
    18 sept. 2026, 00:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Târg agricol cu utilaje, echipamente și soluții pentru ferme, horticultură, zootehnie și industria alimentară.

  6. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 12:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Ploiești, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  7. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  8. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  9. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  10. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  11. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

  12. Conferință / PiațăRomanian Agriculture Leadership Forum 2026
    Data
    10 nov. 2026, 09:00
    Locația
    JW Marriott Bucharest Grand Hotel – Grand Ballroom, București, România

    Conferință dedicată liderilor din agribusiness și fermierilor, axată pe leadership, bune practici, colaborare și inovație în agricultură.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Bovină cu crotalii galbene la ambele urechi, lângă un țarc, cu alte bovine și o persoană cu clipboard în fundal.
Legislație & Politici Agricole

Crescătorii de bovine trebuie să înlocuiască oficial crotaliile pierdute sau nefuncționale – ce termene impun SNIIA și regulile ANSVSA

Un marker permanent nu înlocuiește o crotalie oficială devenită greu de citit, iar pentru crescătorii de bovine diferența este importantă: regulile europene cer ca mijlocul oficial de identificare să afișeze codul animalului vizibil, lizibil și de neșters. Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 stabilește aceste cerințe pentru bovine și prevede că mijloacele oficiale de identificare nu pot fi îndepărtate, modificate sau înlocuite în afara procedurilor aprobate de autoritatea competentă. Pentru fermieri, acesta este punctul practic care contează mai mult decât alegerea unui pix sau marker care rezistă câțiva ani: inscripțiile făcute în fermă pot fi utile pentru managementul intern al efectivului, însă identitatea legală a bovinei rămâne cea înregistrată prin mijloacele oficiale și în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor. România cere două mijloace oficiale de identificare pentru bovine Regulile în vigoare în România sunt stabilite prin Norma sanitar-veterinară aprobată prin Ordinul ANSVSA nr. 208/2022, în forma modificată ulterior. Actul definește drept mijloace oficiale de identificare dispozitivele care afișează codul unic al animalului și include crotalia convențională, crotalia electronică, transponderul tip bolus și transponderul injectabil. Norma sanitar-veterinară privind identificarea și înregistrarea animalelor Pentru bovine sunt necesare două mijloace oficiale de identificare. Unul trebuie să fie o crotalie convențională, iar cel de-al doilea poate fi, în condițiile normei, o altă crotalie convențională sau unul dintre mijloacele electronice prevăzute de legislație. Animalele născute în România trebuie identificate și înregistrate în termen de cel mult 20 de zile de la naștere și, în orice situație, înainte să părăsească exploatația dacă mișcarea are loc mai devreme. Aceasta schimbă perspectiva asupra unei probleme aparent minore din fermă. O cifră greu de citit nu este doar o neplăcere atunci când animalele trebuie separate, tratate sau introduse în sala de muls. Codul de identificare este legătura dintre animal și istoricul său oficial. Crotalia duplicat trebuie să poarte același cod Legislația românească definește explicit și duplicatul: acesta este un mijloc oficial de identificare care poartă același cod unic ca dispozitivul pierdut sau devenit nefuncțional. După modificările introduse în 2024, dacă un bovin pierde unul dintre mijloacele oficiale de identificare, duplicatul trebuie aplicat în cel mult 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea evenimentului în SNIIA. Aceeași perioadă se aplică și atunci când sunt pierdute ambele mijloace, dacă identitatea animalului poate fi stabilită în urma verificării efectuate de medicul veterinar oficial. Termenul este diferit de cel prevăzut în reglementările mai vechi, care vorbeau despre 30 de zile. Pentru ferme este relevantă forma actuală a normei, modificată prin Ordinul ANSVSA nr. 102/2024. Fermierul are și un termen pentru notificare Procedura nu începe în momentul în care sosește noua crotalie, ci din momentul în care evenimentul este declarat. Dacă proprietarul este el însuși utilizator SNIIA, pierderea sau nefuncționarea mijlocului oficial de identificare trebuie înregistrată în sistem în cel mult 7 zile lucrătoare de la producerea evenimentului. Dacă proprietarul nu este utilizator SNIIA, informația trebuie transmisă utilizatorului care operează pentru exploatație în cel mult 3 zile lucrătoare. Pentru o fermă cu zeci sau sute de bovine, aceste termene fac utilă verificarea periodică a crotaliilor, nu doar atunci când un animal urmează să fie vândut sau transportat. Markerul rămâne util, dar pentru altă problemă În managementul unei ferme pot exista motive foarte bune pentru marcaje suplimentare: numărul de lot, grupa de furajare, animale aflate sub tratament, vaci care trebuie verificate la reproducție sau identificarea rapidă de la distanță. Aici poate avea sens o crotalie suplimentară de management, distinctă de mijloacele oficiale. Pentru o asemenea utilizare, criteriile practice sunt rezistența la apă, razele solare, frecare și temperaturile din adăpost sau de pe pășune. Problema apare când un asemenea marcaj ajunge să fie tratat ca substitut pentru identificarea oficială. Codul din SNIIA și mijlocul oficial care îl poartă sunt cele care asigură trasabilitatea bovinei la mișcare, control sanitar-veterinar și în alte operațiuni pentru care trebuie stabilită identitatea animalului. Importanța trasabilității s-a văzut în această vară și în sectorul ovin. AGRONET.ro a documentat nereguli grave de identificare descoperite în focarele de variolă ovină din Constanța, unde au fost găsite animale fără crotalii și identificatori care figurau în evidențe la animale deja exportate. Într-un alt caz, AGRONET.ro a relatat că animalele fără origine verificabilă pot ajunge să fie eliminate fără despăgubire. Situațiile priveau ovine, dar arată de ce identificarea nu este doar o formalitate administrativă: ea permite autorităților să lege fiecare animal de exploatație, mișcări și istoricul sanitar. Pentru crescătorul de bovine, regula practică este simplă: marcajele proprii pot face munca zilnică mai rapidă, dar când o crotalie oficială lipsește sau nu mai își îndeplinește funcția, problema trebuie rezolvată prin sistemul oficial de identificare, nu prin rescrierea codului cu un marker.

Citește știreaVezi categoria
Combină care descarcă cereale într-o remorcă, alături de un port cu navă de containere și o linie de îmbuteliere alimentară.
Agribusiness & Piață

BNR: Agricultura trage exporturile în sus, dar adevărata surpriză vine din procesarea alimentară

Procesarea alimentară iese din reculul industriei românești, cu o creștere de circa 15% a cifrei de afaceri externe, într-o perioadă în care aceeași componentă a industriei, în ansamblu, a scăzut cu 5,5% în termeni anuali reali. Datele din Raportul asupra inflației din august 2026 al Băncii Naționale a României arată astfel o evoluție mai interesantă decât simpla creștere a exporturilor agricole: sectorul agroalimentar susține comerțul exterior atât prin materia primă, cât și prin produse prelucrate. În trimestrul I 2026, exporturile totale de bunuri ale României au crescut cu numai 2%. În interiorul acestei evoluții modeste, materiile prime agricole au avansat cu 13,9%, fiind grupa cu cea mai consistentă contribuție pozitivă la exporturi. În același timp, BNR indică industria alimentară drept una dintre rarele excepții pozitive între exporturile de bunuri industriale. Agroalimentarul a mers în sens opus unei mari părți din industrie Diferențele dintre indicatorii publicați de BNR arată cât de mult s-a desprins sectorul agroalimentar de evoluția generală a industriei: IndicatorEvoluțiePerioadăExporturi totale de bunuri+2%trimestrul I 2026Cifra de afaceri externă din industrie-5,5% realtrimestrul I 2026Exporturi de materii prime agricole+13,9%trimestrul I 2026Cifra de afaceri externă din industria alimentarăcirca +15%trimestrul I 2026Deficitul balanței bunurilor-7,7%trimestrul I 2026 Cei doi indicatori agroalimentari nu măsoară exact același lucru: procentul de 13,9% privește exporturile de materii prime agricole, în timp ce nivelul de circa 15% se referă la dinamica cifrei de afaceri externe a industriei alimentare. Împreună însă, ei arată că performanța nu s-a limitat la expedierea cerealelor și a altor produse agricole neprelucrate. BNR pune creșterea exporturilor de materii prime pe seama recoltei bune din 2025. În cazul produselor prelucrate, banca centrală indică un factor diferit: investițiile realizate în ultimii ani atât în sectorul primar, cât și în procesare, care au contribuit la majorarea livrărilor externe. De ce creșterea procesării este mai importantă decât un nou record de volum Pentru agricultura românească, diferența dintre cele două tipuri de export este importantă. O recoltă mare poate ridica rapid volumele de cereale vândute peste graniță, dar nu garantează automat prețuri mai bune pentru fermieri. Un exemplu este piața orzului. AGRONET.ro a arătat că România asigura 65% din exporturile de orz ale UE către țări terțe la jumătatea lunii august 2026, însă exporturile totale ale Uniunii erau cu 71% sub nivelul sezonului precedent. În același timp, cotația națională de referință pentru orzul furajer coborâse cu aproximativ 8% între sfârșitul lunii mai și începutul lunii august. Este una dintre vulnerabilitățile unui model bazat puternic pe materia primă: România poate avea volume mari disponibile și poate ocupa o poziție importantă la export, dar venitul fermierului rămâne dependent de cererea internațională, logistică, capacitatea de depozitare și presiunea de vânzare din perioada recoltei. Creșterea livrărilor externe ale industriei alimentare introduce o a doua posibilitate: o parte mai mare din producție să fie absorbită de procesare înainte de export. Pentru ferme, acest lucru poate însemna o piață internă de desfacere mai diversificată, dacă dezvoltarea fabricilor se traduce în achiziții mai mari de materie primă locală. Industria alimentară a câștigat și la capitolul costuri Raportul BNR mai conține un indicator relevant pentru evoluția procesării. Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă din industria alimentară a fost de numai 2,3%, în medie, în perioada ianuarie–mai 2026, față de aproximativ 20% în 2025. Comparația nu reprezintă exclusiv un câștig de productivitate. BNR precizează că nivelul foarte ridicat din 2025 a fost influențat și de eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din industria alimentară și de decizia unor companii de a compensa o parte din reducerea salariilor nete prin majorarea salariilor brute. Totuși, temperarea costurilor a coincis cu o evoluție favorabilă atât pe piața externă, cât și la nivelul prețurilor. Inflația anuală pentru alimentele procesate a coborât de la 7,9% în martie la 7,4% în iunie 2026, BNR atribuind această evoluție atât contextului de pe piețele agricole, cât și reducerii ritmului de creștere a costurilor cu forța de muncă. Miza este dacă România poate păstra mai multă valoare între fermă și export Datele BNR oferă astfel o imagine diferită de formula cunoscută în care România produce materie primă și o trimite direct peste graniță. Materiile prime agricole continuă să fie foarte importante pentru export, dar industria alimentară apare în același raport ca una dintre puținele componente industriale care reușesc să își mărească activitatea pe piețele externe. Tendința explică și interesul pentru investiții în procesare, depozitare și logistică. România pregătește, de exemplu, împreună cu Banca Mondială, programul AgriConnect pentru ferme mici și procesatori, care ar urma să includă instrumente pentru producție, procesare, depozitare, ambalare, distribuție și export. Programul se află încă în pregătire, fără un buget și un calendar de acces publicate. În același timp, evoluția comerțului exterior arată efectul economic mai larg. Deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 7,7% în trimestrul I, iar în primele cinci luni dezechilibrul comercial a fost cu aproape 4% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Reducerea nu poate fi atribuită doar agriculturii, deoarece au contribuit și restrângerea importurilor și evoluțiile altor sectoare, însă materiile prime agricole au fost principala grupă care a susținut creșterea exporturilor. Pentru sectorul agricol, indicatorul de urmărit în lunile următoare nu este doar câte tone de cereale ies prin porturi, ci dacă avansul de circa 15% al activității externe din industria alimentară se menține. O creștere durabilă a procesării ar însemna că o parte mai mare din valoarea creată între recoltă și produsul final rămâne în economia românească înainte ca marfa să ajungă la export.

Citește știreaVezi categoria
Câmp agricol în condiții de vreme caldă și uscată
Meteo & Climă

Meteo agricol România 21 august 2026, ora 21: vânt puternic în Moldova și Muntenia, ce trebuie urmărit mâine dimineață

La momentul buletinului din 21 august 2026, ora 21:00, pregătirea pentru ziua de lucru de sâmbătă, 22 august, trebuie să pornească de la două limite: canicula extinsă și vântul mai susținut din Moldova și Muntenia. Precipitațiile estimate pentru fereastra de dimineață până după-amiază sunt foarte reduse sau absente, astfel că accesul pe sole rămâne în general posibil, dar lucrările trebuie adaptate la căldură, uscăciune și rafale. Orientare rapidă pentru ziua de lucru de sâmbătă În Moldova și Muntenia, vântul și rafalele impun prudență la tratamente, manipulare și transport.Canicula este semnalată prin avertizări portocalii în toate regiunile analizate, cu excepția Dobrogei.Dobrogea are cea mai bună fereastră pentru lucrări și transport, cu ploi estimate la 0 mm în intervalul vizat.Irigarea se decide după verificarea locală a solului; este prioritară în Banat, Crișana, Moldova, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov. Banat: căldură persistentă, cu lucrări limitate de disconfortul termic În Timiș și Caraș-Severin, ziua de sâmbătă va fi înnorată și foarte caldă. Lipsa ploilor susține accesul, însă avertizarea de caniculă recomandă evitarea lucrărilor solicitante în orele calde. Transportul poate fi planificat cu verificarea încărcăturii și a condițiilor locale. IndicatorDate pentru Banat și decizia practicăTemperatură22,0°C la 08:00 și 30,5°C la 15:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt și umiditateVânt 11 km/h, rafale 14,5 km/h; umiditate curentă 24%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineață cu prudență; căldura crește spre după-amiază.Decizie practicăAmână tratamentele; verifică parcela pentru lucrări; irigarea este prioritară după controlul solului. Crișana: senin și uscat, dar cu presiune mare de căldură Aradul și Bihorul intră într-o zi senină, fără ploi relevante în intervalul agricol. Căldura și umiditatea redusă cer organizarea atentă a activităților din culturi și a aprovizionării cu apă pentru zonele sensibile. IndicatorDate pentru Crișana și decizia practicăTemperatură20,5°C la 07:00 și 31,0°C la 15:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 10%.Vânt și umiditateVânt 6,5 km/h, rafale 10,5 km/h; umiditate curentă 20%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața necesită prudență; intervalul rămâne uscat.Decizie practicăAmână tratamentele; transportul este recomandat; verifică parcela și prioritizează irigarea după controlul solului. Maramureș: vreme caldă, cu vânt de urmărit local În Maramureș și Satu Mare, ploaia estimată este nesemnificativă pentru ziua de lucru, dar riscul regional este dominat de vânt puternic. Activitățile pe câmp pot continua numai după verificarea condițiilor din parcelă și a stabilității materialelor ușoare. IndicatorDate pentru Maramureș și decizia practicăTemperatură20,5°C la 06:00 și 32,5°C la 16:00; reperul maxim este după fereastra de lucru.Precipitații0,17 mm, echivalent 0,17 l/m²; probabilitate maximă 6%.Vânt și umiditateVânt 4,5 km/h, rafale 11,5 km/h; umiditate curentă 30%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruCu prudență, mai ales la expunerea la vânt și căldură.Decizie practicăTratamente doar în intervale scurte, după verificarea vântului; transportul este recomandat; urmărește umiditatea solului. Transilvania: interval uscat, cu temperaturi în creștere În cele zece județe analizate din Transilvania, ziua începe cu temperaturi mai suportabile, dar se încălzește repede. Precipitațiile rămân aproape inexistente, iar atenția se mută spre caniculă, ritmul lucrărilor și necesarul local de apă. IndicatorDate pentru Transilvania și decizia practicăTemperatură20,2°C la 06:00 și 32,7°C la 15:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0,07 mm, echivalent 0,07 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditateVânt 12 km/h, rafale 20,1 km/h; umiditate curentă 32,3%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruCu prudență dimineața; căldura devine limitativă spre după-amiază.Decizie practicăTratamente numai în ferestre foarte scurte fără vânt; transportul este recomandat; irigarea se stabilește după verificarea solului. Moldova: vânt puternic și caniculă pentru activitățile de sâmbătă Moldova este una dintre regiunile care necesită cea mai atentă planificare. Vântul mediu și rafalele, împreună cu temperatura ridicată de după-amiază, reduc siguranța tratamentelor și cresc riscul pentru transporturile expuse. Ploile nu oferă un aport util de apă. IndicatorDate pentru Moldova și decizia practicăTemperatură18,8°C la 06:00 și 37,0°C la 15:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0,07 mm, echivalent 0,07 l/m²; probabilitate maximă 6%.Vânt și umiditateVânt 21,4 km/h, rafale 38,4 km/h; umiditate curentă 29,6%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruCu prudență dimineața; nu există interval clar pentru tratamente.Decizie practicăAmână tratamentele; verifică parcela înainte de lucrări; tratează transportul ca activitate cu risc ridicat și prioritizează irigarea după controlul solului. Dobrogea: cea mai bună fereastră de lucru, fără avertizări indicate Constanța și Tulcea au o fereastră agricolă favorabilă pentru sâmbătă, cu cer senin, precipitații estimate la zero și risc scăzut. Vântul rămâne prezent, însă condițiile susțin intrarea în câmp și organizarea transporturilor, cu verificarea locală a umezelii de la începutul zilei. IndicatorDate pentru Dobrogea și decizia practicăTemperatură20,0°C la 06:00 și 30,5°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 11%.Vânt și umiditateVânt 16,5 km/h, rafale 24 km/h; umiditate curentă 71%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări pentru regiune.Fereastră de lucruBună de dimineață până după-amiază.Decizie practicăLucrările în câmp și transportul sunt recomandate; tratamente numai în intervale scurte, după verificarea vântului; irigarea nu este presantă fără controlul solului. Muntenia: rafale și temperaturi foarte ridicate În Muntenia, vântul și căldura formează combinația cu cel mai mare impact asupra organizării de sâmbătă. Solele pot fi accesibile datorită ploilor foarte slabe, dar tratamentele sunt de amânat, iar lucrările fizice și logistica trebuie ajustate la rafale și arșiță. IndicatorDate pentru Muntenia și decizia practicăTemperatură19,2°C la 06:00 și 36,0°C la 16:00; reperul maxim este după fereastra de lucru.Precipitații0,04 mm, echivalent 0,04 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt și umiditateVânt 16,9 km/h, rafale 28,4 km/h; umiditate curentă 28,9%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruCu prudență dimineața; vântul limitează activitățile sensibile.Decizie practicăAmână tratamentele; verifică parcela; transportul se face prudent, iar irigarea rămâne prioritară după verificarea solului. Oltenia: uscat și canicular, cu ploi aproape absente Oltenia păstrează un regim senin și foarte cald, fără precipitații cu efect practic asupra solelor. Ziua permite planificarea transporturilor, însă canicula impune gestionarea expunerii în câmp și verificarea necesarului de apă la culturile sensibile. IndicatorDate pentru Oltenia și decizia practicăTemperatură20,8°C la 06:00 și 35,6°C la 15:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0,10 mm, echivalent 0,10 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditateVânt 9,4 km/h, rafale 14,8 km/h; umiditate curentă 28,8%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruCu prudență de dimineață; temperaturile urcă accentuat.Decizie practicăTratamente doar în intervale scurte; transportul este recomandat; verifică parcela și prioritizează irigarea după controlul solului. București-Ilfov: căldură accentuată și rafale relevante Pentru București și Ilfov, sâmbătă aduce una dintre cele mai ridicate temperaturi ale buletinului, fără precipitații estimate. Vântul și rafalele cer atenție la activitățile expuse, iar lipsa unei ferestre pentru tratamente susține reprogramarea lor. IndicatorDate pentru București-Ilfov și decizia practicăTemperatură20,0°C la 06:00 și 37,0°C la 17:00; reperul maxim este după fereastra de lucru.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 6%.Vânt și umiditateVânt 18 km/h, rafale 33 km/h; umiditate curentă 19%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruCu prudență dimineața; tratamentele nu au interval clar.Decizie practicăAmână tratamentele; verifică parcela; transportul se organizează prudent, iar irigarea este prioritară după verificarea solului. Zona montană: cald pentru altitudine, cu vânt de monitorizat Zona montană are o zi predominant senină și uscată, dar cu risc dominat de vânt puternic și avertizare de caniculă. Lucrările agricole și activitățile pe pajiști necesită verificare locală, deoarece media regională acoperă județe cu relief și expunere diferite. IndicatorDate pentru zona montană și decizia practicăTemperatură19,8°C la 06:00 și 33,4°C la 14:00, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații0,10 mm, echivalent 0,10 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditateVânt 9,6 km/h, rafale 15,4 km/h; umiditate curentă 34,6%.EvapotranspirațieValoarea nu este disponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare portocalie pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruCu prudență de dimineață până după-amiază.Decizie practicăTratamente numai în intervale scurte fără vânt; transportul este recomandat; verifică parcela și umiditatea solului înaintea irigării. Lucrări și sectoare care cer adaptare Recoltare și transport: favorabile mai ales în Dobrogea și posibil de organizat în celelalte regiuni, cu prudență sporită în Moldova și Muntenia din cauza vântului.Cosit, uscare și balotat: vremea în general uscată poate susține planificarea, dar verificați roua și condițiile reale de uscare înainte de intrarea pe parcelă.Legumicultură, livezi și vie: evitați tratamentele unde vântul, canicula sau frunza umedă le fac nepotrivite; aerisirea și verificarea apei se stabilesc local.Zootehnie și pășunat: asigurați apa și umbra necesare în zonele afectate de caniculă și ajustați activitățile la căldura din a doua parte a zilei. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizarea portocalie pentru caniculă și disconfort termic este indicată în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și zona montană. În Moldova și Muntenia, vântul puternic este fenomenul agricol suplimentar de urmărit înaintea plecării utilajelor sau a transporturilor. Ce contează până la buletinul de dimineață Până la următorul buletin, verificați local intensitatea vântului, umezeala de la sol și condițiile de acces înainte de a confirma echipele, utilajele sau transporturile pentru sâmbătă, 22 august. Pentru irigare, decideți după starea solului și a culturii, nu doar după temperatură. Activitățile sensibile la vânt, ploaie apropiată sau arșiță rămân de reprogramat ori de limitat la ferestrele locale sigure.

Citește știreaVezi categoria
Fermier verificând o instalație de irigații într-o zonă agricolă rurală
Subvenții & Fonduri

GAL / AFIR – apelul I.6. are termen la 27 august

Apelul I.6. se închide la 27 august 2026 Sesiunea locală gestionată prin GAL / AFIR vizează investiții pentru protecția mediului și reducerea efectelor schimbărilor climatice, cu finanțare nerambursabilă. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Termenul sesiunii și aria apelului Depunerea proiectelor pentru apelul de selecție I.6. a început la 29 iunie 2026, ora 09:00, și se încheie la 27 august 2026, ora 23:59, ora Bucureștiului. Data-limită nu este estimativă. Apelul are aplicare la nivel local, fără ca materialul disponibil să indice localitățile vizate. Termen important: proiectele pot fi depuse până la 27 august 2026, ora 23:59, ora Bucureștiului. Bugetul și nivelul sprijinului Bugetul alocat sesiunii este de 272.769 de euro. Separat, plafonul de depunere a proiectelor este de 545.538 de euro; această valoare nu reprezintă bugetul alocat sesiunii. Sprijinul maxim indicat este de 110.000 de euro pe proiect, iar intensitatea sprijinului este de 100% nerambursabil. Astfel, bugetul total al apelului, plafonul sesiunii și suma maximă pe proiect sunt repere distincte. Ce investiții sunt vizate Finanțarea este destinată investițiilor care urmăresc protecția mediului și reducerea efectelor schimbărilor climatice. În informațiile disponibile, acesta este scopul de investiție menționat pentru apel; nu sunt detaliate categorii suplimentare de cheltuieli sau tipuri de proiecte. Condiția de punctaj comunicată Pentru selecție este indicat un prag minim de 30 de puncte. Pragul minim de selecție reprezintă punctajul minim menționat în apel pentru proiecte. Materialul disponibil nu precizează alte condiții, criterii de punctare sau pași de depunere, astfel că solicitanții trebuie să verifice informațiile oficiale asociate sesiunii înainte de transmiterea proiectului. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știreaVezi categoria
Tractor roșu pe iarbă, cu standuri de expoziție și bannere în fundal, sub un cer înnorat.
Utilaje & Tehnologie

Agro Expo Ploiești debutează pe 18–20 septembrie – utilaje și soluții pentru ferme la Shopping City

Agro Expo Ploiești este programat între 18 și 20 septembrie 2026 la Shopping City Ploiești, cu H! Expo Ploiești și SkyLine Events Management în rol de organizatori. Informația apare și pe pagina de eveniment a VOSZ, organizația patronală din Ungaria care a inclus târgul în calendarul său și îl prezintă drept extinderea seriei Agro Expo într-o nouă zonă, după evenimentele de la Satu Mare și Târgu Mureș. Deschiderea oficială este anunțată pentru 18 septembrie, la ora 14:00. Locația aleasă este parcarea Shopping City Ploiești, centrul comercial situat administrativ în Blejoi, pe Strada Republicii nr. 76. Site-ul oficial Shopping City Ploiești VOSZ listează accesul la eveniment drept gratuit. Pentru fermierii din Prahova și din județele apropiate, târgul aduce mai aproape o ofertă expozițională care, în mod obișnuit, îi trimite spre centre precum Arad, Brașov sau București. Prahova are aproape 269.000 de hectare agricole și un parc de utilaje care cere investiții Alegerea Ploieștiului are o bază agricolă mai consistentă decât ar putea sugera profilul puternic industrial al județului. Raportul oficial privind economia județului Prahova, publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pe baza datelor statistice, indică o suprafață agricolă de 268.626 de hectare în 2022, dintre care 142.894 de hectare erau teren arabil. În 2023 au fost cultivate aproximativ 139.900 de hectare, iar cerealele pentru boabe au ocupat 65,9% din suprafața cultivată. Porumbul boabe a reprezentat 31,8%, grâul 28,1%, iar plantele uleioase 20%. Tot în 2023, în Prahova erau înregistrate 2.277 de tractoare agricole, 559 de semănători mecanice și 231 de combine autopropulsate pentru recoltat cereale. Peste 97% din parcul de mașini agricole era în proprietate privată. Raportul CNSP indică, în același timp, prețurile ridicate ale utilajelor și existența unui parc de tractoare și combine insuficient modernizat printre problemele fermierilor din județ. Tocmai aici poate deveni relevant un târg local: nu prin simpla expunere a unor utilaje, ci prin posibilitatea de a compara echipamente, servicii, costuri și soluții înaintea unei investiții. H! Expo și SkyLine Events au deja o serie de târguri în spate Agro Expo Ploiești este prezentat de doi organizatori, nu de unul singur: H! Expo Ploiești și SkyLine Events Management. Pagina VOSZ îi numește explicit pe HiExpo Ploiești și SkyLine Events și precizează că seria ajunge la Ploiești după Satu Mare și Târgu Mureș. În martie 2026, aceeași platformă documenta Agro Expo Satu Mare, ajuns la ediția a cincea, și Mureș Agro Expo, ajuns la ediția a treia, organizate în aceeași rețea de SkyLine Events Management, Expo Industry Satu Mare și H! Expo Târgu Mureș. Activitatea SkyLine Events Management este confirmată și din surse instituționale non-Facebook. Visit Carei indică SkyLine Events Management și Expo Industry Satu Mare drept organizatori ai Auto Expo Carei 2026, iar Uniunea Națională a Patronatului Român consemna încă din 2023 desfășurarea Expo Industry Satu Mare „sub egida SkyLine Events”. În ambele serii de evenimente apare și Bura-Maksay István-Péter ca organizator sau persoană de contact. Pentru H! Expo Ploiești nu am identificat un site propriu non-Facebook care să poată fi atribuit fără echivoc organizatorului, iar pentru SkyLine Events Management nu apare un domeniu corporativ propriu verificabil în sursele publice consultate. Din acest motiv, AGRONET.ro nu atribuie celor două nume site-uri cu denumiri similare care apar în căutări, ci folosește paginile instituționale care le identifică efectiv în organizarea evenimentelor. Pentru Agro Expo Ploiești, cea mai directă sursă non-Facebook care îi numește pe ambii organizatori rămâne pagina VOSZ. Partenerii anunțați pentru ediția de la Ploiești sunt Camera de Comerț și Industrie Prahova, Uniunea Națională a Patronatului Român și Shopping City Ploiești. Utilaje, zootehnie, horticultură și industria alimentară Organizatorii anunță o expoziție cu utilaje agricole, echipamente pentru ferme și grădină, soluții pentru industria alimentară, produse și servicii legate de viticultură, horticultură și zootehnie, precum și autoutilitare, autoturisme, ATV-uri și servicii auxiliare. Sunt anunțate și întâlniri cu specialiști din agricultură. În acest moment, însă, nu este publicată o listă completă a expozanților, iar sursele consultate nu indică suprafața expozițională, numărul de companii participante sau un program tehnic cu demonstrații și conferințe. Aceste informații vor conta pentru a evalua dimensiunea reală a primei ediții în formula din 2026. Spre comparație, târgurile agricole consacrate își construiesc în mare parte atractivitatea tocmai prin numărul de expozanți, demonstrațiile practice și participarea companiilor din piața de utilaje și inputuri. Există și o diferență între programele zilnice publicate. Materialul transmis de organizatori indică intervalul 11:00–21:00, în timp ce pagina VOSZ publică 11:00–20:00. O altă listare publică a evenimentului afișează 12:00–21:00. Deschiderea oficială din 18 septembrie, ora 14:00, este însă aceeași în sursele consultate. Pentru deplasare, ora de închidere merită reconfirmată mai aproape de eveniment. Pentru expozanți, materialul H! Expo comunică numărul +40 771 384 169 și adresa [email protected]. Pagina VOSZ îl indică drept persoană de contact pe Bura-Maksay István-Péter, la +40 744 977 846 și [email protected]. „Ediția I” din 2026 are un precedent anunțat în 2024 Un detaliu important apare în arhive. Organizatorii promovează evenimentul din septembrie 2026 drept „ediția I”, însă revista agricolă Magyar Mezsgye includea deja în calendarul său din 2024 un Agro Expo Ploiești, programat în perioada 5–7 iulie 2024, în parcarea centrului comercial Auchan din Ploiești. Descrierea de atunci menționa utilaje agricole, zootehnie, industria alimentară și sectoare agricole conexe, adică un profil foarte apropiat de cel anunțat acum. Calendarul din 2024 dovedește că un eveniment cu acest nume fusese anunțat, dar nu oferă suficiente informații pentru a stabili dacă târgul s-a desfășurat efectiv în forma planificată. În același timp, VOSZ descrie ediția din 2026 ca deschiderea unei „noi locații” a seriei Agro Expo după Satu Mare și Târgu Mureș. Din acest motiv, formularea riguroasă este „ediția I în formula anunțată pentru 2026”, nu afirmația că Ploieștiul nu a mai avut niciodată un eveniment cu această denumire. Trei târguri agricole în mai puțin de trei săptămâni Agro Expo Ploiești intră într-o perioadă foarte aglomerată pentru expozițiile agricole. Între 11 și 13 septembrie are loc Agromalim 2026 la Expo Arad, ajuns la ediția a 36-a. Datele organizatorilor pentru edițiile anterioare arată dimensiunea unui târg matur: în 2023 au fost înregistrați 16.150 de participanți și peste 300 de expozanți. La numai câteva zile după Ploiești, în perioada 24–27 septembrie, este programat AgriXpo Brașov 2026. Evenimentul de la Fabrica de Zahăr Bod anunță peste 200 de expozanți și aproximativ 25.000 de metri pătrați pentru utilaje, irigații, tehnologii agricole, servicii, produse agroalimentare și expoziții de animale. Pentru Agro Expo Ploiești, diferența va fi făcută de următoarele informații pe care organizatorii le vor publica: cine expune, ce utilaje și tehnologii ajung efectiv la Ploiești și ce program profesional va exista pentru fermieri. Amplasarea lângă Ploiești și dimensiunea agriculturii prahovene îi oferă evenimentului un public potențial consistent. Lista expozanților va arăta însă cât de puternică va fi, în practică, prima ediție în noua formulă.

Citește știreaVezi categoria
Tractor la o stație de încărcare lângă panouri fotovoltaice, baterii și o hală agricolă, cu instalații de irigații pe câmp.
Electro ferma

Electrificarea fermei schimbă mai mult decât motorina – Energia, utilajele și terenul trebuie proiectate împreună

Electrificarea agriculturii schimbă mai mult decât factura de energie, pentru că transformă ferma dintr-un simplu consumator de motorină și electricitate într-un sistem care poate produce, stoca și administra energie, dar care trebuie să decidă și ce face cu terenul ocupat de această infrastructură. Un studiu publicat în Science și prezentat de Interesting Engineering arată una dintre consecințele care apar atunci când tranziția este gândită aproape exclusiv în megawați: în analiza a 2.344 de districte din China, între 2014 și 2023, o intensitate mai mare a politicilor de extindere fotovoltaică a fost asociată cu o reducere de 2,10% a indicelui diversității păsărilor pentru fiecare creștere cu o abatere standard a intensității acestor politici. Aceasta nu este o demonstrație că agricultura trebuie să aleagă între electricitate și natură. Este mai degrabă semnul că electrificarea deschide o etapă în care panoul, bateria, pompa, tractorul și hectarul nu mai pot fi proiectate separat. Pentru fermier, întrebarea importantă nu va fi doar „cât curent pot produce?”, ci „ce operațiuni pot electrifica, când consum energia, ce se întâmplă după apus și ce mai produce terenul pe care am pus panourile?”. Ferma devine producător, consumator și gestionar de energie Primul efect al electrificării este schimbarea structurii costurilor. Motorina se cumpără continuu, în funcție de lucrările executate și de prețul pieței. O instalație fotovoltaică, o baterie, un transformator sau o stație de încărcare mută o parte mai mare a cheltuielii la început, în investiție. În schimb, energia produsă ulterior în fermă poate alimenta mai mulți consumatori: irigații, frig, ventilație, uscătoare, instalații de muls, pompe, ateliere și, treptat, utilaje mobile. Agricultura românească a început deja această tranziție. În sesiunea AFIR încheiată la 14 august 2026 au fost depuse 1.177 de proiecte solare, pentru care s-au solicitat peste 282 de milioane de euro ajutor nerambursabil, față de un buget disponibil de 265 de milioane de euro. Cererea nu dovedește că toate fermele vor deveni autonome energetic, dar arată cât de repede a intrat producția proprie de electricitate în calculul investițiilor agricole. În același timp, România începe să construiască partea fără de care această producție rămâne greu de administrat. AGRONET.ro a arătat că în 2026 au fost conectați 663 MW de stocare, iar Transelectrica estima racordarea a încă aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului. Dintre cei 2.514 MW de producție și stocare conectați de la începutul anului, 1.331 MW proveneau din fotovoltaice, iar bateriile reprezentau deja a doua categorie ca dimensiune. Aceeași problemă apare la scară mică în fermă. Soarele produce când poate, nu neapărat când mulge ferma vacile, pornește uscătorul de cereale sau are nevoie de apă o cultură. Panoul nu înseamnă automat independență energetică Una dintre cele mai importante schimbări aduse de electrificare este că energia devine infrastructură operațională. Cu cât mai multe procese sunt electrice, cu atât o întrerupere de alimentare poate opri mai multe activități simultan. Datele ANRE pentru 30 iunie 2026 arătau 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu o putere fotovoltaică instalată de 1.951,69 MW, însă numai 3.853 dintre aceștia aveau instalații de stocare. Asta înseamnă aproximativ 11%. Datele nu separă fermele de celelalte companii, dar diferența dintre ritmul instalării panourilor și cel al bateriilor este relevantă. AGRONET.ro a explicat de ce o fermă poate rămâne fără energie chiar dacă are sute de panouri. O instalație conectată la rețea nu devine automat sursă de rezervă atunci când rețeaua cade. Pentru muls, răcire, ventilație, pompare sau alte procese critice sunt necesare o schemă electrică adecvată, protecții, invertoare compatibile, automatizare, prioritizarea consumatorilor și, după caz, baterii sau generatoare de rezervă. Electrificarea reduce o dependență și creează alta. Ferma poate cumpăra mai puțină motorină, dar devine mai dependentă de continuitatea instalației electrice, de transformatoare, invertoare, baterii, software de control și capacitatea de racordare. Diferența dintre o fermă cu panouri și o fermă electrificată apare tocmai aici. Prima produce energie. A doua știe și când o produce, unde o consumă, ce poate amâna, ce poate stoca și ce trebuie să continue să funcționeze indiferent de situație. Electricitatea începe să intre și în mecanizare Agricultura nu va trece într-o singură etapă de la motorină la baterii. Mai probabilă este apariția unor flote mixte, în care electricitatea intră mai întâi acolo unde traseele sunt previzibile, puterea necesară este moderată, iar utilajul revine frecvent la aceeași bază. Un exemplu prezentat recent de AGRONET.ro este tractorul electric olandez e-Horse, cu o baterie de 61,5 kWh și o autonomie declarată de 5–8 ore, destinat mai ales culturilor pe rânduri, pepinierelor, cositului și operațiunilor de întreținere. La 1.890 kg, conceptul este foarte diferit de tractorul greu de cultură mare. Nu încearcă să electrifice cu orice preț aratul sau scarificarea, ci acele activități unde autonomia și încărcarea pot fi integrate mai ușor în program. Aceasta este probabil și ordinea în care electrificarea va avansa în exploatații. Distribuirea furajelor, manipularea în curtea fermei, lucrările în livezi și vii, întreținerea, prășitul, anumite tratamente și transporturile scurte sunt mai ușor de trecut pe baterii decât campaniile lungi de lucru greu. Există deja și exemplul românesc al familiei Vlad din Piscu, județul Galați. Exploatația irigă peste 1.900 din aproximativ 2.100 de hectare, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor. Aici electrificarea are o logică economică puternică: pomparea este intensă tocmai în sezonul cu mult soare, astfel încât o parte importantă a energiei poate fi consumată direct când este produsă. Acesta poate deveni unul dintre cele mai importante avantaje ale electricității în agricultură: aceeași infrastructură energetică poate alimenta pompa dimineața, instalația de condiționare la prânz, bateria după-amiaza și, în viitor, utilajele care se întorc la fermă. Problema dificilă începe când panourile ajung pe teren Pe acoperișul unui grajd, al unui depozit sau deasupra unei parcări, conflictul cu producția agricolă este redus. Pe teren productiv, situația se schimbă. Studiul din China arată ce se poate întâmpla când extinderea este rapidă și terenurile sunt transformate fără suficientă atenție pentru structura habitatului. Efectele asupra păsărilor au fost mai pronunțate în regiunile mai bogate și în cele care nu sunt deșertice, iar cercetătorii au identificat schimbarea utilizării terenului și simplificarea vegetației printre mecanismele importante. Una dintre observațiile cele mai interesante este că un teren poate părea mai verde fără să devină neapărat mai valoros ecologic. Sub panouri poate apărea o vegetație densă, dar uniformă, care oferă mai puține tipuri de habitat și resurse decât ecosistemul pe care l-a înlocuit. Aici apare marea diferență dintre un parc fotovoltaic amplasat pe teren agricol și un sistem agrivoltaic. Primul folosește terenul în principal pentru electricitate. Al doilea trebuie proiectat astfel încât activitatea agricolă să continue. Nu este o distincție semantică. Este diferența dintre a scoate hectarul din producție și a-i cere să producă două lucruri simultan. Oile pot transforma întreținerea parcului într-o activitate agricolă Una dintre cele mai simple forme de utilizare duală este pășunatul. AGRONET.ro a analizat modelul în care oile devin „cositoarele” parcurilor fotovoltaice. Operatorul trebuie oricum să controleze vegetația dintre rândurile de panouri. Dacă acest lucru este făcut prin pășunat, crescătorul poate folosi masa vegetală, iar operatorul poate reduce o parte din cosirile mecanice. În funcție de contract, fermierul poate încasa și un tarif pentru serviciul de întreținere. Aceeași suprafață poate astfel genera electricitate, furaj și producție zootehnică. Modelul depinde însă de detaliile proiectului: înălțimea panourilor, accesul animalelor, apa, gardurile, lucrările de mentenanță și responsabilitatea pentru eventualele pagube. Un parc construit fără să ia în calcul pășunatul nu devine automat agrivoltaic după ce sunt aduse oile. Aceasta este o regulă care se repetă în întreaga electrificare agricolă: infrastructura trebuie gândită dinainte pentru ceea ce vrem să facem cu ea în următorii 20–30 de ani. Cultura de sub panouri poate câștiga apă și pierde lumină Utilizarea duală devine mai complexă atunci când pe teren se cultivă plante. Aici panoul modifică microclimatul: reduce radiația, temperatura și evaporarea în anumite momente, schimbă distribuția apei de ploaie și poate modifica presiunea unor boli. Experimentul cu hamei urmărit de AGRONET.ro în Bavaria este un bun exemplu. Instalația are 977 kWp pe aproximativ 1,3 hectare, cu panouri ridicate la circa șapte metri. În anii de testare, solul de sub sistemul Agri-PV a păstrat mai bine apa, avantaj mai vizibil în sezonul secetos. Dar rezultatul agronomic a depins puternic de cantitatea de umbră. La o reducere a radiației de aproximativ 28%, pierderile de producție au fost între 9% și 19%, în funcție de soi și an. Când reducerea luminii s-a apropiat de 37%, scăderile au ajuns între 27% și 38%. Acesta este motivul pentru care întrebarea „ce putem cultiva printre panouri?” nu are un răspuns universal. Hameiul, plantele furajere, legumele sau culturi precum meiul nu pot fi tratate doar după criteriul fizic — dacă încap sau nu între rânduri. Trebuie măsurate lumina rămasă disponibilă, apa din sol, temperatura, fotosinteza, accesul utilajelor și producția obținută. În cazul hameiului bavarez, cercetătorii au calculat pentru 2025 o eficiență combinată a utilizării terenului de 150%: aproximativ 80% din producția agricolă de referință și 70% din producția energetică de referință realizate pe aceeași suprafață. Nu înseamnă o recoltă cu 50% mai mare, ci faptul că folosirea comună a hectarului a produs mai mult decât utilizarea sa pentru o singură funcție. Aici se află poate cel mai puternic argument pentru Agri-PV. Un parc solar poate pierde biodiversitate sau o poate reconstrui Rezultatele din China nu sunt inevitabile pentru orice parc fotovoltaic. Un alt studiu prezentat de AGRONET.ro, realizat în Minnesota, a urmărit instalații unde terenul dintre panouri a fost însămânțat cu ierburi și plante native, iar nivelarea și compactarea au fost limitate. Pe parcursul a cinci ani, numărul insectelor înregistrate în monitorizare s-a triplat, iar albinele native, rare în primele observații, au revenit regulat în mai puțin de patru ani. Cercetătorii au găsit mai multe vizite ale albinelor și în culturile de soia din apropiere. Cele două situații — declinul păsărilor din China și revenirea polenizatorilor în Minnesota — nu se anulează reciproc. Împreună spun ceva mai important: efectul ecologic al fotovoltaicelor nu este determinat numai de existența panoului, ci și de locul ales, modul de construire și felul în care este administrat terenul timp de decenii. O suprafață nivelată, compactată și menținută cu vegetație uniformă nu va avea același rezultat ca una pe care solul este protejat, vegetația este diversă și activitatea agricolă continuă. Electrificarea aduce o nouă disciplină a investiției În ferma bazată pe motorină, combustibilul poate fi privit relativ separat de tractor. În ferma electrificată, separarea devine tot mai dificilă. Panourile determină câtă energie există în timpul zilei. Bateria decide cât poate fi mutat spre alte ore. Branșamentul și transformatorul limitează puterea disponibilă. Stația de încărcare stabilește cât de repede poate reveni un utilaj la lucru. Programul irigațiilor decide cât din producția solară poate fi consumată direct. Alegerea terenului hotărăște dacă electricitatea intră în conflict cu agricultura sau este produsă împreună cu ea. De aceea, următoarea generație de investiții agricole va trebui să fie gândită ca un sistem, nu ca o colecție de echipamente: ce procese pot fi electrificate fără să reducă productivitatea;ce consumuri pot fi mutate în orele cu producție solară;ce trebuie alimentat și după apus sau în timpul unei pene de curent;câtă energie trebuie stocată și cu ce putere;ce suprafețe pot primi fotovoltaice fără pierderea producției agricole;unde este posibil pășunatul sau cultivarea sub și între panouri;ce efect are proiectul asupra apei, solului și biodiversității. Electrificarea agriculturii nu va însemna dispariția rapidă a motorinei și nici acoperirea câmpurilor cu panouri. Va însemna, cel mai probabil, o combinație de surse, baterii, rețea, utilaje electrice și diesel, automatizare și utilizări duale ale terenului. Miza pentru fermier este mai mare decât reducerea unei facturi. O exploatație care își produce o parte din energie poate deveni mai puțin expusă unor variații de preț și poate electrifica operațiuni care astăzi consumă combustibili. Dar o exploatație în care fiecare proces depinde de electricitate trebuie să fie mult mai atentă la stocare, continuitatea alimentării și dimensionarea infrastructurii. Iar pentru terenurile agricole, regula ar trebui să fie la fel de exigentă. Dacă un hectar este suficient de valoros pentru a instala pe el o infrastructură care va rămâne două sau trei decenii, proiectul ar trebui să răspundă dinainte la întrebarea ce mai poate produce acel hectar în afară de electricitate. Aici se va vedea diferența dintre simpla extindere a fotovoltaicelor și electrificarea matură a agriculturii: nu în numărul de panouri instalate, ci în cât de bine reușesc energia, producția agricolă și terenul să funcționeze împreună.

Citește știreaVezi categoria
Fructe de ardei în creștere într-un solar, inclusiv un ardei cu o pată discretă, închisă la culoare, la capătul opus codiței.
Culturi vegetale

Pata închisă de la baza ardeiului: ce legătură are cu apa și transportul calciului

La ardei, pata închisă apărută la baza fructului este adesea legată de felul în care apa ajută sau împiedică transportul calciului spre fructul aflat în creștere. O pată brună-neagră, adâncită, apărută la baza unui fruct de ardei poate însemna pierdere directă la sortare. La începutul simptomelor, țesutul este de regulă mai închis la culoare și ușor adâncit; ulterior poate deveni uscat, zbârcit și cu aspect pielos. La ardei, problema apare mai ales pe fructele care cresc repede, nu neapărat fiindcă lipsește calciul din sol, ci fiindcă fructul nu primește suficient calciu în acel moment. Ce vede fermierul în câmp sau în solar Pata este la capătul fructului opus pedunculului, în zona fostei flori.Leziunea pornește de obicei ca o zonă mai închisă și poate deveni brună-neagră, adâncită și pieloasă.Simptomele sunt mai evidente pe fructele aflate în creștere rapidă.În aceeași parcelă pot exista plante aparent viguroase, dar cu fructe afectate după alternanțe între uscarea și reumezirea zonei rădăcinilor. Aceste observații sunt compatibile cu putregaiul apical, însă nu reprezintă singure un diagnostic final. Leziuni de altă origine, inclusiv putreziri care colonizează ulterior țesutul afectat, pot schimba aspectul fructului. Verificarea poziției petei, a stadiului fructului și a istoricului de apă este mai utilă decât concluzia trasă după un singur fruct. De ce apa contează atât de mult Calciul ajunge în plantă odată cu fluxul de apă absorbit de rădăcini și este necesar pentru formarea normală a țesuturilor fructului. Când planta trece repetat de la deficit de apă la udare abundentă, transportul către fructele în dezvoltare poate fi dereglat. De aceea, un sol care are calciu nu exclude apariția problemei: punctul sensibil poate fi continuitatea aprovizionării cu apă, mai ales în căldură și la încărcătură mare de fructe. Udările foarte superficiale favorizează un sistem radicular mai expus stresului. În schimb, menținerea unei umidități cât mai constante în volumul de sol explorat de rădăcini ajută planta să treacă mai uniform prin perioadele cu evapotranspirație ridicată. Mulcirea sau alte soluții potrivite sistemului de cultură pot limita oscilațiile de umiditate. Ce merită verificat acum la ardei Compară fructele afectate cu cele sănătoase și notează dacă petele apar în special pe primele etaje sau pe valurile noi de fructificare.Controlează uniformitatea apei în zona rădăcinilor: porțiuni prea uscate, băltiri, diferențe între capetele rândului, funcționarea neuniformă a picurătorilor sau drenajul slab.Urmărește intervalele cu temperaturi ridicate, perioadele fără apă și udările recuperatorii mari.Verifică analiza de sol sau de substrat disponibilă, inclusiv pH-ul și echilibrul nutrițional, înainte de a atribui problema exclusiv lipsei de calciu.Analizează fertilizarea cu azot: aporturile excesive pot favoriza tulburarea și pot orienta planta spre creștere vegetativă în detrimentul unei fructificări echilibrate. Măsuri preventive, fără rețete fixe În România, fereastra de atenție este din mai până în septembrie, cu risc mai vizibil în lunile de vară, când ardeiul leagă și crește fructe în condiții de consum mare de apă. În solar și seră, monitorizarea trebuie intensificată atunci când plantele au multe fructe în creștere și diferențele de temperatură ori de umiditate se succed rapid. Planifică irigarea astfel încât zona rădăcinilor să nu treacă frecvent de la uscat la exces de apă; ritmul concret se adaptează solului, vremii, fazei de cultură și instalației.Păstrează solul acoperit, unde tehnologia permite, pentru a reduce evaporarea și variațiile bruște de umiditate.Bazează corecțiile de fertilizare pe analize și pe starea reală a culturii, nu doar pe aspectul unui fruct.Recoltează și separă fructele afectate, pentru ca lotul comercial să poată fi evaluat corect și pentru a observa mai ușor apariția de simptome noi.Pentru orice produs fertilizant sau intervenție foliară, consultă un agronom ori un specialist în nutriția plantelor și respectă eticheta și autorizarea curentă. Când este nevoie de specialist Cere sprijin de specialitate dacă petele se extind rapid în mai multe zone ale culturii, apar și alte simptome pe frunze sau rădăcini, instalația de irigare nu distribuie uniform ori problema persistă deși umiditatea este stabilizată. Specialistul poate separa o tulburare de nutriție și apă de o problemă de rădăcină, salinitate, patogen sau tehnologie de cultură și poate interpreta analizele înaintea unei corecții. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în nutriția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Grup de viței pe o pășune verde, cu ferme și dealuri în fundal.
Zootehnie

Vițeii proveniți din fermele de lapte sunt testați pentru producția de carne pe pășune – proiectul Better-Calf urmărește reducerea costurilor fermelor de familie

Un proiect european testează carnea de vită produsă din viței proveniți din fermele de lapte, crescuți cu acces extins la pășune, ca soluție pentru reducerea costurilor și creșterea viabilității fermelor de familie. Proiectul Better-Calf, coordonat de Teagasc, va reuni cercetare în trei țări și o rețea de 40 de ferme comerciale din șase state europene, relatează Irish Examiner. Modelul pornește de la o problemă concretă: vițeii proveniți din efectivele de lapte pot fi transformați într-o sursă suplimentară de venit pentru sectorul bovin dacă există un sistem eficient de creștere și îngrășare. În locul unor perioade lungi de furajare în adăpost, proiectul urmărește folosirea mai intensivă a pășunilor, reducerea costurilor și îmbunătățirea bunăstării animalelor. Irlanda produce deja mare parte din carnea de vită prin legătura lapte-carne În Irlanda, bovinele provenite din sectorul laptelui reprezintă peste 60% dintre animalele finalizate pentru producția de carne. Teagasc a dezvoltat deja modele tehnologice pentru acest tip de exploatație, iar Better-Calf urmărește să testeze dacă sistemele bazate pe pășunat pot fi adaptate și altor regiuni europene. Proiectul va include studii în ferme experimentale din: Irlanda;Franța;Belgia. Separat, va fi construită o rețea de 40 de ferme comerciale din Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg și Elveția. Cercetătorii vor urmări accesul animalelor la pășune, bunăstarea, performanțele economice și modul în care sistemele pot fi adaptate condițiilor diferite de sol și climă. Va fi realizat și un studiu în rândul consumatorilor din nord-vestul Europei, pentru a determina ce așteptări au aceștia de la carnea provenită din asemenea sisteme și dacă sunt dispuși să plătească mai mult pentru ea. Miza economică este reducerea cantității de furaje cumpărate Principalul avantaj urmărit nu este simpla mutare a animalelor din grajd pe pășune. Într-un sistem bine organizat, iarba devine o parte mai importantă din rația animalelor, ceea ce poate reduce cantitatea de furaje concentrate și furaje conservate care trebuie cumpărate sau produse, depozitate și administrate în fermă. Pentru exploatațiile de familie, diferența poate apărea în mai multe zone de cost: furaje;energie;manipularea și distribuirea hranei;folosirea utilajelor;depozitarea furajelor;gestionarea dejecțiilor în perioadele de stabulație;timpul de muncă. Proiectul nu pleacă însă de la ideea unui singur model aplicabil peste tot. Calitatea pășunii, durata sezonului de vegetație, precipitațiile și structura fermei diferă considerabil între Irlanda, Franța, Belgia sau Germania. De aceea, obiectivul este elaborarea unor modele practice pentru mai multe condiții de producție. Ce ar putea însemna pentru fermele din România România nu face parte dintre cele șase țări participante la Better-Calf, dar principiul economic urmărit de proiect este relevant pentru sectorul bovin românesc: integrarea mai eficientă a producției de lapte cu producția de carne. Vițeii rezultați din fermele de lapte reprezintă o resursă care poate fi valorificată diferit în funcție de genetică, infrastructura fermei, disponibilitatea pășunilor și existența unei piețe pentru animalele finite. AGRONET.ro a analizat recent reducerea efectivelor de bovine din România, într-un sector în care costurile de producție și dispariția exploatațiilor pun presiune asupra bazei de animale. În același timp, piața cărnii de vită oferă în 2026 un context diferit de cel al laptelui. Oferta europeană redusă menține carnea de vită la prețuri ridicate, în timp ce fermele de lapte sunt expuse unei presiuni mai mari asupra prețurilor și marjelor. Valorificarea vițeilor pentru carne poate deveni astfel o componentă suplimentară a economiei unei ferme de lapte, mai ales dacă o parte importantă din creștere poate fi susținută prin pășunat. Integrarea sectorului de lapte cu cel de carne câștigă teren Modelul nu apare numai în Irlanda. AGRONET.ro a prezentat și strategia unor fermieri din Insulele Azore, unde producătorii încearcă să reducă presiunea creată de surplusul de lapte prin orientarea unei părți mai mari a efectivelor către producția de carne. Better-Calf merge mai departe și încearcă să transforme această legătură într-un sistem tehnologic repetabil: alegerea vițeilor, creșterea lor, folosirea pășunilor, perioada de finisare și relația dintre costuri și valoarea finală a animalului. Pentru fermele de lapte, genetica devine importantă. Un vițel rezultat dintr-o vacă de lapte nu are automat aceleași performanțe pentru producția de carne ca un animal provenit dintr-o rasă specializată. Alegerea taurilor, ușurința la fătare, sporul de creștere și calitatea carcasei trebuie astfel privite împreună. Pășunea trebuie să producă suficient pentru ca modelul să funcționeze Costul redus al furajării este posibil numai dacă pășunea furnizează suficientă masă vegetală și aceasta este utilizată eficient. Un sistem bazat pe iarbă presupune organizarea parcelelor, rotația animalelor și adaptarea încărcăturii la cantitatea de furaj disponibilă. În anii secetoși, avantajul poate fi redus dacă pășunea nu mai produce suficient și ferma trebuie să cumpere furaje. Tocmai această variație între condițiile locale explică de ce proiectul include ferme din mai multe țări și studii experimentale separate. Pentru România, unde diferențele dintre zonele montane, deal, Transilvania și regiunile de câmpie sunt mari, un eventual model similar ar trebui adaptat disponibilității reale a pășunilor și riscului de secetă. 40 de ferme vor arăta dacă modelul funcționează comercial Partea importantă a Better-Calf este că testarea nu rămâne doar în centrele de cercetare. Cele 40 de ferme comerciale vor permite compararea soluțiilor în condiții reale și vor oferi date despre costuri, muncă, performanța animalelor și problemele întâlnite de crescători. Teagasc urmărește ca rezultatul proiectului să fie reprezentat de modele practice de producție care pot fi utilizate de fermieri, nu numai de concluzii experimentale. Pentru fermele familiale, întrebarea economică va fi relativ simplă: cât valorează suplimentar vițelul dacă este crescut până la greutatea de sacrificare și cât costă fiecare kilogram obținut? Dacă folosirea pășunii reduce suficient costul furajării, diferența dintre vânzarea timpurie a vițelului și valorificarea animalului finit poate crea o nouă sursă de venit în exploatație. Într-un sector european al bovinelor aflat sub presiunea reducerii efectivelor, Better-Calf testează astfel nu doar o tehnologie de creștere, ci o legătură economică mai strânsă între fermele de lapte, pășuni și piața cărnii de vită.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat cu microfon lângă o masă cu struguri negri, pahar de vin și sticlă, pe fundal de vie.
Pomicultură și viticultură

Recolta de struguri din 2026 ar putea crește cu până la 10% – Diferențe mari între podgoriile României

Recolta de struguri din 2026 ar putea depăși cu până la 10% nivelul din 2025, însă diferențele dintre podgorii sunt mari: Cotnari, Huși, Târnave și o parte din sud au perspective bune, în timp ce Vrancea a fost lovită de grindină, iar Dobrogea, Banatul și Crișana resimt puternic lipsa apei și temperaturile ridicate. Evaluarea a fost făcută de prof. Ion Gavrilescu, membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, într-o discuție difuzată de Radio România Antena Satelor. Estimarea națională ascunde astfel un sezon foarte neuniform. Ploile din mai, iunie și, în unele regiuni, începutul lunii iulie au făcut diferența între plantațiile care intră în perioada de recoltare cu struguri sănătoși și cele în care seceta sau grindina au redus deja potențialul de producție. Cotnari, Huși și Transilvania au perspective bune În nord-est, Cotnari a beneficiat de precipitații suficiente în lunile mai și iunie, ceea ce a permis acumularea unei rezerve de apă în sol. Vița-de-vie s-a dezvoltat normal, iar Ion Gavrilescu estimează o recoltă sănătoasă pentru soiurile tradiționale ale podgoriei, între care Grasa de Cotnari, Feteasca Albă și Frâncușa. Și zona Huși intră în apropierea recoltării cu perspective favorabile. O situație bună este raportată și în Transilvania. Precipitațiile din mai, iunie și începutul lunii iulie au asigurat necesarul de apă în sudul județului Alba, în Târnave și în zona Lechința. Aici, așteptările sunt pozitive atât pentru cantitate, cât și pentru calitatea strugurilor. În zona colinară din sud, de la Corcova spre Drăgășani și Dealu Mare, ploile au susținut vegetația, iar strugurii sunt descriși ca sănătoși. Au existat local probleme cu făinarea, dar specialistul spune că tratamentele aplicate la timp au ținut boala sub control. Vrancea pierde producție după grindină, Dobrogea suferă din lipsa apei La polul opus se află Vrancea, una dintre cele mai importante regiuni viticole ale României. Ion Gavrilescu indică pagube severe provocate de grindină pe suprafețe importante de plantații. În Dobrogea, problema dominantă este seceta, în special în viile fără irigare prin picurare. În aceste plantații, boabele pot rămâne mai mici, ceea ce va reduce cantitatea recoltată. O producție mai mică nu implică însă automat vinuri mai slabe. Specialistul estimează că, în Dobrogea, calitatea poate rămâne bună sau foarte bună chiar dacă volumul de struguri scade. Regiune viticolăPrincipala situație în 2026Perspectivă indicatăCotnarirezerve bune de apă după ploile din mai–iunierecoltă normală și sănătoasăHușicondiții favorabilerecoltă bunăVranceagrindină severăpierderi importanteDobrogeasecetă, mai ales fără picurarecantitate mai mică, calitate bunăCorcova–Drăgășani–Dealu Mareapă suficientă, făinare localăvegetație normalăTârnave–Alba–Lechințaprecipitații suficienteperspective buneBanat–Crișana–Satu Marearșiță și deficit de precipitațiirecolte posibil mai mici Viile vechi trec mai bine prin secetă Sezonul 2026 arată și diferența dintre plantațiile mature și viile tinere. Vița-de-vie cu un sistem radicular dezvoltat poate explora straturi mai adânci ale solului și poate ajunge la rezerve de apă inaccesibile unei plantații recent înființate. În unele zone afectate de secetă, viile vechi au menținut o vegetație apropiată de normal, în timp ce plantațiile tinere au resimțit mai puternic deficitul hidric. Pentru viticultori, aceasta înseamnă că impactul secetei nu poate fi estimat doar după cantitatea de precipitații dintr-o regiune. Vârsta plantației, tipul de sol, rezerva de apă, încărcătura de rod și posibilitatea de irigare pot produce rezultate foarte diferite chiar între vii apropiate. Senzorii ajută viticultorii să urmărească stresul hidric În vestul țării, unde Banatul, Crișana și zona Satu Mare au fost afectate de temperaturi foarte ridicate și lipsa precipitațiilor, unele exploatații folosesc senzori pentru monitorizarea bolilor și a stresului hidric. Aceste sisteme permit intervenții bazate pe date despre starea efectivă a plantației, într-un moment în care fiecare aplicare de apă și fiecare tratament contează. Contextul este însă unul în care tehnologia de precizie rămâne încă puțin răspândită în România: AGRONET.ro a arătat că numai aproximativ 10–15% dintre ferme utilizau asemenea tehnologii în 2023. Pentru vie, monitorizarea stresului hidric poate deveni tot mai importantă dacă verile cu perioade lungi de temperaturi ridicate și precipitații distribuite neuniform se repetă. O recoltă cu 10% mai mare ar veni după un an încă slab față de media ultimilor cinci ani Estimarea lui Ion Gavrilescu pentru 2026 trebuie raportată și la punctul de plecare. Cele mai recente date ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului arată că România a produs 3,3 milioane de hectolitri de vin în 2025, în creștere cu 3,7% față de 2024, dar cu 17,6% sub media precedentelor cinci sezoane. Analiza AGRONET.ro asupra sectorului vitivinicol arată că România avea în 2025 aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață din Uniunea Europeană, dar numai 2,4% din producția de vin a UE. Un avans al recoltei în 2026 ar fi, așadar, important pentru refacerea volumelor, însă tabloul regional sugerează că beneficiul nu va fi distribuit uniform. Producătorii din zonele cu apă suficientă intră în recoltare cu perspective bune, în timp ce fermele lovite de grindină sau secetă vor avea volume mai mici și costuri mai greu de recuperat. Următoarele săptămâni vor fixa rezultatul final. Momentul recoltării, evoluția vremii și capacitatea fiecărei plantații de a trece prin ultima etapă de maturare vor decide cât din perspectiva unui plus de până la 10% se va transforma efectiv în struguri și vin.

Citește știreaVezi categoria
Doi câini ciobănești stau lângă o turmă de oi pe o pășune montană, cu o stână în fundal.
Faună sălbatică

Ursul a atacat un adolescent aflat cu oile la Boița – Tânărul a fost transportat la spital

Un tânăr de 17 ani a fost atacat de urs la o stână din Boița, județul Sibiu, în timp ce se afla cu oile. Băiatul a încercat să alunge animalul după ce câinii de pază i-au semnalat apropierea, însă ursul l-a pus la pământ și l-a mușcat de o mână, relatează Știrile ProTV. În momentul atacului, tânărul și-a folosit mâna pentru a-și proteja fața. Câinii ciobănești au intervenit și au reușit să pună ursul pe fugă, iar băiatul s-a retras spre stână și a cerut ajutor. Victima a fost transportată la Spitalul de Pediatrie din Sibiu. Potrivit informațiilor comunicate de medici, tânărul este în afara oricărui pericol, dar va rămâne internat câteva zile. Câinii de pază au alungat ursul Incidentul arată din nou riscul direct la care sunt expuși oamenii care lucrează cu animalele în zone frecventate de urși. În cazul de la Boița, câinii au avertizat inițial asupra apropierii animalului și au avut apoi un rol decisiv în îndepărtarea acestuia. Atacul asupra tânărului vine după alte incidente înregistrate în această vară în apropierea stânelor și gospodăriilor cu animale. La 13 iulie, AGRONET.ro relata despre un cioban de 47 de ani atacat de urs în masivul Iezer-Păpușa. Bărbatul a suferit răni la un picior și a fost transportat la Spitalul Municipal Câmpulung. Patru zile mai târziu, trei oi au fost ucise de un urs la o stână din Feisa, comuna Jidvei. În acel caz nu au existat victime omenești, însă populația a fost avertizată prin RO-ALERT. Atacurile asupra animalelor domestice au continuat și în august Un alt incident a fost înregistrat la 13 august în Bichigiu, județul Bistrița-Năsăud, unde un urs a pătruns într-o anexă gospodărească și a atacat două bovine. AGRONET.ro a relatat că în comuna Telciu fuseseră raportate anterior trei atacuri asupra animalelor domestice în numai 48 de ore. Pentru crescătorii de animale, astfel de incidente înseamnă atât pierderi sau costuri veterinare, cât și un risc direct pentru oamenii care păzesc turmele și intervin atunci când prădătorii se apropie de animale. Cazul de la Boița are o consecință importantă și din acest punct de vedere: încercarea de a alunga direct ursul a dus la atacarea tânărului. În situațiile în care un urs ajunge în apropierea unei stâne sau gospodării, recomandarea transmisă constant de autorități este evitarea apropierii și a intervenției directe și alertarea serviciilor de urgență prin 112.

Citește știreaVezi categoria
Depozit frigorific agricol bine iluminat, cu paleți de lăzi de fructe și legume așezați ordonat, zonă de încărcare și evidență de stoc la intrare.
Siguranță

Cum reduci riscul de dispariție a paleților și lăzilor dintr-un depozit agricol

Când stocurile sunt mari, iar într-o zi intră și ies mai multe mașini, un palet lipsă nu trebuie pus automat pe seama furtului. Mai întâi se verifică recepția, livrarea, relocarea în cameră și documentele de stoc. Dacă diferența rămâne neexplicată, ferma are nevoie de o reacție ordonată: limitarea accesului, păstrarea dovezilor și sesizarea autorităților, fără urmărirea ori confruntarea persoanelor suspecte. Ce poate observa fermierul în depozit Semnele de alarmă sunt diferențele repetate dintre paleții sau lăzile existente fizic și evidența de stoc, documente de predare-preluare incomplete, ambalaje mutate fără justificare, uși lăsate descuiate, chei ori cartele folosite de persoane neautorizate și vehicule care intră în curte fără o legătură clară cu recepția sau livrarea. Aceste situații indică o vulnerabilitate de organizare, nu reprezintă singure dovada unui furt. Verificarea înainte de a trage concluzii Faceți reconcilierea între stocul fizic, recepții, avize, livrări și relocările interne din ziua respectivă.Verificați dacă paletul a fost mutat în altă cameră, pregătit pentru expediere, returnat cu ambalaje sau înregistrat greșit.Stabiliți ultima persoană și ultimul vehicul care au manipulat lotul, pe baza documentelor și a accesului autorizat, nu pe presupuneri.Notați data, intervalul orar, identificarea lotului, cantitatea, zona și persoanele care au constatat diferența.Păstrați documentele și nu modificați înregistrările inițiale; corecturile trebuie să rămână trasabile. Controlul accesului reduce ocaziile de pierdere Accesul în zona de paleți, lăzi și produse ambalate trebuie să fie necesar pentru sarcină, limitat în timp și ușor de verificat. Separați traseul șoferilor și vizitatorilor de zona de stoc, desemnați un punct de predare pentru documente și nu lăsați chei, cartele sau coduri la îndemâna mai multor persoane decât este necesar. La schimbul de tură, predarea accesului și a cheilor trebuie consemnată clar. Țineți închise ușile și porțile care nu sunt folosite pentru operațiunea curentă.Permiteți încărcarea și descărcarea numai într-o zonă desemnată, cu documente verificate înainte de plecarea vehiculului.Evitați zonele ascunse de paleți în care personalul nu poate observa intrările, ieșirile sau mișcarea mărfii.Asigurați iluminare suficientă la căile de acces, rampe, uși și în spațiile unde se predau sau se numără ambalajele.Revizuiți periodic cine are drept de acces și retrageți imediat accesul persoanelor care nu mai lucrează în depozit. Evidența mișcărilor: fiecare palet trebuie să lase urmă O evidență bună nu înseamnă doar totalul de lăzi din depozit. Pentru loturile cu valoare mare, notați identificarea lotului, numărul de paleți sau lăzi, locul din cameră, momentul intrării, mutările interne, persoana responsabilă și documentul de expediere. Numărarea la recepție și la livrare, făcută de persoane desemnate, limitează atât greșelile, cât și posibilitatea dispariției neobservate a mărfii. În vârful de activitate, mai ales din iunie până în decembrie, verificați zilnic zonele cu încărcări frecvente și faceți inventare scurte ale loturilor pregătite de livrare. O diferență mică depistată în aceeași zi se clarifică mai ușor decât una observată după mai multe transporturi. Alarmare și protecție proporțională Poliția recomandă măsuri de descurajare și protecție a punctelor vulnerabile, inclusiv sisteme viabile de alarmare, protejarea căilor de acces și apelarea la servicii specializate de pază atunci când riscul o justifică. Alegerea măsurilor trebuie făcută după particularitățile depozitului, valoarea stocului, programul de lucru și numărul persoanelor sau vehiculelor care intră în incintă. Pentru unitățile care intră sub incidența cadrului legal privind paza bunurilor și valorilor, măsurile de securitate se fundamentează pe analiza de risc la securitate fizică. Dacă depozitul are vulnerabilități repetate sau urmează investiții în pază și alarmare, solicitați evaluarea unui specialist autorizat în securitate fizică și respectați cerințele aplicabile. Ce faceți când lipsa pare reală Opriți numai operațiunea din zona afectată, dacă acest lucru se poate face în siguranță, și evitați blocarea ori confruntarea persoanelor.Verificați rapid documentele, poziția lotului și accesul autorizat, fără a acuza angajați, șoferi sau colaboratori înainte de clarificare.Păstrați zona, documentele și orice element relevant în starea în care au fost găsite, pe cât posibil.Anunțați conducerea depozitului și sesizați poliția când există indicii rezonabile de acces neautorizat sau de sustragere. Dacă există pericol imediat pentru persoane, apelați serviciul de urgență.După incident, corectați punctul vulnerabil identificat: acces, iluminare, traseu de marfă, predare de chei sau evidență. Regula practică pentru depozit Protecția loturilor nu se bazează pe suspiciuni, ci pe control: cine intră, ce marfă mută, unde o lasă și cu ce document pleacă. Un traseu clar al paleților și lăzilor, accesul limitat și verificările scurte făcute consecvent reduc pierderile și ajută ferma să lămurească rapid orice diferență de stoc. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist autorizat în securitate fizică și autoritățile competente. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Fermier stând pe o pășune verde lângă un grup de bovine negre, ținând echipament pentru gard electric.
Mediu

Aproape un milion de litri de apă în plus pe hectar – Cum și-a făcut o fermă solul mai rezistent la secetă

Seceta din 2026 transformă reziliența solului într-o miză economică pentru ferme, după ce diferențele dintre exploatațiile afectate de lipsa apei devin tot mai vizibile. O fermă de bovine din Anglia, prezentată de Reuters, a păstrat pășunile verzi după două luni fără ploaie, în timp ce exploatațiile din jur au început să consume furajele pregătite pentru iarnă. În paralel, bănci, asigurători, procesatori și comercianți încep să finanțeze practicile care reduc pierderile provocate de secetă. Cazul este relevant într-un an în care pierderile agriculturii din Uniunea Europeană și Regatul Unit numai în urma valului de căldură din iunie ar putea ajunge la 2,3 miliarde de euro, potrivit Energy and Climate Intelligence Unit. Pentru fermieri, discuția despre agricultura regenerativă se mută astfel de la beneficiile de mediu către costul furajelor, stabilitatea producției, accesul la finanțare și riscul asigurat. O fermă de circa 81 de hectare a rămas verde după două luni fără ploaie Sam Squier crește bovine Aberdeen Angus în apropiere de Chelmsford, în sud-estul Angliei, pe o suprafață de aproape 200 de acri, echivalentul a aproximativ 81 de hectare. Pășunile fermei folosesc amestecuri formate din graminee, plante cu rădăcini adânci și leguminoase. Sistemul urmărește acoperirea permanentă a solului, dezvoltarea rădăcinilor pe mai multe niveluri și menținerea apei în profil. Animalele sunt concentrate pentru perioade scurte pe suprafețe mici și mutate de două ori pe zi. Vegetația călcată formează un strat protector la suprafața terenului, iar dejecțiile readuc materie organică și nutrienți în sol. Rezultatul raportat de fermier este important în contextul secetei din acest an: după două luni fără precipitații, plantele din unele parcele depășeau în continuare înălțimea genunchiului, fără irigații. Squier estimează că terenurile sale rețin în prezent cu aproximativ 400.000 de litri de apă în plus pe acru, echivalentul a circa 988.000 de litri, respectiv 988 de metri cubi pe hectar, față de perioada anterioară schimbării sistemului de lucru. În primii șase ani, numărul estimat de râme din sol ar fi crescut de la 80 de milioane la 680 de milioane, de aproximativ 8,5 ori. Ferma nu a mai fost nevoită să cumpere furaje de iarnă de opt ani. Datele descriu o exploatație concretă și nu reprezintă automat rezultatul care poate fi obținut pe orice sol, dar arată dimensiunea economică pe care retenția apei o poate avea într-un an secetos. Studiu: pierderi mai mici din cauza secetei în majoritatea fermelor analizate Reuters citează și un studiu realizat pentru compania de consultanță Soil Capital. În aproximativ 85% dintre cazurile analizate, fermele care adoptaseră practici regenerative au înregistrat pierderi de producție provocate de secetă cu cel puțin 10% mai mici. Andrew Voysey, responsabil pentru impact în cadrul Soil Capital, afirmă că fermele care folosesc aceste practici au obținut rezultate mai bune decât exploatațiile convenționale atât la producție, cât și la profitabilitate în perioadele de stres hidric. Mecanismul urmărit este în principal agronomic: mai multă materie organică, o structură mai bună a solului, rădăcini dezvoltate la adâncimi diferite și o suprafață protejată pot crește infiltrația și reduce pierderea rapidă a apei. Aceeași direcție apare și în analiza AGRONET.ro privind schimbarea politicilor europene pentru secetă. Solul este tratat tot mai mult ca parte a infrastructurii de apă a fermei, alături de rezervoare, irigații și sisteme de monitorizare. Diferență de 19 grade între solul acoperit și terenul gol Un alt fermier britanic prezentat de Reuters, Andy Gray, cultivă aproximativ 150 de acri, circa 61 de hectare, cu porumb în Devon. Într-una dintre zilele foarte călduroase ale verii, temperatura măsurată sub un covor vegetal de trifoi era de 32°C. Pe o porțiune de sol neacoperit din apropiere, temperatura ajungea la 51°C. Diferența a fost de 19°C. Pentru fermier, avantajul practic este prelungirea perioadei în care apa rămâne disponibilă culturii. Dacă umiditatea solului poate fi păstrată încă două săptămâni la intrarea într-o perioadă de secetă, cultura continuă să vegeteze într-un interval în care alte suprafețe încep deja să sufere. Situația devine cu atât mai importantă cu cât seceta din 2026 afectează simultan culturile și producția de furaje în Europa. Franța estimează o recoltă de porumb cu 35% sub nivelul din 2025, iar deficitul de fân raportat în unele regiuni mută presiunea din sectorul vegetal direct către fermele zootehnice. Băncile și asigurătorii încep să plătească pentru reducerea riscului Schimbarea majoră din 2026 nu vine numai din ferme. Companii care până acum nu finanțau direct tehnologia agronomică încep să considere sănătatea solului o metodă de reducere a propriilor riscuri. În Regatul Unit, Lloyds Bank participă alături de Wildfarmed, companiile de apă Severn Trent și Affinity Water și asigurătorul AXA XL la Food & Nature Resilience Fund. Banii sunt direcționați către fermieri pentru investiții și practici care îmbunătățesc sănătatea solului. Calculul economic diferă pentru fiecare participant. Companiile de apă urmăresc reducerea costurilor cu eliminarea substanțelor provenite din agricultură din cursurile de apă. Lloyds estimează că, pentru fiecare liră investită în ferme, acestea ar putea evita cheltuieli de 4–6 lire în amonte. Asigurătorii sunt interesați de reducerea riscului de inundație și de pierderile de producție, iar băncile de stabilitatea financiară a exploatațiilor cărora le acordă credite. Un alt program, Routes to Regen, reunește McCain, McDonald's, Waitrose, Lloyds, Barclays, NatWest și mai multe companii de asigurări. După lansarea cu 100 de fermieri, programul urmărește să ajungă la cel puțin 200 în acest an. Sprijinul poate include: condiții preferențiale de creditare;consultanță tehnică;stimulente oferite de companiile alimentare;contracte și relații comerciale pe termen mai lung;schimburi de experiență între fermieri;produse de asigurare adaptate riscului climatic. McDonald's pregătește cel puțin un miliard de dolari pentru reziliența lanțului Marile companii alimentare încep să trateze adaptarea fermelor ca pe o problemă de aprovizionare. McDonald's intenționează să cheltuiască cel puțin un miliard de dolari în următorul deceniu pentru creșterea rezilienței lanțului său de aprovizionare. La McCain Foods, aproape jumătate dintre fermierii furnizori sunt eligibili pentru diferite forme de sprijin pentru tranziție, între care finanțare, garanții, stimulente și contracte pe perioade mai lungi. Motivul este direct economic: compania are nevoie ca fermierii să continue să producă materia primă necesară chiar și în anii cu condiții meteorologice dificile. Și asigurările încep să fie legate de practicile din fermă. Nestlé lucrează cu asigurători care pot oferi costuri mai mici pentru polițele împotriva pierderilor de producție sau dezastrelor naturale atunci când exploatațiile adoptă anumite practici regenerative. Generali Italia testează în 2026 un program cu 500 de ferme în care practicile agricole sustenabile sunt asociate unor limite mai mari ale despăgubirilor pentru evenimente climatice. Etapele viitoare ar putea include și prime mai mici. Pentru fermierii români, valoarea trebuie calculată înaintea certificatului de carbon O parte dintre practicile utilizate pentru adaptarea la secetă se suprapun cu cele promovate în agricultura carbonului: culturi secundare, rotații mai diverse, menținerea solului acoperit, reducerea lucrărilor intensive și creșterea materiei organice. AGRONET.ro a analizat piața certificatelor pentru agricultura carbonului, unde beneficiul agronomic poate ajunge să fie mai important pentru fermă decât venitul obținut din vânzarea certificatelor. Într-un an secetos, calculul economic poate porni de la alte elemente: câtă apă rămâne în sol, câte zile suplimentare poate continua cultura să vegeteze, ce cantitate de furaj nu mai trebuie cumpărată și cu cât se reduce variația producției de la un an la altul. Pentru România, unde deficitul hidric din 2026 afectează deja simultan solul, irigațiile și producția de furaje, acesta este probabil cel mai important semnal din experiența britanică. Agricultura regenerativă începe să fie evaluată nu numai prin carbon sau biodiversitate, ci prin capacitatea fermei de a continua să producă atunci când apa devine resursa limitativă.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Verifică intervalulTratamente: Condițiile pot permite lucru scurt, cu verificare locală înainte de aplicare.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1699BCE · 21 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

206,59 EUR/taprox. 1.084 RON/tPerioada până la 16 aug. · publicată 20 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.095 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

185,80 EUR/taprox. 975 RON/tPerioada până la 16 aug. · publicată 20 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.066,6 RON/tonă-0,03%Ultima observație: 8 aug., 00:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.