Femeie care ține un platou cu roți de brânză, lângă alte bucăți de brânză, struguri și un pahar cu vin, într-un peisaj rural.

Cabretto și Capriciu, brânzeturi artizanale produse de o fermă de familie din Brașov, au fost incluse într-o bibliotecă internațională cu peste 400 de produse

Două brânzeturi artizanale dintr-o fermă de familie din Brașov au intrat în Cheese Library, baza educațională internațională a organizației britanice Academy of Cheese, alături de Brânza de Horezu și tradiționala brânză de burduf. Tema a fost reluată în ediția „Viața la țară” a Radio România Antena Satelor, disponibilă și înregistrată pe Facebook, însă includerea produselor românești fusese anunțată încă din 25 iunie 2026. Cheese Library nu este un concurs și nici un sistem european de certificare precum DOP sau IGP. Este o bibliotecă educațională dezvoltată de Academy of Cheese, organizație britanică independentă și nonprofit specializată în educație și certificare profesională în domeniul brânzeturilor. Biblioteca cuprinde peste 400 de produse și este utilizată de cursanți, specialiști, cumpărători și profesioniști ai industriei.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Hartă meteo agricolă a României pentru seara de 12 august 2026.

Meteo agricol România 12 august 2026, ora 18: furtuni și grindină în Transilvania și zona montană, ferestre de lucru până seara

La momentul buletinului, 12 aug. 2026, 18:00, cele mai sensibile zone pentru activitatea agricolă sunt Transilvania și zona montană, unde avertizările active și indicatorul regional de risc semnalează furtuni și grindină. În Banat, Muntenia și Oltenia, căldura și disconfortul termic limitează confortul lucrului, deși există încă ferestre pentru activități scurte până seara. În regiunile fără precipitații estimate, apa din sol, irigarea și transportul rămân reperele practice. Orientare rapidă pentru ferme Transilvania și zona montană: evitați expunerea utilajelor și a echipelor când se activează instabilitatea; verificați local avertizările înainte de plecarea pe parcelă.Banat, Crișana, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov: folosiți răcirea de spre seară pentru transport și lucrări scurte, cu atenție la stresul termic și la apă.Maramureș și Moldova: condițiile susțin mai bine lucrările de câmp și transportul până seara, cu verificarea vântului și a suprafețelor.Dobrogea: vântul este elementul care cere cea mai multă prudență la intervențiile pe cultură și la irigare. Situația pe regiuni până seara BanatCrișanaMaramureșTransilvaniaMoldovaDobrogeaMunteniaOlteniaBucurești-IlfovZona montană Banat: caniculă, dar acces bun spre seară Vremea însorită și lipsa ploilor susțin deplasarea în câmp, însă căldura și evapotranspirația ridicată mențin presiunea asupra culturilor. Pentru recolte și transport, intervalul de spre seară este mai potrivit decât orele calde; irigarea merită planificată după verificarea umidității solului. IndicatorDate operaționaleTemperatură21–32,5°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditate21,5 km/h, rafale 24,5 km/h; umiditate 12,5%.Evapotranspirație și avertizări6,83 mm; avertizare galbenă pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: lucrări în câmp cu prudență; transport favorabil, irigare seara sau noaptea. Crișana: uscat și favorabil pentru logistică În Crișana se păstrează condiții stabile, fără precipitații estimate, favorabile finalizării încărcărilor și transportului. Evapotranspirația mare indică totuși consum de apă important; evitați tratamentele în contextul vântului și al temperaturilor încă ridicate. IndicatorDate operaționaleTemperatură21,5–31°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditate23 km/h, rafale 27 km/h; umiditate 12,5%.Evapotranspirație și avertizări7,98 mm; fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: favorabil pentru câmp și transport; irigarea se prioritizează după controlul solului. Maramureș: cea mai bună fereastră de lucru Maramureșul are o seară stabilă, cu temperaturi mai temperate și vânt moderat. Este una dintre cele mai bune regiuni pentru continuarea lucrărilor de câmp, transport și, numai după verificarea locală a frunzei și a vântului, intervenții care necesită o fereastră uscată. IndicatorDate operaționaleTemperatură16,5–28°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditate14 km/h, rafale 16,5 km/h; umiditate 25,5%.Evapotranspirație și avertizări3,94 mm; fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: favorabil pentru câmp și transport; tratamente doar în fereastra locală verificată. Transilvania: avertizare de instabilitate și risc de furtuni Deși vremea este însorită la publicare, Transilvania intră în categoria de risc ridicat prin avertizarea activă de averse, descărcări electrice și vânt puternic, iar indicatorul regional semnalează furtuni și grindină. Recoltarea sau transportul pot continua doar cu posibilitatea opririi rapide; nu contați pe o fereastră sigură pentru tratamente. IndicatorDate operaționaleTemperatură19,8–30,2°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0,006 mm, echivalent 0,006 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditate15 km/h, rafale 17,5 km/h; umiditate 24,9%.Evapotranspirație și avertizări5,30 mm; avertizare portocalie pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: câmp și transport numai cu monitorizare; amânați tratamentele. Moldova: seară uscată pentru câmp și transport Moldova are condiții liniștite pentru închiderea activităților din câmp și pentru transport, fără ploi estimate în fereastra de lucru. Vântul rămâne suficient de prezent pentru a nu favoriza tratamentele, iar necesarul de apă trebuie evaluat pe fiecare solă. IndicatorDate operaționaleTemperatură19–28,1°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditate20,8 km/h, rafale 23,6 km/h; umiditate 26,3%.Evapotranspirație și avertizări4,39 mm; fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: favorabil pentru câmp și transport; amânați tratamentele. Dobrogea: vântul limitează intervențiile fine Dobrogea rămâne uscată până seara, cu acces bun pentru lucrări și logistică. Vântul și rafalele mai ridicate cer însă atenție la operațiunile cu aplicare fină și la irigare; decizia de udare trebuie legată de verificarea solului, nu doar de temperatură. IndicatorDate operaționaleTemperatură24–29,5°C, calculată pentru fereastră; minim la 21:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt și umiditate24 km/h, rafale 30 km/h; umiditate 42,5%.Evapotranspirație și avertizări5,54 mm; fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: lucrări și transport favorabile; evitați tratamentele pe vânt. Muntenia: căldură persistentă și atenție la instabilitate În Muntenia, căldura rămâne elementul dominant, iar avertizarea activă include caniculă și instabilitate atmosferică. Activitățile scurte de câmp și transportul sunt posibile spre seară, dar echipele trebuie protejate de disconfortul termic, iar apa pentru culturi și animale trebuie urmărită atent. IndicatorDate operaționaleTemperatură23,9–31,1°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%.Vânt și umiditate17,9 km/h, rafale 20,8 km/h; umiditate 26,3%.Evapotranspirație și avertizări5,70 mm; avertizare galbenă pentru caniculă și instabilitate.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: continuați prudent câmpul și transportul; irigare prioritară după verificare. Oltenia: caniculă și fereastră scurtă spre seară Oltenia păstrează cele mai ridicate temperaturi din buletin, iar avertizarea galbenă impune limitarea efortului în aer liber. Transportul poate fi organizat spre seară, însă intervențiile pe cultură și tratamentele se amână în condiții de căldură și posibilă instabilitate. IndicatorDate operaționaleTemperatură23,2–32,2°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%.Vânt și umiditate11,8 km/h, rafale 13,2 km/h; umiditate 26,2%.Evapotranspirație și avertizări5,46 mm; avertizare galbenă pentru caniculă și instabilitate.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: transport favorabil cu prudență; irigare prioritară, tratamente amânate. București-Ilfov: stres hidric la final de zi Căldura foarte ridicată și umiditatea redusă accentuează stresul hidric în București-Ilfov, chiar fără avertizare regională activă. Lucrările de câmp pot fi încheiate spre seară, iar pentru exploatațiile cu irigații și animale contează apa disponibilă și reducerea expunerii la orele fierbinți. IndicatorDate operaționaleTemperatură29–34°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditate22 km/h, rafale 25 km/h; umiditate 22%.Evapotranspirație și avertizări6,30 mm; fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: câmp cu prudență; transportul poate continua peste noapte, irigarea este prioritară. Zona montană: furtuni și grindină, cu oprire rapidă la nevoie Zona montană are avertizare portocalie pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic, iar riscul regional este dominat de furtuni și grindină. Accesul în parcele, pe pajiști sau pe drumurile agricole trebuie reevaluat local înainte de plecare. Nu mențineți echipele sau utilajele expuse dacă instabilitatea se apropie. IndicatorDate operaționaleTemperatură18,8–28,6°C, calculată pentru fereastră; minim la 22:00, maxim la 18:00.Precipitații și probabilitate0,0045 mm, echivalent 0,0045 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditate13,7 km/h, rafale 15,9 km/h; umiditate 28,3%.Evapotranspirație și avertizări4,86 mm; avertizare portocalie pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic.Fereastră și decizieSfârșitul zilei de lucru, până seara: activitate numai cu posibilitate de retragere; tratamente doar în intervale locale foarte scurte. Lucrări și sectoare care cer decizii în această seară Pentru recoltare și transport, vestul, Maramureșul, Moldova, Dobrogea și sudul oferă ferestre utile până seara, cu verificarea accesului și a încărcăturilor. În Transilvania și zona montană, protejați marfa, utilajele și echipele față de evoluția furtunilor. Cositul, uscarea și balotatul se păstrează doar acolo unde uscarea este deja asigurată; instabilitatea din regiunile avertizate nu susține această activitate. Irigarea are relevanță ridicată în Banat, Crișana, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, pe fondul temperaturilor și evapotranspirației. Verificați umiditatea solului înainte de aplicare. Pentru zootehnie, apa, umbra și reducerea efortului de manipulare în căldură sunt prioritare în sud și vest; pe pajiștile montane, furtunile impun prudență suplimentară. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizări portocalii sunt active în Transilvania și zona montană pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic. Avertizări galbene sunt semnalate în Banat, Muntenia și Oltenia, unde canicula este fenomenul agricol dominant, iar în Muntenia și Oltenia apare și instabilitatea. Nu intrați pe sol umed după ploi și evitați tratamentele când vântul, ploaia apropiată sau căldura reduc siguranța intervenției. Ce contează până la buletinul de la 21:00 Urmăriți activarea locală a instabilității în Transilvania și zona montană, condițiile de acces după eventuale averse și evoluția avertizărilor active. În regiunile calde și uscate, finalizați activitățile expuse înainte de lăsarea serii, organizați transportul unde condițiile permit și verificați necesarul de apă al culturilor, al animalelor și al spațiilor protejate.

Panouri solare și turbine eoliene amplasate pe un teren deschis, lângă un drum de pământ.

Statul pregătește concesionarea a 32.074 de hectare pentru energie regenerabilă

România a identificat peste 32.000 de hectare de terenuri degradate pentru proiecte regenerabile, iar aceste suprafețe ar urma să poată fi concesionate prin licitații publice pentru investiții fotovoltaice și eoliene. Un document analizat de Profit.ro arată că registrul digital aferent a fost recepționat la 31 martie 2026 și cuprinde 32.074,79 hectare, însă validarea la nivelul Comisiei Europene nu este încă finalizată. Pentru agricultură, miza este importantă deoarece legea separă explicit terenurile productive de cele degradate sau neproductive. AGRONET.ro a explicat anterior că mecanismul vizează terenuri ale statului care nu mai pot fi utilizate normal pentru agricultură, nu proprietățile private ale fermierilor și nici suprafețele agricole productive. Din 84.000 de hectare analizate, 32.000 au fost selectate Potrivit documentului citat, studiile pedologice au fost realizate pentru o suprafață totală de aproximativ 84.000 de hectare administrate de stat. Din acestea, circa 32.000 de hectare au fost desemnate drept zone pretabile pentru accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. IndicatorSuprafațăTerenuri analizate prin studii pedologice84.000 haTerenuri introduse în registrul digital32.074,79 haDestinațieproiecte de energie regenerabilă Registrul nu este încă disponibil public pe site-ul Ministerului Agriculturii sau al autorității care administrează terenurile statului. În platformele PNRR, jalonul apare încă „în implementare”, deoarece urmează evaluarea Comisiei Europene. Ce terenuri pot intra în acest mecanism Legea stabilește că pot fi utilizate pentru proiecte regenerabile doar anumite categorii de terenuri aflate în proprietatea statului. Sunt vizate: terenuri agricole din clasele de calitate a IV-a și a V-a care nu mai pot fi utilizate pentru agricultură;terenuri degradate sau neproductive;suprafețe care nu sunt deservite de infrastructură funcțională de îmbunătățiri funciare;terenuri aflate în afara siturilor Natura 2000;suprafețe situate în afara altor zone naturale protejate și a principalelor rute de migrație. Studiile pedologice și agrochimice sunt esențiale pentru încadrare. Simplul fapt că un teren are o clasă de calitate mai slabă nu este suficient dacă acesta încă poate fi folosit pentru producție agricolă. Concesionarea se va face prin licitație publică Terenurile nu vor fi vândute. Statul va păstra proprietatea, iar investitorii vor primi dreptul de utilizare prin contracte de concesiune. Procedura prevăzută este licitația publică cu strigare. Documentația pentru fiecare concesiune va trebui să stabilească elemente precum: suprafața și amplasamentul;durata contractului;redevența;tehnologia energetică permisă;condițiile de racordare;obligațiile investitorului;condițiile de încetare a contractului. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă că utilizarea agricolă a terenurilor productive nu ar trebui să fie afectată de mecanism, dacă selecția suprafețelor este făcută corect. Autorizare în cel mult șase luni Proiectele amplasate în aceste zone de accelerare ar urma să beneficieze de o procedură simplificată și digitalizată. Este prevăzut un sistem de tip ghișeu unic pentru: avize;acorduri;autorizații;documentații tehnice;condiții de racordare;licențe. Termenul maxim indicat pentru autorizare este de șase luni. Este prevăzută și aprobarea tacită în anumite situații în care autoritatea competentă nu răspunde în termenul legal. Această simplificare poate accelera proiectele, însă nu elimină problema racordării la rețea. Un teren poate fi potrivit pentru un parc fotovoltaic, dar investiția poate rămâne neviabilă dacă rețeaua locală nu poate prelua energia sau dacă lucrările de întărire sunt prea costisitoare. De ce contează pentru agricultură Pentru sectorul agricol, legea poate avea două efecte importante. Primul este reducerea presiunii asupra terenurilor productive. Dacă proiectele regenerabile sunt orientate către suprafețe degradate, terenurile agricole bune pot rămâne în circuitul de producție. Al doilea este legat de infrastructura energetică din mediul rural. Dezvoltarea unor proiecte noi poate atrage investiții în rețele, stații și capacități de stocare, deși beneficiile pentru fermele din apropiere nu sunt automate. Legea nu acordă fermierilor compensații și nu creează un drept direct asupra veniturilor din concesionare. Statul estimează venituri de peste 100 de milioane de lei anual Guvernul estimează venituri de aproximativ 33 de milioane de lei în 2026 din concesionarea terenurilor. Pentru perioada 2027–2030, estimarea este de aproximativ 107,2 milioane de lei anual. Acestea sunt valori bugetare prognozate, nu venituri garantate. Sumele efective vor depinde de: numărul terenurilor scoase la licitație;interesul investitorilor;nivelul redevențelor;capacitatea de racordare;ritmul autorizării;viabilitatea proiectelor. Ce trebuie urmărit în perioada următoare Pentru agricultură, cele mai importante informații vor fi lista exactă a terenurilor și documentațiile care justifică încadrarea lor drept degradate. Până la publicarea registrului și lansarea licitațiilor, nu poate fi stabilit unde vor fi amplasate primele proiecte și câte dintre cele 32.074,79 hectare vor fi concesionate efectiv. Dacă mecanismul este aplicat strict pe terenuri neproductive, el poate transforma suprafețe fără valoare agricolă într-o sursă de venit pentru stat și într-o bază pentru investiții energetice, fără a concura direct cu agricultura. Dacă selecția terenurilor este făcută superficial, riscul este ca suprafețe încă utilizabile să iasă inutil din circuitul agricol.

Autospecială ANSVSA, mașină de poliție și camionetă oprite pe marginea unui drum, lângă agenți aflați la control.

Fără crotalii și fără documente – Un nou transport ilegal de ovine, interceptat de ANSVSA

ANSVSA a oprit un transport ilegal cu 50 de ovine în județul Vaslui, iar animalele urmează să fie eutanasiate și neutralizate, după ce inspectorii au constatat că niciuna nu avea crotalii și că transportul se făcea fără documente sanitar-veterinare. Acțiunea a avut loc miercuri, 12 august, în zona Tutova–Coroiu, potrivit Agrointeligența. Controlul a fost făcut de DSVSA Vaslui împreună cu Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui, în cadrul controalelor intensificate după ridicarea recentă a unor restricții de mișcare pentru rumegătoarele mici. Din declarațiile șoferului, animalele ar fi provenit din județele Iași și Vaslui și urmau să ajungă în localitatea Babadag. Nici documente, nici crotalii Inspectorii au constatat mai multe nereguli: lipsea certificatul sanitar-veterinar de sănătate;lipsea documentul de mișcare;lipsea formularul de proveniență;niciuna dintre cele 50 de ovine nu avea crotalie;vehiculul nu era autorizat sanitar-veterinar pentru transportul animalelor vii;condițiile de transport nu asigurau ventilația și protecția minimă a animalelor. Lipsa crotaliilor este una dintre cele mai grave probleme într-un asemenea caz, deoarece autoritățile nu pot verifica exploatația de origine, istoricul animalelor sau eventualele contacte cu alte efective. Transportatorul a primit amenda maximă de 20.000 de lei ANSVSA a anunțat aplicarea unei amenzi de 20.000 de lei, indicată drept nivelul maxim prevăzut pentru abaterile constatate. Cele 50 de ovine au fost plasate sub sechestru sanitar-veterinar și urmează să fie eutanasiate și neutralizate, potrivit procedurilor aplicabile animalelor fără identitate și origine cunoscută introduse ilegal în circuit. Autoritatea leagă măsura de contextul epidemiologic actual, în care România se confruntă cu riscuri asociate pestei micilor rumegătoare și variolei ovine și caprine. Al doilea caz grav de transport fără trasabilitate în mai puțin de două săptămâni Incidentul din Vaslui vine după un caz similar semnalat la începutul lunii august în județul Alba. AGRONET.ro relata atunci că un transport ilegal cu 92 de miei fusese oprit de Poliție, însă până la sosirea inspectorilor veterinari 41 dintre animale dispăruseră. Cele 51 rămase au fost ucise de urgență, iar autoritățile au început să caute lotul dispărut și exploatația de origine. În acel caz, problema centrală era aceeași: imposibilitatea de a stabili proveniența animalelor și traseul lor. Pentru autorități, astfel de transporturi creează un risc suplimentar deoarece, dacă apare un focar, nu poate fi refăcut rapid circuitul animalelor între exploatații. Trasabilitatea a devenit o miză economică pentru întregul sector Problema nu se limitează la combaterea bolilor. România încearcă în această perioadă să refacă accesul ovinelor la piețele externe, iar capacitatea de a demonstra controlul mișcării animalelor este una dintre condițiile esențiale pentru recâștigarea încrederii partenerilor comerciali. Cazul celor 75 de oi declarate anterior ucise într-un focar din Tulcea și găsite ulterior vii în Cluj a arătat cât de gravă poate deveni o breșă de evidență. AGRONET.ro a prezentat situația, care a ridicat semne de întrebare inclusiv asupra modului în care sunt urmărite efectivele și despăgubirile. În paralel, România se confruntă și cu focare de variolă ovină și caprină. AGRONET.ro a relatat despre focare din Gorj și Vâlcea care afectează peste 900 de animale și impun restricții privind circulația și accesul în exploatații. Ce trebuie să verifice crescătorii înainte de transport Pentru crescătorii care deplasează legal ovine sau caprine, cazul din Vaslui arată cât de important este ca actele și identificarea animalelor să fie verificate înainte de plecare. În practică, trebuie urmărite cel puțin: existența crotaliilor pentru toate animalele;concordanța dintre numărul animalelor și documentele de mișcare;certificatul sanitar-veterinar, atunci când este necesar;documentele de proveniență;autorizarea vehiculului pentru transportul animalelor vii;respectarea condițiilor de bunăstare pe durata transportului. Într-un moment în care sectorul ovin încearcă să își redeschidă piețele externe, fiecare transport fără acte și fără trasabilitate afectează nu doar operatorul implicat, ci și credibilitatea întregului sistem sanitar-veterinar.

Femeie în fața unor baterii de stocare, panouri fotovoltaice și clădiri agricole, cu steag românesc în fundal.

Casa Verde 2026 schimbă direcția – Finanțarea ar urma să fie acordată doar pentru baterii de stocare

Casa Verde ar urma să finanțeze în 2026 numai baterii de stocare, nu și instalarea de noi panouri fotovoltaice, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Obiectivul este instalarea unei capacități de stocare de cel puțin 200 MWh, într-un moment în care România produce cantități tot mai mari de energie solară la prânz, dar continuă să aibă nevoie de energie din alte surse după apus. Schimbarea anunțată mută accentul de la producerea energiei către folosirea ei în momentele în care este necesară. Pentru gospodăriile rurale și exploatațiile care au deja sisteme fotovoltaice, această direcție este relevantă deoarece bateria poate păstra o parte din energia produsă în timpul zilei pentru consumul de seară sau pentru perioadele în care producția solară scade. Panourile au fost finanțate, acum problema este stocarea Diana Buzoianu a explicat că în ultimii ani au fost alocate fonduri importante pentru instalațiile fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii au rămas mult în urmă. Din acest motiv, forma pregătită pentru Casa Verde 2026 ar urma să conțină exclusiv componenta de stocare. Ținta anunțată este de cel puțin 200 MWh capacitate instalată prin program. Energia acumulată în timpul zilei ar putea fi folosită ulterior, în special în orele de consum ridicat de seară. Ministerul Mediului nu a publicat însă, până la acest moment, ghidul final al viitoarei sesiuni, astfel că beneficiarii eligibili, valoarea finanțării, contribuția proprie și condițiile tehnice trebuie considerate încă neconfirmate până la apariția documentației oficiale. Recordul solar arată de ce bateriile devin importante Schimbarea vine într-un moment în care producția fotovoltaică a ajuns la niveluri record în România. AGRONET.ro relata pe 11 august că fotovoltaicele furnizau la ora 14:20 aproximativ 3.140 MW, adică 52% din producția națională de electricitate. În acel moment, România producea aproximativ 5.850 MW în total. Problema apare câteva ore mai târziu: producția solară scade rapid după apus, în timp ce o parte importantă a consumului continuă. SituațieEfectProducție solară ridicată la prânzpoate apărea surplus de energieConsum redus în același intervalo parte din producție nu este utilizată directApusul soareluiproducția fotovoltaică scadeConsum ridicat searaenergia trebuie luată din rețea sau din bateriiSistem cu stocareo parte din energia produsă ziua poate fi folosită ulterior Aceasta este logica economică din spatele schimbării programului: extinderea panourilor fără creșterea stocării rezolvă numai o parte din problema energetică. Ce poate însemna pentru fermele care au deja panouri Pentru agricultură, bateria poate avea o utilitate mai mare acolo unde consumul nu se suprapune perfect peste orele cu soare. Într-o exploatație zootehnică, energia este necesară și seara sau noaptea pentru ventilație, răcirea laptelui, pomparea apei sau alte instalații. În depozite și unități de procesare, răcirea și ventilația pot funcționa permanent. În sectorul vegetal, o parte dintre consumuri pot fi mutate în intervalele cu producție solară ridicată, dar nu toate. Printre consumatorii agricoli care pot beneficia de stocare se află: instalațiile de răcire;sistemele de ventilație;pompele de apă;echipamentele pentru muls;instalațiile de procesare;sistemele frigorifice;iluminatul și automatizările;unele stații de încărcare pentru utilaje sau vehicule electrice. AGRONET.ro a explicat anterior că simpla instalare a panourilor nu garantează nici independența energetică, nici funcționarea exploatației în timpul unei întreruperi de rețea. Pentru autonomie sunt necesare baterii, invertoare compatibile și echipamente de separare și automatizare. Bateria nu trebuie aleasă doar după puterea panourilor Pentru o fermă, dimensionarea bateriei trebuie făcută după consumul real, nu numai după capacitatea instalației fotovoltaice. Un sistem poate produce multă energie la prânz, dar dacă bateria este prea mică, surplusul nu poate fi păstrat. Invers, o baterie supradimensionată poate ridica inutil costul investiției dacă nu este folosită suficient. Înaintea unei investiții trebuie analizate: consumul pe intervale orare;puterea instalației fotovoltaice;energia produsă și neutilizată direct;consumatorii care trebuie alimentați după apus;autonomia dorită;puterea maximă cerută simultan;numărul estimat de cicluri ale bateriei;durata de viață și garanția echipamentului. O baterie destinată iluminatului și consumatorilor mici nu va putea alimenta automat pompe, compresoare sau motoare agricole de putere mare. România și UE merg în aceeași direcție Mutarea accentului către stocare nu este izolată. AGRONET.ro a relatat că Uniunea Europeană urmărește creșterea capacității de stocare de la aproximativ 55 GW în 2026 la 200 GW până în 2030. Creșterea rapidă a producției solare schimbă astfel problema energetică. În urmă cu câțiva ani, prioritatea era instalarea capacităților de producție. Acum, devine tot mai important ce se întâmplă cu energia produsă în orele în care oferta este foarte mare. Pentru fermele care au deja panouri, stocarea poate crește autoconsumul și poate reduce cantitatea de energie cumpărată ulterior din rețea. Finanțarea nu este încă deschisă Anunțul Dianei Buzoianu stabilește direcția viitorului program, dar nu reprezintă încă lansarea unei sesiuni. Nu sunt publicate în forma finală: valoarea sprijinului;plafonul per beneficiar;capacitatea maximă eligibilă a bateriei;contribuția proprie;condițiile pentru sistemele fotovoltaice deja instalate;calendarul de înscriere;categoriile exacte de beneficiari. Ministra Mediului a mai anunțat că intenționează să schimbe și mecanismul de selecție, astfel încât finanțarea să nu mai fie acordată exclusiv după principiul „primul venit, primul servit”, ci pe criterii de competitivitate. Pentru gospodăriile agricole și fermierii care urmăresc această finanțare, documentul decisiv va fi ghidul oficial al programului. Până la publicarea acestuia, ținta de 200 MWh și concentrarea exclusivă pe baterii trebuie tratate ca elemente anunțate pentru viitoarea ediție Casa Verde 2026.

Plăntuțe abia răsărite într-un sol uscat și crăpat, cu un tractor neclar pe fundal la apus.

Agra Asigurări deschide sezonul 2026–2027 – Despăgubirea pentru reînsămânțare crește la 1.200 lei/ha

Agra Asigurări a deschis subscrierile pentru sezonul agricol 2026–2027, înaintea semănatului culturilor de toamnă, și majorează de la 1.000 la 1.200 lei/ha despăgubirea din pachetul de reînsămânțare pentru seceta din faza de răsărire. Potrivit informațiilor transmise de Agra Asigurări, produsul Agrar Basis acoperă mai multe riscuri climatice, iar termenele de subscriere sunt 31 august pentru rapiță și 30 septembrie pentru cerealele de toamnă. Compania raportează că în sezonul precedent a încheiat aproximativ 8.000 de polițe pentru cele 11 produse din portofoliu, acoperind circa 1,7 milioane de hectare. Cele mai multe contracte ar fi fost încheiate pentru Agrar Basis. Ce riscuri sunt incluse în Agrar Basis Produsul este destinat culturilor agricole și include, în funcție de condițiile poliței, protecție pentru: grindină;furtună;incendiu;ploaie torențială;îngheț;îngheț târziu de primăvară;secetă la cultura de porumb, evaluată în teren. Separat, pachetul de reînsămânțare este destinat situațiilor în care cultura este compromisă în primele faze de vegetație și trebuie întoarsă sau reînființată. Printre riscurile indicate de companie pentru acest pachet se află seceta în faza de răsărire, formarea crustei, spălarea solului, anumite atacuri de dăunători, înghețul asociat secetei de la finalul iernii, băltirile și excesul de umiditate. Despăgubirea pentru reînsămânțare crește la 1.200 lei/ha Principala modificare anunțată pentru noul sezon este majorarea despăgubirii pentru riscul de secetă în faza de răsărire. ElementSezon anterior2026–2027Despăgubire pentru reînsămânțare la secetă în faza de răsărire1.000 lei/ha1.200 lei/haDiferență+200 lei/haCreștere procentuală+20% Compania motivează ajustarea prin creșterea costurilor de înființare a culturilor. Pentru fermier, pachetul devine relevant mai ales în situația în care cheltuielile cu sămânța, pregătirea terenului și lucrările inițiale trebuie suportate din nou după compromiterea culturii. Despăgubirea nu trebuie însă confundată cu valoarea totală a costului de reînființare. Plata efectivă depinde de condițiile poliței și de constatarea daunei. Termene importante pentru rapiță și cerealele de toamnă Agra Asigurări stabilește două termene de subscriere pentru culturile care intră acum în noul an agricol: 31 august 2026 pentru rapiță;30 septembrie 2026 pentru cerealele de toamnă. În cazul producerii unei daune care intră în pachetul de reînsămânțare, fermierul trebuie să o avizeze în cel mult patru zile de la producerea sau constatarea evenimentului, potrivit condițiilor comunicate de companie. Acest termen este important mai ales în primele faze de vegetație, când decizia de întoarcere a culturii poate trebui luată rapid. Sezonul precedent a adus mai multe tipuri de riscuri Compania arată că anul agricol 2025–2026 nu a fost dominat exclusiv de secetă. În mai multe zone au fost înregistrate băltiri și exces de umiditate, episoade de îngheț în aprilie și mai, iar din iunie au urmat grindina și furtunile. În Maramureș și Satu Mare, Agra Asigurări afirmă că au existat inclusiv situații în care culturile au fost expuse atât grindinei, cât și secetei pedologice moderate sau extreme. Această suprapunere a riscurilor schimbă și modul în care fermierii își analizează polițele. O exploatație nu mai urmărește numai riscul dominant al regiunii, ci combinația de fenomene care poate afecta cultura de la semănat până la recoltare. Asigurarea culturilor și DR-31 Momentul deschiderii noii campanii este relevant și în contextul intervenției DR-31, destinată contribuțiilor pentru plata primelor de asigurare. AGRONET.ro a relatat că Forumul APPR a cerut Ministerului Agriculturii ca polițele deja încheiate să poată rămâne eligibile pentru viitorul sprijin, astfel încât fermierii care își asigură culturile la timp să nu fie dezavantajați de calendarul administrativ. La începutul lunii august, condițiile finale ale DR-31, perioada eligibilă, bugetul și tratamentul aplicabil polițelor deja contractate nu erau încă publicate în forma finală. Pentru fermierii care încheie acum polițe pentru noul sezon, această diferență este importantă: polița de asigurare produce efecte potrivit contractului încheiat cu asigurătorul, în timp ce eventuala contribuție publică prin DR-31 depinde de regulile care vor fi stabilite oficial pentru intervenție. Ce trebuie verificat înainte de semnarea poliței Într-un an în care costurile de producție rămân ridicate, alegerea unei asigurări nu se reduce la valoarea primei. Fermierul trebuie să analizeze în contract cel puțin: riscurile efectiv acoperite pentru fiecare cultură;suma asigurată;franșiza;excluderile;condițiile de constatare a daunei;termenul de notificare;situațiile în care este acceptată reînsămânțarea;modul de calcul al despăgubirii. Agra Asigurări precizează că procesul de ofertare este digitalizat și că, pentru situațiile standard, o ofertă poate fi obținută în câteva minute. După acceptarea acesteia și transmiterea documentelor, emiterea poliței este indicată, de regulă, într-un interval de aproximativ 48 de ore. Pentru culturile de toamnă, decizia vine înaintea intrării efective în câmp cu semănătoarea. În condițiile în care seceta, înghețul, excesul de apă și grindina pot afecta aceeași exploatație în etape diferite, alegerea riscurilor acoperite și respectarea termenelor devin la fel de importante ca nivelul despăgubirii.

Bărbat cu planuri în mână lângă o anexă din lemn, într-o curte rurală cu tractor adăpostit.

Fermierii pot construi anexe de până la 50 mp fără autorizația clasică – Când este suficientă notificarea

În mediul rural există două praguri diferite pentru anexele gospodărești: 20 și 50 mp, iar diferența este procedura aplicabilă. Asociația Fermierilor și Antreprenorilor Maghiari din Banat explică într-o informare publicată pe Facebook că noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor permite anumite anexe de până la 20 mp fără formalități de autorizare, iar pentru o categorie mai largă, de până la 50 mp cumulat, introduce procedura simplificată prin notificarea primăriei. AGRONET.ro a prezentat anterior categoria anexelor de maximum 20 mp care pot fi construite fără autorizație. Legea nr. 169/2026 conține însă și un al doilea mecanism, pentru construcții ceva mai mari sau permanente: notificarea, care înlocuiește procedura clasică de autorizare în anumite situații. Până la 20 mp: fără autorizație și fără procedura de notificare Regimul cel mai simplu se aplică unor construcții noi de tip anexă, exterioare locuințelor unifamiliale și realizate în mediul rural. Pot intra aici, de exemplu: terase acoperite;pergole;bucătării de vară;chioșcuri;magazii;grupuri sanitare;alte construcții asemănătoare. Nu este suficient însă ca anexa să aibă sub 20 mp. Condițiile trebuie îndeplinite împreună: maximum 20 mp cumulat;maximum 2,5 metri înălțime;fără fundație;caracter provizoriu;construcție demontabilă;structură din lemn sau metal;respectarea planului urbanistic general și a regulamentului local de urbanism. Aceasta este categoria pentru care Codul elimină formalitățile de autorizare. Până la 50 mp: fără autorizația clasică, dar cu notificare Separat, art. 294 din noul Cod introduce o procedură simplificată pentru anumite construcții din mediul rural. Sunt vizate construcțiile noi exterioare locuințelor unifamiliale, precum: garaje;terase acoperite;pergole;bucătării de vară;chioșcuri;piscine;grupuri sanitare;alte anexe similare. Acestea pot avea o suprafață de maximum 50 mp cumulat și pot fi realizate prin procedura de notificare, nu prin autorizarea clasică. Legea include aici și construcțiile mai mici de 20 mp care au fundație, caracter permanent sau nu sunt demontabile. Regula pentru 50 mp se aplică în intravilanul rural, în afara zonelor protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Sunt exceptate localitățile rurale aflate în zone metropolitane. Diferența dintre cele două praguri SituațiaMaximum 20 mpMaximum 50 mpAutorizație clasicăNuNuNotificare la primărieNu, pentru categoria prevăzută de legeDaFundațieNuPoate existaCaracter permanentNuPoate existaDemontabilăDaNu este condiția generală a categorieiExemplemagazie ușoară, pergolă, bucătărie de varăgaraj, piscină, terasă, bucătărie de varăAmplasaremediul ruralintravilan rural eligibil De aici apare confuzia. Afirmația că „anexele de până la 20 mp nu mai au nevoie de autorizație” este corectă pentru categoria provizorie definită de lege. Dar și pragul de 50 mp este real: el se referă la o procedură simplificată cu notificare, nu la lipsa totală a formalităților. Pentru 50 mp rămâne necesară documentația tehnică Notificarea nu înseamnă că proprietarul poate începe pur și simplu construcția. Pentru procedura simplificată este prevăzută documentație tehnică, iar autoritatea locală trebuie informată înainte de începerea lucrărilor. Sursele care analizează textul Codului indică un termen de 15 zile lucrătoare pentru răspunsul primăriei după depunerea notificării și a documentației prevăzute. Regulile urbanistice locale, cerințele tehnice, drepturile vecinilor și celelalte condiții legale continuă să se aplice în ambele situații. Ce înseamnă concret pentru fermieri și gospodăriile rurale Pentru o magazie ușoară din lemn, fără fundație, demontabilă și cu o suprafață redusă, poate fi suficient regimul fără formalități, dacă sunt respectate toate condițiile pentru limita de 20 mp. Dacă proprietarul dorește însă un garaj permanent, o bucătărie de vară cu fundație sau o anexă mai mare, de exemplu 35–40 mp, poate intra în categoria de până la 50 mp pentru care este prevăzută notificarea, dacă amplasamentul și proiectul îndeplinesc cerințele legii. Prin urmare, întrebarea corectă nu este doar „20 sau 50 mp?”, ci ce tip de anexă se construiește și prin ce procedură. Noul Cod reduce birocrația pentru ambele categorii, dar în mod diferit: până la 20 mp poate exista eliminarea completă a formalităților pentru anexele provizorii care respectă condițiile legii, iar până la 50 mp poate fi eliminată autorizația clasică în favoarea unei notificări și a unei documentații simplificate.

Bulbi de ceapă întinși pe rânduri în câmp, cu un tractor și lăzi agricole în fundal.

Lucrări de sezon în agricultură 12 august: Recoltarea cepei pentru păstrare: maturitate, vreme și evitarea rănirii

Recoltarea cepei pentru păstrare: maturitate, vreme și evitarea rănirii. Pentru bulbii destinați păstrării, data din calendar este doar un reper. Decizia se ia după fenologia lotului: frunzele trebuie să fi căzut natural și să fie uscate la majoritatea plantelor, iar coletul și tunicile exterioare trebuie să fie mature. Nu se impune un procent universal de plante căzute, deoarece sursele folosesc repere diferite pentru etape diferite ale recoltării. Lucrarea urmărește explicit recoltarea cepei pentru păstrare: maturitate, vreme și evitarea rănirii; reperele centrale sunt ceapa, recoltare, recoltare bulbi. Confirmați maturitatea înainte de scoaterea bulbilor Maturitatea pentru păstrare nu se dovedește prin simpla ofilire a frunzelor și nici prin uscarea făcută ulterior. Semnele se citesc împreună, înainte de tăierea frunzelor și înainte de încărcarea pentru păstrare. Frunzele sunt căzute natural și uscate la majoritatea plantelor.Coletul este strâns și uscat.Tunicile exterioare sunt mature.Bulbii sunt destinați păstrării după uscare, nu consumului imediat. Alegeți vreme uscată și păstrați uscarea separată de maturare Ridicarea și uscarea pe teren se fac numai pe vreme uscată și caldă, când bulbii se pot zvânta efectiv. Dacă apar ploaia sau umiditatea ridicată, păstrarea nu trebuie bazată pe uscarea în câmp: bulbii maturi se mută la uscare controlată, ventilată. Uscarea forțată poate accelera uscarea după recoltare, dar nu transformă un lot imatur într-un lot apt pentru păstrare. Evaluați maturitatea lotului înainte de intervenție, folosind împreună frunzele, coletul și tunicile.Înainte de ridicare, verificați dacă terenul este zvântat și lucrabil, fără a aplica un prag numeric. Dacă terenul nu permite lucrarea, alegeți între amânare și ridicare urmată de uscare ventilată în funcție de starea lotului și de capacitatea de uscare.Afânați solul sau subsecționați bulbii înainte de ridicare, pentru a limita smulgerea și rănirea lor.La încărcare și descărcare, reduceți șocurile, frecarea, zgârierea și tăierea bulbilor.Uscați bulbii înainte de condiționare; nu tăiați coletul verde sau umed pentru lotul destinat păstrării îndelungate. Sortați înainte de păstrare Rănile, vânătăile, abraziunile și tăieturile pot deveni porți de intrare pentru agenți de putrezire. Umezeala și uscarea incompletă a coletului sporesc riscul de depreciere. De aceea, bulbii răniți, moi, umezi sau cu semne de degradare se separă din fluxul pentru păstrare lungă. Tunici uscate și protectoare.Colet strâns și uscat.Rădăcini uscate.Bulbi fermi, fără putregai, răniri, arsuri solare, atac de insecte sau alte defecte vizibile. Sortarea vizuală și tactilă protejează lotul sănătos, dar nu poate exclude toate infecțiile latente. Pentru simptome de boală observate în lot este necesară o evaluare fitosanitară locală. Întrebări practice Poate uscarea forțată să compenseze recoltarea unui lot imatur? Nu. Uscarea forțată poate accelera uscarea bulbilor deja maturi și poate fi utilă când condițiile de câmp sunt umede, dar nu înlocuiește maturitatea biologică necesară pentru păstrare. Se taie frunzele imediat după ridicare? Pentru lotul destinat păstrării îndelungate, coletul verde sau umed nu se taie. Tăierea se face numai după uscarea porțiunii care urmează să fie tăiată. Pentru intervalul complet, verificări și actualizări, consultă lucrarea din Calendarul agricol AGRONET.ro. Vezi fișa permanentă a recomandării în Calendarul lucrărilor agricole.

Cameră montată pe un utilaj de stropit deasupra unui câmp cu plante tinere de porumb, la apus.

Agtecnic dezvoltă SenseSpray, un pulverizarea „green-on-green” – Camerele vor diferenția buruienile de plantele de cultură

Agtecnic dezvoltă o nouă generație de pulverizare selectivă pentru culturile în vegetație, prin extinderea platformei SenseSpray cu tehnologia „green-on-green”, capabilă să diferențieze buruienile de plantele de cultură. Compania australiană specializată în agricultură de precizie testează sistemul în porumb, soia, sorg și bumbac, iar AgInsights arată că dezvoltarea va continua în ferme pe parcursul anilor 2026 și 2027. Agtecnic este o companie australiană specializată în tehnologii de aplicare de precizie și modernizarea mașinilor de stropit existente. SenseSpray, platforma sa de pulverizare selectivă, a fost lansată inițial pentru identificarea vegetației verzi pe sol sau miriște, în sistem „green-on-brown”. Camerele RGB detectează buruienile, iar sistemul comandă aplicarea produsului doar în punctele identificate. Noua etapă este mai dificilă tehnic și mai interesantă pentru fermier: camerele și algoritmii trebuie să deosebească buruiana de cultura aflată deja în vegetație. De la buruieni pe miriște la buruieni între plantele de porumb Tehnologia actuală SenseSpray poate identifica plantele verzi atunci când acestea contrastează cu solul sau cu resturile vegetale. „Green-on-green” elimină această condiție. Sistemul aflat acum în dezvoltare va analiza imaginile din cultură și va încerca să clasifice separat planta cultivată și buruiana. Dacă aceasta din urmă este identificată, este comandată doar duza necesară pentru tratarea zonei respective. Primele culturi pentru care Agtecnic dezvoltă algoritmii sunt: porumb;soia;sorg;bumbac. Compania intenționează să adauge ulterior și alte culturi în rânduri, după validarea tehnologiei în teren. Pentru fermier, diferența este majoră. Pulverizarea selectivă nu ar mai fi rezervată doar tratamentelor efectuate înainte de răsărirea culturii sau pe terenurile fără vegetație cultivată, ci ar putea fi utilizată și în timpul sezonului de vegetație. Actualizarea ar putea ajunge și pe sistemele SenseSpray deja cumpărate Una dintre cele mai interesante decizii ale Agtecnic privește modul în care va comercializa noua tehnologie. Potrivit AgInsights, compania intenționează ca funcția „green-on-green” să poată fi adăugată în principal printr-o actualizare software în aplicația SenseSpray. Sistemele instalate începând din 2024 ar urma să poată primi noua funcție fără înlocuirea întregii platforme. În funcție de configurația utilajului, unele instalații ar putea necesita repoziționarea camerelor sau montarea unor camere suplimentare. Agtecnic intenționează să folosească o taxă unică de activare, nu un abonament periodic. Aceasta schimbă și logica investiției. Un fermier care a cumpărat deja sistemul pentru pulverizare „green-on-brown” ar putea trece la identificarea buruienilor în cultură prin modernizarea platformei existente, în loc să cumpere o mașină complet nouă. Agtecnic revendică economii de până la 90% la sistemul actual Pentru SenseSpray în configurația „green-on-brown”, Agtecnic susține că pulverizarea punctuală poate reduce costurile cu produsele chimice cu până la 90%. Procentul se referă la tehnologia disponibilă în prezent, nu la noua funcție „green-on-green”, care se află încă în testare. Economia posibilă depinde direct de densitatea buruienilor. Dacă doar o fracțiune din suprafață necesită tratament, diferența dintre pulverizarea întregului hectar și activarea punctuală a duzelor poate deveni foarte mare. Extinderea tehnologiei în cultura aflată în vegetație ar mări însă perioada din sezon în care fermierul poate folosi acest principiu. Agtecnic vrea compatibilitate cu mai multe sisteme de control al duzelor În paralel, compania își extinde compatibilitatea cu sisteme de control individual al duzelor prin modularea impulsurilor. SenseSpray este dezvoltat pentru integrare cu CapstanAG PinPoint 3 și Ag Leader RightSpot, iar Agtecnic lucrează și la compatibilitatea cu viitoarele funcții CNH Aim Command FLEX II și IntelliSpray II Base+Boost. Compania pregătește, de asemenea, propriul sistem de control al duzelor, cu comandă individuală și compensare în funcție de viteză și viraj. Componenta este esențială pentru eficiența pulverizării selective. Detectarea buruienii trebuie urmată aproape instantaneu de comanda duzei corecte, astfel încât erbicidul să ajungă pe țintă și să nu fie pulverizat inutil pe întreaga lățime de lucru. Modernizarea utilajelor existente devine o direcție tot mai importantă Modelul ales de Agtecnic se înscrie într-o tendință mai largă din agricultura de precizie: adăugarea unor funcții inteligente pe utilajele existente, fără înlocuirea completă a mașinii. AGRONET.ro a prezentat și soluția dezvoltată de Sabanto și Verdant Robotics, care combină automatizarea tractoarelor existente cu aplicarea de precizie a tratamentelor. Pentru fermieri, această abordare poate avea o miză economică importantă. Costul agriculturii de precizie nu mai este legat obligatoriu de achiziția unui pulverizator complet nou, ci poate fi împărțit între mașina existentă, camere, controlul duzelor și software. În România, acest aspect este relevant într-o piață în care tehnologiile de precizie sunt încă folosite de o proporție redusă a exploatațiilor. AGRONET.ro a analizat datele europene privind digitalizarea fermelor, care arată că în 2023 numai 10–15% dintre exploatațiile din România utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie. SenseSpray arată însă și o altă direcție a pieței: valoarea unui sistem agricol poate fi dată tot mai mult de posibilitatea de a primi funcții noi după instalare. Dacă testele „green-on-green” din 2026 și 2027 confirmă performanța în condiții comerciale, fermierii care folosesc deja platforma Agtecnic ar putea trece de la detectarea simplă a vegetației la recunoașterea efectivă a buruienilor în cultură fără să schimbe întreaga mașină de stropit.

Berbec ținut calm pentru o evaluare înainte de monta de toamnă, cu oi pe pășune în fundal și o fișă de observație neinscripționată în mâna îngrijitorului.
Zootehnie

Berbec activ, dar cu fertilitate slabă: de ce evaluarea înainte de montă nu se rezumă la comportament

Un berbec care caută oile, le urmărește și încearcă să monteze nu este automat și un berbec fertil. În august, înaintea montei de toamnă, merită verificat din timp: o problemă individuală poate însemna mai puține oi gestante și fătări mai puțin grupate în întreaga turmă. Activitatea nu înlocuiește evaluarea fertilității Libidoul și comportamentul de montă sunt observații importante în lot, însă nu arată singure calitatea materialului seminal, capacitatea de montă pe durata sezonului sau prezența unei probleme fizice. Un berbec poate fi activ la începutul perioadei, dar o durere la picioare, o condiție corporală nepotrivită, o problemă apărută după boală ori o modificare a aparatului reproducător îi pot limita rezultatele în practică. Ce poate observa fermierul înainte de montă Mers ezitant, șchiopătură, dificultate la ridicare, la întoarcere sau la urcarea pe oaie.Scădere vizibilă în greutate, apetit schimbat, oboseală neobișnuită ori condiție corporală prea slabă sau prea grasă pentru animalul respectiv.Răni, murdărire persistentă, umflături sau asimetrii vizibile în zona scrotului și a prepuțului.Dinți uzați sau probleme care pot îngreuna hrănirea, precum și picioare sau unghii neîngrijite.Istoric de febră, boală, traumatism, stres termic sau perioade în care berbecul a slăbit înainte de sezonul de montă.Oi care par să revină repetat la montă după introducerea berbecului, dacă acest tipar apare în evidențele și observațiile fermei. Observațiile din teren sunt semnale de risc, nu un diagnostic. Nu presupuneți cauza și nu decideți fertilitatea doar după aspect sau după câteva monte văzute. Ce verifică medicul veterinar O evaluare de aptitudine pentru reproducție făcută de medicul veterinar include, după caz, istoricul animalului, examenul clinic general, aprecierea condiției corporale, a dinților, picioarelor și mersului, precum și examinarea aparatului reproducător. Pentru aprecierea fertilității pot fi necesare măsurători și evaluarea materialului seminal. Aceste verificări separă mai bine un berbec doar activ de unul care are șanse reale să acopere lotul de oi în condiții bune. De ce contează fereastra de șase-opt săptămâni Formarea spermatozoizilor la berbec se desfășoară pe parcursul mai multor săptămâni. De aceea, o problemă de sănătate sau de întreținere apărută în apropierea montei poate influența rezultatele mai târziu, când oile sunt deja în lot. Începerea pregătirii și a evaluării cu șase-opt săptămâni înainte oferă timp pentru clarificarea situației cu medicul veterinar, pentru îngrijirea generală a animalului și, dacă este necesar, pentru reorganizarea lotului de reproducție. Măsuri practice pentru a reduce riscul în turmă Faceți o listă a tuturor berbecilor care intră la montă și consemnați vârsta, lotul alocat, istoricul de boală, accidentele, scăderile de condiție și rezultatele din sezoanele anterioare.Programați din timp examinarea veterinară a berbecilor utilizați la reproducție, mai ales la cei noi, la cei care au avut probleme de mers sau la cei cu rezultate neclare în sezonul trecut.Asigurați acces sigur la apă, furaj adaptat situației fermei și un spațiu de odihnă care reduce riscul de accidentare; condiția corporală se urmărește periodic, nu doar în ziua introducerii la oi.Verificați picioarele și deplasarea înainte de montă. Un berbec care nu se mișcă liber poate rata oile în călduri chiar dacă este interesat de ele.Urmăriți zilnic activitatea de montă și notați datele importante. Dacă folosiți mijloace de marcare a montelor în fermă, înregistrările pot arăta mai repede dacă activitatea este neuniformă între loturi.Evitați să vă bazați pe un singur indiciu sau pe un singur berbec fără un plan de rezervă adaptat efectivului și discutat cu specialistul. Când trebuie cerut rapid sprijinul specialistului Contactați medicul veterinar dacă observați șchiopătură, durere evidentă, traumatism, umflare ori modificare vizibilă a zonei genitale, pierdere rapidă a condiției corporale, stare generală alterată sau lipsa activității de montă. Este justificată o reevaluare și atunci când evidențele arată repetarea neobișnuită a montelor, rezultate slabe în anii anteriori sau când un berbec a trecut recent printr-un episod febril ori de stres termic. Nu administrați tratamente sau produse pentru reproducție fără recomandarea medicului veterinar și fără respectarea instrucțiunilor și autorizărilor curente. Obiectivul: mai puține surprize la fătare Verificarea din timp a berbecului protejează rata de gestație și ajută la păstrarea unui sezon de fătări mai bine sincronizat. Într-o fermă de oi, mersul bun, starea corporală adecvată, istoricul cunoscut și examenul veterinar sunt mai valoroase decât simpla impresie că berbecul este activ. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar sau specialist în sănătatea și biosecuritatea efectivului. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Urs brun lângă stupi, vaci într-un țarc, ciori pe sol și păsări acvatice pe un lac într-un peisaj rural.

România cere reguli europene mai flexibile pentru urși, ciori și cormorani – MADR invocă pagubele fermelor

România cere reguli europene mai flexibile pentru gestionarea speciilor care produc pagube fermelor, după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finalizat răspunsul la evaluarea Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate. În documentul transmis în cadrul consultării europene, MADR cere simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare pentru speciile protejate ale căror populații generează pagube importante în agricultură, zootehnie și acvacultură. Poziția României face parte din „testul de rezistență” lansat de Comisia Europeană pentru Directiva 2009/147/CE privind păsările sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică. Consultarea a început la 12 mai 2026 și urmărește modul în care cele două acte europene funcționează în practică, inclusiv dificultățile administrative și eventualele suprapuneri dintre reguli. MADR cere derogări mai rapide când populațiile produc pagube Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității trebuie corelată cu protejarea culturilor, animalelor și activităților economice ale fermierilor. În răspunsul transmis Comisiei, România indică în mod explicit trei categorii care produc probleme importante: ursul brun, în special pentru fermele zootehnice, stupine și gospodăriile rurale;ciorile, prin pagubele produse culturilor agricole;cormoranii, prin presiunea exercitată asupra fermelor de acvacultură. MADR solicită ca statele membre să poată interveni mai ușor atunci când datele științifice indică populații numeroase și un statut favorabil de conservare. „Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.” Ministerul leagă aceste intervenții de protecția producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice. România estimează peste 10.000 de urși bruni Problema ursului brun este unul dintre cele mai puternice exemple folosite în dezbaterea privind gestionarea speciilor protejate. O estimare genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a indicat o populație cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Evaluarea s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. AGRONET.ro a analizat măsurile adoptate pentru 2026 și 2027, când Parlamentul a aprobat pentru fiecare an un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Dacă ambele niveluri sunt utilizate integral, limita anuală ajunge la 969 de urși. IndicatorValoarePopulație estimată genetic10.419–12.770 exemplareNivel anual de prevenție pentru 2026859 exemplareNivel anual de intervenție110 exemplareTotal posibil anual969 exemplare Pentru ferme, impactul se concentrează mai ales în zonele în care urșii intră repetat în exploatații, atacă animale domestice, distrug stupine sau culturile și ajung aproape de gospodării. Ministerul Mediului a distribuit și 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor, împreună cu 150 de sisteme foto-video pentru monitorizare. La floarea-soarelui, atacurile ciorilor pot reduce aproape întreaga recoltă Pagubele produse de păsări au devenit în această vară o problemă economică importantă în mai multe ferme. În județul Iași, AGRONET.ro a documentat cazul unei exploatații în care stolurile de ciori afectaseră zeci de hectare de floarea-soarelui. Într-o fermă de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 tone/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. La o cultură cu potențial de 4 tone/ha, o pierdere de asemenea amploare poate însemna dispariția aproape integrală a venitului de pe parcelă, în timp ce costurile cu sămânța, fertilizarea, lucrările și combustibilul au fost deja suportate. Fermierii folosesc tunuri acustice, petarde și personal trimis permanent în câmp, însă stolurile se deplasează între parcele și pot reveni după perioade scurte. Acvacultura intră și ea în discuția despre speciile protejate MADR include cormoranii între speciile care produc pagube în sectorul piscicol. Problema apare într-o industrie cu o bază de producție internă redusă. România produce aproximativ 9.500 de tone de pește din acvacultură, în timp ce importurile de pește și preparate au ajuns la aproximativ 130.000–140.000 de tone, potrivit datelor RomFish analizate de AGRONET.ro. În aceste condiții, pierderile provocate în fermele piscicole se adaugă problemelor de competitivitate, costurilor de producție și presiunii importurilor. Poziția MADR urmărește ca managementul speciilor care produc pagube să poată fi adaptat mai rapid situației fiecărui stat, pe baza populațiilor existente și a efectelor economice observate. Comisia Europeană testează funcționarea a două directive vechi de peste trei decenii Directiva Habitate datează din 1992, iar actuala Directivă Păsări din 2009 continuă cadrul european de protecție construit încă din anii anteriori. Aceste acte stau la baza unei mari părți din politica europeană privind conservarea speciilor și habitatelor și influențează inclusiv desemnarea și gestionarea ariilor Natura 2000. Evaluarea începută în mai 2026 urmărește aplicarea practică a celor două directive și posibilitățile de simplificare. Pentru agricultură, miza este procedura prin care autoritățile pot interveni atunci când o specie protejată produce pierderi importante, precum și rapiditatea cu care pot fi aprobate măsurile. MADR cere ca analiza europeană să țină seama de particularitățile fiecărui stat și de diferențele dintre sistemele agricole. Datele locale ar urma să cântărească mai mult în deciziile de management Poziția României nu vizează eliminarea regimului de protecție, ci o legătură mai directă între datele privind populațiile, pagubele produse și măsurile permise. Pentru fermieri, acest principiu ar putea însemna un răspuns mai rapid în zonele unde conflictele se repetă: culturi atacate constant de păsări, ferme zootehnice expuse carnivorelor sau exploatații piscicole în care păsările ihtiofage produc pierderi. MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific, iar regulile europene să permită adaptarea lor la situația națională. Consultarea Comisiei Europene va alimenta evaluarea celor două directive. Rezultatul acesteia poate deveni important pentru următoarea etapă de simplificare a legislației europene privind biodiversitatea și pentru modul în care statele membre vor putea gestiona, în anii următori, conflictele tot mai frecvente dintre protecția speciilor și activitatea fermelor.

Tractor lucrând un câmp lângă rânduri de legume, cu coșuri industriale fumegând la orizont.
Mediu

Europa rămâne în urmă la 19 indicatori ai sistemului alimentar – Ce arată evaluarea globală din 2026

Sistemele alimentare mondiale sunt prea lente pentru majoritatea țintelor din 2030, arată cea mai amplă evaluare realizată până acum de Food Systems Countdown Initiative, publicată la 10 august 2026 în Nature Food. Analiza acoperă 197 de țări și 44 de indicatori privind alimentația și sănătatea, producția și mediul, veniturile, guvernanța și reziliența. Pentru 22 dintre cei 30 de indicatori care au ținte globale, mai puțin de o treime dintre state se află pe traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor până în 2030. Cercetarea schimbă modul de evaluare folosit până acum: nu urmărește doar dacă un indicator se îmbunătățește sau se deteriorează, ci măsoară distanța până la țintă și ritmul anual necesar pentru recuperarea decalajului. Concluzia este că progresele actuale sunt insuficiente pentru 2030, în timp ce o parte mult mai mare dintre obiective ar putea rămâne realizabile până în 2050 dacă ritmul schimbării accelerează. Emisiile sistemului alimentar au unul dintre cele mai mari decalaje Cea mai dificilă zonă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate sistemelor alimentare. Media globală se află la peste 75% distanță de ținta stabilită, iar la ritmul actual niciun stat nu este proiectat să o atingă. Pentru obiectivul din 2030, studiul estimează că reducerea anuală necesară a emisiilor sistemelor alimentare ar trebui să depășească 70% în toate regiunile. Chiar și într-un orizont până în 2050, acest indicator rămâne printre cele pentru care transformarea necesară este foarte mare. Agricultura este numai o parte a ecuației. Food Systems Countdown urmărește întregul sistem alimentar, ceea ce înseamnă producția agricolă și zootehnică, utilizarea terenurilor, procesarea, transportul și alte etape ale lanțului. Pentru ferme, presiunea se traduce printr-o nevoie tot mai mare de utilizare eficientă a îngrășămintelor, apei și energiei. AGRONET.ro a prezentat recent rezultatele proiectului european ECONUTRI, în care diferite tehnologii testate în agricultură au redus cu 5–50% aportul de azot și fosfor și cu 10–80% levigarea nitraților fără reducerea productivității. Apa folosită de agricultură se îndepărtează de obiectiv Una dintre concluziile cu implicații directe pentru producția agricolă privește apa. Retragerea apei pentru agricultură este printre indicatorii care evoluează nefavorabil, iar toate regiunile rămân departe chiar și de reperele stabilite prin comparație cu state similare. Pentru atingerea reperelor regionale până în 2030, consumul de apă pentru agricultură raportat la resursele regenerabile ar trebui să scadă cu peste 15% pe an în majoritatea regiunilor lumii. Problema nu este reducerea irigațiilor indiferent de condiții, ci producerea alimentelor cu o presiune mai mică asupra resurselor disponibile. Indicatorul urmărește cantitatea de apă retrasă anual pentru agricultură în raport cu resursele regenerabile ale fiecărei țări. Food Systems Countdown arată că producția de alimente este responsabilă pentru aproximativ 70–80% din utilizarea consumptivă globală a apei dulci, ceea ce face gestionarea apei una dintre componentele centrale ale rezilienței alimentare. Pentru România, tema este deja una operațională. MADR a început inventarierea surselor de apă care pot alimenta sistemele de irigații, într-un context în care seceta hidrologică limitează în anumite zone posibilitățile de alimentare a amenajărilor. Pesticidele și alimentele ultraprocesate evoluează în direcția opusă Studiul identifică mai mulți indicatori care nu doar că înaintează prea lent, ci se deplasează în direcția nedorită. Printre aceștia se află: utilizarea pesticidelor;retragerea apei pentru agricultură;vânzările de alimente ultraprocesate;emisiile sistemelor alimentare;participarea societății civile;responsabilitatea instituțiilor publice;insecuritatea alimentară;costul unei diete sănătoase. Analiza actualizată arată că utilizarea pesticidelor, costul unei diete sănătoase și insecuritatea alimentară continuă tendințele nefavorabile observate anterior, iar vânzările produselor ultraprocesate și evoluția emisiilor sistemelor alimentare s-au adăugat listei indicatorilor care se deteriorează. O alimentație sănătoasă devine mai greu accesibilă Accesibilitatea alimentelor reprezintă una dintre problemele pentru care ritmul necesar de schimbare este foarte ridicat. Food Systems Countdown urmărește separat costul unei diete sănătoase și procentul populației care nu își permite o asemenea alimentație. În Africa, de exemplu, țările se află în medie la 58,7 puncte procentuale distanță de reperul global pentru accesibilitatea unei diete sănătoase. Dacă sunt comparate cu cele mai performante state din aceeași regiune, decalajul scade la 32,2 puncte procentuale. Diferența ilustrează una dintre ideile centrale ale studiului: obiectivele globale rămân necesare, dar reperele regionale pot indica pași intermediari realizabili și țările de la care pot fi preluate politici eficiente. Europa pornește de la o poziție mai bună decât majoritatea regiunilor, însă nici aici problema accesului economic la hrană nu este rezolvată. AGRONET.ro a analizat datele FAO potrivit cărora costul unei diete sănătoase a crescut cu 36% în Europa între 2021 și 2025, până la aproximativ 3,97 dolari pe zi. Pentru agricultură, legătura este importantă. Fructele, legumele și leguminoasele au o contribuție mare la costul unei alimentații echilibrate, iar reducerea prețurilor presupune nu numai producție mai mare, ci investiții în irigații, mecanizare, depozitare, sortare, procesare și limitarea pierderilor după recoltare. Europa rămâne în urmă la 19 indicatori Europa este una dintre regiunile aflate cel mai aproape de țintele globale, alături de Asia, însă avantajul relativ nu înseamnă că obiectivele din 2030 sunt aproape îndeplinite. Evaluarea Food Systems Countdown arată că 19 indicatori rămân în afara traiectoriei necesare pentru 2030 în Europa. La nivel global, numai abonamentele de telefonie mobilă, folosite drept indicator pentru conectivitate și capacitatea de reacție la șocuri, au atins ținta în majoritatea statelor. Studiul identifică totuși și domenii unde progresul este mai apropiat de nivelul necesar. Pentru șapte dintre 33 de indicatori evaluați în analiza traiectoriei, cel puțin o treime dintre țări sunt deja pe drumul către obiectivul sau reperul din 2030. Jumătate dintre indicatorii analizați în evoluție istorică se deplasează, la nivel global, în direcția dorită. Securitatea alimentară înseamnă mai mult decât producție mare Un alt rezultat important este că performanța unui sistem alimentar nu poate fi măsurată doar prin producția agricolă. Cele 44 de variabile evaluate includ simultan disponibilitatea fructelor și legumelor, insecuritatea alimentară, veniturile și ocuparea forței de muncă din mediul rural, accesul la apă sigură, utilizarea terenurilor, resursele genetice, siguranța alimentelor, calitatea guvernării și capacitatea de răspuns la șocuri. Un studiu publicat anterior în Nature Food și analizat de AGRONET.ro a arătat că numai Guyana produce suficient pentru toate cele șapte grupe alimentare necesare unei alimentații diversificate. Majoritatea statelor depind de comerț pentru cel puțin o parte din hrană. Acest lucru face din reziliență o problemă atât de producție, cât și de diversificare a aprovizionării, infrastructură, acces economic și capacitate instituțională. Guvernanța apare drept una dintre pârghiile principale Autorii studiului acordă o greutate mare guvernanței. Eficiența administrației și responsabilitatea instituțiilor sunt legate de mai mulți dintre ceilalți indicatori decât majoritatea variabilelor analizate. Explicația este că politicile privind apa, investițiile agricole, siguranța alimentelor, protecția socială, mediul și dieta nu funcționează separat. Capacitatea administrațiilor de a coordona și aplica măsuri poate accelera sau bloca progresele în mai multe domenii simultan. Food Systems Countdown Initiative este coordonată de o colaborare internațională din care fac parte Johns Hopkins University, Cornell University, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Global Alliance for Improved Nutrition. Inițiativa monitorizează sistemele alimentare prin cinci mari teme: alimentație, nutriție și sănătate; mediu, resurse naturale și producție; mijloace de trai, sărăcie și echitate; guvernanță; reziliență. 2050 rămâne un orizont posibil pentru multe obiective Evaluarea nu indică faptul că toate țintele sunt definitiv pierdute. Extinderea orizontului de la 2030 la 2050 reduce puternic ritmul anual necesar pentru numeroși indicatori. Pentru multe obiective, schimbarea necesară până în 2050 coboară sub 5% anual, nivel pe care autorii îl consideră mult mai apropiat de o traiectorie realizabilă. Rămân însă excepții dificile, printre care insecuritatea alimentară și emisiile sistemelor alimentare. Pentru agricultură, concluzia raportului mută accentul de la o singură țintă către performanța întregului lanț: producție suficientă, accesibilitatea hranei, utilizarea apei și terenurilor, venituri pentru cei care lucrează în sector, reducerea presiunii asupra mediului și capacitatea sistemului de a continua să funcționeze în perioade de secetă, conflicte sau alte șocuri.

Mere roșii așezate pe o masă de lemn lângă un coș de nuiele, cu o livadă în fundal.

Mere mai puține în Europa în 2026 – România păstrează totuși aproape 97% din producția sezonului trecut

Recolta europeană de mere se îndreaptă spre unul dintre cei mai slabi ani ai deceniului, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu o reducere mult mai mică decât marile state producătoare. Prognoza prezentată de Agrobiznes indică 430.000 de tone pentru România, cu 2,7% sub sezonul precedent, în timp ce Polonia ar pierde aproximativ 30% din recoltă. Datele oficiale publicate de World Apple and Pear Association stabilesc producția principalelor țări producătoare din UE la 9.496.047 de tone, cu 15,6% sub valoarea finală a sezonului anterior și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani. Diferența dintre România și principalii concurenți este importantă pentru piață. Cele 430.000 de tone estimate pentru producătorii români sunt cu numai 12.000 de tone sub nivelul de 442.000 de tone indicat pentru sezonul trecut. În schimb, Polonia, cel mai mare producător european, ar coborî la aproximativ 2,6 milioane de tone, de la circa 3,8 milioane de tone. Dacă prognozele se confirmă la recoltare, România ar reprezenta aproximativ 4,5% din volumul estimat pentru principalele țări producătoare europene. Polonia pierde peste un milion de tone de mere Reducerea poloneză este cea mai importantă prin volumul retras din piață. O recoltă de 2,6 milioane de tone ar însemna cu aproximativ 1,2 milioane de tone mai puțin decât în sezonul precedent. Polonia are o influență majoră atât asupra pieței merelor pentru consum proaspăt, cât și asupra segmentului industrial, iar modificarea ofertei sale poate schimba fluxurile comerciale din Europa. Situația este cu atât mai relevantă pentru România cu cât AGRONET.ro a relatat recent despre extinderea piețelor de export pentru merele poloneze. Polonia pregătește inclusiv accesul pe piața din Filipine, ceea ce arată presiunea sectorului de a găsi noi destinații comerciale și capacitatea infrastructurii poloneze de a livra fructe pe distanțe mari. Estimările prezentate pentru alte state indică, de asemenea, reduceri importante: ȚaraProducție estimată în 2026Evoluție anualăPolonia2,60 milioane toneaproximativ -30%Italia2,25 milioane toneaproape stabilăFranța1,16 milioane tone-24%Germania1,01 milioane tone-10%România430.000 tone-2,7%Țările de Josaproximativ 200.000 tone-17%Belgia195.000 tone-25%Austriaaproximativ 90.000 tone-35% În termeni procentuali, Austria ar avea cea mai puternică reducere dintre țările menționate, dar impactul Poloniei asupra balanței europene este mult mai mare prin cantitatea pierdută. Îngheț, secetă și episoade de vreme severă în livezile europene World Apple and Pear Association arată că sezonul a combinat mai multe fenomene nefavorabile în regiunile pomicole: înghețuri puternice în februarie, episoade de îngheț până spre sfârșitul lunii aprilie, valuri prelungite de căldură și secetă, precum și grindină și ploi abundente în anumite zone. La momentul prezentării prognozei, unele regiuni erau încă afectate de temperaturi nefavorabile și deficit de apă, astfel că estimările vor continua să fie urmărite pe parcursul campaniei. Scăderea nu este limitată la un singur soi. WAPA estimează pentru Golden Delicious o producție de 1.809.982 de tone, cu 11,1% mai mică, iar Gala ar coborî cu 8,9%, la 1.362.797 de tone. Pentru Red Delicious este prognozată o reducere de 5,3%, la 496.522 de tone, iar Idared ar pierde 19,7%, până la 415.559 de tone. SoiulProducție estimatăEvoluțieGolden Delicious1.809.982 tone-11,1%Gala1.362.797 tone-8,9%Red Delicious496.522 tone-5,3%Idared415.559 tone-19,7% Merele pentru procesare scad cu aproximativ un sfert O parte importantă a presiunii se mută spre industria de procesare. Cantitatea de mere destinată acestui segment este estimată la aproximativ 2,8 milioane de tone, cu 25% sub sezonul precedent. La nivelul actualei prognoze, acest volum reprezintă aproape 30% din producția europeană estimată pentru principalele state producătoare. Dimensiunea mai redusă a fructelor prognozată în mai multe țări poate influența însă repartiția finală dintre consumul în stare proaspătă și procesare. Calibrul, aspectul și calitatea obținute până la recoltare vor decide cât din producție intră pe piața proaspătă și cât ajunge la fabricile de suc, concentrat și alte produse procesate. Pentru producătorii români, diferența dintre o recoltă valorificată imediat și una păstrată pentru perioade cu ofertă mai redusă depinde tot mai mult de infrastructura post-recoltare. AGRONET.ro a analizat rolul depozitării, sortării și ambalării în sectorul românesc al merelor: camerele frigorifice și atmosfera controlată permit prelungirea perioadei de vânzare și reduc dependența de comercializarea rapidă în timpul recoltării. România pierde puțin într-o Europă cu ofertă mult mai mică Pentru pomicultorii români, cifra centrală a prognozei nu este scăderea de 2,7% luată separat, ci diferența față de deteriorarea mult mai puternică a ofertei europene. România ar păstra aproape 97% din volumul sezonului trecut, în timp ce recolta principalelor state producătoare din UE este prognozată să scadă cu 15,6%. Acest raport poate deveni important în perioada de comercializare, mai ales dacă reducerea din Polonia, Franța, Germania, Belgia și Austria se confirmă. O ofertă europeană mai mică nu stabilește singură prețul primit de fermier, dar reduce cantitatea disponibilă într-o piață în care calitatea, calibrul, capacitatea de depozitare și accesul la cumpărători vor conta decisiv. Prognoza mai arată și o problemă structurală. Suprafața livezilor de măr din Europa este indicată la aproximativ 456.000 de hectare în 2025, față de 523.000 de hectare în 2015, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 67.000 de hectare, respectiv aproape 13%, într-un deceniu. În aceste condiții, revenirea producției după un sezon slab depinde nu numai de vreme, ci și de capacitatea sectorului de a menține livezile productive și de a investi în infrastructura necesară valorificării fructelor.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.