Cont
Fermier cu tabletă într-un lan de cereale, cu combină și silozuri în fundal.

DR-31: AFIR propune rambursarea a 50% din primele de asigurare pentru fermieri – ghidul pentru anul agricol 2026–2027 este în consultare până la 8 septembrie

AFIR propune rambursarea a 50% din prima de asigurare prin DR-31, iar Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat la 28 august 2026 versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru intervenția „Contribuții financiare la plata primelor de asigurare”. Sprijinul este destinat fermierilor activi și poate acoperi atât polițe pentru riscuri climatice, cât și pentru organisme dăunătoare plantelor și boli ale animalelor. Documentația nu este încă în forma finală. Consultarea publică durează până la 8 septembrie 2026, iar observațiile și propunerile pot fi transmise AFIR înainte ca ghidul să fie aprobat în forma utilizată efectiv pentru depunerea cererilor.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  2. Ziua câmpului / Culturi vegetaleAgro Fest Connect 2026, Rediu (Cluj)
    Data
    02 sept. 2026, 15:30
    Locația
    Platforma Experimentală Rediu, Rediu, România

    Zi de câmp pe platforma experimentală de porumb și floarea-soarelui de la Rediu, cu participarea fermierilor, furnizorilor de agribusiness și specialiștilor.

  3. Expoziție / HorticulturăExpoziție de peste 20 de soiuri de struguri la USAMV Cluj-Napoca
    Data
    04 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Platoul central al campusului USAMV Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, România

    Expoziție cu peste 20 de soiuri de struguri de masă, inclusiv varietăți românești și fără semințe.

  4. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  5. Expoziție / UtilajePotatoEurope și SugarBeet Expo 2026, la Springe
    Data
    09 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Rittergut Gestorf 1, Springe, Germania

    Expoziții agricole dedicate cartofului și sfeclei de zahăr, cu demonstrații de utilaje, robotică și tehnologii digitale în câmp.

  6. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  7. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  8. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  9. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  10. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  11. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  12. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe câmp, sub nori de instabilitate la început de septembrie
Meteo & Climă

Meteo agricol România 1 septembrie 2026, ora 5: furtuni și grindină în Crișana și Maramureș, riscuri pentru lucrările de dimineață

La 1 septembrie 2026, ora 05:00, cele mai mari riscuri pentru lucrările de dimineață sunt în Crișana și Maramureș, unde instabilitatea, vântul și posibilitatea furtunilor cu grindină cer amânarea tratamentelor și verificarea accesului pe parcele. Banatul, Transilvania și zona montană rămân sub atenție pentru averse și rafale. În Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, fereastra de lucru până la prânz este mai stabilă pentru recoltare, transport și pregătirea terenului. Orientare rapidă pentru fermieri Amână tratamentele în Crișana; în Maramureș, Banat, Transilvania și zona montană lucrează doar după verificarea locală a vântului și a norilor.Prioritizează transportul și intrarea în câmp în Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și, cu prudență, Moldova.Nu programa irigarea ca urgență fără controlul umidității solului; necesarul estimat este redus în toate regiunile.Pentru porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă, vie și livezi, evită încărcarea sau deplasarea utilajelor pe sol umezit de averse. Banat: averse și vânt la începutul programului În Banat, aversa ușoară și probabilitatea ridicată de ploaie până la prânz limitează lucrările care cer frunză uscată sau sol portant. Pentru recoltare și transport, verificarea parcelei este esențială înainte de pornire, mai ales unde vântul se intensifică. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură19–25°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații2,51 mm, echivalent 2,51 l/m²; probabilitate maximă 64%.Vânt și umiditate10,5 km/h, rafale 12,5 km/h; umiditate 66%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit, cu averse torențiale și instabilitate semnalate.Fereastră și decizieRiscuri pentru lucrările de dimineață; tratamente doar în intervale scurte, iar câmpul se verifică înainte de acces. Crișana: furtuni și grindină, tratamentele se amână Crișana este zona cu cea mai mare presiune meteo pentru programul de dimineață. Aversele, descărcările electrice, rafalele și riscul de furtuni cu grindină pot întrerupe rapid lucrul. Nu este o fereastră potrivită pentru tratamente; transportul și recoltarea de toamnă se fac numai după verificarea traseului și a parcelei. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură19–26,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații3,45 mm, echivalent 3,45 l/m²; probabilitate maximă 70%.Vânt și umiditate17 km/h, rafale 38 km/h; umiditate 80%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben semnalat pentru vânt puternic; sunt posibile averse, descărcări electrice și instabilitate.Fereastră și decizieRiscuri pentru lucrările de dimineață; amână tratamentele și evită intrarea pe teren dacă apar ploaie sau vânt puternic. Maramureș: instabilitate și risc de furtuni cu grindină Deși cantitatea estimată de ploaie este foarte redusă, Maramureșul rămâne o regiune sensibilă la instabilitate, vânt și descărcări electrice. Lucrările pot începe numai cu prudență, iar echipele din câmp trebuie să poată opri rapid activitatea dacă evoluează celulele convective. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură17,5–22°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 08:00, maxim la 12:00.Precipitații0,04 mm, echivalent 0,04 l/m²; probabilitate maximă 57%.Vânt și umiditate7 km/h, rafale 7 km/h; umiditate 65%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriNivel galben semnalat; urmărește vântul, aversele și descărcările electrice.Fereastră și decizieRiscuri pentru lucrările de dimineață; verifică parcela și evită tratamentele dacă se apropie ploaia sau vântul. Transilvania: interval schimbător, cu atenție la vânt În Transilvania, pornirea senină nu elimină riscul de averse și vânt în fereastra de lucru. Transportul poate fi organizat cu atenție, iar pregătirea terenului trebuie condiționată de starea locală a solului. Pentru tratamente, păstrează doar intervalele cu frunză uscată și vânt redus. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură16,7–23,2°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 09:00, maxim la 12:00.Precipitații1,09 mm, echivalent 1,09 l/m²; probabilitate maximă 50%.Vânt și umiditate6,3 km/h, rafale 16,6 km/h; umiditate 72,1%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit; averse și instabilitate semnalate.Fereastră și decizieRiscuri pentru lucrările de dimineață; intră în câmp doar după verificarea umezelii și a vântului local. Moldova: acces relativ bun, cu verificarea vântului Moldova are una dintre ferestrele mai utile pentru transport și lucrări în câmp în prima parte a zilei. Ploile estimate sunt mici, însă vântul și instabilitatea rămân de urmărit. Recoltarea de toamnă și pregătirea terenului pot continua unde solul permite accesul. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură17,5–25,9°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 11:00.Precipitații0,30 mm, echivalent 0,30 l/m²; probabilitate maximă 40%.Vânt și umiditate9,6 km/h, rafale 16,5 km/h; umiditate 55,1%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit, în context de averse și instabilitate semnalate.Fereastră și decizieRiscuri monitorizabile dimineața; transportul și lucrările în câmp sunt favorabile după control local. Dobrogea: cea mai stabilă fereastră de dimineață Dobrogea are condiții stabile până la prânz, cu probabilitate foarte mică de ploaie și vânt slab. Este o fereastră favorabilă pentru recoltare de toamnă, transport, pregătirea terenului și tratamente, cu respectarea verificărilor locale de vânt. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură19–26°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 09:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 4%.Vânt și umiditate4,5 km/h, rafale 9 km/h; umiditate 57,5%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit la nivel regional, fără severitate indicată.Fereastră și decizieFereastră bună dimineața; favorabil pentru câmp, transport și tratamente după verificarea locală. Muntenia: lucru eficient înainte de prânz În Muntenia, vremea senină și lipsa ploilor estimate susțin accesul utilajelor. Intervalul este potrivit pentru operațiuni de recoltare și transport, precum și pentru pregătirea terenului în vederea culturilor de toamnă. Vântul trebuie urmărit înaintea tratamentelor. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură18,6–28°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 15%.Vânt și umiditate8,7 km/h, rafale 17,3 km/h; umiditate 53,4%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit, fără severitate indicată.Fereastră și decizieFereastră bună dimineața; intrarea în câmp și transportul sunt favorabile, cu control local al vântului. Oltenia: condiții bune, fără necesar urgent de irigare Oltenia beneficiază de o dimineață stabilă, cu ploi aproape absente în intervalul analizat. Utilajele pot intra în câmp unde accesul este bun, iar transportul recoltei poate fi planificat. Irigarea nu este presantă fără o verificare directă a solului și a culturii. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură19,4–28,2°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²; probabilitate maximă 11%.Vânt și umiditate8,4 km/h, rafale 20,4 km/h; umiditate 59,4%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit, fără severitate indicată.Fereastră și decizieFereastră bună dimineața; favorabil pentru câmp și transport, cu prudență la rafale pentru tratamente. București-Ilfov: uscat și favorabil pentru acces În București-Ilfov, vremea este stabilă și uscată în primele ore ale zilei. Pentru fermele din zonă, intervalul susține intrarea în câmp, deplasările și lucrările de pregătire a terenului. Tratamentele pot fi luate în calcul numai după confirmarea vântului la nivelul solei. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură20–29°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%.Vânt și umiditate11 km/h, rafale 16 km/h; umiditate 44%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit, fără severitate indicată.Fereastră și decizieFereastră bună dimineața; lucrările în câmp și transportul sunt favorabile, cu verificarea vântului pentru tratamente. Zona montană: răcoare și instabilitate locală În zona montană, temperaturile mai coborâte și umezeala mai ridicată impun o pornire prudentă a lucrărilor. Ploile estimate sunt mici, dar instabilitatea și particularitățile locale de relief pot schimba rapid accesul și siguranța transportului. Verifică parcela înainte de intrarea utilajelor. IndicatorSituație până la prânz și decizieTemperatură17,2–23,8°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 11:00.Precipitații0,52 mm, echivalent 0,52 l/m²; probabilitate maximă 40%.Vânt și umiditate6,2 km/h, rafale 12,1 km/h; umiditate 69,3%.EvapotranspirațieDate indisponibile pentru fereastra de lucru.AvertizăriVânt puternic de urmărit, cu averse și instabilitate semnalate.Fereastră și decizieRiscuri monitorizabile dimineața; lucrările și transportul se fac cu atenție, după verificarea accesului. Lucrări agricole care merită prioritizate În Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, folosește intervalul stabil pentru recoltare de toamnă, încărcare, transport și pregătirea terenului, unde condițiile din parcelă confirmă accesul.În Moldova, activitățile de câmp pot continua cu monitorizarea vântului și a evoluției norilor.În vest, nord-vest, Transilvania și zona montană, protejează logistica: verifică drumurile de exploatare, punctele de încărcare și posibilitatea de retragere rapidă a utilajelor.Pentru vie, livezi și legumicultură de toamnă, tratamentele se limitează la ferestre fără ploaie apropiată, vânt sau umezeală persistentă. Atenție la fenomenele urmărite până la buletinul de la prânz Prioritatea rămâne supravegherea furtunilor și a grindinei în Crișana și Maramureș, precum și a averselor și rafalelor în Banat, Transilvania și zona montană. În regiunile cu vreme mai stabilă, urmărește vântul local înainte de tratamente și starea solului înainte de lucrările grele. Pentru depozitare și transport, păstrează recolta ferită de umezire și evită încărcarea în condiții de ploaie.

Citește știreaVezi categoria
Vaci de lapte alb-negru mănâncă furaj la iesle într-un adăpost deschis, lângă un bidon metalic pentru lapte.
Zootehnie

Canicula reduce avansul producției de lapte din Europa – Prognoza pentru 2026 scade de la 1,8% la 1,3%

Dublare parțială: AGRONET.ro a publicat deja în 9 iulie efectele caniculei asupra fermelor de lapte din vestul Europei. Noutatea care justifică o actualizare este revizuirea prognozei pentru întregul an 2026, de la +1,8% la +1,3%, plus noile date pentru Germania, Franța și Irlanda. Creșterea producției europene de lapte este revizuită de la 1,8% la 1,3% în 2026, după ce temperaturile ridicate au început să reducă ritmul livrărilor în unele dintre principalele țări producătoare. Revista Ferma, pe baza celui mai recent raport de piață Ornua, arată că deteriorarea condițiilor meteorologice din Germania, Franța, Irlanda și Regatul Unit schimbă perspectiva pentru oferta europeană, într-un moment în care cererea pentru produse lactate s-a menținut mai puternică decât se anticipa. Important pentru interpretarea cifrei: prognoza nu indică o scădere anuală a producției europene de lapte, ci o creștere mai mică decât era estimată anterior. Piața ar urma să încheie 2026 cu mai mult lapte decât în 2025, însă diferența ar fi de aproximativ 1,3%, nu de 1,8%. Prognoza pierde jumătate de punct procentual Revizuirea de la +1,8% la +1,3% înseamnă că ritmul anticipat de creștere este redus cu 0,5 puncte procentuale. Schimbarea vine după un început de an în care oferta europeană evoluase relativ puternic. În luna mai, colectarea de lapte la nivelul Uniunii Europene a fost cu 2,5% peste perioada comparabilă din 2025, iar pentru iunie era estimată o creștere de aproximativ 2,3%. Pe măsură ce valurile de căldură au avansat însă în vestul continentului, diferențele dintre țări au devenit tot mai mari. PiațăEvoluția indicată pentru iunie 2026Germania+6,5% față de iunie 2025Franța-1%Irlanda-3,2%Țările de Jos+3,2%Polonia+2,7% Rezultatul european rămâne astfel pozitiv, dar este construit din evoluții regionale foarte diferite. Germania are încă volume ridicate, dar creșterea încetinește Germania a rămas una dintre piețele cu cea mai puternică evoluție. Colectarea din iunie a fost indicată la aproximativ 6,5% peste nivelul aceleiași luni din 2025. Ritmul săptămânal a început însă să încetinească odată cu temperaturile ridicate. Situația confirmă riscul despre care AGRONET.ro scria încă din 9 iulie, când ferme din Germania, Franța, Belgia și Țările de Jos raportau deja scăderi de producție asociate stresului termic. În unele exploatații germane prezentate atunci, producția medie coborâse de la aproximativ 37 de litri la 33–34 de litri pe vacă și zi, chiar în condițiile utilizării ventilatoarelor și sistemelor de răcire. Aceasta este una dintre particularitățile sectorului laptelui: efectul temperaturii se poate vedea foarte repede în volumul zilnic livrat. Franța trece de la creștere la scădere Franța a avut o evoluție diferită. După slăbirea producției în luna mai, colectarea de lapte a fost cu aproximativ 1% mai mică în iunie decât în aceeași lună din anul precedent. Ultima parte a lunii iunie a fost afectată de temperaturi foarte ridicate, iar efectul s-a transmis către ferme prin reducerea consumului de furaje, modificarea comportamentului vacilor și presiunea suplimentară asupra sistemelor de răcire. La vacile de lapte, stresul termic poate reduce ingestia de substanță uscată. O vacă ce consumă mai puțin furaj are mai puțină energie disponibilă pentru producție, iar scăderea poate apărea înainte ca problemele să devină vizibile prin alte simptome. Irlanda pierde 35 de milioane de litri într-o singură lună Una dintre cele mai importante scăderi apare în Irlanda, unde sistemul de producție depinde într-o măsură ridicată de pășunat. În iunie 2026, procesatorii și cooperativele au recepționat aproximativ 1,05 miliarde de litri de lapte, cu circa 35 de milioane de litri mai puțin decât în iunie 2025. Scăderea anuală a fost de 3,2%. Pe întreg trimestrul al doilea, diminuarea a fost de aproximativ 92 de milioane de litri față de aceeași perioadă din anul precedent. În Irlanda, problema nu este numai temperatura resimțită direct de animale. Căldura și deficitul de apă afectează și creșterea ierbii, ceea ce reduce disponibilitatea furajului pe pășune și obligă fermele să intervină mai devreme cu rezerve sau furaje suplimentare. Această diferență este importantă față de sistemele mai intensive, unde o proporție mai mare din hrană este administrată în adăpost. Polonia și Țările de Jos compensează parțial pierderile În același timp, oferta nu scade peste tot. Țările de Jos au înregistrat în iunie o creștere de aproximativ 3,2%, iar Polonia de circa 2,7%. Aceste volume compensează parțial reculul observat în alte regiuni și explică de ce prognoza anuală europeană rămâne încă pe creștere. Pentru piață, situația este mai degrabă una de reducere a surplusului anticipat decât de lipsă generalizată de lapte. Această distincție contează pentru preț. O prognoză revizuită de la +1,8% la +1,3% poate reduce presiunea pe care o ofertă foarte mare ar fi exercitat-o asupra cotațiilor, dar nu înseamnă automat că laptele crud sau produsele lactate vor intra într-un ciclu puternic de scumpire. Piața pornea în 2026 cu presiune asupra prețului laptelui La mijlocul lunii iulie, AGRONET.ro arăta că oferta europeană mai mare apăsa asupra prețurilor primite de ferme. Acesta este contextul în care trebuie citită noua prognoză. Dacă producția continuă să crească, dar mai lent decât se anticipa, presiunea asupra prețurilor poate deveni mai redusă. Efectul depinde însă și de: cererea pentru brânzeturi, unt și lapte praf;exporturile europene;producția din Statele Unite, Noua Zeelandă și Australia;prețurile furajelor;costurile energetice;evoluția temperaturilor în ultimele luni productive ale anului;cantitățile de produse lactate aflate deja pe piață. Prin urmare, vremea devine un factor important de susținere a pieței, dar nu este singurul. Cererea a fost mai puternică decât se anticipa Raportul citat indică și o surpriză pe partea de consum și achiziții. Cererea din timpul verii a depășit așteptările, iar cumpărătorii au intrat pe piață mai devreme decât în mod obișnuit. Efectul a fost vizibil mai ales pe segmentele de brânzeturi și proteine lactate, care au avut o capacitate mai bună de a susține nivelurile de preț observate în iulie. Sfârșitul lunii august și luna septembrie sunt, de regulă, perioade în care activitatea comercială revine după sezonul de vară. Dacă această revenire coincide cu o ofertă europeană mai mică decât se estima în primăvară, echilibrul dintre cumpărători și procesatori se poate modifica. Nu există însă, pe baza datelor disponibile, suficiente elemente pentru a considera inevitabilă o creștere puternică și susținută a prețurilor. Producția mondială continuă să crească Europa nu trebuie analizată separat de principalii competitori mondiali. La nivel global, producția de lapte a crescut cu aproximativ 2,2% în iunie, iar prognoza pentru întregul an 2026 rămâne la aproximativ +1,7%. În Statele Unite, producția din iunie a fost cu 2,3% mai mare decât cu un an înainte. Noua Zeelandă se menține la niveluri ridicate, iar Australia a raportat, de asemenea, o evoluție mai bună decât estimările anterioare. Oferta suplimentară din aceste regiuni poate limita efectul unei încetiniri a producției europene asupra pieței internaționale. Pentru procesatorii europeni, aceasta înseamnă că o cantitate mai mică de lapte disponibilă local nu se traduce automat într-un deficit global. Ce înseamnă evoluția pentru fermele din România Pentru crescătorii români, revizuirea prognozei europene este relevantă în primul rând prin piața laptelui crud și a produselor lactate. România funcționează într-o piață europeană deschisă, astfel încât modificările importante ale ofertei din Germania, Franța, Polonia, Țările de Jos sau Irlanda pot influența prețurile produselor procesate și condițiile comerciale din regiune. Dacă oferta europeană crește mai lent, presiunea descendentă asupra prețului laptelui poate fi mai mică decât într-un scenariu de creștere cu 1,8%. În același timp, fermele românești sunt expuse aceluiași risc climatic. Canicula nu afectează numai culturile vegetale. În zootehnie, temperaturile ridicate pot crește consumul de apă, necesarul de ventilație și răcire, cheltuielile cu energia și presiunea asupra rezervelor furajere. Pentru o fermă de lapte, impactul financiar poate apărea pe două direcții în același timp: mai puțini litri vânduți și costuri mai mari pentru menținerea producției. Căldura transformă răcirea adăposturilor într-o investiție economică Episoadele repetate din 2026 arată de ce sistemele pentru reducerea stresului termic nu mai pot fi privite doar ca investiții pentru confortul animalelor. Ventilația, umbrirea, accesul suficient la apă și sistemele de răcire pot influența direct cantitatea de lapte vândută. În perioadele de temperaturi extreme, fermele folosesc în principal: ventilatoare cu debit mare de aer;sisteme de pulverizare sau răcire cu apă;adaptarea orelor de furajare;acces permanent la apă;reducerea expunerii la soare;pășunat în intervalele mai răcoroase;ajustarea rațiilor pentru menținerea consumului. Rentabilitatea acestor investiții depinde de efectiv, nivelul producției pe vacă, durata perioadelor de caniculă și costul energiei. În fermele cu producții ridicate, chiar și o pierdere de câțiva litri pe vacă și zi, multiplicată cu întreg efectivul și cu mai multe săptămâni de temperaturi extreme, poate transforma stresul termic într-un cost important. Următoarele luni vor arăta cât din creșterea de 1,3% mai rămâne Prognoza pentru 2026 este încă pozitivă, însă marja s-a redus. Europa a intrat în vară cu volume mari și cu perspectiva unei creșteri anuale de 1,8%. După episoadele de caniculă, estimarea a coborât la 1,3%. Dacă temperaturile ridicate continuă să afecteze marile regiuni producătoare, prognoza poate rămâne sub presiune. Dacă vremea se normalizează și producția din Germania, Polonia și Țările de Jos se menține puternică, oferta europeană poate continua să crească suficient pentru a evita un deficit. Pentru ferme, schimbarea importantă este că vremea a început să influențeze nu doar producția zilnică, ci și perspectiva pieței europene pentru întregul an.

Citește știreaVezi categoria
Tractor cu presă de balotat KRONE pe un câmp de paie, cu alte utilaje agricole în fundal.
Utilaje & Tehnologie

BiG Pack Plus și Pro: KRONE separă gama de prese între eficiență economică și utilizare intensivă

KRONE completează generația a șasea BiG Pack cu seriile Plus și Pro, extinzând gama de prese pentru baloți paralelipipedici de mare densitate pe mai multe niveluri de echipare și productivitate. FARM Connexion prezintă noua structură a gamei, în care Plus este orientată către costuri și complexitate mai reduse, iar Pro către utilizare intensivă, automatizare și posibilități mai ample de reglare. Schimbarea importantă nu constă numai în apariția unor modele noi. KRONE standardizează o parte semnificativă a componentelor, interfețelor și accesoriilor între cele două familii, astfel încât operatorii, dealerii și service-urile să lucreze cu mai multe elemente comune. Pentru ferme și prestatorii de servicii, efectul urmărit este simplificarea întreținerii și a aprovizionării cu piese, fără ca diferențele de performanță dintre Plus și Pro să dispară. KRONE completează generația a șasea BiG Pack cu seriile Plus și Pro Mecanisme de înnodare și transmisie într-o presă de balotat verde Două tractoare lucrează cu prese KRONE pe un câmp de paie Trei prese KRONE pentru baloți paralelipipedici aliniate pe miriște Cum este împărțită noua generație BiG Pack Noua arhitectură a gamei separă utilajele după nivelul de utilizare și complexitatea tehnică. SeriaModele prezentatePoziționareBiG Pack PlusBP 1270 XC/VC, BP 1290 XC, BP HDP 1290 XCsoluție mai simplă, orientată către costuri și exploatare eficientăBiG Pack ProBP 1270 VC, BP 1290 VC, BP HDP 1290 VCutilizare profesională intensivă, automatizare și reglaje extinse Cele două serii împart mai multe componente și principii de operare, între care pick-up-ul, sistemele de înnodare, interfețele utilizatorului și o parte dintre accesoriile disponibile. Senzorul de umiditate, iluminarea de lucru, sistemele pentru aplicarea aditivilor și soluțiile de conectivitate apar, în diferite configurații, pe ambele niveluri ale gamei. BiG Pack Plus mizează pe mecanică simplificată și întreținere redusă Seria Plus păstrează o abordare mai mecanică și urmărește reducerea complexității fără renunțarea la principalele funcții necesare unei prese moderne. Una dintre modificările importante este noua transmisie principală furnizată de Liebherr. Pick-up-ul EasyFlow nu utilizează o cale cu came și poate fi deschis în partea din spate pentru acces mai ușor la operațiunile de întreținere. Componentele hidraulice și electronice sunt protejate suplimentar împotriva murdăriei, o problemă permanentă la prese, unde praful și resturile vegetale se acumulează rapid în timpul lucrului. Pentru tăiere, KRONE oferă sistemul XCut cu 26 de cuțite, iar pentru BiG Pack 1270 Plus poate fi comandată și caseta VariCut cu 51 de cuțite. Diferența devine relevantă pentru fermele care presează materiale destinate unor utilizări diferite. Numărul mai mare de cuțite permite obținerea unui material mai scurt, important mai ales atunci când paiele sau furajele urmează să fie folosite în așternut sau în anumite rații. VFS rămâne elementul central al alimentării camerei de presare KRONE păstrează pe seria Plus sistemul mecanic Variable Filling System, cunoscut sub abrevierea VFS. Tehnologia este utilizată de producător încă de la prima generație BiG Pack din 1993. Rolul său este de a forma și transfera materialul către canalul de presare într-un mod controlat, pentru obținerea unor baloți uniformi. La generația actuală, anumite componente ale sistemului au fost reproiectate pentru creșterea duratei de utilizare și reducerea necesarului de întreținere. Pentru exploatațiile care lucrează multe ore într-o perioadă scurtă de recoltare, această zonă este importantă deoarece opririle pentru reparații sau curățare pot afecta direct numărul de hectare sau cantitatea de material procesată într-o zi. Două ventilatoare mențin zona înnodătoarelor mai curată BiG Pack Plus primește sistemul PowerClean Plus, care utilizează două ventilatoare amplasate în partea superioară pentru curățarea continuă a zonei înnodătoarelor. Praful și resturile vegetale acumulate în jurul mecanismelor de legare pot afecta funcționarea presei și pot crește numărul opririlor. KRONE încearcă să reducă acest risc prin menținerea permanentă a unui flux de aer în această zonă. La seria Pro, soluția evoluează către PowerClean Pro, adaptată nivelului superior de echipare și utilizării intensive. Plus preia puntea tandem din seria Pro O altă schimbare pentru BiG Pack Plus este utilizarea unei punți tandem BPW provenite din seria Pro. Sunt disponibile diferite dimensiuni ale anvelopelor, astfel încât configurația să poată fi adaptată condițiilor de sol și transportului rutier. Și bara de tracțiune a fost modificată. Noua construcție este mai îngustă, poate fi reglată mai ușor și include un sistem mai robust pentru depozitarea furtunurilor. La utilajele de dimensiuni mari, aceste modificări aparent secundare pot conta în utilizarea zilnică, mai ales când presa este cuplată și decuplată frecvent sau se deplasează mult între parcele. Cântărirea baloților și măsurarea umidității intră pe lista de opțiuni Seria Plus poate primi o rampă de evacuare cu sistem integrat de cântărire a baloților. Alte dotări disponibile includ: pregătire pentru sistemul BaleCollect;măsurarea umidității materialului;sistem pentru aplicarea aditivilor sau conservanților;telemetrie KRONE SmartConnect;iluminare cu LED pentru cutiile de sfoară;iluminarea zonei înnodătoarelor și acelor;panou local pentru controlul principalelor funcții ale presei. Pentru operator, combinația dintre cântărire, umiditate și telemetrie permite obținerea unor date mai utile despre lucrare decât simpla numărare a baloților. În cazul prestatorilor, aceste informații pot ajuta și la documentarea volumului de muncă realizat pentru client. BiG Pack Pro mută mai multe reglaje în cabină Seria Pro este construită pentru exploatații și prestatori care lucrează cu volume mari și au nevoie de intervenții cât mai reduse direct asupra utilajului. Noua generație electronică aduce un calculator de control mai performant și o interfață revizuită. Mai multe funcții pot fi comandate din cabină, între care: reglajele sistemului VFS;evacuarea restului de balot din canal;setările sistemului de tăiere;operarea casetei de cuțite;coborârea hidraulică a cutiilor pentru sfoară. Avantajul practic este reducerea numărului de situații în care operatorul trebuie să coboare din tractor pentru modificarea configurației presei. VariCut ajunge la 51 de cuțite, iar PreChop poate mărunți paiele înainte de presare Pe modelele Pro, VariCut este disponibil cu 26 sau 51 de cuțite. Pentru aplicațiile în care este necesară o mărunțire mai accentuată a paielor, presa poate fi echipată și cu tocătorul PreChop, amplasat înaintea sistemului principal de alimentare. Această configurație poate fi utilizată, de exemplu, atunci când paiele urmează să fie transformate în așternut sau introduse în anumite rații, unde lungimea redusă a materialului facilitează manipularea și amestecarea. KRONE întărește canalul de presare pe modelele HDP Pe modelele HDP, producătorul a intervenit și asupra structurii canalului de presare. Modificările includ: cilindri laterali de presare cu secțiune mai mare;o grindă centrală consolidată;cuțite laterale integrate în piston;transmisie principală Liebherr;ansamblu de ambreiaj ranforsat înaintea volantului. Obiectivul este menținerea unei densități ridicate și a unei greutăți constante a baloților inclusiv când materialul este foarte uscat sau condițiile de lucru sunt dificile. Pentru transport și depozitare, densitatea are consecințe economice directe. Un balot mai dens înseamnă mai mult material transportat și depozitat pentru același volum ocupat, dacă restul condițiilor rămân comparabile. Plus și Pro folosesc aceeași logică de operare Una dintre cele mai utile schimbări pentru fermele care operează mai multe prese este uniformizarea comenzilor. Plus și Pro folosesc simboluri similare, structuri comune ale meniurilor și aceeași logică generală de operare. Astfel, un operator care trece de la o presă la alta nu trebuie să învețe de la zero un sistem complet diferit. Standardizarea se extinde și la o parte dintre: piesele de schimb;piesele de uzură;accesoriile opționale;componentele de service. Pentru un prestator cu mai multe utilaje sau pentru un dealer care deservește o zonă agricolă extinsă, reducerea numărului de componente complet diferite poate simplifica stocurile și intervențiile. Lansarea vine într-o piață europeană a utilajelor încă dificilă Noua generație apare într-un moment în care producătorii europeni de tehnică agricolă operează într-o piață mai slabă decât în anii de vârf. AGRONET.ro a arătat în august că KRONE a amânat două proiecte de investiții în Germania, pe fondul cererii mai reduse pentru utilaje agricole și vehicule comerciale. Compania nu a anunțat însă o reducere a gamei de produse. Noua structură BiG Pack poate fi privită tocmai prin această diferențiere: Plus urmărește o soluție cu nivel mai redus de complexitate și cost investițional mai controlat, iar Pro rămâne destinată exploatațiilor și prestatorilor care justifică economic automatizarea și nivelul superior de echipare. Sursa disponibilă nu indică prețurile noilor modele sau calendare distincte de livrare pentru România. Pentru ferme, comparația reală dintre Plus și Pro va depinde astfel nu doar de performanța tehnică, ci și de prețul final, numărul anual de baloți, costurile de întreținere, disponibilitatea service-ului și gradul în care opțiunile suplimentare sunt efectiv utilizate.

Citește știreaVezi categoria
Fermier care verifică documente pe un teren agricol, lângă un tractor cu cisternă și o zonă de apă.
Legislație & Politici Agricole

Nitrați, amoniac și fertilizare de precizie – Cum pregătește RAPID actualizarea regulilor pentru ferme

Dublare parțială: AGRONET.ro a publicat la 25 august o prezentare amplă a proiectului RAPID, cu bugetul de 60 milioane de euro, fermele demonstrative și rețelele de transfer de cunoștințe. Materialul de mai jos păstrează un unghi distinct: revizuirea regulilor privind fertilizarea, nitrații și amoniacul și consecințele practice pentru ferme. Regulile privind utilizarea nutrienților în ferme urmează să fie revizuite prin proiectul RAPID, programul de 60 de milioane de euro finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Una dintre componente vizează actualizarea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați, documente care influențează direct fertilizarea, gestionarea gunoiului de grajd și protecția surselor de apă. Pentru fermieri, miza nu este doar una de mediu. Modul în care sunt calculate dozele de azot, perioadele în care pot fi aplicate îngrășămintele, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd și evidențele de fertilizare fac deja parte din regulile aplicabile exploatațiilor. Prin RAPID, aceste instrumente sunt revizuite pentru a fi corelate cu Directiva Nitrați, Politica Agricolă Comună și tehnologiile utilizate în agricultura actuală. Codul de bune practici și Programul de acțiune nu au același statut Documentele aflate astăzi în vigoare au fost aprobate în 2021 prin Ordinul comun al Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii nr. 333/165/2021. Diferența dintre ele este importantă. Codul de bune practici agricole cuprinde recomandările tehnice pentru limitarea poluării cu nutrienți, în timp ce Programul de acțiune pune în aplicare măsurile obligatorii pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din agricultură. Ministerul Mediului a precizat la introducerea actualului sistem că aplicarea Codului este voluntară, în timp ce Programul de acțiune este obligatoriu. Actualul Program de acțiune se aplică la nivel național și stabilește inclusiv responsabilități pentru instituțiile agricole, autoritățile din domeniul apelor și administrațiile locale. Pentru fermieri, regulile se traduc în obligații concrete legate de: perioadele în care aplicarea anumitor îngrășăminte este interzisă;capacitatea necesară pentru stocarea gunoiului de grajd;condițiile de amplasare și utilizare a platformelor de depozitare;calcularea și administrarea azotului;protejarea cursurilor și surselor de apă;păstrarea documentelor și evidențelor privind fertilizarea. O parte dintre aceste cerințe sunt legate și de condiționalitatea plăților agricole. Normele aplicabile plăților PAC prevăd, între altele, respectarea perioadelor de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd, existența capacității de stocare și păstrarea timp de trei ani a unor evidențe ale exploatației, inclusiv planul de fertilizare și documentele privind îngrășămintele. RAPID pregătește revizuirea documentelor după regulile și tehnologiile actuale Ministerul Mediului a prevăzut în proiectul RAPID revizuirea atât a Codului de bune practici agricole, cât și a Programului de acțiune. În paralel, proiectul include elaborarea unui Cod consultativ de bune practici agricole pentru controlul emisiilor de amoniac. Această componentă extinde discuția dincolo de nitrații care pot ajunge în apă. Gestionarea azotului din fermă influențează și pierderile de amoniac în atmosferă, în special în activități precum depozitarea și administrarea dejecțiilor sau aplicarea anumitor fertilizanți. Revizuirea documentelor trebuie corelată cu Directiva Nitrați și cu Politica Agricolă Comună, această responsabilitate fiind prevăzută explicit în structura de implementare a proiectului RAPID. Documentele dedicate bunelor practici și Programului de acțiune rămân astfel unul dintre punctele centrale prin care proiectul poate produce efecte directe asupra modului în care fermele își planifică fertilizarea. De ce contează doza și momentul aplicării Nutrienții care nu pot fi utilizați de cultură reprezintă atât o pierdere economică pentru fermier, cât și o posibilă sursă de poluare. Azotul administrat peste necesarul plantei sau într-un moment în care cultura îl poate utiliza insuficient poate fi pierdut prin mai multe mecanisme. O parte poate migra în profunzimea solului, inclusiv sub formă de nitrați, iar alte pierderi se pot produce către atmosferă. Tocmai de aceea, actualul Cod de bune practici agricole tratează fertilizarea echilibrată, dinamica azotului în sol, fertilizanții minerali și organici, depozitarea lor și managementul gunoiului de grajd. Pentru fermă, principiul are și o componentă economică simplă: fertilizantul pierdut din sistem este un input cumpărat care nu mai contribuie la producție. Modernizarea managementului nutrienților urmărită prin RAPID se leagă tocmai de reducerea acestei risipe și de utilizarea mai eficientă a resurselor. Gunoiul de grajd rămâne resursă agricolă, dar trebuie gestionat corect Gunoiul de grajd furnizează materie organică și nutrienți și poate contribui la menținerea fertilității solului. Problema apare atunci când depozitarea sau aplicarea permit pierderi importante de azot ori contaminarea apelor. Din acest motiv, infrastructura de gestionare a dejecțiilor reprezintă una dintre temele centrale ale politicilor pentru reducerea poluării agricole. RAPID continuă o intervenție începută prin proiectele anterioare de control al poluării cu nutrienți. Banca Mondială arată că proiectele derulate în România au urmărit reducerea azotului și fosforului transportate către corpurile de apă și investiții pentru colectarea și gestionarea gunoiului de grajd. Actualul RAPID extinde abordarea către mai multe categorii de poluanți agricoli și către tehnologii noi de monitorizare și prevenție. Fertilizarea de precizie intră în logica noilor practici Proiectul nu urmărește doar rescrierea unor documente. O componentă importantă este demonstrarea în exploatații reale a tehnologiilor care pot reduce pierderile de inputuri. Ghidurile oficiale pentru fermele model prevăd intervenții pentru reducerea poluării cu: nitrați;amoniac;produse de protecție a plantelor;antimicrobiene. Documentele proiectului indică și utilizarea mai eficientă a inputurilor agricole drept obiectiv al investițiilor demonstrative. Aici pot intra, în funcție de exploatație, tehnologii care permit dozarea mai precisă, aplicarea diferențiată sau monitorizarea mai bună a nutrienților și a condițiilor din teren. AGRONET.ro a prezentat deja structura proiectului RAPID, care urmărește 70 de ferme demonstrative și 400 de grupuri de fermieri. Rolul acestor ferme este tocmai testarea și demonstrarea soluțiilor înainte ca acestea să fie preluate mai larg. Ministerul Mediului a anunțat deja selectarea unor ferme model, care trebuie să organizeze instruiri, demonstrații și grupuri de discuții pentru fermierii din comunitățile locale. 60 de milioane de euro și termen până în 2028 Acordul de împrumut pentru RAPID are o valoare de 60 de milioane de euro și a fost semnat în aprilie 2023 între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Proiectul are termen de finalizare la 30 iunie 2028, iar finanțarea este în curs de implementare. Banca Mondială indică pentru RAPID obiectivul de consolidare a capacității instituțiilor de a monitoriza poluarea provenită din agricultură și de extindere a practicilor care reduc poluarea în ferme. Investițiile nu se limitează la exploatațiile agricole. Sunt prevăzute și echipamente pentru instituțiile care monitorizează apa și utilizarea pesticidelor, astfel încât schimbarea practicilor din teren să fie însoțită de o capacitate mai bună de măsurare a rezultatelor. Pentru fermieri, schimbările importante vor fi în forma finală a documentelor Codul și Programul actuale rămân aplicabile până când procesul de revizuire va produce documente aprobate prin procedurile legale. Din acest motiv, faptul că RAPID lucrează la actualizarea lor nu modifică automat, în prezent, perioadele de interdicție, plafoanele de fertilizare, regulile de stocare sau obligațiile de evidență. Pentru fermieri, momentul important va fi publicarea formei revizuite și identificarea exactă a diferențelor față de normele din 2021. Cele mai relevante elemente de urmărit sunt: eventualele modificări ale perioadelor de aplicare a fertilizanților;regulile pentru calcularea necesarului de azot;gestionarea și depozitarea gunoiului de grajd;măsurile pentru reducerea pierderilor de amoniac;distanțele și condițiile de protecție a apelor;evidențele și planurile de fertilizare cerute exploatațiilor;integrarea tehnologiilor de precizie în recomandările tehnice;corelarea noilor reguli cu cerințele PAC. Miza practică este ca fertilizarea să fie tratată simultan ca decizie agronomică, cheltuială de producție și element de protecție a apei și solului. Pentru fermă, eficiența înseamnă ca o proporție cât mai mare din nutrienții cumpărați și administrați să ajungă în producție, nu să fie pierdută din sistem.

Citește știreaVezi categoria
Trei halbe cu bere pe o masă de picnic, cu persoane și un grătar în fundal.
Agribusiness & Piață

România, locul 9 în UE la producția de bere – Aproape 1,6 miliarde de litri în 2025

România a produs 1,594 miliarde de litri de bere în 2025 și s-a clasat pe locul al nouălea între producătorii Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat prezentate de Digi24. Volumul românesc reprezintă aproximativ 4,6% din cele 34,4 miliarde de litri produse la nivelul UE. Germania rămâne lider detașat, cu 7,4 miliarde de litri, urmată de Spania și Polonia. România se află imediat după Italia și produce aproape 1,6 miliarde de litri anual, o dimensiune care menține industria berii printre sectoarele importante de procesare agroalimentară. Germania produce peste o cincime din berea Uniunii Europene În 2025, primele nouă state producătoare au fost: LocȚaraProducție de bere în 20251Germania7,4 miliarde litri2Spania5,3 miliarde litri3Polonia3,5 miliarde litri4Țările de Jos2,4 miliarde litri5Franța2,1 miliarde litri6Belgia1,992 miliarde litri7Cehia1,922 miliarde litri8Italia1,725 miliarde litri9România1,594 miliarde litri Germania a asigurat 21,6% din producția vândută a UE, Spania 15,5%, iar Polonia 10,2%. Primele trei state au produs împreună aproape jumătate din berea Uniunii. România se situează la aproximativ 131 de milioane de litri în urma Italiei și la aproximativ 328 de milioane de litri sub nivelul Cehiei. Peste 100 de milioane de litri produși în România sunt bere fără alcool sau cu alcool redus Din producția românească, aproximativ 1,491 miliarde de litri au fost sortimente cu un conținut de alcool de peste 0,5%. Alți 103,954 milioane de litri au reprezentat bere fără alcool și bere cu un conținut de alcool sub 0,5%. Raportat la volumul total rezultat din aceste două categorii, segmentul fără alcool și cu alcool redus reprezintă aproximativ 6,5% din producția României. La nivelul UE, din cele 34,4 miliarde de litri produse în 2025: 32,3 miliarde de litri au avut peste 0,5% alcool;2,1 miliarde de litri au fost bere cu alcool redus sau fără alcool. Ponderea comunitară a acestei categorii este de aproximativ 6,1%, ceea ce plasează România ușor peste media europeană din perspectiva structurii producției. Dezvoltarea categoriei este vizibilă și în alte piețe. AGRONET.ro a prezentat în iulie primul festival european dedicat exclusiv berii artizanale fără alcool, organizat în Polonia, unde peste 20 de producători au participat cu sortimente din acest segment. Pentru agricultură, miza este orzul pentru malț Producția mare de bere creează o legătură directă cu agricultura prin necesarul de malț și, implicit, de orz care îndeplinește cerințele industriei de malțificare. Această piață trebuie însă separată de cea a orzului furajer. Orzul destinat malțului trebuie să respecte cerințe specifice privind soiul, germinația, umiditatea și conținutul de proteină, iar prețul este stabilit prin condiții comerciale diferite. România dispune în 2026 de volume mari de orz. AGRONET.ro a arătat că România a furnizat 65% din exporturile de orz ale UE către țări terțe în perioada 1 iulie–16 august, cu 392.311 tone expediate. Această statistică privește însă piața generală a orzului și nu arată cât din producția românească îndeplinește parametrii necesari pentru malț sau câtă materie primă locală cumpără fabricile de bere. România produce aproximativ un litru din fiecare 22 de litri de bere fabricați în UE Raportarea producției românești la totalul comunitar arată dimensiunea industriei locale: aproximativ un litru din fiecare 22 de litri de bere produși în Uniunea Europeană provine din România. Locul al nouălea nu apropie România de liderii Germania, Spania și Polonia, dar o menține în grupul statelor europene cu producție de peste un miliard de litri anual. Pentru sectorul agricol, următoarea miză este cât din această capacitate de procesare poate fi conectată la materia primă produsă local. O industrie de aproape 1,6 miliarde de litri poate crea o piață importantă pentru orzul de malț, însă această oportunitate depinde de calitatea recoltei, capacitatea de malțificare și contractele dintre fermieri, procesatori și producătorii de bere.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat cu clipboard într-o fermă mixtă, lângă rânduri de legume, tractor, seră și adăpost cu bovine.
Subvenții & Fonduri

DR-14 pentru ferme mici: studiile agricole pot aduce până la 15 puncte – calificarea poate conta decisiv la pragul de 80 de puncte din septembrie

Dublare parțială: AGRONET.ro a explicat deja grila generală de punctaj DR-14 în ghidul complet publicat la 11 august. Unghiul distinct aici este pregătirea profesională: ce studii contează, câte puncte aduc pe fiecare componentă și când poate fi folosită calificarea administratorului sau managerului. Studiile agricole pot aduce până la 15 puncte la DR-14, un avantaj important într-o sesiune în care proiectele depuse în septembrie trebuie să atingă un prag de calitate de 80 de puncte. Gazeta de Agricultură arată că diploma sau calificarea de profil nu reprezintă o condiție generală de eligibilitate, dar poate influența direct poziția proiectului în selecția pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”. Sesiunea este programată să înceapă la 1 septembrie 2026, ora 09:00, și să se încheie la 31 octombrie 2026, ora 16:00. AFIR acordă un sprijin nerambursabil de maximum 50.000 de euro pe proiect, cu o intensitate de cel mult 85% din cheltuielile eligibile. Studiile nu valorează la fel pe toate componentele DR-14 Pregătirea profesională este unul dintre criteriile de selecție, dar punctajul maxim diferă în funcție de componenta pe care concurează proiectul. Componenta DR-14Punctaj maxim pentru pregătire profesionalăSector zootehnic15 puncteLegumicultură10 puncteNumai achiziții simple15 puncteAlte sectoare15 puncte Grila completă a fost prezentată anterior în ghidul AGRONET.ro pentru finanțarea DR-14. Diferența este importantă mai ales în prima etapă a sesiunii. Între 1 și 30 septembrie, pragul de calitate este de 80 de puncte, iar în octombrie acesta scade la 40 de puncte. Cele 10-15 puncte obținute prin pregătirea profesională pot reprezenta astfel o parte consistentă din punctajul necesar pentru depunerea din prima lună. Ce studii și calificări pot conta la punctaj Pregătirea trebuie să aibă legătură cu ramura agricolă pentru care este realizat proiectul. Pot fi luate în calcul, în funcție de încadrarea solicitantului și de documentele prezentate: studii superioare în domeniul agricol sau agroalimentar;studii de masterat relevante pentru domeniul proiectului;liceu agricol;studii postliceale de specialitate;cursuri de calificare de minimum Nivel I pentru ramura agricolă vizată. Între domeniile de pregătire care pot avea legătură cu investițiile agricole se regăsesc horticultura, zootehnia, medicina veterinară, managementul agricol, mecanica agricolă, biotehnologiile, economia agrară, ingineria economică în agricultură și dezvoltarea rurală. Punctajul nu se acordă însă doar pentru existența unei diplome. Domeniul studiilor și legătura lui cu sectorul în care este realizată investiția trebuie susținute prin documentele cerute de ghid. Foaia matricolă poate deveni importantă dacă specializarea diferă O situație relevantă apare atunci când solicitantul are studii superioare agricole, dar specializarea nu corespunde exact ramurii vizate prin proiect. În această situație, documentele de studii trebuie analizate împreună cu foaia matricolă. Materialul publicat de Gazeta de Agricultură indică posibilitatea recunoașterii pregătirii dacă din foaia matricolă rezultă parcurgerea a cel puțin trei discipline legate de sectorul agricol vizat. Pentru solicitant, verificarea trebuie făcută înainte de calcularea punctajului proiectului. Cele 10 sau 15 puncte nu ar trebui introduse în autoevaluare dacă documentele de studii nu susțin criteriul în forma cerută de documentația AFIR. Calificarea poate aparține și persoanei care conduce efectiv exploatația În cazul unor forme juridice de organizare, pregătirea profesională relevantă nu trebuie să aparțină neapărat proprietarului exploatației. Poate conta și calificarea administratorului sau managerului fermei, inclusiv a unui angajat care ocupă o asemenea funcție și are atribuții directe privind conducerea activității agricole, dacă sunt îndeplinite condițiile și sunt prezentate documentele justificative corespunzătoare. Această regulă poate fi importantă pentru societățile în care conducerea tehnică a exploatației este asigurată de o persoană diferită de asociat sau proprietar. Punctajul de 15 puncte trebuie privit împreună cu restul grilei Pregătirea profesională este doar unul dintre criterii. În funcție de componentă, proiectele DR-14 mai pot primi puncte pentru vechimea activității agricole, terenurile aflate în proprietate, apartenența la o formă asociativă, rasele autohtone, amplasarea în zona montană sau investițiile în spații protejate. În componentele pentru achiziții simple și celelalte sectoare, de exemplu, vechimea activității poate ajunge la 35 de puncte, iar proprietatea asupra terenurilor la 25 de puncte. Pregătirea profesională completează această structură cu maximum 15 puncte. AGRONET.ro a prezentat și structura financiară a sesiunii DR-14: intervenția are o alocare totală de 108 milioane de euro, dintre care câte 30 de milioane de euro pentru zootehnie, legumicultură și alte sectoare, respectiv 18 milioane de euro pentru proiectele care propun numai achiziții simple. Pentru fermierii care pregătesc proiectul înaintea deschiderii sesiunii, diploma, certificatul de calificare și foaia matricolă trebuie verificate odată cu restul documentelor de punctaj. La DR-14, diferența dintre un proiect eligibil și unul care intră efectiv la finanțare poate fi făcută tocmai de criteriile care adaugă ultimele 10-15 puncte necesare selecției.

Citește știreaVezi categoria
Baraj mic din beton pe o albie torențială, într-o vale împădurită.
Mediu

Romsilva a finalizat 19 investiții pentru reducerea riscului de viituri în opt județe – 109,56 milioane lei din PNRR pentru 42,51 km de albii torențiale

Romsilva a finalizat 19 investiții pentru reducerea riscului de viituri, lucrările realizate prin PNRR acoperind 42,51 kilometri de albii torențiale din opt județe. Potrivit datelor publicate de Agro Business, investiția are o finanțare de 109,56 milioane lei, fără TVA, și urmărește reducerea efectelor viiturilor asupra pădurilor, infrastructurii, terenurilor agricole și comunităților din aval. Cele 19 obiective sunt amplasate în județele Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea și Vrancea. Proiectul a fost derulat în cadrul Componentei 2 a PNRR, Investiția 5, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar perioada de implementare s-a încheiat la 31 iulie 2026. 42,51 kilometri de albii și 229 de construcții noi sau refăcute Lucrările au combinat intervențiile hidrotehnice din albii cu măsuri pentru stabilizarea versanților. Romsilva indică atingerea integrală a indicatorilor prevăzuți prin proiect. IndicatorLucrări realizateAlbii torențiale restaurate42,51 kmConstrucții noi203Structuri deteriorate refăcute26Construcții și structuri noi sau refăcute, în total229Structuri prevăzute cu scări pentru pești79Suprafețe împădurite11,1 haSuprafețe înierbate2,19 haGărdulețe din nuiele1.382 metri liniariGarnisaje1.885 mp Dintre cele 203 construcții noi, 58 au fost prevăzute cu scări pentru pești. Alte 21 dintre cele 26 de structuri refăcute au primit asemenea amenajări, rezultând 79 de structuri care permit continuitatea deplasării faunei piscicole. Miza pentru agricultură este reducerea aluviunilor transportate spre aval Pentru terenurile agricole situate în aval, rolul acestor amenajări este legat în primul rând de reducerea vitezei scurgerilor de pe versanți și de reținerea unei părți din materialul transportat de viituri. Torentele pot antrena sol, pietriș, resturi vegetale și material lemnos, care ajung ulterior în albiile principale, pe căi de acces sau pe terenurile din zonele joase. Lucrările realizate prin proiect urmăresc diminuarea undelor de viitură și reducerea cantității de aluviuni transportate către aceste zone. Intervențiile au inclus baraje, praguri, traverse și canale, completate de împăduriri antierozionale, înierbări și gărdulețe din nuiele. Acestea acționează asupra a două componente ale problemei: controlul apei în albie și stabilizarea terenurilor de pe care pornesc scurgerile. La Buzău, un proiect similar a vizat un bazin de circa 2.000 de hectare Dimensiunea practică a acestor lucrări poate fi observată într-un proiect documentat anterior de AGRONET.ro în județul Buzău. La Casele Bisocii, o investiție de aproximativ 7 milioane lei a vizat un bazin colector de aproximativ 2.000 de hectare și o rețea hidrografică torențială de 4,90 kilometri. Acolo au fost consolidați 2,75 kilometri de albie și au fost construite opt baraje, două praguri și cinci traverse. Aproape un hectar de teren degradat a fost împădurit, iar lucrările au fost proiectate pentru reducerea vitezei scurgerilor și protejarea terenurilor, gospodăriilor și infrastructurii. Finanțare PNRR de 109,56 milioane lei Proiectul național de corectare a torenților a început la 1 septembrie 2022 și s-a încheiat la 31 iulie 2026. Finanțarea prin PNRR este de 109,56 milioane lei, fără TVA, iar valoarea totală indicată pentru proiect este de 130,3764 milioane lei. Lucrările sunt amplasate în bazine hidrografice montane din cele opt județe și au fost orientate către sectoarele unde scurgerile torențiale pot produce eroziune, transport de aluviuni și pagube în aval. Pentru agricultură, rezultatul important nu este doar numărul construcțiilor realizate, ci capacitatea acestora de a limita degradarea versanților și de a reduce presiunea viiturilor asupra terenurilor productive, drumurilor și localităților aflate mai jos pe cursurile de apă.

Citește știreaVezi categoria
Un urs merge pe marginea unei șosele, lângă un gard de lemn, cu mașini și dealuri împădurite în fundal.
Faună sălbatică

Urșii reapar în Baia Mare – De la Valea Usturoiului la strada Colonia Topitorilor

Un urs a fost semnalat din nou în Baia Mare, de această dată pe strada Colonia Topitorilor, iar autoritățile au mobilizat jandarmii, au transmis un mesaj RO-ALERT și au trimis în zonă un echipaj EPA-SMURD. Cazul este relatat într-o postare publicată de Andrei Buda, după sesizarea prezenței animalului prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. Autoritățile le-au cerut persoanelor aflate în zonă să păstreze distanța față de urs, să nu îl hrănească, să nu se apropie pentru fotografii și să evite perimetrul în care animalul a fost observat. Al doilea caz documentat în Baia Mare în mai puțin de două luni Incidentul de pe strada Colonia Topitorilor nu este prima alertă de acest fel înregistrată recent în municipiu. La 12 iulie 2026, AGRONET.ro relata despre apariția unui urs pe Valea Usturoiului, în zona cunoscută drept „Izvor”, frecventată de localnici și turiști. Și atunci, sesizarea fusese făcută prin 112, un echipaj de jandarmi fusese trimis pentru verificarea zonei, iar ISU Maramureș transmisese un mesaj RO-ALERT. Un echipaj EPA-SMURD fusese mobilizat preventiv, fără să fie raportate persoane rănite la momentul publicării informațiilor. Cele două cazuri documentate, produse la mai puțin de două luni distanță și în zone diferite ale municipiului, arată că apariția urșilor în apropierea populației nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma unui singur incident izolat. RO-ALERT și intervenția de urgență rezolvă riscul imediat În cazul unei apariții într-o zonă locuită, primele măsuri urmăresc îndepărtarea populației din perimetru și evitarea contactului direct cu animalul. De aici și succesiunea intervențiilor observată în ambele cazuri din Baia Mare: apel la 112, mobilizarea jandarmilor, avertizarea populației și prezența preventivă a echipajelor medicale. Pentru locuitori, recomandările rămân simple: păstrarea distanței față de animal;evitarea zonei în care a fost observat;interdicția de a-l hrăni;evitarea apropierii pentru fotografii sau filmări;apelarea numărului 112 dacă ursul reapare într-o zonă locuită sau reprezintă un pericol. Problema pe termen mai lung este însă frecvența cu care astfel de intervenții devin necesare. Mesajul RO-ALERT reduce riscul imediat pentru populație, dar fiecare nouă apariție obligă autoritățile să mobilizeze din nou aceleași structuri de intervenție. De la cazuri izolate la o problemă de gestionare Apariția unui urs pe Valea Usturoiului în iulie și semnalarea unui alt exemplar pe strada Colonia Topitorilor la sfârșitul lunii august pun în discuție nu doar reacția la fiecare alertă, ci și prevenirea repetării unor asemenea situații. Pentru locuitorii din Baia Mare, diferența este importantă: o intervenție punctuală gestionează animalul observat într-un anumit moment, în timp ce reducerea riscului presupune limitarea factorilor care favorizează revenirea urșilor în zonele frecventate de oameni și o intervenție coordonată atunci când exemplarele ajung în intravilan. La nivel local, următoarele incidente vor arăta dacă aparițiile din această vară au fost episoade separate sau dacă Baia Mare se confruntă cu o problemă care necesită măsuri permanente de prevenție, dincolo de avertizările transmise populației după fiecare sesizare.

Citește știreaVezi categoria
Puiet de pom fructifer plantat în sol, cu hârleț, fructe și ghivece cu citrice într-o livadă însorită.
Pomicultură și viticultură

Când se plantează smochinul, piersicul, caisul, lămâiul și portocalul – Plantarea de primăvară este mai sigură în zonele reci, dar regula diferă de la o specie la alta

Unele specii de pomi fructiferi este mai sigur să fie plantate primăvara în zonele cu ierni reci, însă regula nu se aplică automat tuturor pomilor și nici tuturor regiunilor. Recomandările horticole ale Oregon State University Extension arată că pomii fructiferi pot fi plantați și toamna, după intrarea în repaus vegetativ, dar în zonele cu temperaturi scăzute iarna este preferată plantarea la începutul primăverii. Pentru smochin, Royal Horticultural Society recomandă în mod explicit primăvara, astfel încât planta să aibă un sezon întreg pentru înrădăcinare. Sursa inițială a informației preluate în presa din România este un material publicat la 26 august 2026 de Martha Stewart, care enumeră smochinul, lămâiul, piersicul, portocalul și caisul. Verificarea cu surse horticole specializate arată însă că formularea „acești pomi nu trebuie plantați niciodată toamna” este prea categorică. Smochinul este mai sigur de plantat primăvara Pentru smochin, recomandarea este bine susținută. Royal Horticultural Society indică primăvara drept perioada ideală de plantare, tocmai pentru ca sistemul radicular să aibă la dispoziție întregul sezon de vegetație pentru a se instala. Smochinul preferă un amplasament cald, însorit și adăpostit. În zonele reci, plantele tinere și fructele aflate la extremitățile lăstarilor sunt vulnerabile la îngheț, iar exemplarele cultivate în ghivece pot necesita mutarea într-un spațiu ferit de ger pe timpul iernii. Pentru condițiile din România, riscul este mai mare în regiunile cu ierni severe și în amplasamentele expuse. Plantarea primăvara oferă astfel o perioadă mai lungă de înrădăcinare înainte de primul sezon rece. Lămâiul și portocalul au o problemă mai importantă decât momentul plantării În cazul citricelor, problema principală nu este dacă plantarea se face în septembrie sau în octombrie, ci rezistența redusă la îngheț. University of Arizona Cooperative Extension arată că speciile de citrice diferă considerabil în privința toleranței la frig. Dintre cele uzuale, mandarinele sunt mai rezistente, urmate de grepfrut, portocal, lămâi și limetă. Pentru cea mai mare parte a României, lămâiul și portocalul nu sunt pomi potriviți pentru cultura permanentă în teren deschis. Pot fi cultivați mai sigur în recipiente care permit protejarea lor în timpul iernii. Prin urmare, recomandarea de a evita plantarea lor toamna este corectă ca măsură practică, dar nu rezolvă problema fundamentală a temperaturilor negative din timpul iernii. Piersicul poate fi plantat și toamna în anumite condiții În cazul piersicului, sursele horticole nu susțin o interdicție generală a plantării de toamnă. Utah State University Extension precizează că piersicii pot fi plantați la începutul primăverii sau toamna. Alegerea depinde de climat și de timpul disponibil pentru înrădăcinare înaintea înghețului solului. Oregon State University recomandă însă primăvara în regiunile cu ierni reci. Motivul este simplu: pomul plantat devreme beneficiază de întregul sezon pentru dezvoltarea sistemului radicular înainte de primul ger puternic. Pentru România, plantarea de toamnă a piersicului nu poate fi exclusă în mod general. Riscul crește dacă pomul este plantat târziu, într-o zonă cu geruri timpurii sau pe un teren unde apa stagnează. Nici caisul nu are o interdicție generală pentru plantarea de toamnă Situația este asemănătoare la cais. Sursele de specialitate pun un accent mai mare pe sensibilitatea florilor la înghețurile târzii de primăvară decât pe o interdicție absolută privind plantarea de toamnă. Utah State University Extension arată că unele soiuri de cais pot fi cultivate chiar și în zone climatice reci, dar înflorirea foarte timpurie expune producția la înghețurile de primăvară. În același timp, Oregon State University precizează că perioada dintre sfârșitul toamnei și începutul primăverii este potrivită pentru plantarea multor pomi fructiferi aflați în repaus vegetativ, inclusiv a speciilor sâmburoase, atunci când climatul permite. Ce contează de fapt la plantarea de toamnă Mai importantă decât o listă fixă de specii este combinația dintre climă, starea pomului și momentul plantării. Pentru pomii plantați toamna sunt importante: intrarea pomului în repaus vegetativ;existența unei perioade suficiente până la înghețarea persistentă a solului;un teren bine drenat, fără stagnarea apei;alegerea unui soi și portaltoi adaptați zonei;protejarea pomilor tineri în regiunile cu geruri puternice. Oregon State University recomandă plantarea de toamnă după răcirea vremii și intrarea pomului în repaus. Pentru regiunile cu ierni mai severe, aceeași instituție consideră începutul primăverii varianta mai sigură. Astfel, pentru România, recomandarea utilă nu este că piersicul sau caisul „nu trebuie niciodată” plantați toamna. În zonele cu ierni reci, plantarea de primăvară reduce riscul pentru speciile mai sensibile, în timp ce în regiunile mai blânde plantarea de toamnă rămâne posibilă dacă pomul intră bine înrădăcinat în sezonul rece.

Citește știreaVezi categoria
Specialistă în halat alb lucrează la un echipament de laborator cu flacoane pentru probe.
Siguranță

Fermierii pot cere direct analize ANF pentru reziduuri de pesticide și calitatea produselor fitosanitare

Fermierii pot solicita direct analize pentru reziduuri și calitatea pesticidelor, prin laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare, pe bază de cerere și contra cost, potrivit informațiilor prezentate de Lumea Satului și confirmate de documentația publică a Autorității Naționale Fitosanitare. Pentru exploatații, serviciile sunt utile în două situații cu impact financiar direct: verificarea reziduurilor din producția vegetală și controlul compoziției produselor de protecție a plantelor atunci când există suspiciuni privind calitatea acestora. ANF publică formulare distincte pentru analizele solicitate în vederea determinării reziduurilor de pesticide și pentru controlul calității produselor de protecție a plantelor. Rețeaua oficială include Laboratorul Național Fitosanitar și laboratoare regionale specializate, iar autoritatea publică separat informațiile privind tipurile de analize, condițiile de acceptare a probelor și tarifele. Ce poate verifica fermierul în producția vegetală Pentru fructe, legume și cereale pot fi solicitate analize destinate determinării reziduurilor de pesticide. Rezultatul permite compararea concentrațiilor identificate în probă cu limitele maxime de reziduuri aplicabile produsului respectiv. Această verificare poate deveni importantă înaintea livrării unui lot atunci când cumpărătorul solicită documente analitice sau când producătorul vrea să verifice rezultatul schemei de tratamente aplicate în cultură. Tema este cu atât mai relevantă după modificările recente ale legislației europene. AGRONET.ro a prezentat noile limite pentru reziduurile de pesticide aplicabile din 19 august 2026, introduse prin Regulamentul (UE) 2026/215 pentru dimoxistrobin, etefon și propamocarb. Pentru unele combinații produs-substanță, valorile au fost reduse. De exemplu, noua limită pentru etefon este de 0,5 mg/kg la grâu, 0,8 mg/kg la secară și 1,5 mg/kg la orz, iar pentru propamocarb limita aplicabilă salatei este de 30 mg/kg. Limita maximă de reziduuri reprezintă nivelul maxim permis al reziduului în produsul comercializat și nu trebuie confundată cu doza de produs fitosanitar aplicată în cultură. Pot fi analizate și produsele de protecție a plantelor A doua categorie de servicii este controlul calității pesticidelor. Laboratorul poate determina substanța activă și concentrația acesteia, informații importante atunci când un tratament nu produce rezultatul așteptat sau există suspiciuni privind produsul cumpărat. O analiză de acest tip poate ajuta la separarea unei probleme privind compoziția produsului de alte cauze posibile ale unui tratament nereușit, precum condițiile de aplicare, vremea sau rezistența organismului-țintă. Riscul produselor contrafăcute nu este unul teoretic. AGRONET.ro a relatat în iulie despre identificarea unor produse contrafăcute comercializate sub denumirea Mospilan 20 SG. În astfel de situații, un produs cu altă concentrație sau altă compoziție decât cea declarată poate conduce la combatere insuficientă, fitotoxicitate, reziduuri neconforme și, în final, la dificultăți în valorificarea recoltei. Unde sunt realizate analizele Potrivit informațiilor publicate de ANF, Laboratorul Național Fitosanitar efectuează atât teste privind calitatea produselor de protecție a plantelor, cât și determinări ale reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. În rețeaua regională, autoritatea indică: un laborator regional pentru controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale;laboratoare regionale pentru controlul calității pesticidelor în Arad, Olt, Bacău și Mureș;laboratoare regionale specializate în diagnosticarea unor organisme dăunătoare. ANF precizează că laboratoarele regionale sunt laboratoare oficiale desemnate în baza Regulamentului (UE) 2017/625. Cum se solicită analiza Pentru producător, procedura începe cu alegerea analizei necesare și completarea formularului corespunzător. ANF publică formulare separate pentru controlul calității produselor de protecție a plantelor și pentru determinarea reziduurilor. În practică, fermierul trebuie să urmărească patru elemente: să stabilească tipul exact de analiză solicitat;să verifice instrucțiunile privind prelevarea și acceptarea probei;să consulte tariful aplicabil analizei;să trimită proba în condițiile indicate de laborator. Respectarea regulilor de prelevare și transport este importantă, deoarece o probă necorespunzătoare poate afecta reprezentativitatea rezultatului. Analiza poate proteja valoarea întregului lot Costul laboratorului trebuie raportat la valoarea economică a producției sau a tratamentului verificat. În cazul reziduurilor, o analiză realizată înaintea livrării poate identifica o problemă înainte ca marfa să ajungă la cumpărător. În cazul unui produs fitosanitar suspect, analiza poate indica dacă substanța activă și concentrația corespund caracteristicilor declarate. Pentru fermier, diferența este importantă: un tratament nereușit poate însemna nu doar pierderea banilor cheltuiți pe produs și aplicare, ci și o diminuare a producției sau imposibilitatea valorificării unui lot cu reziduuri neconforme.

Citește știreaVezi categoria
Flori de anghinare cu inflorescențe mov, pe tulpini verzi, într-o cultură.
Culturi vegetale

Poate aduce anghinarea 60.000 de euro pe hectar? Ce arată experimentele din România

Anghinarea poate produce peste 10 tone la hectar în România, dar cifra de 60.000 de euro/ha trebuie citită ca venit brut teoretic, nu ca profit garantat. Cercetări realizate în România de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au raportat producții de 11,88–12,47 tone/ha pentru soiul Unirea, în variante în care plantele au fost protejate peste iarnă. Calculul care duce la 60.000 de euro este simplu: 15 tone/ha vândute integral cu 4 euro/kg înseamnă încasări de 60.000 de euro. Din această valoare trebuie însă scăzute toate cheltuielile cu înființarea culturii, irigațiile, fertilizarea, protecția plantelor, forța de muncă, recoltarea, sortarea, ambalarea, răcirea și transportul. În plus, nu există în datele instituționale consultate o cotație românească la poarta fermei care să permită folosirea unui preț de 4 euro/kg drept reper comercial pentru producătorii din România. Experimentele din România au trecut de 12 tone la hectar Datele cele mai utile pentru un fermier român vin chiar din cercetări realizate în sudul țării. Într-un experiment al USAMV București, anghinarea a fost testată în condițiile climatice din România, unde temperaturile negative din timpul iernii reprezintă una dintre principalele diferențe față de regiunile mediteraneene. Cercetarea asupra soiului Unirea a arătat că protejarea plantelor cu pământ sau paie a crescut masa inflorescențelor cu 10,1–15,6% față de varianta neprotejată. Producțiile obținute au ajuns la: 11,88 tone/ha în una dintre variantele de protecție;12,47 tone/ha în cealaltă variantă;o recoltare începută cu aproximativ trei săptămâni mai devreme față de cultura neprotejată. Rezultatele arată că anghinarea poate produce comercial în România, însă tehnologia nu poate fi copiată direct din Italia sau Spania. Iernarea este una dintre problemele care trebuie rezolvate în condițiile locale. Cât ar însemna venitul brut la producții obținute în România Dacă folosim producțiile raportate de USAMV și aplicăm, strict ca scenariu matematic, prețuri de 2–4 euro/kg, rezultatele ar arăta astfel: ProducțieLa 2 euro/kgLa 3 euro/kgLa 4 euro/kg11,88 t/ha23.760 euro/ha35.640 euro/ha47.520 euro/ha12,47 t/ha24.940 euro/ha37.410 euro/ha49.880 euro/ha15 t/ha30.000 euro/ha45.000 euro/ha60.000 euro/ha Aceste valori sunt venituri brute teoretice, calculate în ipoteza că întreaga producție este vandabilă și poate fi comercializată la același preț. Ele nu reprezintă profitul fermei. De fapt, prețul este variabila decisivă. O cultură care produce 12–15 tone/ha nu generează automat venituri de zeci de mii de euro dacă piața locală nu poate absorbi marfa la prețul folosit în calcul. Anghinarea este o cultură perenă, dar România îi complică iernarea Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură – FAO descrie anghinarea drept o plantă perenă originară din zona mediteraneeană și nordul Africii. În condițiile descrise de baza EcoCrop, cultura ajunge la producția maximă aproximativ în al treilea an și poate avea o durată economică de circa cinci ani. Umiditatea relativă ridicată a aerului favorizează calitatea produsului. Pentru România, cercetările USAMV indică însă o limitare importantă: sensibilitatea la temperaturile negative. Asta înseamnă că modelul unei plantații perene presupune costuri și lucrări suplimentare pentru trecerea iernii, iar rezultatele vor varia mult în funcție de zonă. Anghinarea a fost testată și în alte cercetări românești. O teză realizată la USAMV București a analizat cultura în perioada 2007–2010 la Peretu, județul Teleorman, urmărind comportarea plantelor, productivitatea și calitatea recoltei în condițiile Câmpiei Române. Cercetarea recomanda, pentru cultura ecologică din zona experimentată, terenuri cu îmburuienare redusă și înființarea culturii inclusiv prin semănat direct în a doua jumătate a lunii aprilie. Există potențial agronomic, dar piața este adevărata problemă La nivel european, anghinarea rămâne legată în primul rând de producția mediteraneeană. Eurostat include anghinarea în grupa legumelor cu frunze și tulpini, alături de salată, spanac, cicoare, andive și sparanghel. Această categorie reprezenta 18,2% din suprafața UE destinată legumelor proaspete în 2022. Comisia Europeană include anghinarea și în calendarul legumelor care pot apărea vara în zona climatică temperată din care face parte România, ceea ce arată că specia nu este exclusă agronomic de climatul local. Problema pentru o fermă comercială este însă diferită: cui vinde 10, 15 sau 20 de tone de anghinare de pe fiecare hectar? Spre deosebire de tomate, ardei sau varză, anghinarea nu are în România o piață de masă comparabilă. Tocmai de aceea, cultura are mai degrabă profilul unui produs de nișă, unde contractul de desfacere poate fi mai important decât producția maximă. Posibile canale sunt sectorul HoReCa, magazinele specializate, procesarea, vânzarea directă și, în funcție de materia primă solicitată, industria produselor pe bază de plante. Dar pentru o investiție comercială, existența cumpărătorului și specificațiile cerute ar trebui stabilite înaintea extinderii suprafeței. Recoltarea și păstrarea pot ridica semnificativ costurile Un alt element care separă venitul brut de profit este costul recoltării. University of California Agriculture and Natural Resources descrie anghinarea drept o cultură cu necesar ridicat de muncă, în special la recoltare și manipularea după recoltare. Pentru piața în stare proaspătă, inflorescențele sunt sortate după dimensiune și calitate, iar răcirea rapidă este importantă pentru păstrarea calității. Aceeași sursă arată că irigarea este importantă în perioada de vegetație, în special atunci când se formează inflorescențele. Excesul de apă poate însă favoriza putrezirea rădăcinilor, ceea ce face drenajul la fel de important ca disponibilitatea apei. Pentru o fermă românească, investiția trebuie astfel calculată pe întregul lanț: cultură, forță de muncă, recoltare, sortare, ambalare, eventual răcire și livrare. 60.000 de euro pe hectar este posibil matematic, nu demonstrat economic pentru România Producțiile de peste 10 tone/ha sunt susținute de experiențe realizate în România, iar atingerea nivelului de 15 tone/ha nu poate fi exclusă în condiții tehnologice și climatice favorabile. Dar afirmația că un hectar de anghinare „aduce 60.000 de euro” amestecă venitul brut cu profitul. Pentru ca cifra să fie obținută, fermierul ar trebui simultan să recolteze 15 tone comercializabile la hectar, să găsească cumpărători pentru întreaga cantitate și să obțină în medie 4 euro/kg. Abia după scăderea costurilor s-ar putea discuta despre profit. În România, anghinarea poate fi o cultură de nișă cu valoare ridicată, dar tocmai dimensiunea redusă a pieței face prudentă testarea pe o suprafață mică și construirea canalului de vânzare înaintea extinderii. La această cultură, diferența dintre o afacere profitabilă și marfă greu de valorificat nu este dată numai de tonele obținute la hectar, ci de prețul efectiv pe care fermierul îl poate încasa.

Citește știreaVezi categoria
Tehnician cu cască verifică o tabletă între containere albe pentru stocarea energiei, lângă un gard cu avertisment de înaltă tensiune.
Electro ferma

Germania accelerează investițiile în stocarea energiei – Cum arată piața din România și ce proiecte mari sunt în dezvoltare local

Germania construiește un sistem de stocare de peste 700 MWh, iar România accelerează în aceeași direcție, într-un moment în care producția fotovoltaică ridicată face din baterii una dintre investițiile esențiale pentru echilibrarea rețelelor electrice. Proiectul de la Staßfurt, prezentat de agrarheute, are o valoare estimată inițial la 250 de milioane de euro și ar urma să depășească 700 MWh capacitate de stocare. În România, Transelectrica raporta deja 599 MW de putere instalată în sisteme de stocare și 1.129,7 MWh capacitate energetică la 1 aprilie 2026, iar ritmul racordărilor a accelerat ulterior. Comparația este relevantă și pentru agricultură. Germania construiește baterii mari în regiunile unde producția eoliană și solară poate depăși temporar capacitatea de absorbție a rețelei. România începe să se confrunte cu aceeași problemă: fotovoltaicele au ajuns în anumite ore să furnizeze peste jumătate din producția internă de electricitate, în timp ce fermele și industria alimentară investesc tot mai mult în producție proprie pentru autoconsum. Germania investește 250 de milioane de euro într-un singur proiect Sistemul de la Staßfurt, în Saxonia-Anhalt, este construit de Eco Stor și va fi format din mai multe blocuri. Prima etapă are o putere de 100 MW, iar alte două blocuri, cu o putere totală de 300 MW, sunt prevăzute pentru conectare începând din 2027. Întregul amplasament ar urma să depășească 700 MWh. Potrivit companiei, energia acumulată ar putea alimenta teoretic aproximativ 500.000 de gospodării timp de două ore. Proiectul are însă o funcție mai importantă decât această comparație cu consumul casnic. Bateria poate prelua energie atunci când producția eoliană sau fotovoltaică este mare și prețurile sunt reduse, apoi o poate restitui rețelei în perioadele cu cerere și prețuri mai mari. Același sistem poate reacționa în intervale mult mai scurte pentru stabilizarea frecvenței și compensarea dezechilibrelor din rețea. Investiția este estimată la aproximativ 250 de milioane de euro și, potrivit autorităților regionale citate de publicația germană, este realizată fără subvenții. România a trecut deja de faza proiectelor pilot Diferența față de urmă cu numai câțiva ani este semnificativă. La 1 februarie 2025, România avea numai 13 instalații de stocare cu baterii autorizate, însumând 137,2 MW putere și aproximativ 269 MWh energie disponibilă, potrivit datelor Transelectrica. La 1 aprilie 2026, puterea instalată ajunsese deja la 599 MW, iar capacitatea energetică la 1.129,7 MWh. Ulterior, AGRONET.ro a arătat că numai în cursul anului 2026 au fost conectați încă 663 MW de stocare, ceea ce a transformat bateriile în a doua cea mai mare categorie de capacități noi intrate în Sistemul Electroenergetic Național, după fotovoltaice. Transelectrica estima în august că până la sfârșitul anului ar putea fi conectați încă aproximativ 1.000 MW de baterii. Asta înseamnă că România nu mai discută despre stocare ca despre o tehnologie experimentală, ci despre una dintre principalele categorii de investiții energetice ale momentului. În Constanța se construiește un sistem de 216 MWh cu baterii produse în România Unul dintre cele mai relevante proiecte pentru comparația cu Germania este dezvoltat de Monsson în județul Constanța. Compania a pornit inițial cu o unitate de 24 MWh, cu o putere de 6 MW și o durată de descărcare de patru ore. Proiectul este conceput modular și urmează să ajungă la 216 MWh în același amplasament. Sistemul are o particularitate importantă pentru industria românească: utilizează baterii produse în România de Prime Batteries Technology. Proiectul este integrat cu producție eoliană și fotovoltaică. Energia poate proveni din parcul eolian existent, din centrala fotovoltaică Gălbiori 2 și, atunci când condițiile o permit, din rețeaua națională. Capacitatea instalată a fost extinsă ulterior la 72 MWh, reprezentând două dintre cele trei etape ale sistemului planificat de 216 MWh. La dimensiunea finală, proiectul din Constanța ar avea aproximativ 31% din capacitatea energetică a bateriei de peste 700 MWh construite la Staßfurt. ProiectȚarăCapacitate energeticăStaßfurtGermaniapeste 700 MWhProiect Monsson, ConstanțaRomânia216 MWh planificațiTotal România la 1 aprilie 2026România1.129,7 MWh Comparația arată că România nu are încă un singur amplasament de dimensiunea celui german, dar capacitatea cumulată deja instalată la nivel național depășea în primăvară capacitatea viitorului proiect de la Staßfurt. Alte proiecte românești urcă deja spre sute de MW Planurile aflate în rețeaua Transelectrica arată că dimensiunea proiectelor continuă să crească. Programul de investiții al operatorului de transport pentru 2026 include lucrări de racordare pentru o instalație de stocare la Gura Ialomiței, cu o putere maximă simultană aprobată de 252,25 MW și o putere maximă de absorbție din rețea de 262,25 MW. Tot în documentația Transelectrica apar proiecte de producție regenerabilă care integrează și baterii. La Moșteni, județul Teleorman, trei proiecte cu o putere totală de 231 MW includ instalații de stocare cu o putere cumulată de 66,5 MW. Aceste valori indică o schimbare de scară. Bateriile de câțiva MW, dominante în primii ani ai pieței, sunt înlocuite treptat de proiecte de zeci sau sute de MW. România produce și bateriile pentru o parte din aceste proiecte Dezvoltarea stocării nu înseamnă doar import de echipamente. Monsson și Prime Batteries au anunțat în noiembrie 2025 un acord pentru furnizarea a 1.070 MWh de baterii fabricate la Cernica, destinate unor proiecte din România și din alte state europene. Pentru România, aceasta este o diferență importantă față de prima etapă a expansiunii fotovoltaice, când majoritatea componentelor erau importate. Existența unei producții locale de baterii poate crea valoare suplimentară prin proiectare, integrare, mentenanță și servicii tehnice, nu doar prin exploatarea instalațiilor după punerea lor în funcțiune. Agricultura românească a intrat în aceeași tranziție Pentru ferme, investițiile de sute de MWh din sistemul național pot părea îndepărtate, însă problema pe care o rezolvă este aceeași cu cea întâlnită într-o exploatație cu panouri fotovoltaice. Energia solară este produsă mai ales la mijlocul zilei, în timp ce consumul unei ferme poate fi distribuit diferit. Pompele de irigații, răcitoarele de lapte, instalațiile de ventilație, depozitele frigorifice, uscătoarele de cereale și liniile de procesare pot avea vârfuri de consum în alte intervale. În 2026, AGRONET.ro a arătat că România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu aproape 1.952 MW instalați, însă numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare. Datele nu separă fermele de celelalte companii, dar raportul arată decalajul dintre ritmul instalării panourilor și cel al bateriilor. Pentru exploatațiile agricole, stocarea poate avea mai multe funcții: creșterea autoconsumului energiei produse în fermă;mutarea energiei fotovoltaice către orele cu consum ridicat;reducerea vârfurilor de putere preluate din rețea;alimentarea unor consumatori esențiali dacă instalația este proiectată și pentru funcționare de rezervă;folosirea mai eficientă a unor capacități fotovoltaice deja instalate. Germania construiește bateria mare. România construiește o piață întreagă Proiectul de la Staßfurt este impresionant prin dimensiunea unui singur amplasament. România are însă o evoluție diferită: capacitatea este distribuită între tot mai multe instalații, iar numărul proiectelor mari aflate în dezvoltare crește rapid. La 1 aprilie 2026, România avea deja 1.129,7 MWh instalați în sisteme de stocare. În paralel, noi proiecte de zeci și sute de MW intră în procesul de racordare, iar industria locală produce baterii pentru unele dintre aceste investiții. Pentru agricultura românească, comparația cu Germania arată direcția următoarei etape energetice. Instalarea panourilor a fost primul pas. Miza următorilor ani va fi capacitatea de a folosi energia atunci când este necesară, nu doar atunci când soarele sau vântul o produc.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Fereastră bunăTratamente: Vântul, ploaia și umiditatea sunt în praguri bune pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1596BCE · 31 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

221,24 EUR/taprox. 1.161 RON/tPerioada până la 23 aug. · publicată 27 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.095 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

199,52 EUR/taprox. 1.047 RON/tPerioada până la 23 aug. · publicată 27 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.135,9 RON/tonă+0,05%Ultima observație: 18 aug., 10:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.