Franța conduce clasamentul producției de cereale din Uniunea Europeană, iar România se află pe locul cinci, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat și prezentate de Revista Ferma. Statisticile pentru anii 2024 și 2025 arată care sunt statele membre cu cele mai mari producții de cereale, legume, fructe și carne, evidențiind totodată poziția României în principalele sectoare agricole.
Conferință internațională dedicată sectorului ovin și caprin, cu lucrări științifice, dezbateri și vizite la loturi experimentale și ferme.
Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la TaipeiTârg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.
Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.
Știri pe categorii
AFIR finanțează 23 de proiecte în legumicultură, alte 38 au rămas fără fonduriAFIR a aprobat finanțarea a 23 de proiecte pentru fermele legumicole, în valoare de 33,5 milioane de euro, în cadrul primei etape din sesiunea 2026 a intervenției DR-16. Raportul de selecție publicat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) arată însă că interesul fermierilor a depășit din nou fondurile disponibile. Pe lângă cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare, alte 38 de proiecte, cu o valoare totală de 59,4 milioane de euro, au fost declarate eligibile, însă au rămas fără finanțare în această etapă din cauza epuizării bugetului. Procesul de evaluare a mai avut următoarele rezultate: 41 de proiecte, în valoare de 43,7 milioane de euro, au fost declarate neeligibile;3 proiecte au fost respinse ca neconforme;un solicitant și-a retras cererea înainte de finalizarea procedurii. Intervenția DR-16 face parte din Planul Strategic PAC 2023-2027 și este destinată investițiilor în sectorul legumelor și cartofilor. Prin această măsură sunt sprijinite proiecte de modernizare și dezvoltare a fermelor, cu scopul creșterii competitivității producătorilor români. Diferența dintre numărul proiectelor finanțate și cel al proiectelor eligibile fără finanțare confirmă competiția ridicată pentru accesarea fondurilor europene destinate legumiculturii. În această etapă, valoarea proiectelor eligibile rămase fără sprijin depășește suma alocată proiectelor selectate. Raportul complet de selecție este disponibil pe site-ul AFIR și cuprinde situația tuturor cererilor evaluate în prima etapă a sesiunii din 2026.
Fondurile europene pentru legumicultură s-au epuizat rapid, zeci de proiecte eligibile au rămas fără finanțareInteresul pentru fondurile europene destinate fermelor de legume a depășit cu mult bugetul disponibil, iar zeci de proiecte care au îndeplinit condițiile de eligibilitate au rămas fără finanțare. Situația reiese din raportul de selecție publicat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aferent primei etape din sesiunea 2026 pentru intervenția DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi. În urma evaluării proiectelor depuse între 19 ianuarie și 18 februarie 2026, au fost selectate pentru finanțare 23 de proiecte, cu o valoare totală de 33,5 milioane de euro. În același timp, alte 38 de proiecte, însumând 59,4 milioane de euro, au fost declarate eligibile, însă nu au mai primit finanțare din cauza epuizării fondurilor disponibile. Procesul de evaluare a mai dus la declararea ca neeligibile a 41 de proiecte, în valoare de 43,7 milioane de euro, în timp ce alte trei cereri au fost respinse ca neconforme. Un solicitant și-a retras proiectul înainte de finalizarea analizei. Programul face parte din Planul Strategic PAC 2023-2027 și urmărește modernizarea fermelor specializate în cultura legumelor și cartofilor. Prin această intervenție sunt sprijinite investiții precum construirea și modernizarea spațiilor protejate, achiziția de utilaje și echipamente agricole, dezvoltarea spațiilor de depozitare și condiționare, procesarea producției la nivelul exploatației, precum și realizarea sistemelor de irigații sau a investițiilor pentru limitarea efectelor fenomenelor meteorologice extreme. Sprijinul nerambursabil poate ajunge la 2 milioane de euro pentru un proiect depus de o fermă individuală, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din cheltuielile eligibile. Pentru proiectele care vizează exclusiv achiziția de utilaje agricole, plafonul este de 300.000 de euro, iar în cazul investițiilor dedicate culturii cartofului poate ajunge la 700.000 de euro. Interesul ridicat pentru această linie de finanțare s-a văzut încă din primele zile ale sesiunii. AFIR a anunțat că pentru componenta destinată fermelor individuale din sectorul legumicol au fost depuse 132 de proiecte, cu o valoare totală de peste 209 milioane de euro, în condițiile în care alocarea disponibilă era de aproximativ 70,4 milioane de euro. Din acest motiv, sesiunea de depunere s-a închis înainte de termen, după atingerea plafonului maxim. Raportul confirmă astfel competiția ridicată pentru accesarea fondurilor europene, în condițiile în care numărul proiectelor eligibile rămase fără finanțare l-a depășit pe cel al proiectelor selectate.
APIA avertizează fermierii – Refuzul controlului poate duce la pierderea tuturor subvențiilorRefuzul controlului APIA poate duce la pierderea tuturor subvențiilor, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Instituția a publicat un ghid destinat fermierilor selectați pentru verificările din Campania 2026, în care sunt explicate etapele controlului în teren, documentele ce trebuie prezentate și obligațiile beneficiarilor. Scopul verificărilor este de a confirma că informațiile declarate în cererea unică de plată corespund situației din teren și că sunt respectate toate condițiile de eligibilitate pentru acordarea subvențiilor europene și naționale. Controlul începe prin selectarea exploatațiilor care urmează să fie verificate, după care inspectorii pregătesc documentația și, atunci când este necesar, notifică fermierul. În timpul vizitei sunt verificate toate parcelele incluse în control, iar orice neconformitate observată poate fi consemnată în raportul final, chiar dacă nu făcea parte din obiectivul inițial al verificării. În anumite situații, inspectorii pot efectua controlul și în lipsa fermierului, dacă parcelele și culturile pot fi identificate fără echivoc. În schimb, prezența beneficiarului este obligatorie în cazul verificărilor privind condiționalitatea, angajamentele asumate prin Planul Strategic 2023-2027, controalele desfășurate în urma sesizărilor sau atunci când apar neclarități privind delimitarea terenurilor. Pe parcursul controlului, inspectorii pot verifica suprafețele agricole, efectivele de animale, adăposturile, depozitele de pesticide și îngrășăminte, platformele pentru gunoiul de grajd, instalațiile de irigații și echipamentele utilizate pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor. Totodată, fermierii trebuie să pună la dispoziție documentele solicitate, inclusiv registrele exploatației, planurile de fertilizare, evidențele tratamentelor fitosanitare, documentele privind gestionarea gunoiului de grajd, contractele de pășunat sau alte acte necesare pentru dovedirea respectării condițiilor de acordare a sprijinului. Inspectorii realizează și fotografii geoetichetate, care devin parte din documentația oficială de control, iar eventualele neconformități trebuie comunicate beneficiarului în cel mult 90 de zile de la încheierea verificărilor. Cel mai important avertisment transmis de APIA îi privește pe fermierii care refuză controlul. Potrivit instituției, în această situație dosarul este încadrat cu cod de neconformitate, iar beneficiarul poate pierde toate schemele de plată solicitate prin cererea unică. La verificări pot participa, pe lângă inspectorii APIA, reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Autorității Naționale Fitosanitare, Agenției Domeniilor Statului și Agenției Naționale pentru Zootehnie. În anumite cazuri, controalele pot fi urmate de supracontroale efectuate de AFIR, Curtea de Conturi, Curtea Europeană de Conturi sau Comisia Europeană.
Guvernul pregătește un sprijin mai mare pentru cultivatorii de cartofi - Tánczos Barna cere aprobarea rapidă a subvențieiGuvernul ar putea majora sprijinul pentru cultivatorii de cartofi, potrivit G4Food. Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, tanczos barna, a anunțat că proiectul privind creșterea subvenției destinate cultivatorilor de cartofi se află în continuare pe masa Guvernului și trebuie aprobat cât mai rapid. Declarațiile au fost făcute la cea de-a 49-a ediție a Simpozionului Național „Ziua Verde a Cartofului - Brașov, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, desfășurat la Râșnov. În cadrul evenimentului, ministrul a descris cultura cartofului drept un sector strategic pentru agricultura românească, care a trecut printr-un amplu proces de modernizare în ultimii ani, dar care continuă să se confrunte cu dificultăți majore. Printre acestea se numără schimbările climatice, creșterea costurilor de producție, concurența de pe piața europeană și lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung. Importanța economică a culturii este susținută și de cifrele prezentate în cadrul evenimentului. În România, consumul mediu depășește 90 de kilograme de cartofi pe persoană anual, însă producția internă nu reușește să acopere cererea. Din acest motiv, numai în 2024 au fost importate peste 350.000 de tone de cartofi, iar deficitul balanței comerciale din acest sector se apropie de 100 de milioane de euro. În acest context, Tánczos Barna a precizat că a propus încă de la începutul mandatului interimar majorarea ajutorului acordat cultivatorilor de cartofi. Potrivit acestuia, sectorul este ultimul din agricultură care nu beneficiază încă de un sprijin de minimis aprobat în acest an, iar adoptarea proiectului este necesară pentru ca producătorii români să își poată păstra competitivitatea într-o piață tot mai dificilă. Ministrul a transmis și un apel către fermieri, îndemnându-i să rămână uniți și să își susțină interesele în dialogul cu autoritățile. El a apreciat, totodată, eforturile depuse de agricultori și cercetători pentru modernizarea sectorului, subliniind că investițiile în tehnologii și soluții inovatoare reprezintă o condiție esențială pentru creșterea producției și reducerea dependenței României de importurile de cartofi.
Vaccinarea în masă a oilor ar putea bloca exporturile de carne, procesatorii avertizează asupra unei crize de duratăVaccinarea în masă a oilor ar putea bloca exporturile de carne timp de până la trei ani, avertizează reprezentanții abatoarelor și ai fabricilor de procesare, în contextul focarelor de pestă a micilor rumegătoare. Industria susține că o asemenea măsură ar lovi suplimentar un sector deja afectat de interdicțiile privind exportul de ovine și caprine vii. În prezent, România nu mai poate exporta animale vii către statele Uniunii Europene, iar restricția pentru țările terțe a fost prelungită până la 31 decembrie 2026. Decizia a venit după apariția unui focar în județul Mureș și pe fondul riscului ridicat de răspândire a bolii. Procesatorii se tem că extinderea vaccinării la nivel național ar atrage restricții severe și asupra cărnii neprocesate termic. Pentru abatoarele românești, o astfel de decizie ar avea consecințe majore, deoarece peste 90% din piața de desfacere este reprezentată de statele Uniunii Europene. Valentin Șoneriu, proprietarul Grupului CarmOlimp, susține că vaccinarea ar trebui limitată la fermele unde sunt confirmate focare, nu aplicată întregului efectiv național. În opinia sa, o vaccinare generalizată ar putea elimina practic abatoarele românești de pe piața europeană pentru o perioadă de până la trei ani. O problemă separată apare în cazul laptelui. Reprezentanții industriei de procesare avertizează că laptele provenit de la animale vaccinate ar putea să nu mai fie utilizat în mod obișnuit pe piața europeană. Într-un astfel de scenariu, fabricile românești ar putea ajunge să importe materie primă pentru a-și continua activitatea. Și alți jucători din sector resping vaccinarea totală. Mihaela Gagea, director general al Grupului Gagea, susține că industria are nevoie de o strategie pe termen mediu și lung, nu de măsuri care ar putea bloca exporturile și activitatea de procesare. Ibrahim El Khalil, manager al companiei Maria Trading, avertizează că pierderea accesului la principala piață de desfacere ar pune în pericol firmele, angajații și investițiile deja realizate. România deține aproximativ 20% din efectivul de ovine al Europei, iar abatoarele românești procesează anual în jur de un milion de animale. Cea mai mare parte a cărnii obținute este exportată în state europene, ceea ce face ca orice restricție suplimentară să aibă efecte imediate asupra întregului lanț economic. În paralel, crescătorii de ovine reclamă pierderi de aproximativ 128 de milioane de euro și cer autorităților să accelereze negocierile cu instituțiile europene. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS a solicitat un calendar clar de măsuri pentru gestionarea pestei micilor rumegătoare și pentru reluarea exporturilor. ANSVSA a instituit, la 8 iulie, o carantină internă de 30 de zile pentru ovine și caprine, cu scopul de a limita circulația animalelor și de a opri răspândirea virusului. Autoritatea susține că măsurile sunt necesare pentru izolarea rapidă a focarelor, însă industria cere ca intervențiile sanitare să fie proporționale și să nu compromită definitiv capacitatea de export și procesare. Miza depășește astfel controlul bolii. Deciziile luate în această perioadă vor influența dacă România își va păstra capacitatea de a exporta carne și produse procesate sau dacă va rămâne dependentă de exportul de animale vii către piețe din afara Uniunii Europene, unde valoarea adăugată este realizată de alte state.Vaccinarea în masă a oilor ar putea bloca exporturile de carne, procesatorii avertizează asupra unei crize de duratăVaccinarea în masă a oilor ar putea bloca exporturile de carne timp de până la trei ani, avertizează reprezentanții abatoarelor și ai fabricilor de procesare, în contextul focarelor de pestă a micilor rumegătoare. Industria susține că o asemenea măsură ar lovi suplimentar un sector deja afectat de interdicțiile privind exportul de ovine și caprine vii. În prezent, România nu mai poate exporta animale vii către statele Uniunii Europene, iar restricția pentru țările terțe a fost prelungită până la 31 decembrie 2026. Decizia a venit după apariția unui focar în județul Mureș și pe fondul riscului ridicat de răspândire a bolii. Procesatorii se tem că extinderea vaccinării la nivel național ar atrage restricții severe și asupra cărnii neprocesate termic. Pentru abatoarele românești, o astfel de decizie ar avea consecințe majore, deoarece peste 90% din piața de desfacere este reprezentată de statele Uniunii Europene. Valentin Șoneriu, proprietarul Grupului CarmOlimp, susține că vaccinarea ar trebui limitată la fermele unde sunt confirmate focare, nu aplicată întregului efectiv național. În opinia sa, o vaccinare generalizată ar putea elimina practic abatoarele românești de pe piața europeană pentru o perioadă de până la trei ani. O problemă separată apare în cazul laptelui. Reprezentanții industriei de procesare avertizează că laptele provenit de la animale vaccinate ar putea să nu mai fie utilizat în mod obișnuit pe piața europeană. Într-un astfel de scenariu, fabricile românești ar putea ajunge să importe materie primă pentru a-și continua activitatea. Și alți jucători din sector resping vaccinarea totală. Mihaela Gagea, director general al Grupului Gagea, susține că industria are nevoie de o strategie pe termen mediu și lung, nu de măsuri care ar putea bloca exporturile și activitatea de procesare. Ibrahim El Khalil, manager al companiei Maria Trading, avertizează că pierderea accesului la principala piață de desfacere ar pune în pericol firmele, angajații și investițiile deja realizate. România deține aproximativ 20% din efectivul de ovine al Europei, iar abatoarele românești procesează anual în jur de un milion de animale. Cea mai mare parte a cărnii obținute este exportată în state europene, ceea ce face ca orice restricție suplimentară să aibă efecte imediate asupra întregului lanț economic. În paralel, crescătorii de ovine reclamă pierderi de aproximativ 128 de milioane de euro și cer autorităților să accelereze negocierile cu instituțiile europene. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS a solicitat un calendar clar de măsuri pentru gestionarea pestei micilor rumegătoare și pentru reluarea exporturilor. ANSVSA a instituit, la 8 iulie, o carantină internă de 30 de zile pentru ovine și caprine, cu scopul de a limita circulația animalelor și de a opri răspândirea virusului. Autoritatea susține că măsurile sunt necesare pentru izolarea rapidă a focarelor, însă industria cere ca intervențiile sanitare să fie proporționale și să nu compromită definitiv capacitatea de export și procesare. Miza depășește astfel controlul bolii. Deciziile luate în această perioadă vor influența dacă România își va păstra capacitatea de a exporta carne și produse procesate sau dacă va rămâne dependentă de exportul de animale vii către piețe din afara Uniunii Europene, unde valoarea adăugată este realizată de alte state. Variante de titlu: Vaccinarea în masă a oilor ar putea bloca exporturile de carne – Procesatorii avertizează asupra unei crize de duratăIndustria ovină se opune vaccinării generale – Abatoarele riscă să piardă piața europeană timp de trei aniPesta micilor rumegătoare amenință întregul sector – Exporturile, procesarea și producția de lapte sunt în pericolProcesatorii cer vaccinare doar în focare – Restricțiile generale ar putea paraliza industria ovinăRomânia riscă să piardă piața europeană a cărnii de oaie – Vaccinarea totală ar putea aduce restricții severe pesta micilor rumegătoare, ovine, vaccinare, exporturi de carne, abatoare, ANSVSA, zootehnie
Mai multe bovine, porcine și păsări sacrificate în luna mai, scădere accentuată la ovine și caprineSacrificările de bovine, porcine și păsări au crescut în mai 2026, în timp ce la ovine și caprine s-a înregistrat o scădere puternică, explicată în principal prin încheierea perioadei Paștelui ortodox. Datele arată diferențe importante între principalele categorii de animale, atât față de luna aprilie, cât și comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În cazul bovinelor, în luna mai au fost sacrificate 40.000 de capete, față de 39.000 în aprilie. Greutatea totală în carcasă a ajuns la 6.677 de tone. Numărul sacrificărilor a rămas apropiat de cel înregistrat în mai 2025, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă de la un an la altul. O creștere mai vizibilă a fost consemnată la porcine. În mai au fost sacrificate 324.000 de capete, cu 3.000 mai multe decât în aprilie și cu 40.000 peste nivelul din mai 2025. Greutatea totală în carcasă a fost de 30.204 tone. Cea mai amplă creștere anuală a fost înregistrată însă la păsări. Numărul acestora a ajuns la 33,448 milioane de capete în mai, față de 32,121 milioane în aprilie și 25,06 milioane în aceeași lună a anului trecut. Greutatea totală în carcasă s-a ridicat la 53.648 de tone. Situația a fost diferită la ovine și caprine. În mai au fost sacrificate 309.000 de capete, față de 3,875 milioane în aprilie. Scăderea de peste zece ori este legată de faptul că în aprilie a fost sărbătorit Paștele ortodox, perioadă în care cererea pentru carne de miel este mult mai ridicată. Comparativ cu mai 2025, când au fost sacrificate 315.000 de ovine și caprine, nivelul din acest an a fost ușor mai redus. Greutatea totală în carcasă a fost de 3.642 de tone. Evoluția din luna mai arată o revenire la un nivel obișnuit în sectorul ovin după vârful sezonier din aprilie, în timp ce sacrificările de porcine și păsări au continuat să crească. Datele privind păsările evidențiază cea mai mare diferență față de anul trecut, cu peste opt milioane de capete în plus.
Peste 800 de oi vor fi sacrificate în Mureș - Al doilea focar de pestă a micilor rumegătoare confirmat la ViișoaraPeste 800 de oi vor fi sacrificate după confirmarea unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare, potrivit G4Food, care citează informații transmise de Agerpres. Focarul a fost confirmat oficial în localitatea Comuna Viișoara, în urma analizelor de laborator efectuate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.). Măsura sacrificării de urgență vizează 847 de ovine din exploatația afectată și are ca scop limitarea răspândirii virusului, o boală extrem de contagioasă pentru oi și capre, dar care nu se transmite la oameni. Acesta este al doilea focar identificat în comuna Viișoara într-un interval de aproximativ o lună. Potrivit reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, noul caz are legătură directă cu focarul anterior, deoarece cele două turme au pășunat în apropiere una de cealaltă. În perioada scursă de la infectare au fost înregistrate deja pierderi importante, aproximativ 160 de miei murind din cauza bolii, ceea ce evidențiază rata ridicată de mortalitate a virusului în rândul animalelor sensibile. În contextul apariției noului focar din Mureș și al existenței unui alt focar activ în județul Brașov, ANSVSA a instituit o carantină națională de 30 de zile pentru ovine și caprine. Restricțiile urmăresc reducerea riscului de răspândire a bolii la nivel național și protejarea efectivelor de animale. Principalele măsuri aflate în vigoare sunt: interzicerea cumpărării și vânzării de oi, capre și miei;limitarea deplasării animalelor;evitarea tunderii animalelor de către persoane din afara exploatației, iar dacă tunderea este necesară, aceasta trebuie realizată de proprietari, cu dezinfectarea riguroasă a echipamentelor;suspendarea comercializării lânii pe durata restricțiilor. Situația actualăDetaliiLocalitatea afectatăViișoara, județul MureșAnimale din exploatație847 de ovinePierderi raportateAproximativ 160 de mieiMăsură dispusăSacrificarea efectivului și restricții sanitareRisc pentru oameniNu există, virusul nu se transmite la om Autoritățile sanitar-veterinare îi îndeamnă pe crescătorii de animale să respecte cu strictețe toate măsurile impuse și să anunțe imediat medicul veterinar în cazul apariției unor suspiciuni de boală. Reprezentanții DSVSA subliniază că pesta micilor rumegătoare afectează exclusiv animalele receptive și nu reprezintă un pericol pentru sănătatea populației sau pentru siguranța alimentelor destinate consumului uman.România rămâne în top 5 producători de cereale din UE – Eurostat publică noile clasamente agricoleFranța conduce clasamentul producției de cereale din Uniunea Europeană, iar România se află pe locul cinci, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat și prezentate de Revista Ferma. Statisticile pentru anii 2024 și 2025 arată care sunt statele membre cu cele mai mari producții de cereale, legume, fructe și carne, evidențiind totodată poziția României în principalele sectoare agricole. În anul 2024, statele membre ale Uniunii Europene au recoltat aproximativ 257,7 milioane de tone de cereale și orez. Franța a fost cel mai mare producător, cu o pondere de 20,8% din producția totală a Uniunii, fiind urmată de Germania, Polonia și Spania. România ocupă locul al cincilea, contribuind cu 6,9% la producția europeană de cereale și orez. Top 5 producători de cereale și orez în UE: LocȚara1Franța2Germania3Polonia4Spania5România Și în sectorul legumicol, producția europeană rămâne concentrată în câteva state. În 2024, Uniunea Europeană a recoltat 62,3 milioane de tone de legume, iar Spania și Italia au dominat clasamentul, cu ponderi de 23,8%, respectiv 22,2% din totalul producției. Top 5 producători de legume în UE: Spania;Italia;Franța;Polonia;Țările de Jos. În ceea ce privește fructele, fructele de pădure și nucile, producția totală a Uniunii Europene a ajuns la 58,7 milioane de tone în 2024. Italia ocupă primul loc, urmată de Spania, Franța, Polonia și Grecia. Sectorul zootehnic este dominat de alte state membre. Datele Eurostat pentru 2025 arată că Uniunea Europeană a produs 21,9 milioane de tone de carne de porc, 13,5 milioane de tone de carne de pasăre și 6,3 milioane de tone de carne de vită. Spania și Germania sunt principalii producători de carne de porc, Polonia conduce clasamentul la carnea de pasăre, iar Franța ocupă primul loc la producția de carne de vită. Top 5 producători de carne în Uniunea Europeană Carne de porcCarne de pasăreCarne de vităSpaniaPoloniaFranțaGermaniaSpaniaGermaniaFranțaFranțaSpaniaPoloniaGermaniaItaliaDanemarcaItaliaPolonia În acest context, România are o poziție importantă în producția europeană de carne de pasăre, ocupând locul al cincilea în Uniunea Europeană. În schimb, la producția de carne de porc țara se situează pe locul 13, iar la producția de carne de vită pe locul 15, potrivit datelor parțiale publicate de Eurostat pentru anul 2025. Clasamentele confirmă diversitatea agriculturii europene și specializarea statelor membre pe diferite sectoare de producție. În timp ce Franța își păstrează poziția dominantă în cultura cerealelor, Spania, Italia și Polonia continuă să fie principalii actori în horticultură și zootehnie. Pentru România, menținerea în topul producătorilor de cereale și de carne de pasăre reprezintă un indicator al importanței agriculturii în economia națională, chiar dacă există încă diferențe semnificative față de liderii europeni în alte ramuri ale producției agricole.
Agroland își majorează cu 53% vânzările de ouă, producția și rețeaua de magazine continuă să creascăVânzările de ouă ale Agroland au crescut cu 53% în al doilea trimestru din 2026, evoluție susținută de extinderea capacității de producție și de menținerea unei cereri ridicate pe piață, a anunțat compania. Divizia Food a comercializat 27,3 milioane de ouă în perioada aprilie-iunie, cu 53% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, prețul mediu de vânzare a crescut cu 15%, contribuind la rezultatele operaționale ale grupului. Și divizia Agribusiness a înregistrat o evoluție pozitivă. Cele două fabrici de furaje ale companiei, din Caransebeș și Ișalnița, au produs în trimestrul al doilea 10.395 de tone, cu 43% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut și cu 36% mai mult decât în primul trimestru din 2026. Producția de furaje a crescut constant în ultimii ani, de la o medie trimestrială de 4.526 de tone în 2024 la 7.215 tone în 2025, ajungând la 9.013 tone în primul semestru din 2026. În total, în primele șase luni ale anului au fost produse 18.027 de tone de furaje, în creștere cu 25% față de perioada similară din 2025. Rezultate mai bune au fost raportate și în rețeaua de magazine. La sfârșitul lunii iunie, Agroland opera 264 de unități, dintre care 46 în format MEGA. În al doilea trimestru, magazinele au fost vizitate de aproximativ 1,5 milioane de clienți, cu 7% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea medie a bonului fiscal a urcat la 95 de lei, în creștere cu 4%, iar la nivelul întregului semestru rețeaua a atras 2,2 milioane de clienți, cu 5% peste nivelul din primul semestru al anului trecut. Bonul mediu în această perioadă a ajuns la 90 de lei. Potrivit declarațiilor făcute de conducerea companiei, investițiile vor continua în cadrul strategiei Vision 2030. Planurile includ extinderea platformei avicole de la Mihăilești până la o capacitate de 900.000 de găini ouătoare în 2027, dezvoltarea diviziei Agribusiness și creșterea rețelei la 300 de magazine până la sfârșitul anului 2028.
Recolta de afine din România depășește estimările – roducătorii anunță un sezon foarte bun în 2026Recolta de afine din România se anunță una dintre cele mai bune din ultimii ani, atât prin cantitatea estimată, cât și prin calitatea fructelor. Producătorii anticipează un sezon 2026 peste așteptări, iar afinele cultivate în țară ar urma să aibă un rol important în aprovizionarea piețelor din Europa Centrală și de Est. Primele fructe au fost culese la sfârșitul lunii iunie, iar recoltarea va continua până la începutul lunii august. Acest calendar reprezintă un avantaj pentru producătorii din România, deoarece sezonul începe înaintea celui din Germania. Astfel, cantități importante pot ajunge pe piața europeană într-o perioadă favorabilă pentru vânzări. Hans Widmann, directorul general al companiei germane Herbert Widmann GmbH, susține că primele rezultate indică perspective foarte bune. Sezonul de vârf din România se suprapune cu începutul recoltării din Germania, ceea ce permite livrarea unor volume mai mari către comercianți. România, punct important în strategia de producție Herbert Widmann GmbH cultivă afine în România din 2007, prin subsidiara Vitalberry. Plantațiile sunt amplasate în Transilvania, iar fermele companiei sunt grupate într-un perimetru de aproximativ 40 de kilometri. Această organizare simplifică recoltarea, transportul și activitățile logistice. Investiția din România a fost dezvoltată pentru a acoperi perioada dintre încheierea sezonului din Spania și debutul celui din Germania. În acest interval, afinele românești ajung la maturitate și pot menține continuitatea livrărilor către marile lanțuri comerciale. Producția este distribuită în proporții aproximativ egale: DestinațiePonderePiața din Româniaaproximativ o treimeAlte state din Europa de Estaproximativ o treimeGermaniaaproximativ o treime Marile lanțuri de magazine reprezintă principalul canal de vânzare, iar Germania rămâne una dintre cele mai importante destinații externe. Compania analizează extinderea către zmeură și mure Potențialul agricol al României nu se limitează la afine. Reprezentanții companiei consideră că există condiții favorabile și pentru dezvoltarea culturilor de zmeură și mure. Pe lângă extinderea propriilor plantații, Herbert Widmann urmărește parteneriate pe termen lung cu producători locali de fructe de pădure. Pentru susținerea operațiunilor regionale, compania construiește un centru logistic la Viena. Acesta va deservi Austria, Europa Centrală și Europa de Est și va avea un rol important în ambalarea și distribuția afinelor cultivate în România. Noua unitate ar urma să reducă distanțele dintre ferme, spațiile de procesare și clienți. În același timp, ar putea simplifica transportul și livrarea rapidă a fructelor, un aspect esențial pentru produsele perisabile. Costurile diferențiază fermele din România de cele germane Recoltarea a început și în Bavaria, unde estimările privind volumul și calitatea sunt, de asemenea, favorabile. Totuși, fermele germane se confruntă cu cheltuieli de producție mai mari decât cele din Europa de Est. Aceste diferențe de cost influențează competitivitatea producătorilor, mai ales într-o piață în care prețul, prospețimea și rapiditatea livrării au o importanță majoră. Producătorii germani mizează însă pe interesul consumatorilor pentru fructele locale și pe menținerea unor standarde ridicate de calitate. Pentru România, sezonul bun din 2026 poate consolida poziția culturilor de afine în agricultura destinată atât pieței interne, cât și exportului. Perioada timpurie de recoltare, costurile mai reduse și apropierea de marile piețe europene oferă producătorilor locali un avantaj important.
Legumele se ieftinesc puternic în Polonia - Castraveții românești intră în concurență directă cu producția localăCastraveții românești pun presiune pe prețurile din piețele poloneze, potrivit AgroInfo. O ofertă internă abundentă, producția accelerată de temperaturile ridicate și importurile din România au creat un excedent care îi obligă pe producătorii din Polonia să vândă la unele dintre cele mai mici prețuri din ultimul deceniu. Polonia a importat aproximativ 11.500 de tone de castraveți, principalele țări furnizoare fiind Spania, Grecia și Turcia. În această perioadă, însă, castraveții românești au devenit o prezență importantă pe piața produselor proaspete, unde concurează direct cu marfa locală. Situația nu este nouă: producătorii polonezi reclamă încă din 2023 presiunea exercitată de legumele românești, care ajungeau inclusiv în piețele din Varșovia la prețuri greu de egalat. Dezechilibrul actual a fost amplificat de vreme. După mai multe zile de caniculă, recoltarea s-a intensificat atât în sere, cât și pe terenurile cultivate în aer liber. În același timp, suprafețele însămânțate au crescut în unele regiuni, după ce prețurile ridicate din 2025 i-au determinat pe mulți fermieri să extindă culturile. Rezultatul este o ofertă neobișnuit de mare, într-un moment în care cererea rămâne redusă. Conform publicației maghiare FruitVeB, citată de sursa românească, importurile de castraveți cultivați în câmp deschis în România restrâng spațiul de vânzare pentru producătorii polonezi. Presiunea este resimțită în special pe piața legumelor proaspete, deoarece achizițiile destinate procesării industriale sunt încă la început de sezon. În centrele de colectare, castraveții pentru murat au coborât până la aproximativ 2,5 zloți, echivalentul a aproape 3 lei pe kilogram, iar unele loturi cultivate în câmp sunt vândute cu numai 1,5 zloți pe kilogram. Pentru mulți agricultori polonezi, aceste niveluri nu acoperă așteptările create de sezonul trecut, când marfa se vindea rapid și la prețuri de trei sau patru ori mai mari. Scăderea nu se limitează la castraveți. Pe piața poloneză, mai multe produse agroalimentare sunt considerabil mai ieftine decât în 2025: varza costă cu aproape 80% mai puțin;cartofii vechi au prețuri mai mici cu aproximativ 60%;ceapa, țelina, nectarinele, laptele și pepenii s-au ieftinit semnificativ;unele produse agroalimentare sunt cu până la 25% mai ieftine față de anul trecut. În cazul cartofilor și al altor legume, explicația principală indicată de sursă este creșterea suprafețelor cultivate și acumularea unor stocuri mari, nu neapărat importurile românești. Depozitele pline și numărul redus de cumpărători îi lasă pe producători cu puține opțiuni, iar o parte dintre ei încearcă să atribuie criza concurenței externe. Pentru consumatorii polonezi, ieftinirile sunt favorabile, mai ales într-o perioadă în care legumele proaspete sunt cumpărate intens pentru salate și conserve. Pentru agricultori, însă, începutul sezonului aduce riscul unor venituri mult sub cele estimate și al unor pierderi dacă oferta va continua să depășească cererea.
O nouă soluție pentru agricultura autonomă – Sabanto și Verdant Robotics automatizează aplicarea tratamentelorSabanto și Verdant Robotics au integrat un sistem care automatizează complet lucrările agricole, potrivit publicației Future Farming. Cele două companii americane au prezentat o soluție care permite tractoarelor autonome să execute lucrări de precizie fără ca un operator să fie prezent în cabină. Noua integrare combină sistemul de autonomie dezvoltat de Sabanto cu tehnologia SharpShooter a Verdant Robotics, capabilă să identifice fiecare plantă sau buruiană și să aplice tratamente doar acolo unde este necesar. O nouă soluție pentru agricultura autonomă – Sabanto și Verdant Robotics automatizează aplicarea tratamentelor O nouă soluție pentru agricultura autonomă – Sabanto și Verdant Robotics automatizează aplicarea tratamentelor Sistemul funcționează prin conectarea directă dintre tractor și utilajul agricol prin magistrala CAN, ceea ce permite schimbul continuu de date în timpul lucrului. Tractorul se ocupă de deplasare și de alimentarea echipamentului, în timp ce SharpShooter analizează cultura în timp real și transmite instrucțiuni privind viteza de deplasare și înălțimea utilajului, în funcție de condițiile întâlnite pe teren. Deciziile care până acum necesitau intervenția unui operator sunt luate automat de sistemul integrat. Tehnologia este deja utilizată în ferme comerciale Cele două companii susțin că soluția este deja folosită în exploatații agricole comerciale din Statele Unite. Un exemplu este Bethel Farms, din Arcadia, statul Florida, o afacere de familie specializată în producția de gazon, citrice și răsaduri de iarbă. Ferma a utilizat sistemul autonom Sabanto pe peste 9.900 de acri, iar integrarea cu SharpShooter este evaluată pozitiv pentru funcționarea în condiții dificile de teren. Beneficiile urmărite de producători Potrivit reprezentanților celor două companii, noua soluție urmărește să răspundă mai multor provocări cu care se confruntă agricultura modernă: BeneficiuExplicațieReducerea consumului de inputuriTratamentele sunt aplicate doar asupra plantelor sau buruienilor identificate.Economii de forță de muncăTractorul poate lucra fără operator în cabină.Productivitate mai mareLucrările pot continua inclusiv pe timpul nopții, dacă condițiile permit.Compatibilitate extinsăSistemul poate fi instalat pe numeroase modele existente de tractoare. Craig Rupp, fondator și director general al Sabanto, afirmă că obiectivul companiei este să facă autonomia completă accesibilă fermierilor fără a-i obliga să achiziționeze utilaje noi. La rândul său, Gabe Sibley, cofondator și director general al Verdant Robotics, spune că integrarea permite extinderea suprafețelor lucrate cu același nivel de precizie și cu mai puțin personal. Compatibilitate cu tractoarele existente Unul dintre principalele avantaje ale soluției este posibilitatea montării pe tractoare deja aflate în exploatare. Sabanto produce kituri de modernizare care transformă utilajele convenționale în tractoare autonome folosind sisteme GNSS de înaltă precizie, camere video și un software propriu de planificare a traseelor. La rândul său, Verdant Robotics dezvoltă tehnologii de aplicare de precizie la nivelul fiecărei plante, utilizând algoritmi de inteligență artificială pentru identificarea țintelor înainte de pulverizare. Pe fondul deficitului de forță de muncă și al presiunii pentru reducerea costurilor din agricultură, integrarea dintre Sabanto și Verdant Robotics reflectă direcția în care evoluează sectorul agricol: automatizarea completă a lucrărilor și utilizarea mai eficientă a resurselor, fără înlocuirea întregului parc de utilaje al fermierilor.
BEI și Comisia Europeană extind sprijinul pentru sectorul tehnologic – ETCI 2.0 țintește investiții de 80 de miliarde de euroUniunea Europeană vrea să mobilizeze până la 80 de miliarde de euro pentru companiile europene de tehnologie, lansând a doua etapă a inițiativei European Tech Champions Initiative (ETCI 2.0). Programul urmărește să ofere firmelor aflate în faza de extindere acces la finanțări mai consistente, astfel încât acestea să își poată continua dezvoltarea în Europa, fără să fie nevoite să caute capital pe piețele din Statele Unite. Noua etapă a inițiativei reunește toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), Comisia Europeană și investitori instituționali privați. Potrivit planului prezentat, ETCI 2.0 își propune să mobilizeze investiții totale de până la 80 de miliarde de euro pentru peste 1.500 de companii europene de tehnologie aflate în etapa de creștere. Programul se adresează în special așa-numitelor „scale-up-uri”, companii care au depășit faza de startup și dispun deja de produse, clienți și tehnologii validate, dar au nevoie de investiții semnificative pentru a se extinde la nivel internațional. Oficialii europeni consideră că una dintre principalele vulnerabilități ale ecosistemului tehnologic european este lipsa fondurilor capabile să susțină runde mari de finanțare, ceea ce determină numeroase firme să își mute dezvoltarea sau investitorii principali în afara Uniunii Europene. Prima ediție a European Tech Champions Initiative, lansată în 2023, este prezentată de BEI drept un succes. Inițiativa a contribuit la susținerea a 15 fonduri europene de investiții de mari dimensiuni și la dezvoltarea a 12 companii europene evaluate la peste un miliard de euro, cunoscute drept „unicorni”. Noua etapă ridică însă considerabil nivelul ambiției, urmărind o bază de capital de până la 15 miliarde de euro, de aproximativ patru ori mai mare decât în prima fază. Președinta Grupului BEI, Nadia Calviño, a declarat că obiectivul este creșterea valorii medii a investițiilor în companiile europene de tehnologie de la aproximativ 60 de milioane de euro la circa 200 de milioane de euro. Potrivit acesteia, accesul la finanțări mai consistente este esențial pentru firmele care dezvoltă soluții în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii, serviciile cloud, securitatea cibernetică, tehnologiile industriale și energia curată. Grupul Băncii Europene de Investiții va contribui cu până la 1,25 miliarde de euro la noul fond, iar alături de instituțiile europene participă și investitori privați, printre care Danske Bank, Banco Santander, BBVA, AltamarCAM, Azimut Holding, Green Arrow Capital și Compagnia di San Paolo. Rolul capitalului public este de a atrage investiții private și de a crea fonduri suficient de mari pentru a susține dezvoltarea companiilor europene în etapele critice de creștere. Inițiativa face parte din strategia Uniunii Europene de consolidare a competitivității și a piețelor de capital europene. Prin ETCI 2.0, Bruxellesul urmărește să reducă dependența companiilor inovatoare de finanțarea din afara Europei și să păstreze pe continent cercetarea, proprietatea intelectuală, locurile de muncă și centrele de decizie ale viitorilor campioni europeni din domeniul tehnologiei.
Zgărzile inteligente Navynav reduc dependența de rețelele mobile - comunicarea prin satelit permite monitorizarea bovinelor, ovinelor, cailor și cămilelorNavynav dezvoltă o soluție de monitorizare prin satelit pentru animalele din ferme, destinată exploatațiilor zootehnice care își desfășoară activitatea în zone unde rețelele de telefonie mobilă sunt inexistente sau au acoperire redusă. Compania urmărește să ofere crescătorilor o metodă de supraveghere permanentă a efectivelor de bovine, ovine, cai și cămile, folosind comunicații prin satelit și senzori integrați în zgărzi inteligente. Navynav este o companie specializată în tehnologii de navigație prin satelit, comunicații fără fir și Internetul obiectelor (IoT). Portofoliul său cuprinde cipuri și module GNSS, antene inteligente, echipamente radio pentru transmisia datelor și platforme software destinate monitorizării și administrării dispozitivelor conectate. Soluțiile dezvoltate de companie sunt utilizate în domenii precum agricultura de precizie, topografia, cartografierea, robotica, orașele inteligente și monitorizarea activelor. Potrivit informațiilor prezentate de companie, echipa de cercetare și dezvoltare are o experiență de peste un deceniu în proiectarea de tehnologii pentru poziționare și comunicații, punând accent pe funcționarea fiabilă în medii dificile și în regiuni fără infrastructură de telecomunicații. În sectorul zootehnic, gestionarea efectivelor pe suprafețe întinse rămâne una dintre cele mai mari provocări. Animalele se pot îndepărta de turmă, pot deveni ținta furturilor sau pot necesita verificări frecvente, ceea ce presupune costuri ridicate cu forța de muncă. În plus, în multe regiuni de pășunat, lipsa semnalului de telefonie mobilă limitează utilizarea sistemelor clasice de localizare bazate pe GPS și rețele celulare. Pentru a elimina aceste limitări, Navynav a dezvoltat un sistem care transmite informațiile direct prin sateliți aflați pe orbită joasă, fără a depinde de antene de telefonie, stații de bază sau alte infrastructuri locale. Soluția este construită în jurul unor zgărzi inteligente care sunt montate, de regulă, pe animalul care conduce turma. În acest mod, deplasarea întregului grup poate fi urmărită cu ajutorul unui număr redus de dispozitive, reducând costurile de implementare și întreținere. Fiecare zgardă integrează mai multe tehnologii într-un singur echipament: FuncțieUtilitatePoziționare GNSSDetermină cu precizie poziția animaluluiComunicare prin satelitTransmite date indiferent de existența unei rețele mobileÎncărcare solară și baterie reîncărcabilăAsigură autonomie ridicată în terenSistem de prindere industrialOferă rezistență și protecție împotriva îndepărtării neautorizateMonitorizarea temperaturii corporale și a activitățiiFurnizează informații despre starea de sănătate și comportamentul animalului Datele colectate sunt transmise în timp real către platforma de administrare Navynav, disponibilă atât prin aplicație mobilă, cât și prin intermediul unui navigator web. Fermierii pot urmări localizarea efectivelor, istoricul deplasărilor, nivelul de activitate al animalelor și pot configura intervalul la care dispozitivele transmit informațiile, în funcție de nevoile exploatației. Platforma permite și definirea unor limite virtuale pentru pășunat, astfel încât utilizatorii să fie alertați atunci când animalele ies din perimetrul stabilit. Totodată, monitorizarea temperaturii corporale și a nivelului de activitate poate oferi indicii privind eventuale probleme de sănătate, facilitând intervenția rapidă înainte ca acestea să afecteze întregul efectiv. Prin integrarea comunicațiilor prin satelit, a senzorilor inteligenți și a unei platforme de administrare în cloud, Navynav își propune să reducă pierderile provocate de rătăcirea sau furtul animalelor, să diminueze costurile cu supravegherea efectivelor și să ofere fermierilor un control mai bun asupra activității din teren. Soluția este gândită în special pentru exploatațiile zootehnice aflate în regiuni izolate, unde infrastructura clasică de comunicații nu poate susține serviciile moderne de monitorizare.
Cereals 2026 a atras 25.000 de vizitatori la ferma lui Jeremy Clarkson – Ediția din acest an a depășit așteptărilePeste 25.000 de persoane au participat la târgul agricol Cereals 2026, potrivit publicației Future Farming, evenimentul fiind organizat în acest an la ferma Diddly Squat Farm a lui Jeremy Clarkson, în Chipping Norton, în centrul Angliei. Schimbarea locației s-a dovedit un succes, numărul vizitatorilor crescând cu aproximativ 5.000 față de ediția din 2025, în ciuda ploilor persistente care au afectat a doua zi a manifestării. Fostul prezentator al emisiunii „Top Gear”, devenit fermier și cunoscut la nivel internațional prin seria documentară „Clarkson’s Farm”, a găzduit astfel unul dintre cele mai importante evenimente dedicate agriculturii din Regatul Unit. Organizatorii au extins și suprafața expozițională, unde au fost prezente aproximativ 650 de companii, institute de cercetare și demonstrații practice dedicate echipamentelor pentru stropire și tehnologiilor agricole. Deși multe dintre utilajele expuse au fost prezentate anterior la Agritechnica, pentru piața britanică aceasta a reprezentat prima lor apariție publică. Printre cele mai importante noutăți prezentate s-au numărat: noua gamă John Deere M Series, alcătuită din 17 modele cu puteri între 120 și 281 CP, disponibile inclusiv cu transmisie completă PowerShift e19 și o cabină modernizată;versiunea actualizată a autopropulsatei pentru erbicidare John Deere 550R, în timp ce noul model 560R nu a fost expus;cultivatorul Sumo T-Press/4, conceput pentru solurile grele, cu un design al dinților care reduce acumularea de argilă și completează segmentul rămas liber după retragerea unor modele concurente;semănătoarea tractată Amazone Condor 02, care promite o distribuție mai precisă a semințelor și reducerea suprapunerilor la mai puțin de 1% în timpul semănatului. O altă lansare remarcată a fost duza Lechler XD 04, destinată echipamentelor de stropit. Producătorul susține că aceasta oferă o reducere a derivei de până la 95% la presiuni de până la 5 bari, fiind certificată în Germania și așteptând aprobarea autorităților tehnice din Țările de Jos. Totodată, noul model produce picături suficient de fine pentru utilizarea atât a erbicidelor de contact, cât și a fungicidelor, ceea ce îi oferă o flexibilitate mai mare față de alte soluții similare disponibile în prezent. Succesul ediției din 2026 confirmă interesul ridicat pentru tehnologiile agricole și pentru demonstrațiile practice în câmp, iar alegerea fermei lui Jeremy Clarkson drept gazdă a contribuit la creșterea vizibilității evenimentului și la atragerea unui număr record de participanți.
Greenpeace cere modificarea strategiei UE privind zootehnia – Organizația reclamă lipsa unor măsuri ferme pentru reducerea emisiilorGreenpeace critică noua strategie europeană pentru sectorul zootehnic, susținând că documentul prezentat de Comisia Europeană nu răspunde principalelor probleme generate de creșterea intensivă a animalelor și ignoră dovezile științifice privind poluarea cu nitrați și emisiile de metan. Organizația consideră că strategia evită măsurile care ar putea reduce impactul zootehniei asupra mediului și schimbărilor climatice. Potrivit unui comunicat publicat de Greenpeace European Unit, noua strategie privind zootehnia nu abordează în mod direct efectele modelului european de creștere intensivă a animalelor, despre care organizația afirmă că afectează comunitățile rurale, calitatea apei, a aerului și obiectivele climatice ale Uniunii Europene. Unul dintre principalele reproșuri vizează lipsa referințelor la studiile științifice recente privind nitrații din apa potabilă. Greenpeace susține că documentul nu ia în considerare cercetările care indică riscuri pentru sănătate chiar și la concentrații mai mici decât limita actuală de 50 mg/l stabilită de legislația europeană. Organizația afirmă că strategia menționează doar indirect rolul zootehniei intensive în poluarea cu nitrați și avertizează că Directiva privind nitrații ar putea deveni ținta unor măsuri de dereglementare. Un alt punct criticat este modul în care Comisia Europeană ar putea calcula în viitor emisiile de metan provenite din agricultură. Greenpeace susține că strategia deschide posibilitatea utilizării conceptului denumit „fără încălzire suplimentară” sau „neutralitate din punctul de vedere al temperaturii”, o metodă de contabilizare care ar considera nivelurile actuale ale emisiilor de metan drept sustenabile. În opinia organizației, această abordare nu este compatibilă cu metodologia utilizată de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și ar reduce presiunea pentru diminuarea emisiilor din sectorul zootehnic. Greenpeace citează date ale Agenției Europene de Mediu, potrivit cărora creșterea animalelor generează peste 65% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură în Uniunea Europeană. De asemenea, agricultura a fost responsabilă pentru aproximativ 94% din emisiile de amoniac înregistrate în UE în 2023, majoritatea fiind asociate sectorului zootehnic. Organizația atrage atenția și asupra rolului metanului în încălzirea globală, amintind că acest gaz are un efect de încălzire de aproximativ 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, concentrațiile de metan în atmosferă au fost în 2021 cu 262% mai ridicate decât în perioada preindustrială. Directorul pentru politici agricole al Greenpeace UE, Marco Contiero, consideră că strategia evită problemele structurale ale sectorului și se bazează prea mult pe promisiuni privind viitoare inovații tehnologice. Acesta susține că fermele zootehnice intensive nu pot deveni sustenabile atunci când concentrează un număr foarte mare de animale, deoarece favorizează poluarea solului, apei și aerului și contribuie semnificativ la emisiile de metan. Greenpeace mai afirmă că adoptarea unei metode alternative de calcul pentru emisiile de metan ar transfera o parte importantă din efortul necesar atingerii neutralității climatice până în 2050 către celelalte sectoare ale economiei, diminuând responsabilitatea agriculturii. Organizația consideră că reducerea emisiilor provenite din zootehnie ar trebui să rămână o componentă esențială a politicilor climatice europene și cere Comisiei Europene să revizuiască strategia în acord cu cele mai recente dovezi științifice.
Comisia Europeană susține că regulile de concurență fac piețele agricole mai echitabile – Fermierii sunt încurajați să cooperezeComisia Europeană consideră că normele UE privind concurența consolidează poziția fermierilor, potrivit unui nou raport publicat recent. Documentul analizează modul în care legislația europeană în domeniul concurenței a fost aplicată în agricultură în perioada iulie 2017 – iulie 2025 și concluzionează că actualul cadru contribuie la crearea unor piețe mai echitabile și mai reziliente pentru fermieri, menținând în același timp un sector agricol orientat spre piață. Raportul arată că agricultura beneficiază de un regim special în cadrul legislației europene privind concurența, având în vedere particularitățile acestui sector. Regulile permit fermierilor și organizațiilor de producători să colaboreze în anumite condiții pentru a-și consolida puterea de negociere, pentru a gestiona mai eficient riscurile și pentru a răspunde mai bine fluctuațiilor pieței. Comisia Europeană subliniază că aceste derogări contribuie la întărirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar și facilitează dezvoltarea unor piețe mai stabile. Totodată, legislația permite producătorilor și altor operatori din sectorul agroalimentar să încheie acorduri care urmăresc standarde de sustenabilitate mai ridicate decât cele impuse prin legislația europeană sau națională, fără a încălca regulile privind concurența. Cu toate acestea, executivul european apreciază că numeroase oportunități oferite de actualul cadru legislativ sunt încă insuficient utilizate de fermieri și de organizațiile acestora. Din acest motiv, raportul încurajează o valorificare mai amplă a instrumentelor existente pentru consolidarea poziției producătorilor agricoli pe piață. Documentul evidențiază și importanța aplicării stricte a regulilor de concurență pentru prevenirea practicilor anticoncurențiale. În perioada analizată, Comisia Europeană și autoritățile naționale de concurență din statele membre au finalizat aproximativ 110 investigații în sectorul agricol. Acestea au vizat probleme apărute de-a lungul lanțului agroalimentar și au condus, acolo unde a fost necesar, la modificarea comportamentului unor companii sau la aplicarea de sancțiuni financiare. Potrivit raportului, fermierii au fost principala sursă a sesizărilor transmise autorităților de concurență, fiind urmați de producători și comercianți. Comisia consideră că această cooperare între instituțiile europene și autoritățile naționale este esențială pentru asigurarea unor condiții echitabile de concurență în piața agricolă. Raportul este elaborat în conformitate cu Regulamentul privind Organizarea Comună a Piețelor (OCP), care obligă Comisia Europeană să prezinte o dată la șapte ani Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene o evaluare privind aplicarea normelor de concurență în sectorul agricol. Concluziile documentului sunt aliniate obiectivelor prevăzute în Viziunea pentru Agricultură și Alimentație, strategie prin care Uniunea Europeană urmărește consolidarea competitivității și rezilienței sectorului agroalimentar.
Aproape 3.000 de hectare din Delta Dunării intră în control – Autoritățile verifică exploatarea terenurilor publiceAproape 3.000 de hectare din Delta Dunării vor fi verificate de o comisie mixtă, după ce prefectul județului Tulcea, Eugen Terente, a dispus controale privind modul în care sunt exploatate mai multe terenuri publice aflate în administrarea Consiliului Județean. Verificările vizează activitățile agricole și transporturile de cereale din trei zone: Sireasa, unde sunt analizate 1.200 de hectare, Pardina, cu 320 de hectare, și Tătaru, cu 1.410 hectare. În total, suprafața controlată ajunge la 2.930 de hectare. Prefectul a decis formarea unei comisii alcătuite din reprezentanți ai 14 instituții și autorități cu atribuții în domenii precum ordinea publică, protecția mediului, agricultura, fiscalitatea și siguranța națională. Structura va verifica dacă terenurile sunt folosite legal și dacă activitățile desfășurate respectă obligațiile de mediu, agricole și fiscale. Controalele au fost declanșate pe fondul unor suspiciuni privind exploatarea necorespunzătoare a terenurilor publice din Delta Dunării. Eugen Terente susține că anumite persoane influente ar fi beneficiat de pe urma acestor suprafețe și că bugetul Consiliului Județean Tulcea ar fi fost prejudiciat. Prefectul a invocat și informații mai vechi referitoare la posibila utilizare a unor substanțe interzise în agricultură, însă aceste acuzații urmează să fie verificate de instituțiile competente. În atenția comisiei se află și modul în care sunt realizate transporturile de cereale, precum și respectarea regulilor aplicabile în Rezervația Biosferei Delta Dunării, o zonă cu regim special de protecție. Rezultatele controalelor ar putea clarifica cine exploatează efectiv terenurile, în ce condiții și dacă au fost respectate contractele și autorizațiile necesare. Raportul final trebuie întocmit până la 16 iulie 2026. Documentul va include eventualele nereguli descoperite, instituțiile sau persoanele responsabile și propuneri de măsuri pentru remedierea situației. Până la finalizarea verificărilor, afirmațiile privind folosirea abuzivă a terenurilor, substanțele interzise sau existența unor prejudicii rămân acuzații care nu au fost confirmate oficial prin concluziile comisiei.
Un proiect major pentru irigații revine după decenii - Canalul Siret-Bărăgan ar putea deservi 700.000 de hectareMinisterul Agriculturii a lansat licitația pentru primul tronson al Canalului Siret–Bărăgan, un proiect de infrastructură pentru irigații estimat la aproximativ 330 de milioane de euro. Investiția marchează reluarea unuia dintre cele mai ample proiecte de irigații din România, abandonat după 1990, iar autoritățile estimează că, odată finalizat, acesta va putea asigura apă pentru aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Prima etapă vizează construirea unui tronson de 23,37 kilometri, între kilometrul 0 și kilometrul 23+372, cu punct de plecare din zona prizei Călimănești, județul Vrancea. Pe lângă canalul propriu-zis, proiectul include trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale cursurilor de apă, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan. Ofertele depuse se află în evaluare, iar autoritățile estimează că contractul va fi semnat în trimestrul al treilea al anului 2026, urmând ca lucrările să fie finalizate în aproximativ doi ani. De ce este important proiectul Ministerul Agriculturii consideră investiția esențială pentru dezvoltarea sistemului național de irigații, în condițiile în care sudul, sud-estul și estul României sunt afectate frecvent de secetă, aridizare și deșertificare. Potrivit instituției, aproape 500.000 de hectare ar urma să fie alimentate direct prin noua magistrală, iar alte aproximativ 200.000 de hectare, care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre, ar putea beneficia de un sistem mai eficient. Autoritățile susțin că aproximativ 80% din suprafața deservită va putea fi alimentată gravitațional, fără consum de energie pentru pompare. În plus, noul sistem ar putea reduce consumul anual de energie electrică cu aproximativ 35 GWh și ar contribui la diminuarea emisiilor de carbon, dar și la stabilizarea producției agricole în anii afectați de secetă. Un proiect început înainte de 1990 Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar lucrările au început în anul următor. Planul prevedea construirea unei magistrale de aproximativ 191 de kilometri, care să transporte apa din râul Siret spre Câmpia Bărăganului, traversând județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița. Din prima etapă, estimată la aproximativ 50 de kilometri, au fost realizați și recepționați doar 5,71 kilometri, după care investiția a fost oprită. Ministerul Agriculturii explică faptul că proiectul a rămas blocat din cauza schimbărilor politice și economice de după 1990, a unor dificultăți tehnice și a aspectelor legate de protecția mediului și impactul asupra comunităților locale. Reluarea lucrărilor este inclusă în Programul Național de Reabilitare și Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și este considerată una dintre investițiile importante pentru creșterea rezilienței agriculturii românești în fața schimbărilor climatice.
Agromalim 2026 revine la Expo Arad – Târgul agricol din vestul țării își deschide porțile în septembrieAgromalim 2026 va reuni, în perioada 11–13 septembrie, cei mai importanți actori din agricultură, potrivit Agromalim, care a anunțat organizarea celei de-a 36-a ediții a celui mai mare târg agricol din vestul României. Evenimentul va avea loc la Expo Arad și va aduce împreună producători, distribuitori, fermieri, specialiști și companii din țară și din străinătate, oferind o platformă dedicată prezentării celor mai noi tehnologii și soluții pentru dezvoltarea agriculturii. Organizatorii anunță că vizitatorii vor putea descoperi o gamă variată de utilaje și echipamente agricole de ultimă generație, semințe, fertilizanți, produse pentru protecția plantelor, dar și soluții digitale și servicii moderne destinate fermelor. Un loc important în cadrul târgului îl va ocupa și sectorul zootehnic, unde vor fi organizate prezentări de animale, demonstrații privind genetica și tehnologiile utilizate în fermele moderne. Pe parcursul celor trei zile vor avea loc demonstrații practice în câmp, conferințe și workshopuri susținute de specialiști din domeniu. Acestea vor aborda teme legate de eficientizarea activităților agricole, noile tehnologii și provocările cu care se confruntă sectorul în prezent, oferind participanților ocazia de a intra în contact direct cu experți și furnizori de soluții. Potrivit organizatorilor, Agromalim este organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad și reprezintă un punct de întâlnire tradițional pentru mediul de afaceri agricol. Președintele instituției, Gheorghe Seculici, a transmis că evenimentul rămâne, după mai bine de trei decenii, un reper pentru profesioniștii din domeniu și a lansat invitația companiilor să participe la ediția din 2026 pentru a contribui la modernizarea agriculturii românești. Conform datelor publicate de organizatori, edițiile precedente au atras în medie peste 15.000 de vizitatori, iar în 2023 au fost înregistrați 16.150 de participanți și peste 300 de expozanți, care au ocupat aproximativ 4.500 de metri pătrați de spațiu interior și 34.800 de metri pătrați de spațiu exterior. Târgul reunește anual fermieri și profesioniști din județele Arad, Timiș, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara și din alte regiuni ale țării. Companiile interesate să expună la Agromalim 2026 se pot înscrie prin intermediul platformei oficiale a evenimentului, organizatorii precizând că rezervarea din timp a spațiilor oferă acces la una dintre cele mai importante platforme de promovare și afaceri dedicate agriculturii din vestul României. Informații și înscrieri: www.agromalim.ro, facebook.com/agromalim, 0730188291, [email protected].
Încep înregistrările pentru Taiwan Smart Agriweek 2026; Târgul dedicat agriculturii inteligente revine la Taipei în septembrieÎnscrierile pentru Taiwan Smart Agriweek 2026 sunt deschise, potrivit organizatorilor evenimentului. Expoziția se va desfășura în perioada 8-10 septembrie 2026, la centrul TaiNEX 1 din Taipei, și va reuni companii, specialiști și cumpărători interesați de tehnologii agricole, zootehnie, acvacultură, procesarea alimentelor și soluții pentru reducerea pierderilor din lanțul de aprovizionare. Conform platformei oficiale Taiwan Smart Agriweek, organizatorii estimează participarea a aproximativ 400 de expozanți, prezenți în 770 de standuri. Programul anunțat include și 24 de forumuri, în care vor fi discutate tehnologii, tendințe comerciale și probleme precum deficitul de forță de muncă, creșterea costurilor, siguranța alimentară și presiunile de mediu. Evenimentul este organizat în jurul mai multor domenii distincte, astfel încât vizitatorii să poată identifica mai ușor furnizorii, produsele și soluțiile relevante pentru activitatea lor. DomeniuTematică principalăAgritechEchipamente agricole, sisteme inteligente și tehnologii pentru fermeAgrilivestockZootehnie, bunăstarea animalelor și tratarea reziduurilorAquatechAcvacultură, material biologic și gestionarea calității apeiFeed TechFuraje, aditivi, medicamente și vaccinuri veterinareAgrigreenSoluții pentru sustenabilitate și reducerea impactului asupra mediuluiAgrifreshTehnologii postrecoltare, refrigerare și lanț frigorificAgrifoodProduse agricole, pescărești și alimentare O componentă importantă a ediției din 2026 este zona Agrifresh Taiwan, dedicată lanțului frigorific inteligent și păstrării prospețimii produselor. Aici sunt vizate tehnologii de procesare postrecoltare, depozitare, refrigerare, transport și monitorizare, menite să reducă întreruperile și pierderile dintre producător și cumpărător. Printre categoriile de produse promovate de organizatori se numără tehnologiile pentru procesarea după recoltare, medicamentele veterinare, aditivii pentru furaje, materialul biologic pentru acvacultură, echipamentele de control al calității apei, soluțiile pentru tratarea apelor uzate, utilajele agricole și sistemele pentru ferme inteligente. Cum se face înregistrarea Persoanele care nu au cont trebuie să introducă numele, adresa de e-mail și numărul de telefon, apoi să aleagă o parolă. Ulterior, acestea trebuie să completeze informațiile personale și chestionarul pentru vizitatori. Înscrierea se finalizează după trimiterea formularului. Participanții care au deja un cont se pot autentifica, își pot verifica sau actualiza datele și pot completa chestionarul din secțiunea dedicată înregistrării vizitatorilor. EtapăAcțiune1Crearea unui cont sau autentificarea într-un cont existent2Completarea datelor personale și a chestionarului3Primirea codului QR prin e-mail sau din contul personal4Prezentarea codului QR la intrarea în expoziție Codul QR este transmis prin e-mail și poate fi accesat și din centrul de administrare al contului. În zilele expoziției, vizitatorii îl vor prezenta la intrare pentru acces rapid. Înregistrarea se poate face prin formularul oficial destinat vizitatorilor. Platforma evenimentului include, de asemenea, lista expozanților, catalogul de produse, planul spațiului expozițional, programul manifestărilor și condițiile de acces. Vizitatorii internaționali pot consulta informații despre transportul spre TaiNEX 1, hotelurile recomandate, legăturile cu aeroportul și procedurile pentru obținerea vizei. Organizatorii promovează Taiwan Smart Agriweek drept o platformă regională pentru soluții agricole inteligente. Prin reunirea tehnologiilor pentru cultivarea plantelor, creșterea animalelor, acvacultură, furaje, procesare și alimentație, expoziția urmărește să faciliteze întâlnirile dintre producători, furnizori de echipamente, cercetători și cumpărători din mai multe piețe asiatice.
De ce este recomandat să legi roșiile pe araci – Un gest simplu poate aduce o producție mai mareLegarea roșiilor pe araci sau spalieri poate crește semnificativ producția de fructe, susține Luke, creatorul canalului MIgardener, care recomandă ridicarea plantelor de la nivelul solului pentru a îmbunătăți circulația aerului, polenizarea și starea generală de sănătate a culturii. Potrivit acestuia, această măsură simplă poate duce, în anumite condiții, la o recoltă cu până la 75% mai bogată. Mulți grădinari aleg să lase plantele de tomate să se întindă pe sol, considerând că este cea mai simplă variantă de cultivare. Totuși, specialiștii avertizează că această practică poate favoriza apariția bolilor și poate reduce cantitatea de fructe obținute pe parcursul sezonului. Unul dintre principalele avantaje ale susținerii plantelor este îmbunătățirea circulației aerului. Atunci când frunzele și tulpinile rămân în contact cu solul, umezeala persistă mai mult timp, iar mediul devine favorabil dezvoltării bolilor fungice, precum mana sau diferite tipuri de mucegai. În schimb, plantele susținute pe araci sau spalieri se usucă mai repede după ploaie ori udare și beneficiază de o ventilație mai bună, ceea ce reduce riscul apariției infecțiilor. Ridicarea plantelor are efecte și asupra polenizării. Deși florile de tomate se autopolenizează, albinele și alte insecte contribuie la transferul polenului prin vibrațiile produse în timpul vizitării florilor. Dacă florile sunt ascunse în masa de frunze aflată aproape de sol, ele sunt mai greu observate de polenizatori. O plantă bine susținută expune florile mai eficient, favorizând formarea unui număr mai mare de fructe. Pe lângă creșterea producției, susținerea tomatelor aduce și beneficii practice pentru întreținerea culturii. Fructele nu mai intră în contact direct cu pământul, reducându-se astfel riscul de murdărire, putrezire sau atac al unor dăunători. În același timp, plantele sunt mai ușor de inspectat, iar eventualele boli sau probleme pot fi observate și tratate într-un stadiu incipient. Recoltarea devine, de asemenea, mai rapidă și mai comodă. Există mai multe metode de susținere a tomatelor, alegerea depinzând de spațiul disponibil și de soiurile cultivate. Printre cele mai utilizate se numără: araci din lemn;cuști metalice pentru tomate;spalieri cu sfoară;sisteme verticale de susținere. Specialistul recomandă ca plantele să fie legate încă din primele faze de dezvoltare, înainte ca tulpinile să înceapă să se lase pe sol. În acest fel, acestea cresc într-o poziție stabilă și beneficiază de toate avantajele oferite de susținerea verticală. Totuși, Luke subliniază că folosirea aracilor nu este singurul factor care influențează producția. O recoltă bogată depinde și de udarea corespunzătoare, fertilizarea echilibrată, alegerea soiurilor potrivite și eliminarea lăstarilor în cazul tomatelor nedeterminate. În opinia sa, ridicarea plantelor de pe pământ rămâne însă una dintre cele mai simple și eficiente măsuri pe care le poate aplica orice grădinar pentru a obține plante mai sănătoase și o producție mai mare.Hub de secțiuni
Director compact inspirat din /hub: caută, filtrează pe nevoie și intră direct în zona relevantă.
Știri, recenzii, editoriale, interviuri, reportaje și ghiduri.
Date și decizieMeteoVreme, avertizări, prognoze și agrometeorologie.
Oficial și finanțareSubvențiiAPIA, MADR, AFIR, ghiduri, documente și consultanți.
Date și decizieBursaPrețuri, cereri/oferte, watchlist și semnale cu metodologie.
Știri, meteo ANM, rapoarte agrometeorologice și date care schimbă decizia din fermă.
Subvenții, finanțări, legislație, instituții și consultanță pentru documente.
Utilaje, anunțuri, inputuri, companii și servicii care duc rapid la ofertă.
Culturi, zootehnie, irigații, sol, evenimente și tehnologie pentru lucrările curente.
Meteo agricol
Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.
Perspective
Un punct de vedere despre presiunea din campanie, termene, cash-flow și deciziile care nu mai pot aștepta.
Opinie argumentată
Discuție despre costuri, oameni, utilaje, vreme și ce contează cu adevărat când intră combina în lan.
Vocea fermierului
Reportaj de teren despre organizarea lucrărilor, transport, depozitare și micile decizii care schimbă ziua.
Din terenBursa agricolă
Cotații citibile ca pe o pagină de market data: preț local separat de futures, variație, observații, sursă, oră și încredere înainte de o decizie comercială.
Interval min-max pentru loturi comparabile; AMI este reper editorial până intră fluxuri verificate.
Contract, scadență, ultim/settlement și întârziere; nu se citește ca preț de fermă.
Punctaj din observații, sursă și vechime; sub 60/100 rămâne reper pilot.
Tabelul separă prețul local raportat de benchmark-urile bursiere. Pentru fermier contează intervalul comparabil, zona, calitatea, numărul de observații și vechimea datelor.
| Produs | Zonă / piață | Preț | Δ | Obs. | Ora | Încredere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Grâu panificațieRO spot · proteină 12+ | Timiș / Banat | 930-955lei/t | +12 lei+1,3% | 17 obs. | 09:30 | 84/100 |
| Grâu furajerRO spot · livrare fermă | Muntenia | 880-910lei/t | -3 lei-0,3% | 11 obs. | 09:20 | 76/100 |
| PorumbRO spot · umiditate standard | Ialomița-Călărași | 800-830lei/t | +4 lei+0,5% | 19 obs. | 09:15 | 82/100 |
| OrzRO spot · recoltă nouă | Dobrogea | 760-790lei/t | 0 leistabil | 8 obs. | 09:10 | 71/100 |
| TriticaleRO spot · loturi mici | Moldova | 720-750lei/t | pilotdate rare | 4 obs. | 08:50 | 58/100 |
| OvăzRO spot · furaj | Transilvania | 690-730lei/t | pilotdate puține | 3 obs. | 08:40 | 52/100 |
Oleaginoasele au altă logică de preț decât cerealele: contează portul, procesarea, basis-ul față de MATIF și cererea de furaje sau ulei.
| Produs | Zonă / piață | Preț | Δ | Obs. | Ora | Încredere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| RapițăCPT Constanța · calitate standard | Port / export | 2.090-2.150lei/t | +19 lei+0,9% | 14 obs. | 09:25 | 83/100 |
| Floarea-soareluiRO spot · procesatori | Muntenia | 1.780-1.840lei/t | 0 leistabil | 12 obs. | 09:10 | 79/100 |
| Soia boabeRO spot · volume limitate | Vest | 1.920-1.980lei/t | pilotdate puține | 5 obs. | 08:55 | 62/100 |
| Șrot floarea-soareluiFuraje · procesare | Sud | 950-1.010lei/t | piloturmărit | 4 obs. | 08:45 | 55/100 |
| Șrot soiaFuraje · proteină | Import / local | 2.280-2.360lei/t | piloturmărit | 3 obs. | 08:45 | 54/100 |
| Ulei brutProcesare · contracte | Export | 4.280-4.420lei/t | +35 lei+0,8% | 2 obs. | 08:30 | 48/100 |
Motorina, fertilizanții și produsele de protecție sunt costuri de decizie, nu cotații de cereale. Le afișăm separat, cu unitate, tip ofertă și vechimea observației.
| Produs | Zonă / piață | Preț | Δ | Obs. | Ora | Încredere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Motorină fermăLivrare fermă · lot orientativ | RO spot | 6,42lei/l | -0,03 lei-0,4% | 9 oferte | 09:00 | 72/100 |
| UreeFertilizant · distribuitori | RO / import | 2.350-2.480lei/t | +60 lei+2,5% | 6 oferte | 08:40 | 61/100 |
| Azotat de amoniuFertilizant · depozit local | RO | 1.780-1.920lei/t | +25 lei+1,4% | 5 oferte | 08:35 | 60/100 |
| DAP / MAPFertilizant · fosfor | Import | 3.150-3.380lei/t | 0 leistabil | 4 oferte | 08:30 | 57/100 |
| Semințe porumbHibrizi · campanie | Retail inputuri | 420-610lei/sac | +18 leisezon | 4 oferte | 08:25 | 56/100 |
| PPP erbicideProtecția plantelor · reglementat | Retail inputuri | 68-145lei/l | -4 leipromoții | 3 oferte | 08:20 | 55/100 |
Afișarea bursieră trebuie să arate clar instrumentul, bursa, unitatea, ultimul/settlement-ul, variația și întârzierea datelor. Aceste repere nu sunt preț de fermă.
| Produs | Zonă / piață | Preț | Δ | Obs. | Ora | Încredere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Milling Wheatfutures · front-month | Euronext/MATIF | 214,50EUR/t | +1,75+0,8% | 12.840 vol. | EOD | bursă |
| Cornfutures · front-month | Euronext/MATIF | 198,25EUR/t | -0,50-0,3% | 4.120 vol. | EOD | bursă |
| Rapeseedfutures · front-month | Euronext/MATIF | 482,75EUR/t | +4,25+0,9% | 6.870 vol. | EOD | bursă |
| Cornfutures · front-month | CME/CBOT | 421,25US¢/bu | +3,00+0,7% | 184k vol. | delay | bursă |
| Chicago SRW Wheatfutures · front-month | CME/CBOT | 548,50US¢/bu | -2,25-0,4% | 91k vol. | delay | bursă |
| Soybeansfutures · front-month | CME/CBOT | 1.084,75US¢/bu | +6,50+0,6% | 142k vol. | delay | bursă |
| FAO Food Price IndexIndice alimentar · lunar | indice global | 127,7puncte | +0,9+0,7% | oficial | lunar | oficial |
Fiecare rând trebuie să răspundă simplu: produsul, zona, cât costă și cât de solid este reperul. Nu agregăm mai multe culturi în același rând.
| Produs | Zonă / piață | Preț | Δ | Obs. | Ora | Încredere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Grâu panificațieproteină 12+ · Banat-Crișana | Timiș / Arad | 930-955lei/t | +12 lei+1,3% | 17 obs. | 09:30 | 84/100 |
| Grâu panificațieproteină 12+ · Dobrogea | Constanța / Tulcea | 940-990lei/t | +14 lei+1,5% | 14 obs. | 09:25 | 83/100 |
| Grâu furajerlivrare fermă · Moldova | Iași / Vaslui | 870-905lei/t | -4 lei-0,4% | 9 obs. | 08:55 | 64/100 |
| Porumbumiditate standard · Muntenia | Ialomița / Călărași | 800-830lei/t | +4 lei+0,5% | 19 obs. | 09:20 | 82/100 |
| Porumblivrare fermă · Oltenia | Dolj / Olt | 790-835lei/t | 0 leistabil | 14 obs. | 09:00 | 68/100 |
| RapițăCPT/spot · Dobrogea | Constanța | 2.090-2.150lei/t | +19 lei+0,9% | 14 obs. | 09:15 | 83/100 |
| Floarea-soareluiprocesatori · Muntenia | Ialomița / Brăila | 1.780-1.840lei/t | 0 leistabil | 12 obs. | 09:10 | 79/100 |
| Soia boabespot · Banat-Crișana | Timiș / Bihor | 1.920-1.980lei/t | +8 lei+0,4% | 5 obs. | 08:50 | 62/100 |
Portul și Dunărea sunt repere de export, nu preț local. Pentru fermier sunt utile doar dacă se vede diferența față de fermă, costul transportului și statusul logistic.
| Produs | Zonă / piață | Preț | Δ | Obs. | Ora | Încredere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| CPT Constanțagrâu · livrat port | preț port | 955-990lei/t | +11 leinetback | oferte port | 09:20 | 78/100 |
| FOB Constanțarapiță · export | basis MATIF | 448-462EUR/t | +3,5export | traderi | 09:15 | 76/100 |
| Brăila-GalațiDunăre · terminale | porumb | 820-850lei/t | +6 leibarje | terminal | 09:00 | 70/100 |
| Transport rutierfermă-port · calcul net | cereale | 85-135lei/t | +8 leimarjă | transport | 08:55 | 66/100 |
| Vagoane / barjedisponibilitate logistică | export | 22-31EUR/t | 0,0capacitate | operatori | 08:45 | 61/100 |
| Basis fermă-portdiferență netă estimată | grâu / porumb | -70 / -115lei/t | -5 leidecizie | AMI + transport | 08:40 | 64/100 |
agronet.ro TV
12:40ReportajeCampania de recoltare: pregătirea utilajelor înainte de intrarea în lanRevizii, ferestre meteo, logistică și decizii rapide înainte de recoltare.
agronet.ro TV
08:15InterviuriFermier în campanie: costuri, oameni și presiunea deciziilor rapideInterviu despre organizarea lucrărilor, costuri și deciziile care nu pot aștepta.
06:50Tehnologie agricolăDrone, senzori și hărți pentru verificarea culturilorDate din teren, hărți, drone și senzori pentru decizii mai bune în cultură.
10:05EvenimenteExpoziție agricolă: utilaje, soluții și întrebări practice de la fermieriNoutăți de la expoziții, utilaje și soluții discutate direct cu fermierii.
