Spice de grâu, știulete de porumb și floarea-soarelui în prim-plan, cu navă cargo și silozuri portuare în fundal.

Cerealele încheie săptămâna sub presiunea Mării Negre – Rapița urcă aproape 4%, porumbul european peste 2%

Cerealele au încheiat săptămâna cu o primă de risc tot mai vizibilă în Europa, în timp ce piața americană a rămas mai rezervată, prinsă între oferta mondială încă importantă și perturbările din Marea Neagră. La închiderea din 7 august 2026, grâul Euronext pentru septembrie s-a situat la 223 euro/tonă, porumbul pentru noiembrie la 248,25 euro/tonă, iar rapița pentru noiembrie a urcat la 533,25 euro/tonă. Datele Euronext și statisticile internaționale arată că piața nu tranzacționează numai recoltele, ci tot mai mult riscul transportului, energia și siguranța rutelor comerciale. Cum au închis principalele piețe la 7 august

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Câmp agricol în lumina dimineții, înainte de începerea lucrărilor.

Meteo agricol România 05:00, 10.08.2026: caniculă în Crișana și riscuri pentru lucrările de dimineață

La 05:00, 10 aug. 2026, vremea este predominant senină și uscată, iar probabilitățile de ploaie rămân reduse până la prânz. În Crișana, unde este semnalată alertă galbenă pentru caniculă, intervalul de dimineață rămâne important pentru intrarea în câmp, transport și tratamente realizate numai în condiții locale de vânt redus. Căldura va limita treptat confortul de lucru spre prânz, inclusiv în Banat, Oltenia și zona montană. Orientare rapidă înainte de intrarea în câmp Recoltarea, transportul și lucrările în câmp au condiții bune de dimineață în cele mai multe regiuni, pe teren verificat local.Tratamentele pot fi luate în calcul în ferestrele calme și uscate; Dobrogea necesită amânare în intervalul de dimineață din cauza vântului.Pentru porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, evapotranspirația de aproape 5–6,2 mm susține verificarea umidității solului.Apa, umbra și programul de lucru mai răcoros merită urmărite în fermele zootehnice și pe pășuni, mai ales în regiunile cu alertă pentru caniculă. Banat — senin, cu atenție la căldura de la prânz În Banat, dimineața este uscată și calmă, ceea ce susține accesul în parcele, transportul și tratamentele făcute devreme. Alerta galbenă pentru caniculă cere organizarea lucrărilor solicitante înainte de încălzirea spre prânz; necesarul de irigare se verifică local, iar evapotranspirația nu este disponibilă pentru această fereastră. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 17,5°C la 06:00 și maxim 31,5°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă2% în următoarele ore.Vânt și rafale8,5 km/h, cu rafale de 17,5 km/h.Umiditate41%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriAlertă galbenă pentru caniculă.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăIntrare în câmp și transport favorabile; tratamente doar devreme, cu verificarea vântului. Crișana — caniculă, dar fereastră bună la începutul zilei Crișana are o dimineață senină, fără ploi estimate, favorabilă pentru operațiuni rapide înainte de prânz. Temperatura urcă spre 32,5°C, iar alerta galbenă pentru caniculă impune evitarea prelungirii lucrărilor în orele calde. Evapotranspirația ridicată justifică verificarea solului în culturile sensibile la stres hidric. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 18,5°C la 05:00 și maxim 32,5°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă3% în următoarele ore.Vânt și rafale4,5 km/h, cu rafale de 10 km/h.Umiditate49%.Evapotranspirație6,21 mm.AvertizăriAlertă galbenă pentru caniculă.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; tratamente în intervale fără vânt, apoi reduceți expunerea la căldură. Maramureș — dimineață răcoroasă și uscată Maramureșul pornește cu temperaturi mai coborâte și umezeală mai mare decât în vest, însă fără precipitații estimate. Dimineața susține tratamentele și accesul în câmp după verificarea uscării locale; pentru irigare, datele indică o prioritate mai mare, de evaluat în funcție de sol și cultură. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 14,5°C la 05:00 și maxim 28,5°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă5% în următoarele ore.Vânt și rafale5,5 km/h, cu rafale de 10,5 km/h.Umiditate64%.Evapotranspirație5,075 mm.AvertizăriAlertă galbenă pentru caniculă.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăLucrări și tratamente favorabile după verificarea frunzei; verificați necesarul de apă. Transilvania — acces bun și vânt slab În Transilvania, vremea senină, vântul slab și lipsa ploilor estimate oferă una dintre cele mai stabile ferestre pentru lucrări agricole de dimineață. Temperatura crește spre 29,4°C la prânz, iar irigarea merită planificată după verificarea umidității din zona activă a rădăcinilor. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 14,5°C la 05:00 și maxim 29,4°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă6% în următoarele ore.Vânt și rafale5,9 km/h, cu rafale de 12,4 km/h.Umiditate65,5%.Evapotranspirație5,079 mm.AvertizăriAlertă galbenă pentru caniculă.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp, transport și tratamente în ferestre calme; monitorizați apa din sol. Moldova — ferestre foarte bune pentru activități de dimineață Moldova are condiții liniștite, cu temperaturi moderate la începutul intervalului, vânt slab și șanse reduse de ploaie. Sunt condiții utile pentru recoltare și transport unde culturile sunt în fereastră locală, precum și pentru tratamente numai după controlul local al umezelii de pe vegetație. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 13,375°C la 05:00 și maxim 28,375°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă3% în următoarele ore.Vânt și rafale7,375 km/h, cu rafale de 15,125 km/h.Umiditate52,875%.Evapotranspirație4,915 mm.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru lucrări, transport și tratamente în condiții locale uscate; evaluați irigarea. Dobrogea — vreme uscată, dar rafale pentru tratamente Dobrogea are o fereastră uscată și bună pentru acces în câmp și logistică, însă vântul este elementul care schimbă decizia pentru tratamente. Rafalele pot ajunge la 31 km/h, astfel că aplicările se amână în dimineața aceasta. Umiditatea redusă și evapotranspirația susțin controlul apei disponibile culturilor. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 18,5°C la 05:00 și maxim 27,5°C la 11:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă2% în următoarele ore.Vânt și rafale15 km/h, cu rafale de 31 km/h.Umiditate45,5%.Evapotranspirație5,575 mm.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăIntrarea în câmp și transportul sunt favorabile; amânați tratamentele din cauza rafalelor. Muntenia — dimineață stabilă pentru câmp și transport În Muntenia, lipsa ploilor estimate și vântul moderat susțin o fereastră eficientă pentru recoltare, transport și alte lucrări de câmp. Temperatura se apropie de 29°C spre prânz, iar irigarea se decide după verificarea solului, mai ales în parcelele cu culturile de vară sensibile la deficit. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 17,556°C la 06:00 și maxim 28,889°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă5% în următoarele ore.Vânt și rafale8,333 km/h, cu rafale de 17,111 km/h.Umiditate54%.Evapotranspirație5,054 mm.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru câmp, transport și tratamente în ferestre fără vânt; urmăriți solul pentru irigare. Oltenia — căldură în creștere, interval util dimineața Oltenia rămâne fără precipitații estimate în fereastra agricolă de dimineață, deși probabilitatea de ploaie este ușor mai mare decât în alte regiuni. Alerta galbenă pentru caniculă recomandă concentrarea activităților solicitante înainte de prânz și atenție la apă și umbră pentru animale. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 18,4°C la 06:00 și maxim 29,8°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă8% în următoarele ore.Vânt și rafale6,6 km/h, cu rafale de 12,8 km/h.Umiditate66,6%.Evapotranspirație4,9 mm.AvertizăriAlertă galbenă pentru caniculă.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăLucrările și tratamentele sunt favorabile dimineața; adaptați programul fermei la căldura de la prânz. București-Ilfov — stres hidric de urmărit în parcele București-Ilfov are cer parțial noros, fără ploi estimate și condiții bune pentru activități de câmp și transport. Temperatura este deja ridicată la începutul zilei, iar evapotranspirația de 5,25 mm face relevantă verificarea culturilor, legumelor, livezilor și viilor pentru decizia de irigare. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 20,5°C la 07:00 și maxim 30°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă2% în următoarele ore.Vânt și rafale12 km/h, cu rafale de 19 km/h.Umiditate33,5%.Evapotranspirație5,25 mm.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăLucrările și transportul sunt favorabile; verificați stresul hidric înainte de stabilirea irigării. Zona montană — dimineață accesibilă, cu alertă de căldură În zona montană, vremea este senină și în general calmă, ceea ce permite lucrări în câmp, transport și intervenții planificate pe pajiști sau în exploatațiile pomicole. Alerta galbenă pentru caniculă și încălzirea spre prânz recomandă folosirea intervalului mai răcoros pentru activitățile fizice și verificarea apei pentru animale. IndicatorDate utile pentru dimineațăTemperaturăMinim 15°C la 05:00 și maxim 28,727°C la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă6% în următoarele ore.Vânt și rafale6,273 km/h, cu rafale de 13 km/h.Umiditate64,818%.Evapotranspirație4,891 mm.AvertizăriAlertă galbenă pentru caniculă.Fereastră de lucruDimineață, până la prânz.Decizie practicăFavorabil pentru lucrări și transport; organizați activitățile solicitante înainte de încălzirea de la prânz. Lucrări și sectoare care cer atenție Recoltare și transport: condițiile uscate favorizează operațiunile unde culturile au ajuns la maturitate, cu verificarea accesului și a depozitării locale.Tratamente: ferestrele de dimineață sunt potrivite numai pe vegetație uscată, fără ploaie apropiată și cu vânt redus; în Dobrogea, rafalele cer amânare.Irigare: verificați solul și cultura înainte de decizie, mai ales în Crișana, Dobrogea, București-Ilfov și zonele cu evapotranspirație de peste 5 mm.Zootehnie și pășunat: asigurați apă și umbră, iar activitățile care solicită animalele se mențin în intervalele mai răcoroase. Avertizări și fenomene de urmărit Alerte galbene pentru caniculă sunt indicate în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia și zona montană. Fenomenul principal până la prânz este încălzirea rapidă, nu ploaia: estimările pentru fereastra de lucru sunt de 0 mm în toate regiunile. Dobrogea rămâne excepția operațională prin rafale de până la 31 km/h. Ce contează până la buletinul de la prânz Finalizați lucrările care cer temperaturi mai joase înainte de prânz, verificați vântul direct în parcelă înaintea tratamentelor și urmăriți umiditatea solului înainte de irigare. În regiunile cu alertă pentru caniculă, adaptați ritmul muncii și logistica fermei la creșterea temperaturii; în Dobrogea, păstrați prudența suplimentară față de rafale.

Fermier analizând o zonă verde din apropierea unei exploatații agricole

GAL / AFIR – apelul LEADER pentru mediu 2 se încheie la 22 august 2026

Apelul LEADER pentru mediu 2 se încheie la 22 august 2026 Finanțarea pentru investiții este disponibilă la nivel local prin GAL / AFIR, iar data-limită comunicată nu este estimativă. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Apel local pentru investiții de mediu Programul „LEADER pentru mediu 2” este indicat ca apel deschis, în cadrul GAL / AFIR. Domeniul finanțării este cel al investițiilor, iar aria geografică menționată este cea locală. Denumirea apelului arată orientarea către mediu, însă datele disponibile nu detaliază tipurile de investiții care pot fi propuse sau categoriile de solicitanți. Calendarul care trebuie urmărit Perioada de depunere a început la 24 iunie 2026. La data de 10 august 2026, termenul de închidere din 22 august 2026 este încă în viitor. Calendarul este marcat ca dată neestimată, ceea ce înseamnă că termenul comunicat este prezentat ca unul ferm în datele apelului. Acțiune imediată: verificați încadrarea proiectului în pragul minim de selecție înainte de termenul din 22 august 2026. Buget, plafon și intensitatea sprijinului IndicatorValoare comunicatăBuget total al apelului110.895 de euroSumă maximă de sprijin200.000 de euroPlafon de depunere a proiectelor221.790 de euroIntensitatea sprijinului100% nerambursabil Bugetul total al apelului este de 110.895 de euro. Acesta trebuie diferențiat de suma maximă de sprijin, de 200.000 de euro, și de plafonul de depunere a proiectelor, de 221.790 de euro, valori prezentate separat în informațiile apelului. Intensitatea indicată este de 100% nerambursabil, adică sprijinul este menționat fără componentă rambursabilă. Condiția de punctaj indicată Pentru selecție este stabilit un prag minim de 30,00 puncte. Înainte de transmiterea unei cereri, este util ca solicitantul să verifice punctajul proiectului raportat la această condiție. Datele disponibile nu precizează criteriile din care se formează punctajul, documentele necesare, modalitatea de depunere sau regula aplicată cererilor care ar depăși bugetul apelului. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Persoană în șorț verde care ține o ladă de lemn cu legume proaspete, pe fundal verde, cu text informativ suprapus.

Excedentul agroalimentar al UE urcă la 19,4 miliarde de euro – Importurile au scăzut mai repede decât exporturile

Excedentul agroalimentar al UE a urcat la 19,4 miliarde de euro, deși Uniunea a vândut mai puține produse pe piețele externe în primele cinci luni din 2026. Datele prezentate de EU Reporter arată că exporturile au coborât cu 3%, iar importurile cu 5%. Pentru fermieri și procesatori, cifra excedentului trebuie citită împreună cu această structură: îmbunătățirea balanței comerciale nu a venit dintr-un nou val de exporturi, ci din faptul că valoarea importurilor a scăzut mai repede. Raportul Comisiei Europene, bazat pe date Eurostat COMEXT extrase la 16 iulie 2026, oferă imaginea detaliată a comerțului agroalimentar cu țările din afara UE. În perioada ianuarie–mai, exporturile au totalizat 96,944 miliarde de euro, iar importurile 77,529 miliarde de euro. IndicatorIanuarie–mai 2025Ianuarie–mai 2026DiferențăExporturi agroalimentare99,917 mld. euro96,944 mld. euro-2,973 mld. euroImporturi agroalimentare81,609 mld. euro77,529 mld. euro-4,080 mld. euroExcedent comercial18,309 mld. euro19,416 mld. euro+1,107 mld. euro Excedentul a crescut astfel cu aproximativ 6% față de aceeași perioadă din 2025. Explicația aritmetică este directă: UE a pierdut aproape 3 miliarde de euro din valoarea exporturilor, dar factura importurilor s-a redus cu peste 4 miliarde de euro. În mai, UE a exportat de 19,3 miliarde de euro și a importat de 15,4 miliarde Numai în luna mai 2026, exporturile agroalimentare ale UE au fost de 19,3 miliarde de euro, cu 5% sub aprilie și cu 4% sub mai 2025. Importurile au coborât la 15,4 miliarde de euro, fiind cu 7% mai mici decât în aprilie și cu 10% sub nivelul din mai 2025. Excedentul lunar a ajuns astfel la aproximativ 3,9 miliarde de euro, cu 1% peste aprilie și cu 31% peste nivelul relativ redus din mai 2025. AGRONET.ro a prezentat anterior evoluția excedentului agroalimentar european. Raportul complet arată însă mai precis unde s-au pierdut aproape 3 miliarde de euro din exporturi și de ce reducerea importurilor a fost și mai puternică. SUA au produs cea mai mare scădere a exporturilor europene Cea mai mare deteriorare pe o singură piață a venit din relația cu Statele Unite. Exporturile agroalimentare ale UE către SUA au scăzut cu 1,608 miliarde de euro, respectiv 13%, până la 11,109 miliarde de euro. Comisia leagă această comparație și de nivelurile foarte ridicate ale exporturilor din primele luni ale lui 2025, perioadă în care este posibil să fi existat livrări anticipate înaintea tarifelor americane anunțate. Scăderile către SUA au venit în special din: băuturi, în principal din cauza prețurilor mai mici;ulei de măsline, atât prin volume, cât și prin prețuri;produse din cacao, în principal din cauza volumelor mai mici. Statele Unite rămân totuși a doua piață externă pentru produsele agroalimentare ale UE, după Regatul Unit. Regatul Unit rămâne piața numărul unu, dar cumpără mai puțin UE a exportat către Regatul Unit produse agroalimentare în valoare de 22,361 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, cu 782 milioane de euro mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Scăderea de 3% a fost alimentată de mai multe categorii importante: carne de porc: -14%;produse din cacao: -45%, în principal pe fondul prețurilor;cereale: -30%, prin volume mai mici;produse lactate: -6%, în principal prin prețuri. O excepție importantă este uleiul de rapiță: volumele exportate către Regatul Unit au fost aproape de trei ori mai mari decât în perioada comparabilă. Japonia pierde 460 milioane de euro, iar Golful este afectat de transport Exporturile către Japonia au scăzut cu 460 milioane de euro, sau 13%, până la 2,962 miliarde de euro. Raportul indică prețuri mai mici la tutun și volume reduse de carne de porc, inclusiv în contextul focarului de pestă porcină africană din Spania din noiembrie 2025. O deteriorare puternică apare și în relația cu statele Golfului. Exporturile către Emiratele Arabe Unite au coborât cu 371 milioane de euro, respectiv 28%. Comisia leagă reducerea de închiderea Strâmtorii Hormuz începând din martie 2026. Kuweit, Qatar și Bahrain au înregistrat împreună o reducere de 186 milioane de euro, sau 29%. Pentru exportatorii agroalimentari, aceste date arată cât de repede poate deveni o problemă logistică într-un punct critic al comerțului internațional o problemă de acces la piață. Egiptul cumpără mai mult grâu european La polul opus, exporturile UE către Egipt au crescut cu 289 milioane de euro, respectiv 36%, ajungând la 1,097 miliarde de euro. Principalul motor a fost grâul. Pentru România, această evoluție este una dintre cele mai relevante din întregul raport. Egiptul și, mai larg, Africa de Nord sunt piețe importante pentru cerealele din bazinul Mării Negre, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu volume mari disponibile. Estimările analizate de AGRONET.ro indică pentru România circa 13,4 milioane de tone de grâu în 2026, alături de producții ridicate de orz și rapiță. Cele două serii trebuie însă separate temporal. Raportul comercial european acoperă ianuarie–mai 2026, în timp ce noua recoltă românească intră pe piață în sezonul comercial 2026/2027. Creșterea cumpărăturilor Egiptului arată existența unei cereri importante pentru grâul european, dar nu garantează automat același ritm pentru noua recoltă. Exporturile către Ucraina au crescut, la rândul lor, cu 187 milioane de euro, sau 11%, principala contribuție venind din băuturile spirtoase. Fructele cresc, dar carnea de porc și uleiul de măsline pierd teren La nivel de produs, imaginea exporturilor europene este foarte diferită de la un sector la altul. Cele mai importante creșteri au fost: Categoria exportatăIanuarie–mai 2026Evoluție anualăFructe și fructe cu coajă3,184 mld. euro+223 mil. euro, +8%Uleiuri vegetale1,188 mld. euro+189 mil. euro, +19%Băuturi spirtoase3,505 mld. euro+182 mil. euro, +5%Alte produse animale3,598 mld. euro+195 mil. euro, +6% În cazul fructelor, creșterea a venit în principal din mere, kiwi și zmeură. Scăderile au fost însă mult mai mari în câteva sectoare cu pondere importantă: Categoria exportatăDiferență față de 2025EvoluțieCafea, ceai, cacao și condimente-981 mil. euro-17%Carne de porc-688 mil. euro-13%Măsline și ulei de măsline-424 mil. euro-15%Vin și produse pe bază de vin-359 mil. euro-5% La carnea de porc, reducerea a venit atât din prețuri mai mici, cât și din volume mai slabe către China, Japonia, Filipine și Malaezia. La uleiul de măsline au scăzut cu aproximativ 8% atât prețurile, cât și volumele exportate. Cacao explică o parte importantă a creșterii excedentului Cea mai mare schimbare din partea importurilor nu vine dintr-o reducere masivă a dependenței UE de produse agricole din afara blocului, ci din scăderea prețurilor la cacao. Importurile din categoria cafea, ceai, cacao și condimente au scăzut cu 2,864 miliarde de euro, sau 16%, până la 15,204 miliarde de euro. Numai produsele din cacao au redus factura de import cu aproximativ 2,6 miliarde de euro, în principal prin prețuri cu 24% mai mici. Volumele au coborât cu aproximativ 6%. Acest efect se vede imediat și în relația cu marile state producătoare de cacao: Côte d'Ivoire: -788 milioane de euro, -18%;Nigeria: -507 milioane de euro, -48%;Camerun: -450 milioane de euro, -42%;Guineea: -224 milioane de euro, -95%. Prin urmare, o parte importantă din îmbunătățirea balanței comerciale europene este un efect de preț, nu rezultatul unei schimbări structurale comparabile în volume. UE a importat cu 19% mai puține cereale ca valoare Importurile de cereale au scăzut cu 801 milioane de euro, sau 19%, până la 3,347 miliarde de euro. Cea mai importantă reducere a venit de la grâu: valoarea importurilor de grâu: -459 milioane de euro;volumele: -40%. Importurile de porumb s-au redus cu 7%, iar cele de orez cu 21%, în principal pe fondul prețurilor mai mici. Pentru balanța comercială a cerealelor, efectul este puternic. Excedentul UE la această categorie a crescut de la numai 266 milioane de euro în ianuarie–mai 2025 la 1,035 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2026, un avans de 769 milioane de euro. Această îmbunătățire este relevantă pentru state exportatoare precum România, dar nu trebuie confundată cu evoluția noului sezon de comercializare, unde exporturile europene de grâu au început mai lent. Importurile de oleaginoase scad, dar semințele de floarea-soarelui cresc puternic UE a importat oleaginoase și culturi proteice de 7,792 miliarde de euro, cu 536 milioane de euro mai puțin decât în primele cinci luni din 2025. Scăderea a venit în principal din: șrot de soia din Brazilia și Argentina;boabe de soia din Statele Unite. Importurile americane de soia au scăzut cu 47% în volum și cu 439 milioane de euro în valoare. În sens opus, raportul Comisiei arată că importurile de semințe de floarea-soarelui aproape s-au dublat, după două recolte slabe consecutive în UE. Importurile totale din Argentina au crescut cu 220 milioane de euro, sau 10%, tocmai pe fondul livrărilor mai mari de semințe de floarea-soarelui. Acest indicator este relevant pentru piața românească, unul dintre marii producători europeni. Perspectivele pentru sezonul următor s-au schimbat între timp: Comisia estimează o ofertă totală mai mare de rapiță, floarea-soarelui și soia în UE în 2026/2027, ceea ce poate modifica necesarul de import și concurența pentru materia primă. Importurile de carne de vită cresc cu 28% Una dintre cele mai puternice creșteri din raport apare la carnea de vită și mânzat. UE a importat produse în valoare de 1,522 miliarde de euro în primele cinci luni din 2026, cu 330 milioane de euro mai mult, respectiv cu 28% peste anul anterior. Comisia explică această evoluție prin oferta redusă și prețurile ridicate ale cărnii de vită produse în interiorul Uniunii. Balanța sectorului rămâne pozitivă: exporturile au fost de 2,241 miliarde de euro, iar excedentul comercial al categoriei a ajuns la 718 milioane de euro. Totuși, acesta s-a redus cu 254 milioane de euro față de perioada comparabilă din 2025. Presiunea importurilor este vizibilă și din alte date ale pieței. AGRONET.ro a relatat că întregul contingent de 6.050 de tone pentru carnea de vită refrigerată din Mercosur destinat UE în 2026 a fost deja alocat. Pentru crescătorii români, aceste date nu indică automat o scădere a prețului intern, dar arată că deficitul de ofertă europeană creează spațiu comercial pentru furnizorii externi. Fructele și nucile adâncesc unul dintre cele mai mari deficite ale UE Importurile de fructe și fructe cu coajă au crescut cel mai mult în valoare dintre marile categorii analizate, cu 465 milioane de euro, sau 4%, până la 12,682 miliarde de euro. UE a exportat în același timp numai 3,184 miliarde de euro din această categorie. Rezultatul este un deficit de 9,499 miliarde de euro, cu 242 milioane de euro mai mare decât în primele cinci luni din 2025. Mai mare este doar deficitul categoriei cafea, ceai, cacao și condimente, de 10,556 miliarde de euro. Unde câștigă și unde pierde UE în comerțul agricol Balanța comercială pe produse arată mai bine specializarea Uniunii decât excedentul total. Cele mai mari excedente în ianuarie–mai 2026 au fost: CategoriaSold comercialProduse din cereale și morărit+7,836 mld. euroProduse lactate+7,429 mld. euroVin și produse pe bază de vin+5,832 mld. euroCarne de porc+4,402 mld. euroPreparate alimentare mixte+3,815 mld. euroBere, cidru și alte băuturi+3,288 mld. euroHrană pentru animale și furaje+2,558 mld. euro Cele mai mari deficite au fost: CategoriaSold comercialCafea, ceai, cacao și condimente-10,556 mld. euroFructe și fructe cu coajă-9,499 mld. euroOleaginoase și culturi proteice-6,809 mld. euroProduse nealimentare pentru utilizări tehnice-2,383 mld. euroUleiuri vegetale-1,840 mld. euroMargarine și alte grăsimi vegetale-993 mil. euro Structura explică de ce UE poate avea un excedent agroalimentar mare și, în același timp, să fie puternic dependentă de importuri pentru proteine vegetale, cafea, cacao, fructe tropicale și anumite uleiuri. Ce înseamnă raportul pentru fermierii români Pentru România, cele mai utile semnale din datele Comisiei nu sunt valoarea agregată de 19,4 miliarde de euro, ci modificările de cerere și aprovizionare pe sectoare. La cereale, avansul exporturilor europene către Egipt este favorabil într-un moment în care România are mult grâu disponibil pentru piața externă. Va conta însă dacă această cerere continuă și după intrarea completă a recoltei 2026 în circuitul comercial. La floarea-soarelui, importurile europene ridicate din prima parte a anului arată cât de mult a depins industria de aprovizionare externă după două recolte slabe. O ofertă mai bună în România și în restul UE poate schimba această balanță, dar poate aduce concomitent presiune asupra prețului la recoltare. În sectorul bovin, creșterea cu 28% a importurilor confirmă oferta insuficientă din UE. Pentru fermele europene, acesta este simultan un semnal de cerere și unul de concurență din partea furnizorilor externi. Iar pentru exportatori, scăderile din SUA, Regatul Unit, Japonia și statele Golfului arată că un excedent comercial în creștere nu înseamnă o piață externă lipsită de probleme. În primele cinci luni din 2026, UE și-a îmbunătățit soldul agroalimentar pentru că importurile s-au ieftinit și s-au redus mai repede decât exporturile, în timp ce sectoarele și destinațiile comerciale au evoluat foarte diferit.

Vedere aeriană asupra unui peisaj arid cu fâșii de arbori, canale naturale și terenuri agricole la margine.
Mediu

China a închis o centură de protecție de 3.046 km în jurul deșertului Taklamakan – Vegetația apără oazele și terenurile agricole, iar sateliții indică și absorbție de carbon

Un studiu PNAS indică un absorbant de carbon la marginea Taklamakanului, după aproape cinci decenii de lucrări pentru combaterea deșertificării, relatează The Times of India. Cercetarea publicată în ianuarie 2026 arată că suprafețele vegetate de la periferia celui mai mare deșert al Chinei au crescut, activitatea fotosintetică s-a intensificat, iar schimbul net de carbon calculat pentru aceste zone indică o absorbție mai mare de CO2. Concluzia privind dimensiunea și cauza acestui absorbant de carbon a generat însă o dezbatere științifică chiar în PNAS: două comentarii publicate în iunie au cerut prudență în atribuirea întregului efect împăduririlor, iar autorii studiului inițial și-au apărat concluziile folosind seriile de vegetație, fluorescență și suprafață verde. Miza proiectului depășește carbonul. Deșertul Taklamakan are aproximativ 337.600 km², iar în noiembrie 2024 China a anunțat închiderea completă a unei centuri de protecție împotriva nisipului, lungă de 3.046 km, în jurul deșertului. Scopul principal al lucrărilor este protejarea oazelor, terenurilor agricole, localităților, drumurilor și căilor ferate de dunele mobile și de eroziunea eoliană. Ce au măsurat sateliții între 2001 și 2024 Studiul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences nu se bazează pe simpla comparație a unor fotografii din satelit. Cercetătorii au combinat mai multe serii de date: indicele de vegetație NDVI obținut prin MODIS, fluorescența indusă de Soare măsurată cu TROPOMI, concentrațiile atmosferice de CO2 observate de OCO-2, precipitațiile și fluxurile de carbon estimate cu modelul MiCASA. Pentru fluxurile de carbon și vegetație, analiza acoperă în principal perioada 2001–2024. Unul dintre rezultatele cele mai concrete este creșterea suprafeței totale ocupate de păduri, arbuști, pajiști și culturi în regiunea analizată. Autorii estimează un avans mediu de 162,2 ± 25,5 km² pe an. În paralel, NDVI a avut o tendință pozitivă de 6,8 × 10^-4 pe an, iar fluorescența asociată fotosintezei a crescut cu 6,1 × 10^-3 W/m²/sr/µm pe an. Creșterea este concentrată în special la marginile deșertului, nu în interiorul său dominat de dune mobile. Această diferență este esențială. Proiectul nu a transformat cei 337.600 km² de Taklamakan într-o pădure. Chiar studiul PNAS arată că intervențiile de vegetare sunt concentrate pe periferie, unde se află oazele, infrastructura, terenurile utilizate și sursele de apă care permit supraviețuirea plantelor. Cât carbon ar absorbi centura verde Autorii studiului au calculat pentru regiunea cu centură vegetală de la marginea deșertului un schimb net mediu anual de aproximativ -1,5 × 10^-9 kg carbon/m²/s, valoare pe care o echivalează cu o absorbție de aproximativ 1,74 tone CO2/ha/an. Semnul negativ al schimbului net de ecosistem indică, în acest calcul, că vegetația și solul absorb mai mult carbon decât eliberează. Studiul observă și o tendință de întărire a absorbției nete în ultimele două decenii. Schimbul net de ecosistem a avut o tendință de -5,2 × 10^-12 kg/m²/s/an, în timp ce producția primară netă a crescut mai repede decât respirația heterotrofă. În interpretarea autorilor, vegetația suplimentară de la periferia Taklamakanului începe astfel să funcționeze ca un absorbant biosferic de carbon. O altă observație privește sezonalitatea. Pentru lunile iulie-septembrie, studiul indică precipitații medii de aproximativ 16,3 mm/lună, față de 6,4 mm/lună în decembrie-februarie. NDVI crește de la aproximativ 0,07 la 0,13, iar fluorescența asociată fotosintezei de la 0,25 la 0,48 W/m²/sr/µm. Concentrația atmosferică de CO2 observată deasupra regiunii este cu aproximativ 3 ppm mai mică în perioada de vară analizată. Există însă un detaliu important pentru interpretarea rezultatelor: seria de precipitații ajustată sezonier nu prezintă o creștere semnificativă statistic pe termen lung. Tendința calculată este de numai 0,03 ± 0,16 mm/lună/an, în timp ce vegetația a crescut vizibil. Acesta este unul dintre argumentele folosite de autori pentru a lega schimbarea de intervenția umană, nu doar de o eventuală creștere a precipitațiilor. Centura de 3.046 km a fost închisă abia în 2024 Programul din care face parte proiectul Taklamakan a început în 1978 și este programat să continue până în 2050. Three-North Shelterbelt Forest Program acoperă nord-vestul, nordul și nord-estul Chinei și este prezentat de autoritățile chineze drept cel mai mare program de împădurire destinat combaterii deșertificării. La sfârșitul lui 2023, în jurul Taklamakanului existau aproximativ 2.761 km de centură de protecție. Mai rămânea un sector de circa 285 km în sudul și sud-estul deșertului, una dintre zonele cele mai expuse vântului și nisipului. Ultimul segment a fost închis la 28 noiembrie 2024. În funcție de apă și de teren, autoritățile folosesc metode diferite. În apropierea oazelor sunt plantate specii rezistente la secetă și se utilizează irigarea prin picurare. În zonele cu mai puțină apă sunt folosite bariere mecanice pentru fixarea nisipului, iar în unele sectoare panourile fotovoltaice reduc viteza vântului la suprafață și permit instalarea vegetației sub ele. Abordarea este mai apropiată de un sistem de protecție a terenului decât de o împădurire forestieră clasică. AGRONET.ro a prezentat recent și testele Chinei cu bariere din bambus, folosite pentru reducerea vitezei vântului, stabilizarea nisipului și colectarea precipitațiilor rare. În zonele aride, vegetația, barierele mecanice și administrarea apei sunt folosite împreună, tocmai pentru că plantarea arborilor nu este suficientă singură. Programul chinez vizează și protecția agriculturii Datele publicate de guvernul chinez arată că, de la lansarea programului Three-North, au fost împădurite aproximativ 32 de milioane de hectare, iar gradul de acoperire forestieră din regiunile incluse în program a crescut de la 5,05% la 13,84%. Autoritățile estimează că aproximativ 30 de milioane de hectare de teren agricol beneficiază de protecție împotriva eroziunii și a nisipului în cadrul acestui sistem. Aceste valori privesc întregul program Three-North, nu numai Taklamakanul. După închiderea inelului în 2024, lucrările nu s-au oprit. Pentru 2025, Xinjiang anunțase intervenții de împădurire pe aproximativ 796.000 de hectare, dintre care 562.666 de hectare pentru zona de primă linie a combaterii deșertificării din Taklamakan. Obiectivul era lărgirea și consolidarea centurii deja existente. Pentru fermele amplasate la limita zonelor aride, beneficiul imediat nu este carbonul, ci reducerea nisipului transportat de vânt, protecția culturilor și menținerea funcțională a irigațiilor și infrastructurii. Autoritățile chineze au raportat situații în care dunele avansau cu doi-trei metri pe an spre oaze, iar furtunile de nisip puteau deteriora foliile de protecție și culturile de bumbac. Concluzia privind carbonul este contestată chiar de cercetători chinezi Studiul din ianuarie 2026 a declanșat o discuție științifică importantă, absentă din multe dintre relatările despre „înverzirea” Taklamakanului. În iunie, cercetători ai Academiei Chineze de Științe conduși de Jiaojun Zhu au publicat în PNAS un comentariu asupra concluziilor studiului. Ei arată că Taklamakanul primește sub 80 mm de precipitații pe an, în timp ce evaporația potențială depășește 2.500 mm/an, ceea ce limitează sever dezvoltarea vegetației naturale permanente. Aceeași echipă contestă folosirea termenilor „sezon umed” și „sezon uscat” pentru un deșert hiper-arid. Cercetătorii arată că lunile decembrie-februarie coincid cu temperaturi medii de aproximativ -5°C, când activitatea fiziologică a plantelor este oricum foarte redusă. Diferența sezonieră de circa 3 ppm în concentrația de CO2 ar putea fi influențată și de variația sezonieră de 4–6 ppm observată la scară mult mai mare în emisfera nordică. O a doua analiză PNAS, semnată de Nan Xu, ridică o problemă statistică suplimentară. Tendința calculată pentru schimbul net de ecosistem este -5,2 × 10^-12 kg/m²/s/an, dar incertitudinea raportată este tot ±5,2 × 10^-12. Autorul consideră că, fără teste statistice suplimentare și fără comparații sistematice cu suprafețe neîmpădurite, atribuirea întregii tendințe de carbon proiectului de plantare necesită dovezi suplimentare. Xu amintește și că nisipurile Taklamakanului pot absorbi și elibera CO2 prin procese abiotice, independente de fotosinteză. Cercetări anterioare au estimat pentru perioada 2004–2017 un absorbant abiotic net de aproximativ 1,6 milioane de tone CO2 pe an, ceea ce complică separarea contribuției vegetației de cea a proceselor fizico-chimice din sol. Autorii studiului își mențin concluzia privind efectul vegetației Autorii cercetării inițiale au răspuns criticilor tot în PNAS. Ei argumentează că atribuirea nu se bazează doar pe variația sezonieră a CO2, ci pe convergența mai multor indicatori independenți: creșterea NDVI, intensificarea fluorescenței fotosintetice, extinderea suprafeței verzi cu aproximativ 162 km²/an și evoluția schimbului net de ecosistem. În acest sens, partea cea mai solidă a rezultatului este mai restrânsă decât formularea spectaculoasă „deșertul a devenit un absorbant de carbon”: periferia Taklamakanului s-a înverzit măsurabil, iar zonele vegetate prezintă o absorbție biosferică de carbon mai mare decât în trecut. Cât din această schimbare poate fi atribuit exclusiv programului de împădurire și cât poate fi extrapolat dincolo de centura verde rămâne subiect de dispută. Studiul inițial calculase teoretic că aplicarea ratei de 1,74 t CO2/ha/an asupra întregului Taklamakan ar putea însemna 58,7 milioane de tone de CO2 absorbite anual. Criticii atrag însă atenția că o asemenea extrapolare nu descrie o posibilitate practică: interiorul deșertului este dominat de nisipuri mobile și nu dispune de apa necesară pentru susținerea vegetației permanente pe o asemenea suprafață. Apa rămâne limita proiectului Aici se află probabil cea mai importantă lecție a Taklamakanului pentru alte regiuni aride. Vegetația de la marginea deșertului depinde de irigații, de apele subterane și de resursele de apă alimentate de regiunile montane din jur. Studiul inițial menționează aportul precipitațiilor și ninsorilor din munții învecinați, iar lucrările de teren folosesc inclusiv sisteme de irigare prin picurare. Comentariul Academiei Chineze de Științe indică o scădere a nivelului apelor subterane cu aproximativ 8,6 mm/an în unele zone, motiv pentru care bilanțul apei poate deveni mai important pe termen lung decât numărul de puieți plantați. Un sistem care fixează nisipul, dar consumă apă mai repede decât aceasta poate fi refăcută, nu poate fi extins nelimitat. Taklamakanul oferă astfel două rezultate distincte. Primul este deja vizibil și are legătură directă cu agricultura: o centură de 3.046 km protejează mai bine oazele, terenurile cultivate și infrastructura împotriva nisipului. Al doilea, legat de carbon, este promițător, dar încă se află în dezbatere științifică privind mărimea efectului și atribuirea sa. Pentru alte regiuni afectate de degradarea terenurilor, experiența chineză arată mai ales că refacerea suprafețelor aride cere simultan vegetație adaptată, bariere împotriva eroziunii, apă disponibilă și întreținere pe termen lung, nu simpla plantare masivă de arbori.

Mere roșii așezate pe o masă de lemn lângă un coș de nuiele, cu o livadă în fundal.

Mere mai puține în Europa în 2026 – România păstrează totuși aproape 97% din producția sezonului trecut

Recolta europeană de mere se îndreaptă spre unul dintre cei mai slabi ani ai deceniului, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu o reducere mult mai mică decât marile state producătoare. Prognoza prezentată de Agrobiznes indică 430.000 de tone pentru România, cu 2,7% sub sezonul precedent, în timp ce Polonia ar pierde aproximativ 30% din recoltă. Datele oficiale publicate de World Apple and Pear Association stabilesc producția principalelor țări producătoare din UE la 9.496.047 de tone, cu 15,6% sub valoarea finală a sezonului anterior și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani. Diferența dintre România și principalii concurenți este importantă pentru piață. Cele 430.000 de tone estimate pentru producătorii români sunt cu numai 12.000 de tone sub nivelul de 442.000 de tone indicat pentru sezonul trecut. În schimb, Polonia, cel mai mare producător european, ar coborî la aproximativ 2,6 milioane de tone, de la circa 3,8 milioane de tone. Dacă prognozele se confirmă la recoltare, România ar reprezenta aproximativ 4,5% din volumul estimat pentru principalele țări producătoare europene. Polonia pierde peste un milion de tone de mere Reducerea poloneză este cea mai importantă prin volumul retras din piață. O recoltă de 2,6 milioane de tone ar însemna cu aproximativ 1,2 milioane de tone mai puțin decât în sezonul precedent. Polonia are o influență majoră atât asupra pieței merelor pentru consum proaspăt, cât și asupra segmentului industrial, iar modificarea ofertei sale poate schimba fluxurile comerciale din Europa. Situația este cu atât mai relevantă pentru România cu cât AGRONET.ro a relatat recent despre extinderea piețelor de export pentru merele poloneze. Polonia pregătește inclusiv accesul pe piața din Filipine, ceea ce arată presiunea sectorului de a găsi noi destinații comerciale și capacitatea infrastructurii poloneze de a livra fructe pe distanțe mari. Estimările prezentate pentru alte state indică, de asemenea, reduceri importante: ȚaraProducție estimată în 2026Evoluție anualăPolonia2,60 milioane toneaproximativ -30%Italia2,25 milioane toneaproape stabilăFranța1,16 milioane tone-24%Germania1,01 milioane tone-10%România430.000 tone-2,7%Țările de Josaproximativ 200.000 tone-17%Belgia195.000 tone-25%Austriaaproximativ 90.000 tone-35% În termeni procentuali, Austria ar avea cea mai puternică reducere dintre țările menționate, dar impactul Poloniei asupra balanței europene este mult mai mare prin cantitatea pierdută. Îngheț, secetă și episoade de vreme severă în livezile europene World Apple and Pear Association arată că sezonul a combinat mai multe fenomene nefavorabile în regiunile pomicole: înghețuri puternice în februarie, episoade de îngheț până spre sfârșitul lunii aprilie, valuri prelungite de căldură și secetă, precum și grindină și ploi abundente în anumite zone. La momentul prezentării prognozei, unele regiuni erau încă afectate de temperaturi nefavorabile și deficit de apă, astfel că estimările vor continua să fie urmărite pe parcursul campaniei. Scăderea nu este limitată la un singur soi. WAPA estimează pentru Golden Delicious o producție de 1.809.982 de tone, cu 11,1% mai mică, iar Gala ar coborî cu 8,9%, la 1.362.797 de tone. Pentru Red Delicious este prognozată o reducere de 5,3%, la 496.522 de tone, iar Idared ar pierde 19,7%, până la 415.559 de tone. SoiulProducție estimatăEvoluțieGolden Delicious1.809.982 tone-11,1%Gala1.362.797 tone-8,9%Red Delicious496.522 tone-5,3%Idared415.559 tone-19,7% Merele pentru procesare scad cu aproximativ un sfert O parte importantă a presiunii se mută spre industria de procesare. Cantitatea de mere destinată acestui segment este estimată la aproximativ 2,8 milioane de tone, cu 25% sub sezonul precedent. La nivelul actualei prognoze, acest volum reprezintă aproape 30% din producția europeană estimată pentru principalele state producătoare. Dimensiunea mai redusă a fructelor prognozată în mai multe țări poate influența însă repartiția finală dintre consumul în stare proaspătă și procesare. Calibrul, aspectul și calitatea obținute până la recoltare vor decide cât din producție intră pe piața proaspătă și cât ajunge la fabricile de suc, concentrat și alte produse procesate. Pentru producătorii români, diferența dintre o recoltă valorificată imediat și una păstrată pentru perioade cu ofertă mai redusă depinde tot mai mult de infrastructura post-recoltare. AGRONET.ro a analizat rolul depozitării, sortării și ambalării în sectorul românesc al merelor: camerele frigorifice și atmosfera controlată permit prelungirea perioadei de vânzare și reduc dependența de comercializarea rapidă în timpul recoltării. România pierde puțin într-o Europă cu ofertă mult mai mică Pentru pomicultorii români, cifra centrală a prognozei nu este scăderea de 2,7% luată separat, ci diferența față de deteriorarea mult mai puternică a ofertei europene. România ar păstra aproape 97% din volumul sezonului trecut, în timp ce recolta principalelor state producătoare din UE este prognozată să scadă cu 15,6%. Acest raport poate deveni important în perioada de comercializare, mai ales dacă reducerea din Polonia, Franța, Germania, Belgia și Austria se confirmă. O ofertă europeană mai mică nu stabilește singură prețul primit de fermier, dar reduce cantitatea disponibilă într-o piață în care calitatea, calibrul, capacitatea de depozitare și accesul la cumpărători vor conta decisiv. Prognoza mai arată și o problemă structurală. Suprafața livezilor de măr din Europa este indicată la aproximativ 456.000 de hectare în 2025, față de 523.000 de hectare în 2015, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 67.000 de hectare, respectiv aproape 13%, într-un deceniu. În aceste condiții, revenirea producției după un sezon slab depinde nu numai de vreme, ci și de capacitatea sectorului de a menține livezile productive și de a investi în infrastructura necesară valorificării fructelor.

Bărbat cu brațele încrucișate, lângă un câmp irigat cu pivoți și panouri solare pentru pomparea apei.

De la generatoare diesel la panouri fotovoltaice – Cum a modernizat familia Vlad ferma din Piscu

Familia Vlad irigă peste 1.900 din cele 2.100 de hectare ale fermei, iar investițiile făcute la Piscu, în județul Galați, arată ce înseamnă digitalizarea atunci când este legată direct de costurile exploatației. Vlad Pavel și fiii săi, Sacha și Samuel, au explicat pentru Radio România Antena Satelor că pivoții automatizați pot fi porniți de pe telefon, electrovalvele controlează de la distanță alimentarea cu apă, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor. Cazul este relevant pentru fermele mari tocmai pentru că nu prezintă digitalizarea ca pe o colecție de echipamente. În exploatația familiei Vlad, tehnologia rezolvă trei probleme foarte concrete: lipsa oamenilor pentru operațiunile repetitive, costul energiei pentru pompare și necesitatea de a administra peste 2.000 de hectare într-un interval scurt de lucru. Sacha Vlad: picurarea produce bine, dar cere mai multă muncă Ferma utilizează aproape toate variantele importante de irigare întâlnite în cultura mare: pivoți, tamburi, picurare la suprafață, picurare subterană și coloane de irigații. Diferența nu este doar tehnică. Este și una de manoperă. „Este mai eficientă. S-a văzut și la producție, dar este mai scumpă”, spune Sacha Vlad despre irigarea prin picurare. Costul suplimentar apare inclusiv din montarea și strângerea instalației. În schimb, un pivot deja instalat și automatizat poate funcționa cu mult mai puțină intervenție umană. În ferma din Piscu, pivoții pot fi porniți de pe telefon, iar apa poate fi comandată prin electrovalve. Asta nu înseamnă că automatizarea reduce automat cantitatea de apă consumată — economia de apă depinde și de programarea udărilor, necesarul culturii și condițiile din sol — dar reduce deplasările și operațiunile manuale necesare funcționării sistemului. Sistem folosit în fermăPrincipalul avantaj descrisPrincipala limită indicatăPivot automatizatoperare de la distanță, intervenție umană redusănecesită investiție și infrastructurăTamburflexibilitate între parcelenecesită mutare și operarePicurare de suprafațăeficiență bună și efect asupra producțieimontare, strângere și manoperăPicurare subteranăinstalație integrată permanent în parcelăinvestiție inițială mai complexăColoane de irigațiipermit distribuirea apei în terennecesită oameni pentru mutare Familia nu a publicat costurile pe hectar ale fiecărei tehnologii și nici diferențele exacte de producție, astfel că sistemele nu pot fi comparate financiar doar din aceste declarații. Investițiile în irigații au început cu peste zece ani în urmă Actualul nivel de tehnologizare nu a apărut într-un singur proiect. Samuel și Sacha Vlad explicau încă din 2023 pentru Agrobiznes că familia se concentrează puternic pe irigații din 2015, folosind pivoți, tamburi și picurare. Tot atunci, tractoarele și utilajele fermei erau dotate cu sisteme GPS și autoghidare. Cei doi frați sunt ingineri agronomi și au absolvit Facultatea de Agricultură din Iași. Ferma este axată pe cultura mare, cu grâu, orz, rapiță, porumb și soia. În 2023, suprafața administrată era indicată la aproximativ 2.000 de hectare; informațiile actuale prezentate de Antena Satelor ridică exploatația la aproximativ 2.100 de hectare. Această evoluție explică și împărțirea actuală a responsabilităților. Sacha gestionează în principal irigațiile, Samuel urmărește fluxul tehnologic, de la pregătirea terenului până la recoltare, iar Vlad Pavel se ocupă în special de achiziții și vânzări. Panourile fotovoltaice au înlocuit o parte din motorina pentru irigații O mare suprafață irigată înseamnă și un consum energetic important. Vlad Pavel spune că înainte ferma folosea generatoare pentru alimentarea instalațiilor și consuma cantități importante de motorină. „Am mai scăzut din costuri datorită panourilor fotovoltaice, care ne alimentează cu curent.” Sursa nu precizează puterea fotovoltaică instalată, investiția totală, producția anuală de electricitate sau economia exprimată în lei. Prin urmare, nu poate fi calculată perioada de amortizare a sistemului familiei Vlad. Modelul are însă o logică economică favorabilă pentru irigații: o parte importantă a consumului electric apare în lunile cu radiație solară ridicată, când instalația fotovoltaică produce cel mai mult. Cu cât o fermă reușește să consume direct energia în momentul producerii, cu atât depinde mai puțin de energia preluată din rețea sau de alte surse. AGRONET.ro a analizat această problemă pentru fermele cu panouri fotovoltaice: panourile pot reduce factura, dar investiția trebuie dimensionată după profilul real al consumului, racordare, invertor și eventuala stocare. Un sistem fotovoltaic conectat la rețea nu asigură automat funcționarea fermei în timpul unei pene de curent dacă nu este proiectat și pentru această situație. Fermierii pot depune acum proiecte pentru energie solară Exemplul de la Piscu apare într-un moment în care este deschisă și o linie națională pentru asemenea investiții. AFIR primește până la 14 august 2026 proiecte pentru capacități noi de producere a energiei solare destinate autoconsumului în agricultură și industria alimentară. Alocarea sesiunii este de 265 de milioane de euro. Schema prevede: 145 de milioane de euro pentru capacități de cel mult 1 MW;120 de milioane de euro pentru capacități de peste 1 MW;ajutor de stat de 100% nerambursabil în limita a 650.000 euro/MW pentru capacități de maximum 1 MW;până la 550.000 euro/MW pentru capacități de peste 1 MW;posibilitatea realizării investiției cu sau fără capacitate de stocare. Finanțarea se acordă prin procedură concurențială, iar procentul de 100% nu înseamnă automat că orice investiție sau orice cost al fermei este eligibil. Condițiile, activitățile acceptate și cheltuielile trebuie verificate în ghidul aplicabil sesiunii. Pentru fermele care analizează producția proprie de electricitate, AGRONET.ro urmărește investițiile și evoluțiile din sector în secțiunea Electro Ferma. România încă folosește puțin agricultura de precizie Ferma familiei Vlad se află într-o categorie care încă nu este reprezentativă pentru majoritatea exploatațiilor românești. Datele Eurostat pentru 2023, analizate de AGRONET.ro, indică utilizarea tehnologiilor de agricultură de precizie în aproximativ 10–15% dintre fermele din România, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană. La nivelul UE, circa 18% dintre exploatații foloseau cel puțin o tehnologie de precizie, dar acestea administrau aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată. Diferența arată că digitalizarea este mult mai concentrată în fermele mari. Structura agriculturii românești explică parțial fenomenul. În 2023 existau 2,859 milioane de exploatații, cu o suprafață medie de numai 4,39 hectare. Investițiile în autoghidare, automatizare, senzori sau programe de management sunt mult mai ușor de justificat economic atunci când echipamentele lucrează mii de hectare. Cazul de la Piscu este exact un asemenea exemplu: același sistem de control, același GPS și aceeași infrastructură sunt utilizate pe o suprafață suficient de mare pentru ca orele de muncă și consumurile economisite să se multiplice. Următorul pas: tratamentul aplicat doar unde există problema Familia Vlad folosește deja GPS și monitorizarea parcelelor pe hartă. În discuția de la Antena Satelor, fermierii au indicat ca direcție următoare și echipamentele care identifică plantele sau buruienile și aplică tratamentul numai acolo unde este necesar. Sacha Vlad rezumă astfel strategia fermei: „În viitorul apropiat, trebuie să investim cât mai mult în digitalizare și să îmbrățișăm digitalizarea pentru a reduce costurile și a fi cât mai rentabili.” Aceasta este și diferența dintre simpla achiziție a unui utilaj modern și digitalizarea reală a unei exploatații. GPS-ul reduce suprapunerile, automatizarea irigației reduce necesarul de intervenții manuale, iar energia proprie poate diminua una dintre cele mai mari cheltuieli ale irigațiilor. AGRONET.ro urmărește separat tehnologiile de agricultură de precizie în secțiunea Utilaje & Tehnologie, de la autoghidare și control pe secțiuni până la tratamente selective și automatizare. Pentru familia Vlad, modernizarea nu a însemnat eliminarea oamenilor din fermă. A însemnat mutarea lor de la pornirea manuală a instalațiilor și mutarea echipamentelor către supraveghere, planificare și decizie. Pe o exploatație de peste 2.000 de hectare, aceasta poate fi una dintre cele mai importante economii aduse de tehnologie: mai puțin timp consumat pentru a face utilajul să funcționeze și mai mult timp pentru a decide unde, când și cât trebuie folosit.

Bărbat în costum lângă o aeronavă cargo deschisă și containere de transport, cu grafică editorială despre ovine.
Zootehnie

75 de ovine dintr-un focar din Tulcea au reapărut vii în Cluj – ANSVSA verifică traseul și despăgubirile

75 de oi declarate ucise și despăgubite au fost găsite vii în Cluj, într-un caz care lovește exact în punctul de care depind acum exporturile românești: credibilitatea trasabilității sanitar-veterinare. Agro Business a relatat cazul pe baza informațiilor ANSVSA, iar președintele Autorității, Alexandru Nicolae Bociu, a confirmat ulterior pentru Radio România Actualități că animalele figurau în baza de date drept ucise și incinerate în focarul de pestă a micilor rumegătoare din Tulcea din 2024 și că pentru ele fuseseră încasate despăgubiri. Cazul este important dincolo de cele 75 de animale. România încearcă în această perioadă să convingă partenerii comerciali și Comisia Europeană că poate controla focarele de pestă a micilor rumegătoare, poate urmări deplasarea efectivelor și poate separa animalele eligibile pentru comerț de cele aflate sub restricții. Ovine care există fizic în Cluj, dar figurează oficial ca eliminate într-un focar aflat la sute de kilometri distanță, lovesc tocmai în această demonstrație de control. Alexandru Bociu: animalele figurau „ucise, incinerate și despăgubiri încasate” Președintele ANSVSA a oferit ulterior un detaliu esențial față de primele relatări despre caz: situația nu privește doar o diferență între efectivul fizic și baza de date. „Am identificat la Cluj 75 de ovine, care se aflau în proprietatea unui om, fizic și în baza de date figurau că au fost ucise, incinerate și despăgubiri încasate la focarul din Tulcea din 2024.” Declarația lui Alexandru Bociu a fost făcută pentru Radio România Actualități la 10 iulie, într-o discuție despre pesta micilor rumegătoare și blocarea exporturilor. Dacă ancheta confirmă întregul mecanism descris, există trei componente distincte care trebuie lămurite: cum au fost declarate animalele drept ucise și eliminate;în ce condiții au fost acordate și încasate despăgubirile;cum au putut ovinele să ajungă din circuitul unui focar din Tulcea într-o exploatație din județul Cluj. ANSVSA a dispus verificarea traseului animalelor și a persoanelor care au operat datele în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor. Cele 75 de ovine au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar pentru testare și expertizare. De ce nu este o simplă fraudă cu despăgubiri Din perspectivă financiară, eventuala încasare nelegală a despăgubirilor este una dintre componentele cazului. Din perspectivă sanitar-veterinară, problema este însă mai mare. Animalele eliminate oficial dintr-un focar dispar din populația considerată epidemiologic activă. Dacă ele continuă în realitate să circule, sistemul poate indica o situație care nu corespunde efectivelor existente în teren. În cazul unei boli contagioase, aceasta poate afecta: delimitarea și închiderea focarelor;reconstituirea deplasărilor animalelor;identificarea exploatațiilor de contact;evaluarea riscului de răspândire;certificatele sanitar-veterinare pentru comerț;argumentele României în negocierile pentru ridicarea restricțiilor. Pesta micilor rumegătoare este încadrată la nivel european ca boală pentru care se aplică măsuri de eradicare imediată. Comisia Europeană arată explicit că răspândirea virusului poate produce perturbări majore atât în circulația animalelor în interiorul Uniunii, cât și în exporturile către țări terțe. Între timp, România continuă să aibă focare Cazul celor 75 de oi privește un focar din Tulcea din 2024, dar problema pestei micilor rumegătoare nu aparține trecutului. La 30 iulie 2026, Comisia Europeană a adoptat o nouă decizie privind măsurile de urgență aplicabile României. Documentul oficial arată că autoritățile române notificaseră la 17 iulie două noi focare, în județele Brașov și Mureș. Anterior, AGRONET.ro a relatat despre sacrificarea a 847 de ovine după confirmarea unui nou focar la Viișoara, în Mureș. Această continuitate epidemiologică explică de ce trasabilitatea are acum o greutate economică neobișnuit de mare. Orice neconcordanță majoră din sistem apare într-un moment în care România încearcă să demonstreze că măsurile aplicate sunt suficiente pentru limitarea bolii. Un caz cu 75 de animale într-un sector care pierde accesul la piețe Pentru un crescător, 75 de oi pot părea puține raportat la efectivul național. Pentru autoritățile unei țări care negociază certificate veterinare și accesul pe piețe externe, problema este principiul pe care îl demonstrează cazul. Alexandru Bociu a contestat public amploarea restricțiilor europene și a susținut că acestea sunt disproporționate. AGRONET.ro a prezentat poziția președintelui ANSVSA, care estima că exporturile de animale vii și carcase ar fi adus României aproximativ 500 de milioane de euro în primele cinci luni din 2026. În același timp, chiar ANSVSA trebuie să demonstreze partenerilor externi că sistemul românesc poate spune cu precizie: unde se află fiecare animal relevant epidemiologic;de unde provine;prin ce exploatații a trecut;dacă a intrat într-un focar;dacă a fost sacrificat sau ucis;dacă poate circula legal. Cele 75 de animale din Cluj sunt problematice tocmai pentru că, potrivit șefului Autorității, răspunsul bazei de date la întrebarea „mai există aceste animale?” era „nu”, în timp ce răspunsul din fermă era „da”. Despăgubirea schimbă gravitatea economică a cazului În focarele în care autoritățile dispun uciderea animalelor, despăgubirea are rolul de a evita situația în care fermierul suportă singur pierderea produsă de o măsură sanitar-veterinară obligatorie. Sistemul funcționează însă numai dacă există corespondență între trei realități: ElementCe trebuie să se întâmpleAnimalul din exploatațieeste identificat corectOperațiunea sanitar-veterinarăuciderea și eliminarea sunt efectiv realizatePlata din fonduri publicedespăgubește pierderea reală a animalului În cazul investigat, declarația președintelui ANSVSA indică tocmai ruperea acestei corespondențe: animale consemnate ca ucise și incinerate, pentru care despăgubirile ar fi fost încasate, au fost găsite ulterior vii. Până la finalizarea anchetei trebuie stabilite responsabilitățile individuale și traseul exact. Nu rezultă din informațiile publice că întreaga exploatație, toți operatorii sau toți medicii veterinari implicați în circuit ar avea aceeași responsabilitate. Trasabilitatea a devenit una dintre condițiile pentru redeschiderea comerțului Miza a crescut în ultimele săptămâni. România negociază soluții pentru păstrarea sau redeschiderea unor fluxuri către Orientul Mijlociu, inclusiv prin Turcia. AGRONET.ro a prezentat discuțiile purtate la Ankara în 5 și 6 august, unde autoritățile române și turce au analizat exportul direct și tranzitul carcaselor de ovine și bovine. Printre punctele tehnice negociate apar exact elementele puse sub semnul întrebării de cazul Cluj–Tulcea: certificate sanitar-veterinare, originea animalelor, schimbul rapid de informații și notificarea transporturilor. Un cumpărător extern nu trebuie convins doar că într-o anumită fermă nu există boala. El trebuie să aibă încredere că documentul care însoțește animalul sau carcasa corespunde realității din teren. Ce riscă fermierii corecți când cineva fraudează sistemul Cea mai grea consecință nu cade neapărat asupra celui care introduce o informație falsă. Într-un sistem sanitar-veterinar, suspiciunea se poate extinde asupra unei regiuni sau chiar asupra unei țări. Pentru crescătorii care își identifică animalele, notifică mișcările și suportă restricțiile impuse în focare, fraudele de trasabilitate pot produce costuri pe care ei nu le-au generat: controale suplimentare;blocarea transporturilor;condiții mai stricte pentru certificare;prelungirea negocierilor comerciale;animale păstrate mai mult timp în fermă;costuri suplimentare cu furajarea;presiune asupra prețului intern. De aceea, cazul celor 75 de ovine nu este doar despre recuperarea unor eventuale despăgubiri încasate nelegal. Este despre cât valorează încrederea într-un număr introdus în SNIIA într-un moment în care sectorul ovin încearcă să recupereze accesul la piețe. Pentru crescătorii români, adevărata pagubă poate deveni mult mai mare decât valoarea celor 75 de animale dacă asemenea cazuri fac mai dificilă demonstrarea trasabilității întregului sector. Materialele despre pesta micilor rumegătoare, restricțiile comerciale și situația crescătorilor pot fi urmărite în secțiunea Zootehnie a AGRONET.ro.

Frunze de sfeclă de zahăr dintr-o cultură de câmp, cu câteva puncte brun-roșcate discrete pe frunze, fotografiate în lumină naturală de sfârșit de vară.

Pustule ruginii pe frunzele de sfeclă: cum recunoști Uromyces betae și când crește presiunea

În august, sfecla de zahăr merită verificată atent pentru pete mici, brun-roșcate, cu aspect de pustule pe frunze. Rugina sfeclei poate apărea spre finalul sezonului, iar menținerea unui foliaj funcțional contează pentru acumularea zahărului în rădăcină. Semnele observate în solă sunt un motiv de control, nu un diagnostic final. Ce poate observa fermierul în sole Semnul tipic asociat ruginii este apariția unor puncte sau pustule mici, brun-roșcate, pe limb și uneori pe pețiol. Spre sfârșitul vegetației pot apărea și formațiuni mai închise la culoare. Într-un atac avansat, partea aeriană poate fi afectată suficient de mult încât să slăbească foliajul și să îngreuneze recoltarea. Verifică frunzele mature, dar și frunzele mai tinere, pe ambele fețe, inclusiv pețiolii.Urmărește dacă pustulele apar izolat sau în mai multe zone ale solei și dacă apar noi simptome de la o verificare la alta.Notează dacă frunzele încep să îngălbenească, să se usuce ori dacă masa de frunze se rărește vizibil.Păstrează fotografii clare cu frunza întreagă și cu detaliul simptomului, împreună cu localizarea din solă. Când crește presiunea Rugina produsă de Uromyces betae este favorizată de vreme răcoroasă și umedă și apare frecvent târziu în sezon. În condițiile de cultură din România, intervalul iulie–septembrie este o perioadă practică de supraveghere mai atentă, în special după nopți cu rouă persistentă sau serii de zile cu umiditate ridicată. O solă în care frunzișul rămâne umed mai mult timp trebuie controlată mai des. Observația nu este același lucru cu diagnosticul Pete și decolorări pe frunzele de sfeclă pot avea mai multe cauze, inclusiv alte boli foliare, stres sau afectări locale. Aspectul brun-roșcat al unor pustule este compatibil cu rugina, dar nu este suficient pentru confirmare. Diagnosticul trebuie să țină cont de forma exactă a simptomelor, distribuția lor în cultură, stadiul plantei și evoluția după vreme umedă. Solicită rapid un agronom sau specialist în protecția plantelor dacă apar pustule noi pe multe frunze, simptomele se extind între controale, foliajul începe să se piardă sau cultura are deja alte probleme de stres. Specialistul poate separa rugina de alte boli foliare și poate aprecia presiunea reală din solă. Măsuri practice pentru reducerea riscului Continuă monitorizarea până spre recoltare, nu doar la marginea parcelei; verifică și zonele cu istoric de umiditate mai mare.După recoltare, gestionează resturile vegetale infectate prin încorporare, pentru a reduce sursa de inocul din câmp.Urmărește și limitează prezența sfeclei voluntare, deoarece agentul poate ierna pe plante voluntare și în resturi infectate.La alegerea hibridului și la planificarea tehnologiei, discută cu consultantul local despre comportarea varietăților în raport cu bolile foliare din zonă.Dacă se ia în calcul o intervenție fitosanitară, aceasta trebuie stabilită de specialist, numai cu produse autorizate în prezent pentru utilizarea respectivă și cu respectarea strictă a etichetei. Ce merită consemnat la fiecare control Pentru o decizie corectă, consemnează data controlului, zona solei, procentul aproximativ de plante cu simptome, frunzele afectate și condițiile de vreme din zilele anterioare. Aceste observații ajută specialistul să aprecieze dacă este vorba despre o problemă locală sau despre o evoluție care poate pune în pericol persistența frunzișului. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Grup de adolescenți pe un teren cultivat, lângă o stropitoare verde, cu pădure pe fundal.

Adolescenții lasă telefoanele și pun mâna pe sapă: zeci de copii din marile orașe învață agricultură într-un campus din Argeș

La Vulturești, adolescenții învață agricultura direct în grădină, prin activități care îi pun să ude culturile și să participe la întreținerea lor. Asociația BookLand, organizatorul programului, a documentat pe 6 august 2026 lucrul grupei de adolescenți în grădina campusului din Argeș, înainte ca AGRO TV să publice, pe 8 august, detalii despre activitățile de legumicultură și declarațiile profesorului Alexandru Pașol. Programul face parte din Școala de vară BookLand, organizată între 6 iulie și 4 septembrie 2026 în Campusul BookLand din satul Vulturești. Activitățile se desfășoară de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00, iar programul oficial include ateliere practice, activități educaționale și creative și lucru în aer liber pentru copii de la clasa pregătitoare până la liceu. Accesul este gratuit. Irigarea și plivitul sunt învățate direct în lotul agricol Pentru grupa de adolescenți, agricultura nu este prezentată numai prin explicații. Profesorul Alexandru Pașol a declarat pentru AGRO TV că participanții au peste 13 ani și lucrează în lotul agricol al campusului, unde învață când și cum se irigă legumele și participă la îndepărtarea buruienilor. Majoritatea provin din orașe mari și, potrivit profesorului, nu au în mod obișnuit posibilitatea de a vedea cum este organizată și întreținută o grădină sau o livadă. Activitățile descrise pentru program acoperă mai multe etape ale lucrului cu plantele: ActivitateContactul practic al elevilorIrigarea legumelorobservă momentul și modul în care culturile sunt udateÎntreținerea culturilorparticipă la plivit și îndepărtarea buruienilorDezvoltarea plantelorurmăresc trecerea de la răsad la produs maturRecoltareaculeg produsele ajunse la maturitatePomiculturaintră în contact cu testarea soiurilor și criteriile de recoltare Unul dintre participanți, Mădălin, venit din Otopeni, a relatat că experiența sa include atât curățarea culturilor de buruieni, cât și recoltarea. Experiența practică este astfel mult mai apropiată de lucrările efective dintr-o exploatație decât de o simplă prezentare despre agricultură. De la grădina campusului la cercetarea pomicolă Programul descris de AGRO TV include și contactul cu pomicultura. Adolescenții merg în loturile experimentale ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, unde specialiștii le prezintă modul în care sunt testate soiurile și criteriile urmărite la recoltarea fructelor destinate comercializării. Legătura cu institutul nu este izolată în programul BookLand. Organizatorul a documentat separat, în iulie 2026, o vizită a unei alte grupe de copii la aceeași instituție de cercetare, unde participanților le-au fost prezentate specii pomicole și activitatea de cercetare. Astfel, traseul educațional combină două niveluri diferite: lucrările elementare care țin o grădină productivă — udare, combaterea buruienilor și recoltare — și activitatea specializată dintr-o unitate de cercetare pomicolă. România are puțini manageri de ferme cu pregătire agricolă completă Activitățile de la Vulturești au loc într-un sector în care formarea agricolă formală rămâne redusă. Datele Eurostat pentru 2023, analizate anterior de AGRONET.ro, arată că numai 1% dintre managerii exploatațiilor agricole din România aveau pregătire agricolă completă, comparativ cu 9,7% la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 94,5% dintre managerii români se bazau în principal pe experiența practică. Contactul timpuriu cu agricultura nu înlocuiește liceul agricol, facultatea sau calificarea profesională. Poate însă face mai ușor de înțeles ce presupun meseriile din domeniu: lucrul cu plantele, observația în teren, tehnologia, cercetarea și deciziile care influențează producția. În paralel apar și programe dedicate tinerilor care au ales deja pregătirea agricolă. Din august 2026, inițiativa „Mândru să fiu fermier” sprijină 85 de elevi din patru licee agricole, în timp ce la Iași Campusul AGRITECH pregătește infrastructură pentru formare practică în agricultură, industria alimentară și domenii tehnice. Pentru programul de la Vulturești, utilitatea imediată este mai simplă: adolescenți care provin în mare parte din mediul urban ajung să vadă direct cum se întreține o cultură și ce se întâmplă între răsad și recoltare. Pentru o parte dintre ei, experiența poate rămâne o activitate de vacanță; pentru alții, poate fi primul contact concret cu horticultura, agronomia sau cercetarea agricolă.

Doi specialiști cu veste reflectorizante folosesc un aparat topografic pe un teren deschis.

Platforma e-Terra ar putea fi repornită săptămâna viitoare – Tranzacțiile cu terenuri agricole intră în etapa de deblocare

Platforma e-Terra ar putea redeveni funcțională în cursul săptămânii viitoare, după ce testele de securitate, funcționalitate și performanță au avansat, potrivit informațiilor transmise de Guvern și publicate de Economedia. Reluarea serviciilor ANCPI ar permite deblocarea treptată a tranzacțiilor cu terenuri agricole, a înscrierilor în cartea funciară și a proiectelor de investiții care depind de documente cadastrale actualizate. Sistemul nu va fi însă deschis simultan pentru toate operațiunile. Guvernul anunță o reluare etapizată, pentru a păstra ordinea legală a cererilor și pentru a evita suprasolicitarea aplicației după perioada de indisponibilitate. Prima zi va fi rezervată actelor acumulate în perioada blocajului În prima zi după repornire, activitatea va fi concentrată pe înregistrarea actelor autentificate în perioada în care sistemul nu a funcționat și pe verificarea comportamentului aplicației împreună cu notarii publici. Începând cu a doua zi, accesul ar urma să fie redeschis tuturor utilizatorilor care aveau drept de utilizare înainte de incident. Pentru agricultură, reluarea e-Terra este importantă în special pentru: vânzarea și cumpărarea terenurilor agricole;înscrierile și modificările în cartea funciară;tranzacțiile cu ferme și construcții agricole;constituirea unor garanții imobiliare pentru credite;proiectele de investiții care cer documente cadastrale actualizate;succesiunile și intabulările care depind de verificarea situației cadastrale. AGRONET.ro a prezentat anterior efectele blocajului asupra tranzacțiilor cu terenuri agricole, inclusiv șase oferte pentru suprafețe mai mari de 30 de hectare aflate în procedura dreptului de preempțiune. În prima jumătate a anului 2026, zece tranzacții cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare au însumat aproape 18 milioane de lei, potrivit datelor atribuite MADR în materialul AGRONET.ro. În 2025 au fost menționate 18 tranzacții din aceeași categorie, în valoare totală de aproximativ 49 de milioane de lei. Aceste cifre acoperă numai vânzările mari publicate la nivel central, nu întreaga piață funciară. Aproximativ 94.000 de cereri erau deja în curs de soluționare Guvernul indică aproximativ 94.000 de cereri care se aflau în termen la momentul incidentului. Pentru acestea, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Cererile depuse între timp la ghișeu, prin poștă sau curier au fost înregistrate cu data și ora exactă a primirii. După repornirea sistemului, acestea, împreună cu actele instrumentate anterior de notari și rămase neînregistrate la oficiile teritoriale, vor fi introduse în registrul electronic cu păstrarea rangului legal. Guvernul a anunțat și prelungirea automată a valabilității extraselor de carte funciară care erau încă valabile la momentul incidentului. Perioada suplimentară corespunde numărului de zile în care sistemul a fost indisponibil. Plata cu cardul nu va funcționa imediat În primele zile după repornire, plata cu cardul direct în aplicație nu va fi disponibilă. Utilizatorii vor putea achita tarifele prin ordin de plată sau la casieria oficiului teritorial. Documentele care dovedesc plata tarifelor pentru cereri nedepuse până la 15 iulie 2026 vor putea fi utilizate pentru înregistrare până cel târziu la 5 septembrie 2026. Fiecare oficiu teritorial ar urma să aibă cel puțin o stație de lucru destinată publicului, unde proprietarii vor putea primi ajutor pentru consultarea cărții funciare. ANCPI intenționează să pună la dispoziție și un serviciu telefonic dedicat dificultăților întâmpinate imediat după reluarea platformei. Unele documente pot apărea cu întârziere Utilizatorii ar putea constata că unele documente în format PDF nu sunt disponibile imediat după repornire. Explicația transmisă de Guvern este că transferul informațiilor în Cloudul Guvernamental nu va fi finalizat în același moment pentru toate documentele. Aplicația poate funcționa și mai lent în primele zile, din cauza volumului de solicitări acumulat. Autoritățile susțin că noua infrastructură are o capacitate mai mare decât cea folosită anterior. La 31 iulie, AGRONET.ro relata că e-Terra intrase în etapa finală de validare, după mutarea aplicației în Cloudul Guvernamental. La acel moment nu exista încă un termen anunțat pentru reluarea serviciilor. Estimarea transmisă acum de Guvern este primul interval mai precis indicat pentru repornirea platformei. Blocajul cadastral a ajuns și la finanțările fermierilor Problemele e-Terra nu au afectat numai circuitul notarial. Indisponibilitatea documentelor cadastrale a influențat și pregătirea unor proiecte de investiții, deoarece solicitanții trebuie să demonstreze dreptul asupra terenurilor sau construcțiilor incluse în proiect. AGRONET.ro a relatat că blocajul cadastral a contribuit la mutarea în septembrie a sesiunilor DR-14 și DR-12, destinate fermelor mici și consolidării exploatațiilor tinerilor fermieri. Calendarul anunțat indică 1 septembrie 2026 pentru DR-14 și 15 septembrie pentru DR-12, însă deschiderea efectivă depinde de publicarea documentației definitive și a anunțurilor oficiale AFIR. Repunerea în funcțiune a e-Terra ar elimina unul dintre principalele blocaje administrative apărute în ultimele săptămâni pentru proprietarii de terenuri și fermierii care pregătesc tranzacții, garanții sau proiecte de investiții. Data exactă a redeschiderii nu a fost încă anunțată, estimarea Guvernului fiind că sistemul ar putea deveni funcțional în cursul săptămânii următoare.

Ciori zburând și stând pe capitule de floarea-soarelui deteriorate, într-un lan sub cer senin.

Fermierii cer schimbarea regulilor privind intervențiile împotriva ciorilor – Zeci de hectare sunt afectate în Iași

Fermierii din Iași reclamă pierderi mari la floarea-soarelui din cauza stolurilor de ciori, iar măsurile de speriere folosite în câmp au efect doar temporar. Într-o exploatație de 320 de hectare, aproximativ 35 de hectare ar fi afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare ar avea pierderi estimate la 20–30%, potrivit informațiilor prezentate de Radio România Antena Satelor. Fermierii spun că problema nu se limitează la producția pierdută, deoarece paza culturilor și folosirea repetată a dispozitivelor de alungare adaugă costuri suplimentare. Atacurile pot începe încă de la semănat, când păsările consumă semințele sau smulg plantele tinere, și pot reapărea după formarea semințelor de floarea-soarelui, cât timp acestea sunt încă moi. În această etapă, stolurile pot provoca pierderi severe într-un interval scurt, mai ales pe parcelele unde presiunea păsărilor se repetă zilnic. Tunurile sonore mută problema între parcele Ion Noțingăr, fermier din județul Iași, spune că stolurile pot număra mii de păsări și că mijloacele sonore folosite pentru protecția culturii nu le țin departe pentru mult timp. „Cu 20 de minute înainte erau peste 10.000 de ciori. Vin în stoluri, se așază pe culturile agricole și le distrug, iar după 30–40 de minute se ridică și pleacă în alte lanuri, la alți fermieri.” Dispozitivele sonore pot alunga temporar păsările, dar acestea se deplasează spre alte sole și pot reveni ulterior. Elvis Iulian Mocanu arată că fermele ajung astfel să suporte și cheltuieli cu personalul trimis permanent pe teren pentru pază și îndepărtarea stolurilor. Problema eficienței limitate a mijloacelor de descurajare a fost prezentată și anterior de AGRONET.ro. Fermierii intervievați folosesc petarde, tunuri acustice și prezența oamenilor în câmp, însă păsările se adaptează la zgomotele repetate, iar protecția permanentă a unor suprafețe de sute de hectare este dificilă. Producția poate coborî la câteva sute de kilograme pe hectar Pe suprafețele grav atacate, diferența dintre producția așteptată și cantitatea recoltată poate deveni foarte mare. Elvis Iulian Mocanu estimează că, pe unele parcele, o cultură de la care s-ar fi putut obține între 2 și 4 tone la hectar ar putea rămâne cu numai 100–200 de kilograme la hectar. Un caz similar documentat anterior de AGRONET.ro indica o producție potențială de 4–4,5 tone la hectar, redusă până la aproximativ 200 de kilograme pe hectar în zonele cele mai puternic atacate. În acel material, gradul de afectare raportat pe unele parcele ajungea aproape de 90%. La reperul de piață analizat atunci de AGRONET.ro, de 2.487 de lei pe tonă pentru media națională de referință a florii-soarelui, aferentă perioadei 6–12 iulie 2026 și condiției de livrare la plecarea din siloz, pierderea teoretică pentru o cultură de 4 tone la hectar putea depăși 8.000 de lei la hectar dacă gradul de afectare ajungea la 90%. Calculul era orientativ, nu un preț garantat sau o ofertă de cumpărare. Seceta amplifică pierderile din câmp Atacul păsărilor apare într-un an în care cultura de floarea-soarelui este deja afectată de temperaturile ridicate și deficitul de apă. În iulie 2026, serviciul MARS al Comisiei Europene a redus prognoza medie de randament pentru floarea-soarelui în Uniunea Europeană de la 2,08 la 1,94 tone la hectar, o corecție de aproximativ 6,7%. Pentru fermele în care cele două probleme se suprapun, pierderea poate apărea în două etape: seceta reduce formarea și umplerea semințelor, iar păsările consumă ulterior o parte din producția rămasă. Fermierii reclamă limitele intervențiilor legale Agricultorii intervievați la Iași cer modificarea cadrului legal astfel încât, în zonele cu stoluri numeroase și pagube repetate, să poată fi aplicate măsuri mai eficiente. Ion Noțingăr spune că a informat primăria pentru a fi contactată asociația de vânătoare, însă la momentul interviului nu primise un răspuns. Fermierul afirmă că, într-o discuție telefonică, i s-ar fi comunicat că norma de recoltare pentru ciori, de aproximativ 90 de exemplare, fusese deja realizată, în condițiile în care el estima că în zonă se aflau peste 10.000 de păsări. Valoarea reprezintă relatarea fermierului și nu o situație oficială verificată pentru întregul fond cinegetic. Din punct de vedere juridic, termenul generic „ciori” nu este suficient pentru stabilirea regimului aplicabil. Specia trebuie identificată înaintea unei intervenții care depășește simpla alungare a păsărilor, deoarece regimul juridic și eventualele cote sau proceduri pot diferi în funcție de specie și de situația concretă. Documentarea pagubelor devine importantă În lipsa unei soluții care să elimine rapid atacurile, fermierii pot documenta sistematic situația din fiecare parcelă. Sunt utile în special: data și parcela pe care apar stolurile;suprafața afectată;fotografii și înregistrări realizate în zile diferite;procentul estimat al pierderilor;producția estimată înaintea atacului;mijloacele de speriere folosite;producția obținută efectiv la recoltare. În acest moment nu există în materialele analizate o evaluare oficială centralizată a suprafețelor afectate de ciori la nivelul județului Iași. Cifrele disponibile descriu situații raportate de fermieri și nu pot fi extrapolate automat la întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui.

Mai mulți miei cu blană albă și pete negre stau înghesuiți într-un spațiu închis de transport.

ANSVSA caută 41 de miei fără trasabilitate după oprirea unui transport ilegal

Un transport ilegal cu 92 de miei a expus o breșă gravă de trasabilitate, după ce 41 dintre animale nu au mai fost găsite la sosirea inspectorilor DSVSA Alba, relatează Digi24, citând informațiile comunicate de ANSVSA. Autoutilitara a fost oprită la 1 august 2026, în timpul unui filtru rutier organizat de Inspectoratul de Poliție Județean Alba. Șoferul nu a putut prezenta documentele veterinare obligatorii și nici acte care să dovedească proveniența legală și statutul sanitar al animalelor. Inspectorii veterinari au fost chemați pentru evaluarea lotului și stabilirea măsurilor necesare. La sosirea acestora au mai fost identificate numai 51 dintre cele 92 de animale înregistrate inițial de polițiști. Mieii rămași au fost uciși de urgență, iar cadavrele au fost transportate la o unitate autorizată de ecarisare. Poliția caută animalele și exploatația de origine Polițiștii încearcă să localizeze cele 41 de animale care lipsesc și să stabilească proveniența întregului lot. Ancheta trebuie să identifice inclusiv exploatația de origine, traseul transportului și persoanele implicate în deplasarea animalelor fără documente. ANSVSA consideră situația un risc epidemiologic major deoarece autoritățile nu cunosc: exploatația din care provin mieii;traseul parcurs înaintea opririi autoutilitarei;exploatațiile sau persoanele la care ar fi putut ajunge animalele lipsă;statutul sanitar și imunitar al lotului;eventualele contacte cu alte ovine și caprine. Informațiile publicate nu arată că mieii ar fi fost confirmați cu pesta micilor rumegătoare sau cu o altă boală. Măsura de urgență a fost justificată de ANSVSA prin lipsa totală a trasabilității și imposibilitatea stabilirii statutului sanitar al animalelor. Lipsa documentelor împiedică urmărirea unui posibil focar Pentru transport, șoferul ar fi trebuit să dețină formularul de mișcare, certificatul de sănătate și documentele care atestă proveniența animalelor. Identificarea prin crotalii și înregistrarea corectă a intrărilor și ieșirilor din exploatații permit autorităților să refacă traseul animalelor atunci când apare o suspiciune de boală. AGRONET.ro a prezentat anterior problemele sistemului de identificare și trasabilitate a ovinelor. Pentru controlul bolilor și reluarea comerțului, autoritățile trebuie să poată urmări transporturile, centrele de colectare și mișcările dintre exploatații și să separe efectivele sănătoase de animalele cu statut sanitar incert. Diferențele dintre situația din ferme și evidențele oficiale reprezintă o altă vulnerabilitate. Inspecțiile pentru verificarea efectivelor de ovine și caprine continuă până la 31 august 2026, iar animalele neidentificate pot îngreuna stabilirea originii unui focar și identificarea exploatațiilor de contact. Controalele rutiere vor fi intensificate ANSVSA a anunțat că filtrele rutiere organizate împreună cu Poliția vor continua zilnic pe drumurile publice. Verificările urmăresc transporturile fără crotalii și documente veterinare, într-o perioadă în care sectorul ovin este deja afectat de restricțiile sanitare și comerciale. Pentru crescători și transportatori, cazul din Alba arată importanța verificării documentelor înaintea oricărei deplasări. Numărul animalelor transportate trebuie să corespundă actelor și evidențelor exploatației, iar fiecare exemplar trebuie să poată fi identificat. Incidentul intervine în timp ce fermele așteaptă relaxarea restricțiilor comerciale. La 5 august 2026, exporturile de ovine nu aveau încă un calendar confirmat de reluare. Capacitatea autorităților de a controla mișcarea animalelor și de a demonstra trasabilitatea efectivelor rămâne una dintre condițiile necesare pentru redeschiderea piețelor.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.