Fermieri din Cluj și Bistrița-Năsăud vor testa soluții pentru gestionarea pajiștilor, în proiectul european GrassWise, anunță USAMV Cluj-Napoca. Inițiativa va reuni date colectate din exploatații, observații din teren și informații satelitare pentru dezvoltarea unor instrumente de sprijinire a deciziilor în ferme. Ce vor testa participanții din România
Târg dedicat industriei mărului, cu tehnologii pentru livadă, depozitare, sortare, ambalare și comercializare.
Summit de agribusiness despre piața cerealelor, comerțul agricol din regiunea Mării Negre, securitatea alimentară și viitoarea PAC.
Actualitate agricolă
Un studiu pe afin arată efecte diferite asupra calității fructelor, în funcție de substanțele testate și de caracteristica măsurată, potrivit cercetării publicate pe 11 noiembrie în Frontiers in Plant Science. Autorii nu au identificat o formulă combinată care să optimizeze simultan toți indicatorii urmăriți. Experimentul de câmp s-a desfășurat într-o livadă comercială din Yuguopu, Mengzi, în provincia Yunnan din China, la 1.300 de metri altitudine. Cercetătorii au lucrat cu un singur soi de afin, L25, din categoria afinului cu tufă înaltă sudic. Rezultatele descriu acest loc și material biologic, nu toate plantațiile de afin. Ce au măsurat cercetătorii Experimentul a comparat substanțe individuale, formulări combinate și un martor cu apă, folosind trei repetări biologice pentru fiecare variantă. Au fost urmăriți indicatori ai dezvoltării și calității fructelor, inclusiv dimensiunea și masa, substanțele solubile, aciditatea, antocianii și vitamina C. Răspunsurile au variat între caracteristici: o schimbare favorabilă pentru un indicator nu a însemnat automat îmbunătățirea tuturor celorlalți. Această diferență contează deoarece aspectul, gustul și compoziția fructului sunt proprietăți distincte. Cercetarea nu stabilește că o anumită variantă este universal superioară. Autorii arată că răspunsurile pot depinde de soi, mediu și sezon. Un singur amplasament și trei repetări limitează extinderea concluziilor; sunt necesare evaluări suplimentare pentru alte condiții de cultură. Soiul și condițiile locale contează În România, AGRONET.ro a prezentat nouă soiuri de afin create la Mărăcineni. Acestea sunt distincte de L25, iar articolul despre soiurile românești nu validează reacțiile observate în China. Alegerea soiului are și o componentă economică: într-o analiză separată, AGRONET.ro a discutat despre costul unei plantații de afin și alegerea în funcție de piață. Experimentul din Yunnan nu demonstrează profitabilitatea vreunei variante în România și nu constituie o recomandare de tratament pentru fermieri. Fotografia reprezentativă a afinelor este realizată de Steven Isaacson, sub licență CC BY-SA 2.0, și este decupată. Figura din studiu aparține Yang și colaboratorilor (2026), sub licență CC BY 4.0.
KUHN prezintă gama ANTEA 1.DL de mașini autopropulsate pentru furajare, cu un singur melc și capacități de 14, 15 și 17 metri cubi, conform KUHN. Producătorul indică modele pentru 2027 și o înălțime totală începând de la 2,70 metri. O completare a familiei ANTEA Modelele 1.DL se adaugă familiei ANTEA, fără a reprezenta prima apariție a acesteia. KUHN a anunțat în 3 august 2026 gama ANTEA 2.CL cu doi melci. Noua gamă cu un singur melc acoperă alte capacități, relevante pentru alegerea unei mașini în funcție de cantitatea de furaj pregătită și de spațiile fermei. Pregătirea și urmărirea sarcinilor de furajare KUHN descrie versiuni Power și Intense. Pentru Power, producătorul indică un motor de 167 CP. Pe Intense, omologarea pentru 40 km/h este opțională și depinde de piață; nu este confirmată pentru România. Sistemul Librafeed integrează cântărirea și gestionarea sarcinilor. Potrivit producătorului, acestea pot fi pregătite pe computer sau telefon, iar parametrii stabiliți sunt reluați în timpul amestecării. Ecranul tactil de 14 inci afișează datele mașinii, Librafeed și imaginile celor două camere standard. Producătorul indică și coborârea automată a transportorului pentru manipularea delicată a silozului. Afirmațiile privind funcționarea și avantajele rămân specificații ale companiei: nu a fost identificat un test independent comparativ privind calitatea furajului. AGRONET.ro a relatat separat despre automatizarea furajării la o fermă din Tușnad, proiect aflat în implementare pentru peste 300 de bovine. Proiectul din Tușnad oferă un exemplu separat de automatizare la nivelul fermei, în timp ce ANTEA 1.DL este o gamă de mașini autopropulsate prezentată de KUHN pentru 2027. La nivel mai larg, prezentarea EuroTier publicată de AGRONET.ro urmărea automatizarea în fermele zootehnice, în perspectiva târgului de la Hanovra.
JRC semnalează riscuri pentru producția agricolă în mai multe regiuni ale lumii, în evaluarea globală ASAP pentru octombrie, publicată pe 10 noiembrie de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Analiza combină observații despre culturi și producție cu prognoze sezoniere, iar situațiile diferă de la o regiune la alta. În America Centrală, instituția relatează pierderi de peste 75% ale recoltelor de porumb și fasole din primul sezon pentru mulți fermieri care produc pentru subzistență. Seceta și deficitele record de precipitații au afectat agricultura regională. Este o constatare privind zonele evaluate, nu o estimare a pierderilor pentru toate exploatațiile sau pentru întreaga producție mondială. Semănatul din sudul Africii, sub riscul vremii uscate În sudul Africii, semănatul începuse în condiții meteorologice neuniforme. Prognozele sezoniere citate de JRC indică posibilitatea unor condiții mai uscate decât media și a unor temperaturi ridicate în centrul și sudul regiunii SADC până în martie 2027. Acestea sunt perspective meteorologice, nu rezultate deja înregistrate la recoltare. Monitorizarea culturilor și bilanțurile de piață Evaluarea ASAP urmărește zonele cu probleme de producție; ea nu înlocuiește un bilanț mondial al ofertei și consumului. În septembrie, AGRONET.ro a prezentat separat estimările USDA privind producția și stocurile mondiale de porumb. Un bilanț mai strâns nu se traduce automat într-un preț mai mare în fermă. Anterior, analiza AGRONET.ro din iulie despre El Niño urmărea probabilitățile climatice și riscurile sezoniere. Raportul JRC publicat în noiembrie aduce o evaluare ulterioară a condițiilor de producție, cu prognoze pentru regiuni precis delimitate. Sinteza globală nu formulează o concluzie specifică pentru România și nu stabilește efectul asupra cotațiilor locale. Următoarea evaluare era programată pentru sfârșitul lunii noiembrie.
Pesta porcină africană ar putea persista în România, consideră parlamentarul Voicu Vușcan, într-un interviu acordat emisiunii „Agricultura la Raport” din 12 noiembrie 2026 și relatat de AGRO TV la 13 noiembrie. El a exprimat opinia că țara nu va scăpa de boală în timpul vieții generației actuale. Declarația este o apreciere a parlamentarului asupra persistenței bolii, nu o prognoză științifică. Apariția repetată a focarelor arată dificultatea combaterii pestei porcine africane, dar nu dovedește că eradicarea ei este imposibilă. Focarele afectează gospodăriile și circulația animalelor În județul Buzău, AGRONET.ro a relatat despre focarele confirmate între sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie 2026. Trei dintre acestea au fost depistate în gospodării din Ziduri, Săgeata și Padina. La momentul respectiv, autoritățile au instituit zone de protecție și supraveghere în jurul exploatațiilor afectate. Un focar poate produce pierderi prin moartea sau eliminarea animalelor și poate atrage restricții de circulație în zonele stabilite de autorități. Pentru crescătorii din aceste zone, astfel de măsuri pot influența transportul și livrarea porcilor, în funcție de deciziile sanitar-veterinare aplicabile fiecărui focar. În plan legislativ, Camera Deputaților a adoptat la 31 iulie 2026 un proiect privind măsuri împotriva pestei porcine africane, inclusiv posibilitatea ca autoritatea sanitar-veterinară să dispună extracția mistreților în zone afectate. La data relatării AGRONET.ro, nu era stabilit că actul fusese promulgat și publicat; votul nu dovedește, singur, intrarea sa în vigoare. Vaccinul și experiența Spaniei Potrivit Comisiei Europene, în Uniunea Europeană nu este disponibil în prezent un vaccin sigur și eficient împotriva pestei porcine africane. Boala afectează porcii domestici și mistreții și poate avea consecințe economice pentru crescători. Experiența Spaniei arată că eliminarea bolii este posibilă, dar și că reapariția rămâne un risc. Conform Ministerului Agriculturii din Spania, programul final de eradicare a început în 1985, iar țara a fost declarată liberă de boală în 1995. Virusul a reapărut în noiembrie 2025 la mistreți. Această evoluție nu stabilește însă cât timp va persista boala în România.
Guvernul a adoptat norme pentru autorizarea sistemelor locale de irigații, a anunțat la 12 noiembrie Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedura vizează verificarea și autorizarea de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), iar punerea în funcțiune este condiționată de obținerea autorizației, potrivit comunicatului ministerului. Măsura privește sistemele locale independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare aflată în proprietatea publică sau privată a statului. Sunt incluse și sisteme situate în afara unui teritoriu distinct hidraulic, alimentate din infrastructura statului prin unul sau mai multe puncte de livrare. Ce documente sunt menționate în anunț MADR arată că procedura cuprinde o cerere și documentație tehnică. În funcție de situație, documentele menționate includ: date generale despre sistem;dovada dreptului de proprietate sau de folosință;proiectul tehnic și planșele;avizul sau autorizația de gospodărire a apelor;procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Autorizația ANIF și documentele de gospodărire a apelor au roluri distincte. Comunicatul include avizul sau autorizația de gospodărire a apelor între documentele tehnice necesare, după caz. Lista anunțată nu înlocuiește consultarea formei finale a normelor și a anexelor. Ministerul arată că normele acoperă emiterea autorizației și condițiile privind transferul, modificarea, suspendarea și retragerea ei, precum și drepturile și obligațiile titularilor. Comunicatul nu precizează duratele procedurale, perioada de valabilitate sau eventualele taxe. Obligația de autorizare exista deja Legea nr. 136/2022, redată în forma consolidată a Legii îmbunătățirilor funciare pe Portalul Legislativ, prevedea deja că ANIF autorizează sistemele locale și că procedura urma să fie stabilită prin norme metodologice. Legea stabilește și o obligație de autorizare pentru sistemele deja înființate, raportată la aprobarea normelor. Noutatea anunțată de minister este stabilirea cadrului procedural, nu apariția pentru prima dată a obligației de autorizare. Până la identificarea hotărârii publicate, nu pot fi confirmate forma finală și intrarea sa în vigoare. Autorizarea și alimentarea cu apă sunt probleme distincte Procedura administrativă nu stabilește singură disponibilitatea apei pentru fiecare fermă. În august, AGRONET.ro a relatat despre inventarierea surselor de apă, inițiată de MADR împreună cu ANIF și Apele Române, în contextul secetei hidrologice. Contează și funcționarea infrastructurii prin care apa ajunge la utilizatori. Un exemplu prezentat de AGRONET.ro în Buzău arată rolul canalelor și al conductelor în transportul apei. Exemplul privește infrastructura de irigații și nu stabilește dacă noua procedură se aplică proiectului respectiv.
Au fost depuse 53.930 de cereri pentru ajutorul de secetă în cadrul schemei pentru culturile afectate în 2025, a anunțat la 13 noiembrie Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Depunerea s-a încheiat la 6 noiembrie, iar numărul cererilor nu reprezintă numărul dosarelor deja aprobate. Ministerul arată că suprafața determinată pentru cererile centralizate este de 865.991,52 hectare, dintre care suprafața calamitată însumează 716.894,72 hectare. Schema vizează culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Cererile depășesc bugetul schemei Potrivit MADR, valoarea totală solicitată este de 248.018.125,04 lei, față de bugetul disponibil de 155.361.520 lei. Ministerul urmează să calculeze și să comunice Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) coeficientul de reducere liniară, după centralizare și verificări. Valoarea acestuia nu a fost încă anunțată. Sprijinul prevăzut poate ajunge la maximum 333 lei pe hectar pentru culturile cu grad de afectare de 90%–100%, înaintea aplicării reducerii bugetare. Pentru grade de afectare mai mici, sprijinul se stabilește proporțional, potrivit informațiilor prezentate anterior de AGRONET.ro despre plafonul și condițiile schemei. Formula corectată și plata ajutorului În octombrie, ministrul Agriculturii a anunțat o eroare în formula de calcul, explicând că procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori. AGRONET.ro a prezentat atunci problema formulei de despăgubire. Corectarea formulei prin HG nr. 950/2026 este distinctă de reducerea liniară necesară pentru încadrarea solicitărilor în buget. MADR își propune finalizarea autorizării și a plăților până la 31 decembrie 2026. Cuantumul final depinde de verificarea cererilor și de coeficientul care urmează să fie comunicat.
Kantargo este un hibrid de porumb pentru boabe din grupa FAO 380, potrivit catalogului Soufflet Agro România, iar Marin Mănica, directorul tehnic al companiei, a vorbit despre includerea lui în portofoliul din 2026 într-un interviu acordat Agrointeligența. Pentru fermieri, datele publicate de producător oferă un punct de plecare în evaluarea hibridului: grupa de maturitate, destinația pentru boabe și densitățile indicate pentru culturile irigate și neirigate. Rezultatele efective în câmp au însă nevoie de date comparative, obținute în condiții locale. Ce prevede fișa tehnică pentru Kantargo Potrivit catalogului Soufflet, planta are talie medie spre înaltă, inserția știuletelui la înălțime medie și vigoare bună la pornirea în vegetație. Producătorul descrie o pierdere rapidă a apei din boabe spre finalul ciclului vegetativ și un potențial bun de producție, afirmații care aparțin companiei. Fișa indică o sumă a temperaturilor de 950°C între semănat și înflorire și de 1.910°C între semănat și recoltarea boabelor la o umiditate de 32%. Aceste repere descriu dezvoltarea hibridului și nu reprezintă producții măsurate la hectar. Pentru densitatea la semănat, producătorul indică următoarele intervale, exprimate în boabe germinabile la hectar: Irigat: 75.000–85.000;Neirigat: 65.000–75.000. Diferența dintre cele două intervale ține de condițiile de cultură prezentate în fișă. Documentul precizează și că randamentul depinde de factori precum solul, tehnologia de semănat și condițiile climatice. Ce arată datele disponibile despre performanță Uscarea rapidă a boabelor la maturitate este o caracteristică distinctă de toleranța la secetă în timpul vegetației. Descrierea comercială nu demonstrează, singură, cum se comportă Kantargo în perioade cu deficit de apă. Nu au fost identificate rezultate comparative independente, cuantificate, pentru acest hibrid în mai multe localități. Kantargo figurează ca adăugare în suplimentul din 26 mai 2026 al catalogului comun al Uniunii Europene. Înscrierea confirmă prezența în catalog, dar nu stabilește producția hibridului în fermele din România sau data începerii vânzărilor pe piața locală. Contextul apei contează pentru evaluarea oricărui hibrid. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii prezentate în analiza AGRONET.ro despre reducerea suprafețelor cultivate cu porumb, suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut în 2026 cu 283.200 de hectare față de 2025, până la aproximativ 1,7 milioane de hectare. Articolul arată și că accesul efectiv la apă poate limita folosirea infrastructurii de irigații. Într-o analiză AGRONET.ro a sezonului 2026, datele europene din iulie arătau diferențe regionale în disponibilitatea apei, cu rezerve reduse în vestul României. Pentru aprecierea Kantargo rămân utile rezultate din mai multe zone și sezoane, alături de condițiile în care au fost obținute.
Într-un depozit frigorific, lanțul rece poate fi pus în pericol chiar dacă hoții nu ating marfa. Generatorul de rezervă, cablurile și tablourile electrice sunt puncte critice: dacă devin indisponibile, alarma de temperatură poate fi primul semn al unei probleme care trebuie limitată și documentată rapid. Un generator lipsă, un cablu tăiat sau combustibilul sustras pot lăsa depozitul frigorific fără rezervă tocmai când apare o pană de curent. Riscul nu este doar pierderea unui echipament: temperatura din camere poate ieși din parametrii de păstrare, iar loturile trebuie apoi evaluate pe baza înregistrărilor, a duratei incidentului și a procedurilor proprii de siguranță alimentară. Ce se vede în teren nu este încă o concluzie despre starea mărfii alarmă de temperatură sau lipsa semnalului de la instalația de monitorizare;generator care nu pornește ori nu preia sarcina la test;uși, lacăte, cutii de conexiuni sau trasee de cablu deteriorate;cabluri, borne, acumulatori, combustibil sau piese lipsă;urme de acces neautorizat la incinta tehnică ori la tabloul electric. Aceste semne arată un incident tehnic sau de securitate care trebuie verificat. Ele nu spun singure dacă produsele mai respectă condițiile de păstrare și nici nu permit stabilirea cauzei fără datele din registrul de temperatură, starea echipamentului și constatarea personalului competent. Primele verificări după o alarmă Înainte de orice, protejează oamenii. Nu atinge cabluri căzute, conductori expuși, tablouri avariate sau generatorul dacă există urme de forțare, incendiu ori scurgeri. Nu confrunta persoane aflate în zonă. Dacă fapta este în desfășurare sau există pericol, anunță imediat autoritățile competente și păstrează distanța. După ce zona este sigură, administratorul depozitului verifică ora alarmei, alimentarea principală, disponibilitatea sursei de rezervă și istoricul temperaturilor pe fiecare cameră. Se notează intervalul afectat, ușile deschise, camerele implicate, loturile din interior și orice intervenție făcută. Ține ușile închise cât mai mult și oprește operațiunile care ar crește schimbul de aer până la stabilizarea instalației. Nu decide starea loturilor după aspect sau miros. Pentru produsele care necesită frig, menținerea lanțului rece și posibilitatea de a monitoriza temperatura sunt elemente esențiale. Responsabilul pentru siguranța alimentară și specialistul în refrigerare trebuie să analizeze datele disponibile și procedura aplicabilă produsului depozitat. Cum reduci riscul înainte de incident Ține un inventar actualizat al generatorului, cablurilor, pieselor de conectare, cheilor și documentelor de service; păstrează separat datele de identificare și fotografiile de inventar.Delimitează generatorul și tablourile electrice într-o incintă încuiată, cu acces limitat la persoanele desemnate. Verifică periodic starea încuietorilor, a împrejmuirii și a iluminatului de siguranță.Leagă alarma de temperatură de o procedură clară: cine primește semnalul, cine verifică sursa de curent, cine contactează specialistul și cine păstrează evidența incidentului.Testează alimentarea de rezervă și transferul către consumatorii esențiali numai în condiții de siguranță, conform documentației instalației și cu personal tehnic competent. Un test trebuie să confirme funcționarea, nu doar prezența fizică a generatorului.Verifică dacă sistemele tehnice de pază și alarmă funcționează și dacă accesul personalului, al transportatorilor și al firmelor de service este consemnat.Revizuiește măsurile după orice tentativă de furt, cablu deteriorat, alarmă repetată sau modificare a instalației electrice. În România, măsurile de pază trebuie alese proporțional cu vulnerabilitatea obiectivului. Pentru un depozit cu instalații și bunuri de valoare, administratorul poate solicita revizuirea analizei de risc la securitate fizică sau a fișei de securitate și poate lucra cu furnizori autorizați pentru soluțiile de pază și alarmare. După furt sau vandalism: documentează, nu repara în grabă Fotografiază de la distanță avariile și notează ce lipsește, fără a modifica inutil locul. Păstrează registrele de temperatură, mesajele de alarmă, inventarul și informațiile despre ultimele persoane cu acces autorizat. Sesizează prompt poliția și informează administratorul, firma de pază, asigurătorul, după caz, precum și specialistul în refrigerare și electricianul competent. Nu porni un generator avariat și nu improviza alimentarea cu cabluri sau conexiuni neprevăzute. Repunerea în funcțiune se face numai după verificarea instalației și a protecțiilor electrice de către personal calificat. După restabilirea curentului, compară istoricul temperaturii cu cerințele produselor și cu procedura depozitului înainte de a relua fluxul normal al mărfii. O rutină utilă pentru noiembrie–februarie Generatorul și cablurile merită incluse în controlul de început de tură și în verificarea săptămânală a depozitului, mai ales în lunile reci, când continuitatea alimentării poate deveni critică pentru marfa păstrată. Verifică inventarul, alarmele, accesul în zona tehnică și disponibilitatea persoanelor care pot interveni. Nu aștepta o alarmă de temperatură pentru a afla că sursa de rezervă nu este disponibilă. Când este necesară escaladarea Contactează urgent specialistul în refrigerare când temperatura nu mai este controlată, instalația nu repornește normal sau datele de monitorizare arată o abatere.Cheamă electrician autorizat când există cabluri tăiate, conexiuni avariate, miros de încins, urme de arc electric ori probleme la tabloul de alimentare.Solicită administratorului de depozit și specialistului în securitate revizuirea măsurilor după un furt, o tentativă, vandalism repetat sau o vulnerabilitate descoperită la generator.Implică responsabilul pentru siguranța alimentară pentru orice lot care a trecut printr-un interval neclar de temperatură sau pentru care lipsesc înregistrările necesare evaluării. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă administrator de depozit și specialist în securitate. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.
Un fermier din Ungaria a obținut circa 1,2 tone de semințe de mac alimentar la hectar, cu un preț de valorificare estimat la 1,5 euro/kg. Szirmai Balázs administrează o exploatație familială de aproximativ 500 de hectare și cultivă mac de patru ani, după ce a căutat alternative la culturile cerealiere tradiționale. Într-un interviu acordat Revistei Ferma, agricultorul explică faptul că necesarul relativ redus de inputuri și relațiile comerciale cu industria alimentară au făcut din mac una dintre culturile profitabile ale exploatației. La producția și prețul raportate, venitul brut ar ajunge la 1.800 de euro/ha, înainte de scăderea cheltuielilor cu înființarea culturii, fertilizarea, recoltarea și comercializarea. Exemplul este relevant pentru fermierii români interesați de diversificare, dar are o particularitate importantă: cultivarea macului alimentar în România este supusă autorizării, iar accesul la cumpărători specializați contează la fel de mult ca producția obținută. Mac pe 50 de hectare, într-o exploatație de aproximativ 500 de hectare Szirmai Balázs a introdus macul alimentar în structura fermei în urmă cu patru ani, într-o perioadă în care rentabilitatea cerealelor devenea tot mai greu de anticipat. Agricultorul a urmărit o cultură cu alte perspective comerciale, care să reducă dependența veniturilor de prețurile grâului și ale celorlalte produse agricole convenționale. În sezonul precedent, macul a ocupat aproximativ 70 de hectare, iar pentru 2026 suprafața a fost redusă la 50 de hectare, în principal pentru respectarea rotației culturilor. Prin urmare, macul reprezintă aproximativ 10% din suprafața totală administrată în acest sezon. Fermierul intenționează să continue cultivarea și să dezvolte relații directe cu procesatorii alimentari. Reducerea suprafeței față de anul precedent arată însă că extinderea nu este continuă și depinde de organizarea întregii exploatații. Cât valorează producția de mac la 1,5 euro/kg În sezonul anterior, fermierul maghiar a obținut aproximativ 1.200 kg de semințe de mac alimentar la hectar. Prețul de valorificare indicat în interviu este de circa 1,5 euro/kg. Calculul venitului brut este următorul: IndicatorValoare raportată sau calculatăProducția din sezonul precedent1.200 kg/haPrețul indicat de fermierCirca 1,50 euro/kgVenit brut corespunzătorCirca 1.800 euro/haSuprafața cultivată în 2025Aproximativ 70 haSuprafața cultivată în 202650 ha Prețul de 1,5 euro/kg provine din declarația fermierului din Ungaria. Nu reprezintă o cotație oficială a pieței europene, o ofertă pentru România sau un preț garantat pentru recoltele viitoare. Valoarea de 1.800 euro/ha reprezintă încasarea teoretică înainte de cheltuieli, nu profitul net. Pentru determinarea marjei economice ar trebui cunoscute costurile semințelor, pregătirii terenului, fertilizării, protecției fitosanitare, recoltării, curățării semințelor și transportului. Aceste valori nu au fost comunicate, astfel că profitul efectiv al fermei din cultura macului nu poate fi calculat. De asemenea, producția de 1,2 tone/ha a fost obținută în sezonul precedent. Ea nu reprezintă un rezultat confirmat pentru cele 50 de hectare cultivate în 2026. Fermierul raportează un necesar redus de îngrășăminte și tratamente Unul dintre motivele pentru care Szirmai Balázs a păstrat macul în structura exploatației este nivelul cheltuielilor cu inputurile. Potrivit agricultorului, cultura necesită mai puține intervenții decât unele dintre plantele cultivate anterior în fermă. În sezonul 2026, acesta afirmă că nu a efectuat tratamente împotriva insectelor sau a buruienilor și că a aplicat îngrășăminte o singură dată. Experiența descrie condițiile unei ferme și ale unui an agricol. Nu înseamnă că macul alimentar poate fi cultivat fără tratamente în toate regiunile sau că o singură fertilizare este suficientă indiferent de sol și de nivelul producției urmărite. Presiunea buruienilor, bolilor și dăunătorilor variază în funcție de rotație, climă și tehnologia aplicată. În plus, un eventual avantaj privind cheltuielile cu inputurile trebuie comparat cu prețul semințelor, costul mecanizării și cerințele de calitate ale cumpărătorului. Semințele foarte mici complică înființarea culturii Fermierul consideră instalarea uniformă a culturii una dintre cele mai importante dificultăți. Dimensiunile reduse ale semințelor fac ca pregătirea terenului și regularitatea semănatului să influențeze puternic răsărirea. Dacă plantele se instalează neuniform, cultura poate deveni mai vulnerabilă la concurența buruienilor și poate avea un potențial de producție mai redus. După instalarea corespunzătoare a plantelor, fermierul spune că lucrările de întreținere au fost relativ puține în condițiile exploatației sale. Acest rezultat nu elimină necesitatea monitorizării culturii și a respectării măsurilor fitosanitare autorizate. Mac alimentar și mac farmaceutic: ce trebuie să știe cultivatorii din România Macul alimentar este cultivat pentru semințele utilizate în panificație, patiserie și alte produse alimentare. În paralel, există varietăți și sisteme de producție destinate industriei farmaceutice, unde interesul este legat de compușii prezenți în alte părți ale plantei. Szirmai Balázs precizează că exploatația sa produce mac pentru alimentație, nu pentru utilizări farmaceutice. Această diferențiere comercială nu înseamnă însă că macul alimentar poate fi cultivat fără autorizație în România. Potrivit Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cultivarea plantelor aflate sub control național este supusă unor condiții speciale. Articolul 12 prevede că pentru cultivarea în scop alimentar, industrial sau pentru producerea de sămânță este necesară autorizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene. Legea reglementează și proveniența semințelor și utilizarea soiurilor înregistrate în cataloagele oficiale aplicabile. Pentru un agricultor român interesat de mac, verificarea regimului de autorizare trebuie făcută înaintea achiziției materialului de semănat și a planificării suprafeței. Faptul că semințele de mac sunt comercializate legal ca aliment nu conferă automat dreptul de cultivare. Semințele destinate consumului trebuie să respecte limitele europene pentru alcaloizi Pe lângă autorizarea culturii, producătorii care urmăresc vânzarea semințelor către industria alimentară trebuie să țină cont de cerințele privind siguranța produselor. Regulamentul (UE) 2023/915 stabilește limite maxime pentru anumiți contaminanți din alimente, inclusiv pentru alcaloizii de opiu care pot fi prezenți în semințele de mac. Produs alimentarLimită maximăSemințe de mac întregi, măcinate sau zdrobite, comercializate consumatorului final20 mg/kgProduse de panificație care conțin semințe de mac1,50 mg/kg Limitele sunt exprimate pentru suma dintre morfină și codeină, aceasta din urmă fiind ponderată cu factorul 0,2, conform regulamentului european. Prezența acestor alcaloizi în semințe poate rezulta inclusiv din contaminarea cu material provenit de pe alte părți ale plantei în timpul recoltării și manipulării. Pentru procesatori, contează documentele privind calitatea loturilor și respectarea limitelor aplicabile produselor alimentare. Astfel, accesul la piața de panificație presupune mai mult decât obținerea unei producții bune la hectar. Sunt necesare trasabilitate, controlul calității și respectarea cerințelor cumpărătorilor. Grâul pentru făină de pizza completează strategia fermei Macul nu este singura cultură specializată din exploatația lui Szirmai Balázs. Fermierul cultivă și un tip de grâu destinat obținerii făinii pentru pizza, produs pentru care urmărește valorificarea pe o piață distinctă de cea a grâului comercializat în vrac. În structura fermei se mai regăsesc orzul, rapița și facelia. Potrivit agricultorului, macul și grâul pentru făină de pizza se numără printre cele mai profitabile culturi ale exploatației. Această strategie arată rolul specializării comerciale. În loc să urmărească exclusiv producerea unor cantități mari de materii prime standardizate, ferma încearcă să cultive produse pentru care cumpărătorii au cerințe specifice. O asemenea orientare poate aduce prețuri mai bune, dar presupune identificarea pieței înaintea extinderii suprafețelor. În cazul macului alimentar, industria de panificație și patiserie reprezintă un posibil canal de valorificare. Pentru fermierii care produc cantități importante, relațiile cu procesatorii pot fi decisive, deoarece piața este mai restrânsă decât cea a cerealelor obișnuite. Ce poate fi preluat din experiența fermei maghiare Exemplul lui Szirmai Balázs arată că diversificarea poate contribui la rentabilitatea unei exploatații, dar rezultatul depinde de mai mulți factori decât prețul pe kilogram. La producția raportată de 1,2 tone/ha și la un preț de circa 1,5 euro/kg, macul alimentar generează un venit brut de aproximativ 1.800 euro/ha. Fără cheltuielile tehnologice și comerciale, această valoare nu poate fi transformată într-o estimare a profitului. Pentru o fermă din România, introducerea culturii ar presupune evaluarea cererii procesatorilor, a posibilităților de recoltare și condiționare a semințelor, precum și obținerea autorizațiilor prevăzute de legislație. Avantajul macului nu rezultă automat dintr-un preț mai mare decât al cerealelor, ci din diferența dintre veniturile efective și costurile unei tehnologii adaptate, susținută de contracte comerciale și de respectarea cerințelor legale.
Producătorul olandez de roboți agricoli AIGRO a intrat în faliment la 19 octombrie 2026, după încheierea procedurii de suspendare a plăților. Compania din Best, fondată în 2019, dezvoltase robotul electric autonom AIGRO UP, destinat combaterii mecanice a buruienilor și cosirii vegetației în livezi, pepiniere și alte culturi. Falimentul este confirmat în evidența publică a dosarului F.01/26/323, iar conducerea încearcă să identifice un investitor care să permită reluarea activității. AIGRO ajunsese la comercializarea robotului, cu mai multe unități aflate în exploatare și o colaborare pentru distribuție încheiată în 2025. Situația companiei pune în discuție continuitatea întreținerii și a serviciilor informatice pentru fermierii care utilizează echipamente autonome, într-o industrie în care producătorii trebuie să susțină atât dezvoltarea tehnologiei, cât și rețelele comerciale și de asistență tehnică. Falimentul AIGRO, confirmat de instanța din Țările de Jos Compania AIGRO B.V., înregistrată în localitatea Best, provincia Noord-Brabant, a obținut la 8 octombrie suspendarea provizorie a plăților, procedură publicată la 9 octombrie. Suspendarea a fost încheiată la 16 octombrie, iar falimentul a fost pronunțat la 19 octombrie de instanța competentă din Oost-Brabant. Administrator judiciar a fost desemnat avocatul B. Rikkert, iar judecătorul delegat este C.A.M. de Bruijn. Dosarul de faliment poartă numărul F.01/26/323, iar procedura anterioară de suspendare a plăților a fost înregistrată sub numărul S.01/26/1048. Directorul general Wim Reijersen van Buuren a confirmat situația juridică a companiei în declarațiile acordate Future Farming, dar nu a prezentat cauzele care au condus la faliment. Potrivit acestuia, proprietarii și utilizatorii roboților AIGRO au fost informați despre situație, iar managementul încearcă să găsească un partener pentru continuarea activității. O eventuală vânzare a activelor sau reluare a producției depinde de administratorul judiciar. La 23 octombrie, nu fusese anunțat un cumpărător și nu exista un plan confirmat de relansare. AIGRO UP, un robot electric de aproximativ 100 kg pentru lucrări agricole Principalul produs al companiei este AIGRO UP, o platformă electrică autonomă care poate transporta diferite echipamente pentru întreținerea culturilor. Robotul a fost dezvoltat pentru lucrări repetitive, precum cosirea vegetației, prășitul și combaterea mecanică a buruienilor, în special în plantații unde utilajele convenționale pot întâmpina dificultăți de acces. În catalogul internațional GOFAR pentru robotul AIGRO UP, platforma este prezentată ca un utilaj comercial, nu doar ca prototip. CaracteristicăAIGRO UPPropulsieElectricăBateriiDouă unități litiu-ion de 48 VMasă netă indicată de GOFAR100 kgAutonomie de funcționarePână la 10 ore între încărcăriProductivitate estimată10–20 ha/săptămânăAplicațiiCosire, prășit, monitorizarea culturilorStadiu comercialTRL 10 – utilizare comercialăUnități aflate în exploatare, conform cataloguluiPeste 5 Valorile reprezintă specificații și estimări comerciale. Masa depinde de configurație, iar capacitatea de lucru variază în funcție de cultură, accesorii și condițiile terenului. Un avantaj al platformei îl constituie posibilitatea înlocuirii bateriilor. Aceasta permite prelungirea timpului de lucru fără a imobiliza robotul pe întreaga durată a încărcării. Sistemul de navigație utilizează senzori pentru deplasarea autonomă și identificarea traseelor dintre rândurile de plante. Robotul este proiectat pentru lucrări între rânduri, dar poate fi utilizat și în anumite aplicații pe teren deschis. AIGRO încheiase un parteneriat de distribuție cu Mechan în 2025 În mai 2025, AIGRO a anunțat un acord de colaborare cu Mechan, companie olandeză specializată în comercializarea utilajelor agricole. Parteneriatul urmărea dezvoltarea distribuției robotului AIGRO UP, în timp ce producătorul urma să își concentreze resursele asupra îmbunătățirii și extinderii funcțiilor tehnologiei. Acordul, prezentat în anunțul privind colaborarea AIGRO–Mechan, viza în special exploatațiile pomicole, viticole și pepinierele. Implicarea unui distribuitor specializat putea facilita comercializarea și sprijinul pentru utilizatori, fără ca dezvoltatorul să fie nevoit să construiască individual întreaga rețea de vânzări. Falimentul intervine astfel la aproximativ un an și jumătate după anunțarea colaborării. Nu au fost comunicate public informații despre eventualele modificări ale acordului de distribuție sau despre modul în care Mechan va gestiona relațiile comerciale și tehnice privind AIGRO UP după deschiderea procedurii de insolvență. Ce riscuri apar pentru fermierii care dețin roboți AIGRO Falimentul producătorului nu înseamnă automat că roboții aflați în exploatare își încetează funcționarea. Totuși, utilajele autonome au cerințe de întreținere mai complexe decât multe echipamente mecanice convenționale. Pe lângă baterii, motoare și componentele de lucru, funcționarea depinde de senzori, programe informatice și sisteme de comandă. Pentru proprietarii AIGRO UP, principalele elemente care trebuie stabilite sunt: disponibilitatea pieselor de schimb și a bateriilor compatibile;continuarea serviciilor de întreținere și reparații;accesul la aplicațiile necesare configurării robotului;menținerea actualizărilor informatice și a funcțiilor de siguranță;situația garanțiilor și a contractelor comerciale existente;posibilitatea preluării serviciilor de asistență de către un eventual nou proprietar. Până la 23 octombrie, nu au fost anunțate public întreruperi concrete ale serviciilor AIGRO UP și nici un calendar privind încetarea acestora. Cea mai importantă diferență este între posibilitatea reparării componentelor fizice și dreptul de a întreține sau modifica programele care controlează deplasarea autonomă. Un robot poate avea piese mecanice disponibile, dar dezvoltarea sau actualizarea funcțiilor sale poate depinde de accesul la codul informatic și la proprietatea intelectuală a producătorului. Cazul AIGRO apare după falimentul producătorului danez Agrointelli Dificultățile producătorului olandez nu reprezintă un caz izolat în industria roboticii agricole. În februarie 2026, compania daneză Agrointelli, producătorul robotului autonom Robotti, a intrat în faliment, după ce ajunsese să comercializeze peste 65 de utilaje în aproximativ 20 de țări. Situația a fost analizată de AGRONET.ro în articolul despre continuarea platformei Robotti după faliment. În septembrie, compania britanică Autonomous Agri Solutions a anunțat cumpărarea unor active tehnice, utilaje și piese de schimb pentru susținerea roboților Robotti existenți. Software-ul și proprietatea intelectuală fuseseră însă vândute separat, ceea ce a creat o diferență între posibilitatea întreținerii fizice a echipamentelor și continuarea dezvoltării lor informatice. Pentru AIGRO nu a fost anunțată o tranzacție similară. Cele două cazuri arată că existența unui produs funcțional și a unor utilaje utilizate comercial nu garantează capacitatea companiei de a finanța dezvoltarea, producția și distribuția pe termen lung. Cauzele financiare concrete ale falimentului AIGRO nu au fost publicate, astfel că nu pot fi atribuite unor probleme tehnice sau comerciale specifice. Ce trebuie urmărit la achiziția unui robot agricol autonom Pentru o fermă care intenționează să investească într-o platformă autonomă, costul de achiziție reprezintă numai o parte din evaluarea economică. Un robot destinat plivitului sau cosirii trebuie să execute suficiente lucrări într-un sezon pentru a justifica investiția. Orele de funcționare, necesarul de supraveghere, consumul energetic și costurile intervențiilor tehnice influențează rezultatul final. În plus, disponibilitatea asistenței devine importantă atunci când un defect poate bloca lucrările într-o perioadă agricolă scurtă. Unele companii încearcă să reducă această dependență prin utilizarea componentelor standardizate, care permit fermierilor să efectueze direct o parte dintre reparații. Un exemplu este platforma Field Sense Robotics prezentată de AGRONET.ro, proiectată pentru intervenții tehnice simplificate și lucrări autonome în câmp și livezi. Alți producători dezvoltă rețele de distribuitori și contracte de service pe termen lung, astfel încât exploatațiile să poată beneficia de asistență fără a depinde exclusiv de echipa care a proiectat robotul. În cazul AIGRO, următoarea etapă va fi determinată de deciziile administratorului judiciar și de posibilitatea găsirii unui cumpărător pentru activele companiei. Pentru fermierii care utilizează AIGRO UP, continuitatea pieselor, a programelor informatice și a serviciilor de întreținere va conta mai mult decât simpla existență a unui investitor interesat de reluarea activității.
Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea fi introduse în circuitul agricol, după avizul acordat de Consiliul Județean Tulcea pentru o parte din amenajarea piscicolă Ceamurlia I, potrivit G4Media. Terenul se află în comuna Crișan, în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar aprobarea finală revine direcției de specialitate din Ministerul Agriculturii. Votul a avut loc pe 30 septembrie 2026 și s-a încheiat cu 25 de voturi pentru, două abțineri și o neparticipare, relatează Radio România Constanța. Avizul județean permite continuarea procedurii pentru schimbarea folosinței terenului. Pedromar Trust solicită schimbarea folosinței unei părți din concesiune Solicitarea aparține societății Pedromar Trust SRL, care deține din 2011 o concesiune pentru aproximativ 250 de hectare din amenajarea piscicolă aflată în proprietatea publică a comunei Crișan. Cererea privește numai o parte din această suprafață. Mai exact, documentația vizează 178,7422 hectare, potrivit Ziarului Delta. Consiliul Local Crișan și-a exprimat acordul în august, înaintea etapei de avizare județeană. În ședința Consiliului Județean, consilierul PNL Ciprian Safca a cerut identificarea amplasamentului, observând că proiectul nu includea o hartă. După enumerarea parcelelor, terenul a fost localizat în Ceamurlia I, între Dunărea Veche și brațul Sulina, dinspre Crișan. Dosarul ajunge la Ministerul Agriculturii Pentru terenurile ocupate cu amenajări piscicole în perimetrul rezervațiilor, procedura aprobată prin Ordinul MADR nr. 386/2017 atribuie aprobarea direcției de specialitate din minister. Documentația trebuie să cuprindă, între altele, hotărârea consiliului județean, acordul administratorului rezervației, studiul pedologic și agrochimic și procesul-verbal privind situația din teren. Studiul stabilește categoria de folosință și clasa de calitate înscrise în decizia de aprobare. Schimbarea are și o consecință contractuală: pentru amenajările piscicole concesionate, procedura prevede actualizarea contractului privind folosința terenului, clasa de calitate și redevența, pe baza aprobării și a evaluărilor prevăzute de lege. Carasuhat, cazul invocat în dezbaterea despre protejarea zonelor umede Consilierul AUR Sorin Zaharcu și-a motivat abținerea prin necesitatea protejării zonelor umede și a invocat situația Carasuhat, de lângă Mahmudia. Acolo, 924 de hectare au fost reconectate la Dunăre printr-un proiect european desfășurat între 2012 și 2016. În 2023, cedarea unui dig a permis inundarea unor terenuri agricole învecinate. Concesionarii au cerut refacerea digului pentru reluarea cultivării. Potrivit WWF România, Curtea de Apel Constanța a menținut definitiv, în noiembrie 2025, obligația de refacere a digului. Organizația avertizează că lucrările riscă să afecteze și zona umedă restaurată și solicită o soluție legală pentru păstrarea acesteia, împreună cu soluționarea echitabilă a situației concesionarilor. Avertismentul WWF privește Carasuhat, un amplasament distinct de Ceamurlia I. Valoarea terenurilor umede depinde și de rolul lor în gestionarea apei. AGRONET.ro a prezentat studiul privind folosirea unor terenuri arabile marginale din Ungaria pentru retenția apei, cu scopul refacerii rezervelor subterane. În Delta Dunării, efectele debitului redus asupra circulației apei prin canale și lacuri au fost explicate într-un material publicat în august. Pentru Ceamurlia I, decizia care poate permite folosirea celor aproape 179 de hectare în agricultură rămâne condiționată de verificarea dosarului și de aprobarea Ministerului Agriculturii.
Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.
Navigator AGRONET.ro
Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.
Actualitate, explicații, interviuri și reportaje relevante pentru agricultură.
agronet.ro/stiriPrognoze locale, avertizări și informații agrometeorologice pentru decizii zilnice.
agronet.ro/meteoGhiduri pentru lucrările agricole curente și ferestrele orientative din sezon.
agronet.ro/calendar-lucrari-agricoleRecunoaștere orientativă, monitorizare și prevenție pentru bolile și problemele din fermă.
agronet.ro/sanatatea-fermeiPrograme, plăți, termene și documente pentru APIA, AFIR și investiții agricole.
agronet.ro/finantari-subventiiCotații, prețuri și repere de piață pentru cereale și produse agricole.
agronet.ro/bursaCaută sau publică anunțuri pentru utilaje, producție, animale, terenuri și servicii.
anunturi.agronet.roGhiduri și știri despre animale de fermă, furaje, sănătate și producție animală.
agronet.ro/zootehnieTârguri, expoziții, demonstrații, conferințe și întâlniri profesionale.
agronet.ro/evenimenteMeteo agricol
Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.
Din lumea satului
În sezonul rece, arborele de jad are nevoie de mai multă lumină, mai puțină apă și protecție împotriva frigului.
Szilárd-Ervin Szőgyényi · 8 min citire
Speciile potrivite și drenajul bun permit cultivarea cactușilor ornamentali chiar și în grădinile cu ierni reci.
Szilárd-Ervin Szőgyényi · 6 min citire
Toamna Horticolă Bucureșteană aduce la USAMV peste 100 de expozanți, degustări și ateliere pentru public și profesioniști.
Szilárd-Ervin Szőgyényi · 3 min citireBursa agricolă
Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.
Piețe internaționale
Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.
AGRONET.ro TV
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în BelgiaHands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...
YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul FranțeiO echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...
1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.
