Femeie zâmbitoare la o masă, lângă un document cu sigla APIA, în fața unei clădiri.

Kerekes Melinda Klara, confirmată pe site-ul APIA la conducerea agenției

Kerekes Melinda Klara figurează în continuare la conducerea APIA, după ce interimatul anunțat inițial până la 31 iulie 2026 a ajuns la termen. Numele său apare pe site-ul oficial al agenției cu funcția de director general, relatează Agrointeligența. Actualizarea paginii de conducere a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură confirmă că Kerekes Melinda Klara exercită atribuțiile de director general la 3 august 2026. Constantin Bîrcă și Paul Eduard Kmen sunt prezentați ca directori generali adjuncți.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Grup de bivoli negri pe o pășune, cu arbori în fundal și text informativ suprapus în partea stângă.

Camera Deputaților a adoptat ajutorul de 68 de euro pe bovină – Cererile nu sunt încă deschise

Camera Deputaților a adoptat ajutorul de 68 de euro pe bovină și bubalină, însă crescătorii nu pot depune încă cereri la APIA. Proiectul votat prevede un buget de 277,18 milioane de lei, un plafon de 50.000 de euro pe beneficiar și plata până la 31 decembrie 2026, potrivit informațiilor prezentate de AgroInfo și formei adoptate de Parlament. Titlul materialului-sursă poate crea însă confuzie: vârsta minimă a animalelor este de 22 de luni, nu perioada pentru care se plătește sprijinul. Ajutorul este o plată unică de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Legea trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial înainte ca termenul de depunere să înceapă. În forma adoptată, crescătorii vor avea 20 de zile lucrătoare, calculate din ziua următoare intrării în vigoare, pentru transmiterea cererilor și documentelor la APIA. Ce animale intră la plată Schema se adresează crescătorilor de bovine și bubaline. Sunt eligibile animalele masculi și femele care aveau minimum 22 de luni la 28 februarie 2026. Cuantumul este de 68 de euro pe cap de animal, calculat la cursul de 5,0953 lei pentru un euro. Valoarea rezultată este de aproximativ 346,48 lei pe animal, fără ca totalul acordat unei întreprinderi să depășească echivalentul a 50.000 de euro. ElementPrevederea adoptatăCuantum68 euro/capValoare orientativă în leiaproximativ 346,48 lei/capVârsta animaluluiminimum 22 de luni la 28 februarie 2026Plafon pe beneficiarmaximum 50.000 de euroBuget total277.184.320 de leiEchivalentul bugetului54,4 milioane de euroTermenul prevăzut pentru plată31 decembrie 2026 Bugetul este asigurat de la bugetul de stat, prin fondurile aprobate Ministerului Agriculturii pentru 2026. Pragul minim este de 10 animale La 1 martie 2026, solicitantul trebuie să fi deținut minimum 10 bovine sau bubaline într-o exploatație cu cod ANSVSA, animalele fiind înregistrate în Baza Națională de Date. Pentru exploatațiile situate în zona montană prevăzută în Planul Strategic PAC 2023–2027, pragul este redus la minimum cinci animale. Numărul pentru care se solicită ajutorul nu poate depăși cel mai mic efectiv dintre: efectivul deținut la 1 martie 2026;efectivul existent la data depunerii cererii. Beneficiarul trebuie să fie înregistrat în Registrul unic de identificare și să aibă cod unic atribuit de APIA. De asemenea, nu trebuie să se fi aflat în reorganizare, lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Crescătorii trebuie să păstreze 75% din efectiv Una dintre condițiile importante este menținerea, la 5 octombrie 2026, a cel puțin 75% din efectivul solicitat la plată. Proiectul prevede excepții pentru anumite situații, între care falimentul, lichidarea, forța majoră și exploatațiile supuse restricțiilor sanitar-veterinare privind mișcarea animalelor. APIA va verifica efectivul existent la 5 octombrie prin Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor. Dacă obligația de menținere nu este îndeplinită și nu se aplică una dintre excepțiile prevăzute, plata nu va fi validată. Documentele prevăzute pentru cererea APIA Forma adoptată indică depunerea unei singure cereri, însoțită de documentele justificative: copia actului de identitate sau documentele de înregistrare ale solicitantului;împuternicirea și actul reprezentantului legal, unde este cazul;coordonatele contului bancar sau de trezorerie;documentul emis din sistemul de identificare a animalelor, cu efectivele deținute la 1 martie 2026 și la data solicitării;declarația pe propria răspundere privind situația juridică a beneficiarului. Crescătorii cu exploatații în mai multe județe vor depune o singură cerere la centrul APIA pe raza căruia au domiciliul sau sediul social. Schema nu este încă deschisă Votul Camerei Deputaților reprezintă o etapă decisivă, dar nu echivalează cu deschiderea plăților. Fermierii trebuie să aștepte promulgarea, publicarea în Monitorul Oficial și instrucțiunile APIA privind data exactă de la care sunt primite cererile. Înaintea votului final, AGRONET.ro a prezentat pragurile de efectiv și obligația de menținere a animalelor. Crescătorii solicitaseră și urgentarea schemei, alături de plata restanțelor APIA. Până la apariția legii în Monitorul Oficial, suma nu trebuie tratată drept venit încasat sau plată cu termen individual garantat. Condițiile aplicabile vor fi cele din forma promulgată și din instrucțiunile oficiale publicate pentru depunerea cererilor.

Doi bărbați privesc spre camioane și silozuri, lângă un câmp cultivat și un tractor cu remorcă.

Cooperativele agricole au depășit 7 miliarde de lei în 2025 – Afacerile au crescut cu 33,2%

Cooperativele agricole au ajuns la afaceri de peste 7 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 33,2% față de anul anterior, însă rulajul cumulat al celor 1.682 de organizații care au depus bilanțul rămâne de aproximativ 3,7 ori sub vânzările Lidl România, potrivit unei analize publicate de Economica.net, pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Comparația arată diferența de putere economică dintre producătorii agricoli organizați și marile rețele care controlează accesul la consumator. Cooperativele au crescut rapid în 2025, dar cifra lor de afaceri cumulată este apropiată de dimensiunea unui singur comerciant alimentar de talie mare. Raportată la numărul organizațiilor care au depus bilanțul, cifra de afaceri medie este de aproximativ 4,16 milioane de lei pe cooperativă. Media nu descrie însă structura reală a sectorului, deoarece o parte importantă a veniturilor este concentrată în câteva organizații mari, iar numeroase cooperative desfășoară activități la scară redusă. Cele mai mari cinci cooperative au rulat 940,5 milioane de lei AAYLEX Cooperativă Agricolă rămâne liderul clasamentului după cifra de afaceri, cu venituri de 253,6 milioane de lei în 2025, în creștere cu 12% față de anul precedent. Organizația activează în industria cărnii de pasăre și a raportat un profit net de 2,2 milioane de lei. Pe locul al doilea se află Soybean and Mays Prod Cooperativă Agricolă din Broscăuți, județul Botoșani. Cooperativa, care reunește producători de cereale, a înregistrat afaceri de 209,6 milioane de lei, cu 49% peste nivelul din 2024, și un profit net de peste 9,8 milioane de lei. CooperativăCifra de afaceri în 2025Evoluție anualăProfit netAAYLEX Cooperativă Agricolă253,6 milioane de lei+12%2,2 milioane de leiSoybean and Mays Prod209,6 milioane de lei+49%peste 9,8 milioane de leiAgroprod Crasna205,5 milioane de lei+14,6%2 milioane de leiDobrogea Sud141,3 milioane de lei+20%peste 326.600 de leiTinoasa130,5 milioane de leinespecificată108.000 de lei Primele cinci cooperative au realizat împreună aproximativ 940,5 milioane de lei, echivalentul a circa 13,4% din afacerile întregului sector. Datele arată că piața nu este dominată de o singură organizație, dar există o diferență mare între cooperativele integrate în procesare și distribuție și structurile care se limitează la comercializarea producției membrilor. Profitul nu urmează automat cifra de afaceri Soybean and Mays Prod a fost cooperativa cu cel mai mare profit net în 2025, de peste 9,8 milioane de lei, și o marjă de aproximativ 4,6%. Clasamentul după profitabilitate este diferit de cel bazat pe venituri. Cooperativa Rădăcini din județul Neamț a raportat o marjă netă de 16,3%, la afaceri de 40,3 milioane de lei și un profit de 6,6 milioane de lei. Comcereal Sărmășel și Ovo Product au înregistrat marje de aproximativ 13,5%, iar Cooperativa Grădina Noastră din Vărăști a ajuns la un profit net de 6,9 milioane de lei și o marjă de 10,7%. CooperativăCifra de afaceriProfit netMarjă netăSoybean and Mays Prod209,6 milioane de leipeste 9,8 milioane de lei4,6%Comcereal Sărmășel60,1 milioane de leipeste 8,1 milioane de lei13,5%Grădina Noastră65 milioane de lei6,9 milioane de lei10,7%Rădăcini40,3 milioane de lei6,6 milioane de lei16,3%Ovo Product43,5 milioane de leipeste 5,9 milioane de lei13,5% Diferențele arată că volumul mare de marfă nu garantează un rezultat financiar proporțional. Profitabilitatea depinde de tipul produselor, nivelul de procesare, costurile logistice, condițiile contractuale și capacitatea cooperativei de a păstra o parte mai mare din valoarea adăugată. Procesarea și contractele stabile fac diferența Cooperativele din partea superioară a clasamentului nu se limitează întotdeauna la colectarea producției. Agroprod Crasna dispune de infrastructură pentru procesarea, ambalarea și distribuția cărnii de pasăre, iar Ovo Product sortează, ambalează și depozitează ouă pentru livrarea către marile magazine. Grădina Noastră lucrează cu aproximativ 140 de familii de fermieri și livrează către peste 360 de magazine Carrefour. Acest model oferă acces la o piață stabilă, dar presupune respectarea unor cerințe comune privind cantitățile, calitatea, ambalarea, trasabilitatea și calendarul livrărilor. AGRONET.ro a prezentat și cazul Cooperativei Țara Mea, care a revenit pe profit în 2025, cu un rezultat net de 1,8 milioane de lei și afaceri de 36,5 milioane de lei. Organizația are aproximativ 5.000 de membri, dar cifra de afaceri rămâne mult sub nivelurile de peste 200 de milioane de lei atinse în anii anteriori. Numărul membrilor nu determină singur puterea comercială a cooperativei. Rezultatul depinde de cantitatea vândută prin organizație, de disciplina livrărilor, de infrastructura comună și de capacitatea conducerii de a negocia contracte. Asocierea poate asigura vânzarea, dar nu garantează profitul Într-un sezon cu supraproducție, diferența dintre fermierii asociați și cei care vând individual poate deveni decisivă. În zona Dăbuleni–Călărași, o cooperativă a asigurat prioritate la valorificarea pepenilor pentru aproximativ 40 de membri, în timp ce alți cultivatori au rămas cu producția pe câmp după scăderea prețului sub 0,50 lei pe kilogram. Asocierea nu elimină riscul de piață și nu garantează un preț profitabil. Ea poate însă organiza suprafețele cultivate, eșalona livrările, forma loturi comerciale și negocia dintr-o poziție mai bună cu procesatorii și comercianții. Creșterea cu 33,2% a afacerilor cooperativelor indică o extindere a activității organizate, dar comparația cu marile rețele comerciale arată că puterea de negociere rămâne dezechilibrată. Pentru ca o parte mai mare din valoarea produselor să rămână la fermieri, cooperativele au nevoie de contracte stabile, capital de lucru, depozitare, sortare, procesare și conducere profesională, nu doar de creșterea formală a numărului de membri.

Fermier văzut din spate privește un tractor care lucrează pe un câmp, lângă o margine cu flori sălbatice, la apus.

Fermierii cer cinci ani de tranziție pentru noile obiective de biodiversitate

FAPPR cere amânarea votului final asupra Strategiei pentru biodiversitate, avertizând că documentul poate influența activitatea a aproximativ 3,5 milioane de fermieri fără ca efectele economice, regulile de aplicare și compensațiile să fie stabilite. Organizația solicită Parlamentului și Ministerului Agriculturii o consultare sectorială completă înaintea adoptării. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România nu contestă obiectivul protejării biodiversității, ci modul în care țintele ar putea fi transpuse în obligații pentru exploatații. Principalele nelămuriri privesc efectele asupra producției, costurile de conformare, suprafețele care ar putea intra sub restricții și sursele de finanțare pentru compensarea pierderilor. Strategia include, între direcțiile prezentate, reducerea cu 50% a riscului asociat pesticidelor, reducerea cu 50% a excesului de nutrienți și extinderea agriculturii ecologice până la 25% din suprafață. Documentul stabilește obiective de politică publică, însă efectele directe asupra fermelor vor depinde de actele normative, standardele tehnice și programele de plată adoptate ulterior. Fermierii cer studiu de impact și metodologii de calcul FAPPR susține că instituțiile trebuie să publice înaintea votului final date care să permită fermierilor să estimeze consecințele economice ale strategiei. Organizația solicită: un studiu privind efectele asupra producției și veniturilor agricole;metodologia de calcul pentru fiecare țintă;identificarea suprafețelor și categoriilor de ferme afectate;stabilirea unor plafoane și mecanisme de compensare;un calendar pentru actele normative subsecvente;o perioadă de tranziție de minimum cinci ani pentru fermele mici și mijlocii. Fără aceste elemente, exploatațiile nu pot calcula dacă vor trebui să reducă anumite inputuri, să modifice rotația culturilor, să scoată terenuri din producție sau să suporte investiții suplimentare. O critică asemănătoare a fost formulată și de Alexander Degianski, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români. AGRONET.ro a relatat că acesta solicită evaluarea suprafețelor agricole afectate și a pierderilor de producție. Ținta pentru agricultura ecologică ar presupune o extindere majoră România avea în 2024 peste 780.000 de hectare certificate ecologic, potrivit datelor incluse în strategia analizată anterior de AGRONET.ro. Pentru atingerea unei ponderi de 25% ar fi necesară depășirea pragului de trei milioane de hectare, în funcție de suprafața agricolă folosită drept bază de calcul. FAPPR avertizează că extinderea certificării nu garantează automat și o piață pentru produsele ecologice. Conversia implică perioade de tranziție, costuri de certificare, restricții tehnologice și riscuri privind randamentele, în timp ce prețul de vânzare și cererea nu sunt garantate. În lipsa dezvoltării pieței, o creștere rapidă a suprafeței ar putea pune presiune pe prețurile produselor ecologice și pe veniturile fermelor care suportă costuri mai mari de producție. Reducerea pesticidelor și nutrienților depinde de regulile ulterioare Țintele procentuale nu precizează singure cum va fi măsurată reducerea la nivelul fiecărei ferme. Pentru aplicare sunt necesare răspunsuri privind: anul sau perioada de referință;substanțele și produsele incluse;diferențele dintre culturi și regiuni;fermele care folosesc deja cantități reduse;alternativele tehnice disponibile;modul în care vor fi calculate pierderile de venit. Strategia nu modifică direct normele APIA, Planul Strategic PAC sau condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor. AGRONET.ro a explicat că documentul stabilește direcții pentru politicile agricole până în 2030, fără să introducă prin el însuși o subvenție ori o obligație nouă. Obligațiile aplicabile fermierilor vor apărea numai dacă obiectivele sunt transpuse ulterior în legislație, planuri de management, intervenții PAC sau condiții de eligibilitate. Plățile Natura 2000 nu sunt încă finalizate FAPPR cere ca mecanismul de compensare pentru terenurile agricole din siturile Natura 2000 să fie stabilit și finanțat înaintea aplicării unor restricții suplimentare. Strategia menționează că autoritățile au analizat 257 de planuri de management și au identificat 27 de măsuri standardizate pentru terenurile agricole. Această etapă nu înseamnă însă că plățile sunt deja disponibile. Pentru lansarea unei intervenții compensatorii trebuie stabilite suprafețele eligibile, activitățile restricționate, pierderile de venit, cuantumurile, bugetul și procedura de solicitare. Până la finalizarea acestor elemente, fermierii nu pot estima valoarea sprijinului pe care l-ar primi. Irigațiile, considerate esențiale de organizațiile agricole Forumul contestă și calificarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații drept măsură cu „relevanță limitată”, formulare atribuită strategiei. Organizația susține că reducerea inputurilor și protejarea solului trebuie analizate împreună cu investițiile care pot menține producția în anii secetoși. Fără apă pentru irigații, limitarea îngrășămintelor sau schimbarea tehnologiilor poate amplifica pierderile în fermele deja expuse deficitului de precipitații. FAPPR solicită reluarea consultărilor după vacanța parlamentară și adoptarea strategiei numai după prezentarea studiilor, metodologiilor și instrumentelor financiare. Până la publicarea actelor de aplicare, țintele generale nu pot fi transformate în estimări exacte privind costurile sau pierderile fiecărei exploatații.

Două oi cu lână lungă stau pe paie într-un țarc metalic, una privind spre cameră.
Zootehnie

Un nou focar de variolă ovină și caprină în Iași – 34 de animale au murit

Un nou focar de variolă ovină și caprină a fost confirmat în județul Iași, într-o exploatație din localitatea Popești, unde 34 de animale au murit, iar alte 462 sunt considerate susceptibile. Confirmarea intervine în perioada în care România încearcă să obțină reluarea exporturilor de ovine și caprine din regiunile neafectate. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat prezența virusului la 31 iulie 2026. Debutul focarului a fost consemnat la 28 iunie, ceea ce înseamnă că măsurile epidemiologice trebuie urmărite pe o perioadă mai lungă decât cea scursă de la confirmarea de laborator. În exploatația afectată au fost impuse restricții privind mișcarea animalelor, supraveghere în zona de carantină, dezinfecția spațiilor, verificarea trasabilității efectivelor, neutralizarea cadavrelor și eutanasierea animalelor afectate. Focare active și în județul Mureș La 12 iunie 2026, România mai avea focare active de variolă ovină și caprină în patru localități din județul Mureș: Toldal, cu 398 de ovine;Dumbrava, cu 248 de ovine;Malea, cu 830 de ovine;Lueriu, cu 392 de ovine. Apariția focarului din Popești extinde problema sanitar-veterinară într-un alt județ și complică demonstrarea faptului că riscul poate fi delimitat strict teritorial. Pentru crescătorii din zonele neafectate, această delimitare este esențială în negocierile privind reluarea comerțului. Variola ovină și caprină este o boală virală contagioasă care poate provoca mortalitate, pierderi de producție și costuri ridicate pentru izolarea, supravegherea și eliminarea animalelor afectate. Materialul sursă nu indică valoarea pagubelor din exploatația de la Popești și nici dacă a fost stabilită originea infectării. Exporturile sunt deja afectate de pesta micilor rumegătoare Sectorul ovin se confruntă simultan și cu pesta micilor rumegătoare, o altă boală virală care afectează oile și caprele. Din cauza acesteia, exporturile de ovine și caprine rămân restricționate până la 31 decembrie 2026. AGRONET.ro a prezentat anterior condițiile în care România încearcă să obțină ridicarea treptată a restricțiilor, printr-o abordare regională bazată pe supraveghere, trasabilitate și controlul circulației animalelor. Confirmarea unui nou focar de variolă în Iași nu înseamnă automat extinderea restricțiilor existente pentru pesta micilor rumegătoare, deoarece sunt boli diferite. Totuși, apariția simultană a mai multor riscuri sanitare poate îngreuna argumentația României pentru redeschiderea rapidă a exporturilor din zonele considerate sigure. Costurile rămân în ferme Pentru crescători, restricțiile sanitare pot însemna imposibilitatea vânzării animalelor, cheltuieli suplimentare cu furajarea și menținerea efectivelor, blocarea transporturilor și pierderea unor contracte. Fermele din zonele de restricție trebuie să respecte măsurile dispuse de autoritățile sanitar-veterinare. Mișcarea animalelor fără aprobări și documente poate extinde focarele și poate afecta inclusiv exploatațiile care nu au legătură directă cu ferma infectată. În cazul focarului de la Popești, nu au fost publicate până acum informații privind numărul animalelor eutanasiate, valoarea eventualelor despăgubiri, dimensiunea zonelor de protecție și supraveghere sau legăturile epidemiologice cu alte exploatații. Aceste date vor fi importante pentru evaluarea impactului asupra crescătorilor din județul Iași și asupra negocierilor comerciale purtate de România.

Câmp agricol în condiții de caniculă, pregătit pentru lucrări matinale

Meteo agricol România: caniculă în Oltenia și Muntenia, ce trebuie urmărit mâine dimineață, 4 august

Raportat la buletinul publicat la 3 aug. 2026, 21:00, ziua de lucru de 4 august se conturează foarte caldă și uscată la nivel național. Canicula este fenomenul dominant, iar Oltenia și Muntenia cer atenție specială prin maxime apropiate sau peste 36°C. Ploile estimate lipsesc în toate regiunile, astfel că presiunea pe apă, oameni, animale și culturile sensibile la stres hidric va crește odată cu încălzirea de după dimineață. Orientare rapidă pentru ferme Planificați recoltarea, încărcarea și deplasările cu prudență, după verificarea locală a culturii, utilajelor și a condițiilor de lucru.Evitați tratamentele în fereastra caldă sau când vântul local devine nefavorabil; datele indică ferestre limitate ori lipsa unui interval clar.Verificați umiditatea solului înaintea irigării; evapotranspirația este ridicată în special în Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova.Asigurați apă și umbră pentru animale și urmăriți temperatura apei în exploatațiile piscicole expuse căldurii. Banat: arșiță puternică și deficit de apă În Banat, ziua de lucru de 4 august pornește de la o minimă de 21°C și urcă spre 39°C. Fără ploi estimate, evapotranspirația mare susține prioritatea verificării apei din sol și a culturilor. Lucrările expuse trebuie cântărite atent, iar tratamentele se amână în lipsa unei ferestre clare. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru21°C la 06:00 – 39°C la 15:00; minimul și maximul sunt calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditate12 km/h, rafale 21,5 km/h; umiditate 23,5% la actualizare.Evapotranspirație6,44 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața necesită prudență; după încălzire, limitați expunerea.Decizie practicăIrigarea este prioritară după verificarea solului; amânați tratamentele. Crișana: maximă de 40°C și evaporare foarte mare Crișana are cea mai ridicată maximă regională din buletin: 40°C la 15:00. Aerul uscat și evapotranspirația de aproape 7,8 mm pot accentua stresul hidric. Pentru culturile de câmp, legume, livezi și vie, controlul local al apei disponibile este mai util decât prelungirea lucrărilor în căldură. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru22°C la 06:00 – 40°C la 15:00; repere calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditate15,5 km/h, rafale 25,5 km/h; umiditate 14% la actualizare.Evapotranspirație7,78 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDoar cu prudență dimineața; nu este indicat un interval clar pentru tratamente.Decizie practicăPrioritizați verificarea irigării și limitați lucrul în câmp după încălzire. Maramureș: dimineață mai suportabilă, apoi caniculă Maramureșul începe fereastra de lucru cu 18,5°C, dar atinge 36°C la 14:00. Ploile rămân improbabile și nu sunt estimate cantități. Dimineața oferă condiții relativ mai bune pentru organizarea transportului și verificări în parcelă, însă căldura de la prânz impune reducerea expunerii. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru18,5°C la 06:00 – 36°C la 14:00; valori calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%.Vânt și umiditate12 km/h, rafale 25 km/h; umiditate 48,5% la actualizare.Evapotranspirație5,56 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața este intervalul relativ mai favorabil, cu verificare locală.Decizie practicăTransportul se face cu atenție; tratamentele rămân limitate la condiții locale potrivite. Transilvania: senin și încălzire rapidă În Transilvania, cerul senin și lipsa precipitațiilor favorizează uscarea rapidă, dar și pierderea de apă din sol. Temperatura urcă de la 16,5°C la 35°C până la 14:00. Exploatațiile pot pregăti activități de dimineață, fără a transforma intervalul cald într-o fereastră pentru tratamente. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru16,5°C la 06:00 – 35°C la 14:00; repere calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditate7,3 km/h, rafale 15,3 km/h; umiditate 36,1% la actualizare.Evapotranspirație5,62 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața, cu prudență; tratamente doar în intervale scurte și condiții locale favorabile.Decizie practicăVerificați apa disponibilă și limitați lucrările după creșterea temperaturii. Moldova: căldură persistentă și ploi aproape absente Moldova va avea o fereastră de lucru uscată, cu minimă de 18,4°C la 06:00 și maximă de 36,3°C la 15:00. Evapotranspirația de 5,58 mm justifică urmărirea atentă a parcelelor cu porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, în funcție de starea locală a solului. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru18,4°C la 06:00 – 36,3°C la 15:00; valori calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditate8,5 km/h, rafale 17,9 km/h; umiditate 27,5% la actualizare.Evapotranspirație5,58 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața este de urmărit cu prudență; după-amiaza este dominată de căldură.Decizie practicăVerificați stresul hidric și evitați tratamentele când condițiile locale nu sunt potrivite. Dobrogea: uscat, cu vânt slab și căldură Dobrogea rămâne uscată, cu o maximă de 33°C la 14:00 și vânt slab la actualizare. Evapotranspirația este mai redusă decât în vest, dar lipsa ploii estimate păstrează necesară verificarea solului, mai ales în legumicultură, vie, livezi și culturile irigate. Dimineața poate susține activități scurte, atent evaluate. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru21,5°C la 06:00 – 33°C la 14:00; repere calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%.Vânt și umiditate4 km/h, rafale 8 km/h; umiditate 54% la actualizare.Evapotranspirație3,61 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața, cu verificare locală a culturii și a umidității.Decizie practicăIrigarea nu este presantă fără verificarea solului; tratamentele se amână. Muntenia: caniculă și presiune pe culturile de câmp În Muntenia, maximă calculată pentru fereastra de lucru este de 35,7°C la 15:00, după o minimă de 19,6°C la 06:00. Ploile nu sunt estimate, iar evapotranspirația rămâne ridicată. Organizarea activităților trebuie să favorizeze începutul zilei și să reducă expunerea echipelor, animalelor și culturilor sensibile la stres termic. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru19,6°C la 06:00 – 35,7°C la 15:00; valori calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditate8,9 km/h, rafale 17,3 km/h; umiditate 32,3% la actualizare.Evapotranspirație5,58 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața, cu prudență; fereastră limitată pentru tratamente.Decizie practicăVerificați necesarul de apă și mențineți transportul cu atenție. Oltenia: caniculă accentuată și evapotranspirație ridicată Oltenia se află printre regiunile cele mai expuse, cu 36,6°C la 15:00 și fără aport estimat de ploaie. Pentru culturile de câmp, legume, plantații pomicole și viticole, ziua cere monitorizarea apei din sol și a semnelor locale de stres. Recoltarea și transportul se planifică prudent, fără prelungirea activității în intervalul foarte cald. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru18°C la 06:00 – 36,6°C la 15:00; repere calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditate9 km/h, rafale 16 km/h; umiditate 33,4% la actualizare.Evapotranspirație5,70 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața, cu prudență; nu sunt condiții pentru tratamente după încălzire.Decizie practicăIrigarea este prioritară după verificarea solului; limitați lucrările în câmp. București-Ilfov: temperatură de 37°C în fereastra de lucru București-Ilfov va urca de la 22°C la 06:00 la 37°C la 15:00. Umiditatea redusă și evapotranspirația de 5,53 mm susțin necesitatea unei gestionări prudente a apei pentru culturile și spațiile horticole locale. Transportul necesită atenție, iar lucrările de câmp trebuie adaptate încălzirii rapide. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru22°C la 06:00 – 37°C la 15:00; valori calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%.Vânt și umiditate12,5 km/h, rafale 24,5 km/h; umiditate 34,5% la actualizare.Evapotranspirație5,53 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața, cu precauție; tratamentele se amână.Decizie practicăPrioritizați apa și umbra pentru animale și verificați local necesarul de irigare. Zona montană: încălzire neobișnuit de puternică În zona montană, ziua de lucru începe cu 17,3°C la 06:00, dar poate ajunge la 35,2°C la 15:00. Lipsa precipitațiilor estimate și evapotranspirația de 5,52 mm pot afecta pajiștile și disponibilitatea apei locale. Pășunatul necesită apă, umbră și adaptarea programului la încălzirea din a doua parte a zilei. IndicatorSituație și decizieTemperatură în fereastra de lucru17,3°C la 06:00 – 35,2°C la 15:00; repere calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%.Vânt și umiditate8,4 km/h, rafale 17,3 km/h; umiditate 37,3% la actualizare.Evapotranspirație5,52 mm.AvertizareAlertă roșie în buletin pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră de lucruDimineața, cu verificare locală; după-amiaza devine foarte caldă.Decizie practicăAsigurați apă și umbră la pășunat și urmăriți starea pajiștilor. Lucrări și sectoare care cer adaptare La recoltare și transport, condițiile sunt uscate, dar căldura impune verificarea culturii, a echipamentelor și a protecției încărcăturii. Cositul, uscarea și balotatul pot fi planificate numai unde există interval uscat real și umiditatea materialului este verificată local. În legumicultură, livezi și vie, urmăriți apa disponibilă și evitați intervențiile în arșiță. Pentru zootehnie, apa, umbra și reducerea stresului termic sunt prioritare. În piscicultură, canicula justifică monitorizarea temperaturii apei, a oxigenării și a siguranței operațiunilor. Avertizări și fenomene de urmărit Toate regiunile din buletin au alertă roșie pentru caniculă și disconfort termic. Fenomenul principal nu este ploaia, ci acumularea de căldură pe fondul unor precipitații estimate la 0 mm în fereastra de lucru. Cele mai mari maxime sunt indicate în Crișana, Banat, București-Ilfov, Oltenia, Muntenia și Moldova. Ce contează până la buletinul de dimineață Până la următorul buletin, verificați local starea apei din sol, disponibilitatea apei pentru animale și condițiile reale din exploatație înainte de a confirma programul zilei de 4 august. Pentru activitățile sensibile la vânt, căldură sau frunză umedă, decizia se ia numai după verificarea directă din fermă. Fără ploi estimate, accentul rămâne pe organizare prudentă și pe limitarea stresului termic.

Plante de tomate cherry cu fructe galbene cresc în ghivece, pe un balcon însorit.

Tomată cherry românească pentru ghivece – Creația ar putea fi disponibilă în 2027

SCDL Buzău testează o tomată cherry pitică pentru balcon, iar creația ar putea intra în oferta stațiunii în 2027, relatează AGRO TV. Planta este dezvoltată pentru cultivarea în ghivece, pe balcoane și terase, unde spațiul și lumina disponibilă limitează folosirea tomatelor viguroase, cu fructe mari. Proiectul a pornit de la dificultățile întâmpinate de o doctorandă care încerca să cultive tomate pe balcon. Cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău au urmărit obținerea unei plante compacte, cu fructe mici, mai potrivită condițiilor întâlnite în spațiile urbane. Portul pitic răspunde lipsei de spațiu și lumină Elena Bărcanu, directorul SCDL Buzău, a explicat că soiurile cu fructe mari au nevoie de suficientă lumină pentru a forma plante viguroase și producții corespunzătoare. În condițiile unui balcon, o tomată cu port pitic și fructe de tip cherry ar putea utiliza mai bine spațiul disponibil și s-ar adapta mai ușor unei expuneri limitate. Primele plante aflate în testare produc tomate galbene. Stațiunea verifică însă și variante cu fructe roșii, fără ca forma finală în care creația va ajunge în ofertă să fie stabilită public. Cercetătorii consideră tomatele cherry mai rustice decât multe dintre variantele cu fructe mari. Materialul publicat nu oferă însă date despre înălțimea plantei, producția estimată, volumul recomandat al ghiveciului, perioada de vegetație sau rezistența la boli. Disponibilitatea în 2027 rămâne condiționată de testări Creația se află încă în faza de evaluare. Elena Bărcanu a indicat că ar urma să fie disponibilă începând de anul viitor, dar nu a fost anunțată o dată exactă pentru comercializare și nici dacă materialul va fi oferit sub formă de semințe, răsaduri sau ambele. În cazul liniilor experimentale, rezultatele obținute într-un singur sezon nu sunt suficiente. Cercetătorii trebuie să urmărească stabilitatea portului pitic, uniformitatea fructelor, productivitatea și comportamentul plantelor în condiții diferite de lumină, temperatură și alimentare cu apă. Procesul face parte dintr-un program mai amplu de ameliorare desfășurat la Buzău. La 23 iulie 2026, publicul a evaluat 15 linii experimentale de tomate, dintre care cinci de tip cherry. Degustarea a urmărit gustul, culoarea, aspectul și intenția de cumpărare, însă aceste criterii nu înlocuiesc testele agronomice necesare înaintea lansării unui soi. O altă creație a stațiunii, linia experimentală SCDL 10, este testată din 2023, deși a obținut cel mai mare punctaj la categoria tomatelor cu fructe mari. Exemplul arată că trecerea de la o plantă promițătoare la un soi disponibil cultivatorilor presupune verificări repetate. O creație destinată în primul rând grădinăritului urban Tomata pitică nu este prezentată ca soluție pentru producția comercială din ferme sau solarii. Principalul public îl formează persoanele care cultivă câteva plante pentru consum propriu, pe balcon, pe terasă ori în curți cu suprafețe reduse. Portul compact ar putea simplifica susținerea plantei și amplasarea ghivecelor, dar nu elimină cerințele de bază ale culturii. Lumina, udarea uniformă, drenajul, nutriția și controlul dăunătorilor vor influența în continuare producția. Pentru plantele ținute în spații restrânse, verificarea regulată a frunzelor este importantă, deoarece coloniile de afide pot fi observate târziu; AGRONET.ro a prezentat separat metodele de identificare și combatere prudentă a afidelor la tomate. Înaintea unei eventuale lansări în 2027, rămân de precizat caracteristicile tehnice ale plantei, rezultatele testelor și condițiile de cumpărare. Până atunci, creația trebuie tratată drept material experimental, nu drept soi disponibil deja pentru cultivare.

Punct de trecere a frontierei cu benzi pentru camioane și autoturisme, steaguri ale Bulgariei, Uniunii Europene și Turciei și trafic rutier în ambele sensuri.

Bulgaria intensifică verificările importurilor de fructe și legume la frontierele cu Turcia și Macedonia de Nord – autoritățile caută mărfuri ilegale și produse cu origine neclară

Bulgaria intensifică verificările pentru importurile de fructe și legume, printr-o operațiune începută luni, 3 august 2026, la frontierele cu Turcia și Macedonia de Nord, precum și prin suplimentarea echipelor de control la punctele de trecere spre Grecia și România, relatează G4Media. Autoritățile urmăresc să identifice mărfurile introduse ilegal, produsele cu origine neclară, transporturile fără documente și loturile considerate de calitate slabă. La verificări participă reprezentanți ai Agenției Vamale, ai Ministerului Agriculturii și ai Agenției Bulgare pentru Siguranța Alimentelor. Anunțul nu indică durata operațiunii, numărul echipelor mobilizate sau volumul transporturilor care urmează să fie controlate. Măsura poate reduce concurența neloială pentru legumicultorii și pomicultorii bulgari, în special dacă verificările identifică facturi subevaluate sau produse comercializate cu o origine diferită de cea reală. În același timp, controalele mai lungi pot întârzia transporturile de produse perisabile și pot genera costuri suplimentare pentru importatori. Verificări concentrate la frontierele externe ale Uniunii Europene Controalele vor fi mai intense la punctele de trecere dintre Bulgaria și Turcia, respectiv Macedonia de Nord, două state din afara Uniunii Europene. Echipe suplimentare vor fi trimise și la frontierele cu Grecia și România, potrivit informațiilor publicate inițial de Sega. Autoritățile vor urmări în principal: documentele comerciale și de transport;originea declarată a produselor;respectarea cerințelor de calitate;posibila subevaluare a mărfurilor în facturi;introducerea ilegală a produselor agricole. Fructele și legumele sunt considerate în Bulgaria mărfuri cu risc fiscal ridicat. Importatorii sunt deja supuși controalelor autorității fiscale, inclusiv prin echipe mobile, însă noua acțiune reunește instituțiile vamale, agricole și de siguranță alimentară. Între 10 și 15 camioane ajung zilnic la bursa din Părveneț Bursa de mărfuri din Părveneț, regiunea Plovdiv, primește zilnic, în medie, între 10 și 15 camioane grele încărcate cu fructe și legume. Produsele provin cel mai frecvent din: Turcia;Grecia;Macedonia de Nord;Albania;Italia. Printre mărfurile importate în cantități importante se află roșiile, castraveții, ardeii, pepenii verzi și citricele. Materialele disponibile nu precizează volumele totale importate de Bulgaria și nici ponderea fiecărei țări furnizoare. Ilia Gatev, directorul executiv al bursei din Părveneț, a susținut că verificările sunt necesare și că autoritățile trebuie să controleze inclusiv calitatea produselor. El a afirmat că unii importatori folosesc facturi cu valori mai mici decât cele reale, însă sursa nu prezintă cazuri documentate, valori sau sancțiuni care să permită evaluarea amplorii fenomenului. Producătorii locali ar putea beneficia de reducerea concurenței neloiale Operațiunea începe într-o perioadă în care oferta sezonieră de fructe și legume este ridicată, iar prețurile de pe piața bulgară sunt în scădere. Pentru producătorii locali, eliminarea mărfurilor fără acte sau cu origine incertă ar putea limita presiunea exercitată de produse comercializate la prețuri care nu reflectă toate taxele și costurile legale. Efectul nu este însă garantat. Autoritățile nu au publicat estimări privind cantitățile introduse ilegal și nici impactul acestora asupra prețurilor primite de fermieri. Fără rezultatele controalelor, nu poate fi stabilit cât din concurența importurilor provine din diferențe legitime de cost și cât este legat de încălcarea regulilor fiscale sau comerciale. Presiunea importurilor asupra horticulturii europene este vizibilă și pe alte piețe. AGRONET.ro a prezentat creșterea livrărilor de fructe și legume din Maroc către Spania, unde importurile au ajuns la 232.993 de tone în primele patru luni din 2026. Datele arată că accesul la producție constantă, logistică, sortare și ambalare influențează concurența la fel de mult ca prețul obținut în fermă. Controalele pot întârzia transporturile și influența prețurile Fructele și legumele au o perioadă limitată de păstrare, iar oprirea prelungită a camioanelor poate afecta calitatea loturilor. Importatorii pot înregistra costuri suplimentare pentru staționare, refrigerare, reprogramarea livrărilor sau redirecționarea transporturilor. Reprezentantul bursei din Părveneț nu se așteaptă ca operațiunea să reducă prețurile. Publicația bulgară Sega consideră posibil chiar un efect invers, dacă verificările încetinesc intrarea mărfurilor și reduc presiunea concurențială asupra produselor locale. Această evoluție este o posibilitate, nu un rezultat confirmat. Controalele aplicate unor fluxuri importante pot modifica rapid destinația produselor perisabile. AGRONET.ro a relatat despre restricțiile impuse de Rusia unor exportatori turci de fructe, situație în care caisele, cireșele, piersicile și nectarinele puteau fi redirecționate spre alte piețe regionale. Nu există informații că operațiunea din Bulgaria va produce un efect comparabil. Rezultatele controalelor vor arăta efectul asupra pieței Pentru evaluarea operațiunii sunt necesare date privind numărul camioanelor verificate, loturile respinse, neregulile descoperite, sancțiunile aplicate și cantitățile de produse oprite de la comercializare. Pentru fermieri, indicatorul relevant va fi dacă măsura reduce vânzarea produselor cu origine incertă și îmbunătățește condițiile de concurență în perioada de recoltare. Pentru comercianți și consumatori, efectul va depinde de durata verificărilor și de măsura în care acestea încetinesc aprovizionarea piețelor.

Doi urși bruni stau pe o zonă cu iarbă, lângă vegetație de pădure în culori de toamnă.

Parlamentul aprobă ca până la 969 de urși să fie uciși anual în 2026 și 2027 – măsura urmărește reducerea atacurilor asupra fermelor

Parlamentul a aprobat o cotă de prevenție de 859 de urși bruni pentru fiecare dintre anii 2026 și 2027, măsură care a ajuns și în presa italiană, relatează Mediafax. Pentru fermele din zonele montane, miza nu este doar numărul exemplarelor recoltate, ci dacă noul mecanism va reduce atacurile asupra animalelor domestice, stupinelor, culturilor și bunurilor din gospodării. Cifra de 859 reprezintă nivelul anual de prevenție, nu numărul maxim total prevăzut de actul normativ. Forma adoptată de Camera Deputaților mai include câte 110 exemplare anual la nivelul de intervenție, destinat situațiilor de risc. Dacă ambele niveluri ar fi utilizate integral, limita ar ajunge la 969 de urși pe an. Legea a trecut de Parlament și de controlul Curții Constituționale Proiectul a fost adoptat de Senat la 18 martie 2026 și de Camera Deputaților la 22 aprilie, cu 246 de voturi pentru, patru împotrivă și 22 de abțineri. Președintele României a contestat legea la Curtea Constituțională, invocând, între altele, protecția mediului și obligațiile care decurg din Directiva Habitate. Prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, Curtea a respins obiecția și a constatat că prevederile sunt constituționale în raport cu criticile formulate. La momentul verificării, fișa legislativă a Camerei Deputaților afișa încă stadiul „sesizare de neconstituționalitate”. Prin urmare, aplicarea efectivă trebuie raportată la finalizarea procedurii de promulgare și la publicarea legii în Monitorul Oficial, nu doar la votul Parlamentului și la decizia Curții. Forma adoptată prevede: 859 de exemplare anual, ca nivel național de prevenție;110 exemplare anual, ca nivel național de intervenție;aplicarea acelorași limite în 2026 și 2027;recoltarea exemplarelor până la 31 decembrie în fiecare dintre cei doi ani;interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani;interzicerea utilizării cotei de prevenție în teritoriile unde vânătoarea este interzisă;stabilirea nivelurilor pentru anii următori, începând din 2028, prin ordin al autorității centrale, pe baza studiului genetic. Cota de prevenție este repartizată pe județe și fonduri cinegetice. Această distribuire este importantă pentru ferme deoarece efectul nu va fi uniform la nivel național, ci va depinde de numărul aprobat în fiecare zonă și de modul în care gestionarii fondurilor cinegetice îl vor utiliza. Estimarea genetică indică peste 10.000 de urși Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat în aprilie 2025 o estimare cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Calculul s-a bazat pe analiza a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe. Datele au înlocuit vechile evaluări bazate în principal pe observații vizuale și estimări realizate la nivelul fondurilor cinegetice. Ministerul a precizat ulterior că documentele publicate în decembrie 2025 reprezentau rapoarte sintetice de lucru și urmau să fie analizate pentru elaborarea cadrului de management. Studiul a propus împărțirea teritoriului în patru categorii: zone importante pentru conservarea speciei;zone de management al conflictelor;zone de management durabil;zone marginale. Această diferențiere poate fi mai relevantă pentru ferme decât o cotă națională unică. Riscul este concentrat în localitățile și exploatațiile unde urșii găsesc hrană accesibilă, traversează frecvent terenuri agricole sau s-au obișnuit cu prezența oamenilor. Presa italiană leagă măsura de incidentele de pe Transfăgărășan Interesul presei italiene a crescut după moartea motociclistului Omar Farang Zin, atacat de o ursoaică în iulie 2025 pe Transfăgărășan. Publicația Fanpage leagă frecvența incidentelor de comportamentul turiștilor care opresc pentru fotografii și hrănesc animalele, deși aceste acțiuni sunt interzise. Urșii care primesc hrană lângă drumuri își pot pierde teama față de oameni și pot ajunge să asocieze vehiculele, gospodăriile sau clădirile cu surse ușor accesibile de hrană. Problema este diferită de prezența urșilor care rămân în zone forestiere și nu intră în contact frecvent cu oamenii. Specialiștii și organizațiile citate de publicația italiană contestă ideea că majorarea cotei va elimina automat conflictele. Argumentul lor este că acțiunile de vânătoare pot viza masculii mari aflați în păduri, în timp ce exemplarele obișnuite cu oamenii, inclusiv femelele cu pui, pot continua să frecventeze drumurile, localitățile și fermele. Fermele au nevoie și de măsuri aplicate local Pentru crescătorii de animale, apicultori și proprietarii plantațiilor, reducerea pagubelor depinde de identificarea exemplarelor care intră repetat în exploatații și de intervenția rapidă în zonele de conflict. O cotă națională utilizată fără legătură cu istoricul incidentelor nu garantează că presiunea asupra fermelor afectate va scădea. Ministerul Mediului a anunțat distribuirea a 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor materiale. Alte 150 de sisteme foto și video au fost instalate pentru monitorizarea eficienței acestora. Pentru ca protecția să funcționeze, gardurile electrice trebuie instalate și întreținute corect, iar vegetația care atinge firele trebuie îndepărtată pentru a nu reduce tensiunea. Măsurile trebuie completate cu limitarea accesului la deșeuri și la alte surse de hrană care atrag urșii în apropierea exploatațiilor. În zonele cu incidente repetate, fermierii au nevoie de proceduri previzibile pentru semnalarea atacurilor, constatarea pagubelor și intervenția asupra exemplarelor periculoase. Cota suplimentară poate deveni un instrument în acest sistem, dar nu înlocuiește prevenția, monitorizarea și despăgubirea rapidă a pierderilor. Efectul trebuie măsurat prin reducerea pagubelor Succesul măsurii nu poate fi evaluat numai prin numărul de urși recoltați. Indicatorii relevanți pentru comunitățile rurale sunt scăderea atacurilor, reducerea animalelor domestice ucise, protejarea stupinelor și culturilor și diminuarea apelurilor de urgență. Va trebui urmărit și dacă exemplarele extrase provin din zonele cu risc ridicat sau din fonduri cinegetice unde conflictele cu oamenii sunt mai rare. Fără această legătură, atingerea cotei numerice poate avea un efect limitat asupra fermelor care suportă cele mai mari pagube.

O mână cu mănușă albastră ține o eprubetă la suprafața apei, lângă vegetație de mal.
Mediu

O metodă cu plante și rocă mărunțită ar putea reduce costul depoluării solurilor cu PFAS

O metodă propusă pentru solurile contaminate cu PFAS ar putea reduce puternic costul depoluării, prin combinarea amendamentelor minerale alcaline, a plantelor care preiau poluanții și a tratării termice a biomasei, relatează ScienceAlert. Cercetătorii estimează un cost de aproximativ 29.000 de dolari pe hectar pentru un proces desfășurat pe o perioadă de până la 20 de ani, mult sub nivelul metodelor bazate pe excavarea și tratarea solului. Soluția este descrisă într-un studiu publicat în PNAS și se adresează în special terenurilor agricole contaminate prin aplicarea nămolurilor provenite din tratarea apelor uzate. PFAS este denumirea unei familii de substanțe sintetice per- și polifluoroalchilice, cunoscute și drept „substanțe chimice eterne”, deoarece legăturile foarte puternice dintre carbon și fluor le fac extrem de persistente în sol, apă și organisme. Rezultatele prezentate sunt în mare parte modelări, nu dovada unei tehnologii deja validate comercial, astfel că eficiența și costurile trebuie confirmate în condiții reale de fermă. Cum ar urma să fie extrase PFAS din sol Prima etapă presupune aplicarea unei roci alcaline mărunțite pe terenul contaminat. Cercetătorii au folosit bazaltul în modelul lor, dar menționează și calcarul ca posibilă alternativă. Amendamentul ar trebui să ridice pH-ul solului spre valoarea 7. Această schimbare ar mări mobilitatea și disponibilitatea pentru plante a unor compuși PFAS, în special acidul perfluorooctanoic, cunoscut prin abrevierea PFOA, și sulfonatul de perfluorooctan, cunoscut drept PFOS. După corectarea pH-ului, pe teren ar urma să fie cultivate plante capabile să acumuleze acești poluanți, precum: cânepa;ierburile perene cu producție ridicată de biomasă;alte specii care pot prelua rapid PFOS din sol. Plantele sunt apoi recoltate, iar biomasa contaminată este supusă pirolizei, un tratament termic realizat în absența sau cu un aport foarte redus de oxigen. În urma procesului se obține biochar, un material bogat în carbon. Cercetătorii propun ca biocharul rezultat să fie reaplicat pe teren, unde ar putea imobiliza o parte dintre substanțele PFAS rămase și ar putea limita transferul acestora către culturile furajere. Totuși, această etapă ridică una dintre principalele întrebări ale metodei: ce cantitate de PFAS este distrusă prin piroliză și ce cantitate rămâne în materialul rezultat. Costurile sunt calculate pentru un tratament de lungă durată Metodele actuale de depoluare pot presupune îndepărtarea stratului contaminat, transportul solului și tratarea lui la temperaturi ridicate. Aceste intervenții pot fi mai rapide decât fitoremedierea, dar afectează stratul fertil și presupun costuri foarte mari. MetodăCost estimatDurată și efect asupra terenuluiExcavarea și tratarea solului800.000–1,6 milioane de dolari/haIntervenție intensivă, cu îndepărtarea stratului superiorAmendamente alcaline, plante și pirolizăaproximativ 29.000 de dolari/haProces repetat până la 20 de ani, cu menținerea solului pe amplasament Valorile sunt estimări pentru Statele Unite și nu pot fi transferate automat unei exploatații din România. Costurile cu materialele, transportul, energia, analizele, culturile și gestionarea biomasei diferă de la o regiune la alta. Modelul economic include și bilanțul emisiilor. Mărunțirea și transportul rocilor, recoltarea biomasei și piroliza consumă energie, în timp ce alterarea accelerată a rocii și stocarea carbonului în biochar pot contribui la captarea dioxidului de carbon. La o aplicare pe scară națională în Statele Unite, cercetătorii estimează o eliminare netă de aproximativ 10,5 milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Aceasta este o proiecție dependentă de respectarea întregului sistem tehnic, nu un rezultat măsurat deja la nivel național. Piroliza biomasei contaminate rămâne punctul sensibil Studiul nu elimină riscul mutării poluării din sol în plante și apoi într-un alt material. Biomasa care acumulează PFAS trebuie recoltată, transportată și tratată într-un sistem controlat, fără ca substanțele să reintre în apă, aer sau lanțul alimentar. Cercetările privind comportamentul PFAS în timpul pirolizei nu au ajuns la o concluzie unică. Un studiu citat de ScienceAlert indică necesitatea unei temperaturi de cel puțin 800 de grade Celsius pentru reducerea suficientă a concentrațiilor. Temperaturile ridicate cresc însă consumul de energie și costurile instalației. Înaintea utilizării biocharului pe teren ar fi necesare analize care să stabilească: ce compuși PFAS au fost distruși;ce concentrații au rămas în biochar;dacă s-au format alți produși de degradare;cât de stabil sunt fixați poluanții rămași;dacă materialul poate fi utilizat fără riscuri pentru culturile următoare. În lipsa acestor verificări, reaplicarea biocharului ar putea imobiliza contaminanții, dar nu ar demonstra eliminarea lor definitivă. Contaminarea este legată de folosirea nămolurilor pe terenuri agricole Nămolurile tratate provenite de la stațiile municipale de epurare sunt folosite în unele regiuni ca sursă de materie organică și nutrienți. Problema apare atunci când apele uzate colectează PFAS din activități industriale, produse de consum, spume pentru stingerea incendiilor sau alte surse. Stațiile de epurare nu au fost proiectate, în mod obișnuit, pentru distrugerea completă a acestor compuși. O parte poate rămâne în apă, iar o altă parte se poate concentra în nămol. Un studiu bazat pe un sondaj al Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite, realizat în 2001, estima că între 2.749 și 3.450 de kilograme de PFAS se aflau în cantitatea anuală de biosolide produsă în țară. Aproximativ jumătate din aceste materiale era aplicată pe terenuri agricole. Cifrele sunt vechi și nu descriu situația din 2026, dar arată de ce contaminarea acumulată în timp poate deveni dificil de gestionat. Odată ajunse în sol, PFAS se degradează foarte greu. Ele se pot deplasa spre apele subterane, pot fi preluate de plante și pot intra în furaje sau alimente. Unele cercetări epidemiologice au identificat asocieri între expunere și anumite tipuri de cancer, probleme cardiovasculare sau de fertilitate, însă intensitatea legăturilor diferă între compuși, niveluri de expunere și populații. Ce ar putea însemna metoda pentru fermele europene Studiul este construit pentru condițiile și costurile din Statele Unite. În Europa, o eventuală aplicare ar necesita validarea metodei pentru solurile locale, regimul precipitațiilor, culturile disponibile și regulile privind cânepa, deșeurile, biocharul și biomasa contaminată. În același timp, Uniunea Europeană analizează o restricție extinsă asupra utilizării PFAS. AGRONET.ro a prezentat stadiul procedurii europene și posibilele efecte asupra fermelor, inclusiv riscurile asociate apei, solului, nămolurilor, furajelor și ambalajelor alimentare. Pentru proprietarii terenurilor afectate, avantajul potențial al metodei este păstrarea stratului fertil și distribuirea costului pe mai mulți ani. Dezavantajul este durata lungă, în care terenul poate rămâne supus unor restricții privind culturile cultivate, utilizarea biomasei și comercializarea producției. Cercetarea oferă o direcție pentru reducerea costurilor depoluării, nu o soluție disponibilă imediat fermierilor. Următoarele etape trebuie să arate cât PFAS poate fi extras anual în condiții reale, câte cicluri de cultură sunt necesare și cum poate fi tratată biomasa fără transferarea contaminării.

Boluri cu afine așezate pe o masă, fiecare lângă etichete de soi, într-o prezentare comparativă.

Cercetătorii de la Mărăcineni au creat nouă soiuri românești de afin – Fermierii le pot combina pentru un sezon mai lung de recoltare

România are nouă soiuri proprii de afin create la Mărăcineni, iar diferențele dintre ele privesc aroma, aspectul fructelor, perioada de coacere și modul în care poate fi organizată recoltarea. Informațiile prezentate de Radio România Antena Satelor arată că unele soiuri permit strângerea producției într-un interval scurt, în timp ce altele asigură fructe pe o perioadă mai lungă. Soiurile au fost obținute la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, pornind de la material genetic nord-american ameliorat și selectat în condițiile din România. Cercetătorii urmăresc în continuare hibrizi noi și compară plantele după producție, gust, aromă, mărimea fructelor, perioada de coacere și caracteristicile biochimice. Ce urmărește ameliorarea afinului la Mărăcineni Oana Hera, cercetătoare în cadrul institutului, a explicat că soiurile românești sunt apreciate pentru conținutul de vitamina C și polifenoli, precum și pentru activitatea antioxidantă. Materialul-sursă nu prezintă însă valori comparative pentru fiecare soi, astfel că aceste caracteristici nu pot fi transformate într-un clasament între varietățile românești și cele din import. Cercetătorii de la Mărăcineni au creat nouă soiuri românești de afin Fructe roz în boluri, etichetate Pink Bonbon și Pink Marmelade antenasatelor.ro Două boluri cu afine albăstrui expuse pe o masă neagră antenasatelor.ro Afine în boluri de sticlă, etichetate Merryberry Choice și Legacy antenasatelor.ro Boluri de sticlă cu afine, așezate pe o masă închisă la culoare antenasatelor.ro Două boluri cu afine coapte, prezentate pe un fundal textil negru antenasatelor.ro Selecția locală urmărește plante care răspund condițiilor climatice din România, dar adaptarea unui soi la nivel național nu garantează rezultate identice în fiecare plantație. Afinul are cerințe stricte privind aciditatea substratului, apa, drenajul și materia organică, iar comportamentul soiului trebuie verificat în raport cu parcela concretă. Înaintea plantării, fermierul trebuie să analizeze cel puțin: reacția soiului la condițiile pedoclimatice locale;perioada de înflorire și riscul înghețurilor târzii;începutul și durata recoltării;mărimea, fermitatea și aroma fructului;comportamentul la manipulare și transport;disponibilitatea materialului săditor certificat;cerințele cumpărătorilor cărora le va fi destinată producția. Soiul Simultan concentrează recoltarea Soiul Simultan se remarcă prin maturarea aproape concomitentă a fructelor și prin aroma acestora. Coacerea concentrată poate reduce numărul de treceri prin plantație și poate scurta perioada de recoltare. Avantajul vine însă cu o cerință operațională importantă: ferma trebuie să dispună, într-un interval scurt, de suficienți muncitori, ambalaje, spații de răcire și capacitate de livrare. O cantitate mare ajunsă simultan la maturitate poate deveni dificil de valorificat dacă piața sau logistica nu sunt pregătite. Fructele soiului Simultan nu ating, potrivit cercetătoarei, dimensiunile întâlnite la unele varietăți străine. Pentru producător, acest aspect nu înseamnă automat o valoare comercială mai mică. În vânzarea directă pot conta mai mult gustul, aroma și proveniența, în timp ce distribuitorii și marile magazine pot acorda o pondere mai mare calibrului, uniformității și fermității. Azur oferă o recoltare eșalonată Soiul Azur are fructe cu nuanțe spre roz și un strat intens de pruină, pelicula naturală care dă afinelor aspectul albăstrui. În cazul acestui soi, fructele se coc treptat și trebuie culese în mai multe etape. Recoltarea eșalonată poate prelungi perioada în care ferma livrează fructe proaspete. În același timp, presupune mai multe intrări în plantație și un necesar de forță de muncă distribuit pe o perioadă mai lungă. CaracteristicăSimultanAzurModul de coacereAproape simultanEșalonatOrganizarea recoltăriiMai puține treceri, volum concentratMai multe treceri, volum distribuitCaracteristică evidențiatăAromă pronunțatăNuanțe spre roz și pruină intensăPrincipala cerință pentru fermăCapacitate mare într-un timp scurtForță de muncă disponibilă mai mult timp Comparația descrie numai caracteristicile prezentate în materialul-sursă. Nu sunt disponibile date privind producția la hectar, fermitatea, rezistența la transport sau durata de păstrare pentru cele două soiuri. Augusta ajunge la maturitate în august Perioada de coacere diferă între soiurile create la Mărăcineni. Soiul Augusta ajunge la maturitate în august, iar unele varietăți pot extinde sezonul până în septembrie. Pentru fermieri, combinarea soiurilor timpurii, mijlocii și târzii poate distribui recoltarea pe o perioadă mai lungă. Această strategie poate reduce vârful de muncă și poate permite livrări succesive, dar trebuie corelată cu perioadele în care cumpărătorii solicită marfă. Calendarul de maturare poate fi folosit în două direcții: recoltare concentrată, pentru loturi mari livrate rapid;recoltare prelungită, pentru vânzări regulate în piețe locale, magazine sau direct către consumatori. Niciuna dintre variante nu este automat mai profitabilă. Rezultatul depinde de preț, costul recoltării, pierderile după cules, capacitatea de răcire și condițiile contractuale. Soiul trebuie ales împreună cu piața O plantație de afin este o investiție pe termen lung, iar schimbarea ulterioară a soiului presupune defrișare, replantare și o nouă perioadă de așteptare până la intrarea pe rod. Din acest motiv, alegerea nu trebuie făcută numai după productivitate sau dimensiunea fructului. AGRONET.ro a prezentato estimare potrivit căreia înființarea unui hectar poate necesita aproximativ 10.000 de euro, valoare orientativă care diferă în funcție de materialul săditor, irigare, pregătirea terenului și infrastructura plantației. Recuperarea investiției depinde de existența cumpărătorilor și de compatibilitatea fructelor cu cerințele canalului de vânzare. Canal de valorificareCaracteristici urmăriteVânzare directăGust, aromă, prospețime, diferențiereMagazine și distribuitoriFermitate, calibru, uniformitate, păstrareExportRezistență la transport, calitate constantă, volume suficienteProcesareRandament, culoare, conținut de zahăr, continuitatea livrării Soiurile românești pot oferi avantaje prin adaptarea urmărită în procesul de ameliorare și prin diferențierea gustului sau a perioadei de coacere. Aceste avantaje trebuie confirmate în parcela fermierului și raportate la piața pe care acesta intenționează să vândă. Hibrizii noi sunt încă în testare Institutul de la Mărăcineni menține câmpuri cu hibrizi și culturi comparative, iar cercetătorii urmăresc extinderea portofoliului. Plantele aflate în testare nu trebuie însă prezentate drept soiuri disponibile pentru cultivare comercială înainte de finalizarea evaluării și a procedurilor oficiale. Pentru ferme, apariția unor varietăți noi ar putea însemna perioade suplimentare de recoltare, alte profiluri aromatice sau o adaptare mai bună la anumite condiții locale. Până la publicarea rezultatelor și disponibilitatea materialului săditor, aceste posibilități rămân obiective de ameliorare, nu caracteristici confirmate pentru piață.

Parcare acoperită cu copertine fotovoltaice, cu autoturisme dedesubt și silozuri vizibile în fundal.

Parcările fotovoltaice pot produce energie fără ocuparea terenurilor agricole

Parcările mari din Franța trebuie valorificate pentru producția de energie solară, iar măsura poate deveni un reper pentru ferme, cooperative și unități de procesare care au suprafețe asfaltate extinse, potrivit informațiilor prezentate de Xchg.ro. Investiția permite producerea electricității fără scoaterea din circuit a unor terenuri agricole, dar rentabilitatea depinde de autoconsum, racordare, structură și eventualele baterii. Forma actuală a legislației franceze vizează parcările exterioare cu suprafețe mai mari de 1.500 de metri pătrați. Cel puțin jumătate din suprafața acestora trebuie acoperită cu copertine care integrează sisteme pentru producerea energiei regenerabile, sub rezerva termenelor și excepțiilor prevăzute de cadrul de aplicare. Electricitate produsă fără ocuparea unui teren agricol Principalul avantaj al parcărilor fotovoltaice este folosirea unei suprafețe deja construite. În cazul unei ferme sau al unei fabrici alimentare, panourile pot fi amplasate deasupra parcărilor pentru angajați, clienți, utilaje sau autovehicule comerciale, fără instalarea lor pe un teren care ar putea rămâne în producție. Structurile oferă și umbră vehiculelor, iar energia poate fi consumată de: instalații frigorifice;linii de sortare și ambalare;echipamente de procesare;sisteme de ventilație;birouri și spații comerciale;pompe și instalații auxiliare;puncte de încărcare pentru vehicule electrice. Avantajul economic este mai mare atunci când consumul unității coincide cu orele de producție solară. Energia folosită direct în fermă sau fabrică înlocuiește electricitatea cumpărată, în timp ce valorificarea surplusului depinde de contracte, condițiile pieței și capacitatea rețelei. Regula franceză include excepții și condiții tehnice Cadrul francez nu impune instalarea în orice situație. Actele de aplicare prevăd excepții pentru amplasamente unde lucrările sunt împiedicate de constrângeri tehnice, protecția patrimoniului, expunerea solară insuficientă sau costuri care ar afecta semnificativ rentabilitatea instalației ori viabilitatea economică a operatorului. Aceste condiții sunt importante deoarece o parcare fotovoltaică presupune mai mult decât achiziția modulelor. Bugetul poate include: structura metalică și fundațiile;proiectarea și autorizarea;invertoarele și protecțiile electrice;cablurile și tablourile;racordarea sau modernizarea instalației existente;colectarea și evacuarea apei pluviale;iluminatul integrat;stațiile de încărcare;sistemul de monitorizare;bateriile, dacă proiectul include stocare. Pentru unitățile agroalimentare, proiectarea trebuie să țină cont și de circulația camioanelor, înălțimea utilajelor, zonele de încărcare, accesul autospecialelor și riscurile asociate prafului, substanțelor corozive sau activităților desfășurate în apropiere. Economiile nu pot fi transferate automat între proiecte Materialul-sursă citează o estimare britanică potrivit căreia o parcare cu 80 de locuri ar putea economisi aproximativ 28.000 de lire sterline pe an, echivalentul indicat fiind de circa 32.000 de euro, dacă întreaga energie produsă este consumată la amplasament. Valoarea nu reprezintă o economie garantată și nu poate fi aplicată direct unei parcări din România. Producția și rezultatul financiar diferă în funcție de: ElementInfluența asupra proiectuluiPuterea instalatăStabilește volumul potențial al producțieiProfilul consumuluiArată câtă energie poate fi folosită directOrientarea și umbrireaInfluențează producția panourilorCostul structuriiPoate avea o pondere importantă în investițieRacordareaPoate limita puterea instalată sau injecția în rețeaPrețul electricitățiiInfluențează valoarea autoconsumuluiStocareaMută energia spre alte intervale, dar mărește investițiaÎntreținereaInclude verificări, curățare și înlocuirea componentelor O evaluare economică trebuie să compare costul complet al proiectului cu energia consumată direct, veniturile estimate din surplus și cheltuielile de întreținere pe întreaga durată de funcționare. Panourile nu asigură automat energie în timpul unei pene O instalație conectată la rețeaua publică se oprește, de regulă, atunci când alimentarea este întreruptă, pentru protejarea personalului care lucrează la rețea. Prin urmare, copertinele fotovoltaice nu oferă automat autonomie unei ferme sau unei fabrici. Pentru alimentarea consumatorilor esențiali sunt necesare echipamente suplimentare, precum baterii, un invertor compatibil cu funcționarea în regim izolat și automatizări pentru separarea sigură de rețea. AGRONET.ro a analizat costurile și limitele care trebuie incluse într-un proiect fotovoltaic agricol, de la racordare și înlocuirea invertorului până la dimensionarea stocării. Această diferență este importantă pentru exploatațiile zootehnice și unitățile alimentare, unde întreruperea ventilației, mulsului, răcirii laptelui sau camerelor frigorifice poate genera pierderi rapide. Extinderea energiei solare crește importanța autoconsumului Producția fotovoltaică a furnizat 25% din consumul de electricitate al Uniunii Europene în iunie 2026, ajungând la un record lunar de 52 TWh. Datele prezentate de AGRONET.ro arată că extinderea capacităților solare creează oportunități pentru autoconsum, dar pune presiune și asupra rețelelor în orele cu producție ridicată. Pentru ferme, cooperative și procesatori, parcările fotovoltaice pot completa instalațiile amplasate pe hale sau depozite. Ele sunt mai ușor de justificat când există consum constant în timpul zilei și când proiectul este dimensionat după necesarul real, nu doar după suprafața disponibilă. Modelul francez arată că parcările încep să fie tratate ca infrastructură energetică. Pentru operatorii agricoli, avantajul este păstrarea terenului productiv, dar decizia trebuie bazată pe măsurători de consum, analiză tehnică și un calcul care include structura, racordarea, stocarea și întreținerea.

Operator în cabina unei combine, folosind joystickuri și un ecran de control în timpul recoltării pe câmp.

Fermele găsesc greu operatori pentru utilajele moderne – 151 de posturi declarate în Buzău

Fermele găsesc tot mai greu operatori pentru utilajele agricole moderne, iar deficitul nu mai privește doar munca sezonieră sau necalificată. În județul Buzău, angajatorii agricoli au declarat 151 de locuri de muncă vacante în primele șapte luni din 2026, potrivit datelor AJOFM prezentate de AGRO TV. Cele mai dificil de ocupat sunt posturile care cer simultan cunoștințe de mecanică, utilizarea sistemelor informatice și orientare în teren. Numărul posturilor declarate a fost mai mare în primele luni ale anului, când fermele și companiile agricole pregătesc tractoarele, combinele și echipamentele pentru campaniile de primăvară. Oferta a scăzut ulterior, însă datele descriu numai locurile comunicate agenției județene, nu întregul necesar de personal al agriculturii din Buzău. Cele mai multe posturi au fost oferite înaintea campaniei de primăvară Distribuția lunară comunicată de AJOFM Buzău arată că aproape 69% dintre locurile vacante au fost anunțate între ianuarie și aprilie. Luna din 2026Locuri de muncă declarateIanuarie25Februarie24Martie20Aprilie35Mai15Iunie17Iulie15Total151 Vârful din aprilie, cu 35 de posturi, coincide cu perioada de pregătire și începere a lucrărilor agricole. În această etapă, exploatațiile au nevoie atât de mecanici și personal pentru întreținere, cât și de operatori care pot regla și folosi utilajele în câmp. Datele nu precizează câte dintre cele 151 de posturi au fost ocupate, ce salarii au fost oferite sau ce calificări au fost solicitate pentru fiecare poziție. Tractoristul modern trebuie să lucreze și cu date Utilajele agricole performante nu mai presupun doar conducerea tractorului sau combinei. Operatorul trebuie să folosească sisteme de ghidare, calculatoare de bord, programe pentru controlul lucrărilor și, în unele cazuri, hărți ale parcelelor. Competențele cerute pot include: reglarea și calibrarea echipamentelor;utilizarea ghidării prin satelit;citirea hărților și a limitelor parcelelor;controlul semănatului, fertilizării și tratamentelor;identificarea erorilor tehnice;întreținerea mecanică de bază;înregistrarea consumurilor și a lucrărilor executate. Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău, a descris aceste mașini drept „roboți pe patru roți”, tocmai pentru că funcționarea lor combină mecanica, informatica și elemente de topografie. Deficitul de personal poate limita folosirea reală a investițiilor făcute de ferme. Achiziția unui tractor cu ghidare automată sau a unei semănători cu control pe secțiuni nu garantează economii dacă operatorul nu știe să seteze corect sistemul, să interpreteze erorile și să adapteze lucrarea la parcelă. România are puține ferme care folosesc agricultura de precizie Problema personalului calificat apare într-un sector care oricum adoptă lent tehnologiile digitale. Datele analizate de AGRONET.ro arată că, în 2023, numai 10–15% dintre fermele din România utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie. La nivelul Uniunii Europene, ponderea era de aproximativ 18% dintre exploatații, iar acestea administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată. Diferența arată că tehnologia este concentrată în special în fermele mai mari, unde investiția poate fi repartizată pe suprafețe extinse. România avea în 2023 aproximativ 2,859 milioane de exploatații, cu o suprafață medie de 4,39 hectare. Pentru multe ferme mici, cumpărarea individuală a unor utilaje performante este dificil de justificat economic. Accesul prin cooperative, prestatori de servicii sau închiriere poate reduce costul, dar menține nevoia de operatori bine pregătiți. Muncitorii din afara UE acoperă mai ales posturile necalificate În lipsa lucrătorilor români, o parte dintre angajatorii agricoli apelează la personal recrutat din Nepal, Vietnam, India sau Turcia. Potrivit informațiilor transmise de AJOFM, acești lucrători acoperă în special activități necalificate, inclusiv în livezi și în perioadele de campanie. Sursa nu confirmă însă că fermele din Buzău au reușit să recruteze din afara Uniunii Europene operatori capabili să conducă utilaje agricole complexe. Importul de forță de muncă poate rezolva parțial deficitul pentru recoltare, sortare, întreținerea culturilor sau alte activități manuale, dar nu înlocuiește formarea tehnică necesară pentru exploatarea echipamentelor moderne. În cazul personalului recrutat din afara țării, fermele trebuie să ia în calcul și costurile de autorizare, transport, cazare, instruire și integrare. Pentru posturile tehnice, se adaugă verificarea experienței și compatibilitatea cu marca și sistemele utilajelor folosite în exploatație. Salariile mari apar în perioadele critice Directorul AJOFM Buzău susține că operatorii agricoli foarte bine pregătiți pot ajunge, în timpul campaniilor, la venituri peste cele ale unor angajați din tehnologia informației. Afirmația nu este însoțită de valori salariale, tipuri de contract sau numărul de ore lucrate și nu poate fi generalizată la întregul sector. Plata mai ridicată în perioadele de vârf este explicată de responsabilitatea operatorului și de costul întârzierilor. O zi pierdută la semănat, tratamente sau recoltat poate afecta producția ori calitatea, iar o eroare de reglaj poate genera consumuri suplimentare de sămânță, îngrășăminte, combustibil sau produse pentru protecția plantelor. Pentru fermă, costul unui operator calificat trebuie comparat cu: reducerea suprapunerilor dintre treceri;limitarea consumului de inputuri;executarea lucrărilor în intervalul optim;scăderea timpilor de oprire;prevenirea avariilor;calitatea datelor înregistrate din câmp. Formarea practică rămâne insuficient legată de angajare Deficitul de operatori reflectă și nivelul redus al pregătirii agricole formale. În 2023, numai 1% dintre managerii fermelor românești aveau pregătire agricolă completă, iar aproximativ 94,5% se bazau în principal pe experiență practică. AGRONET.ro a analizat nevoia de a lega pregătirea universitară de stagii și locuri de muncă reale. O vizită la o fermă sau o demonstrație de utilaje nu este suficientă pentru formarea unui operator. Sunt necesare stagii mai lungi, acces efectiv la echipamente, mentori și evaluarea competențelor dobândite. Pentru exploatațiile care cumpără utilaje noi, pregătirea personalului ar trebui inclusă în bugetul investiției. Instruirea oferită la livrare poate acoperi comenzile de bază, dar nu întotdeauna și folosirea completă a funcțiilor de precizie, întreținerea preventivă sau analiza datelor. Fermele au nevoie de un plan pentru personal, nu doar pentru utilaje Achiziția tehnologiei și recrutarea trebuie planificate împreună. Înainte de campanie, ferma trebuie să știe cine va opera fiecare utilaj, ce nivel de pregătire are, cine poate interveni în cazul unei defecțiuni și cum este înlocuit operatorul dacă acesta lipsește. Pentru reducerea riscului, exploatațiile pot: pregăti cel puțin doi operatori pentru utilajele esențiale;include instruirea în contractul de achiziție;organiza practica înaintea campaniei, nu direct în timpul lucrărilor;păstra evidența setărilor și a erorilor întâlnite;colabora cu licee agricole, universități și furnizori de echipamente;corela salariul cu responsabilitatea și competențele cerute;utiliza prestatori de servicii când personalul propriu nu poate acoperi lucrările. Deficitul de angajați din agricultura buzoiană arată că modernizarea fermelor nu se oprește la cumpărarea utilajelor. Fără operatori care să folosească mecanica, programele și datele în aceeași lucrare, o parte dintre funcțiile plătite de fermier rămân neutilizate, iar investiția produce mai puține economii decât cele estimate.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.