Cont
Produse agricole în prim-plan, lângă un terminal portuar cu silozuri, macarale, navă și tractor cu remorcă la apus.

Prețurile cerealelor din România se despart între port și interior – Grâul Constanța ajunge la 228,64 euro/tonă, în timp ce porumbul rămâne sub presiunea recoltei

Noile cotații întăresc divergența dintre port și interiorul țării, iar actualizarea din 17 septembrie a Bursei AGRONET.ro arată că grâul FOB Constanța a urcat la 228,64 euro/tonă, în timp ce grâul din Banat a coborât ușor, iar porumbul rămâne mult sub vârful de la sfârșitul lunii august. Față de analiza publicată de AGRONET.ro pe 12 septembrie, cea mai puternică mișcare apare acum la grâul din Muntenia și Oltenia, în timp ce rapița și floarea-soarelui continuă să avanseze lent. Cele mai noi date interne sunt cotații săptămânale oficiale de referință ale Comisiei Europene pentru perioada 7–13 septembrie 2026. Pentru cerealele din Banat, Muntenia și Oltenia condiția este plecare din siloz, iar pentru Portul Constanța cotația este FOB, astfel că diferențele dintre interiorul țării și port includ și componenta logistică.

Evenimente

  1. În desfășurare / UtilajeAGRO SHOW 2026 – expoziție agricolă cu demonstrații în câmp
    Data
    18 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Aeroportul Bednary, Pobiedziska, Polonia

    Expoziție agricolă în aer liber cu utilaje, inputuri, tehnologii digitale și demonstrații practice.

  2. În desfășurare / PiațăTârg cu produse locale la Giurgiu
    Data
    18 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Pietonala Mircea cel Bătrân, Giurgiu, România

    Târg de produse locale, cu vânzare directă de la agricultori și mici procesatori din județul Giurgiu.

  3. În desfășurare / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  4. Festival agricol / ZootehnieFestivalul Laptelui „De la Câmp la Pahar”
    Data
    20 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Fundurii Vechi, Republica Moldova

    Prima ediție a Festivalului Laptelui din Republica Moldova, cu zonă B2B Agro & Zootehnie, simpozion, degustări și activități în fermă.

  5. Conferință / InputuriBiocontrol & Biostimulants North Africa 2026
    Data
    22 sept. 2026, 00:00
    Locația
    Egypt International Convention Centre, Cairo, Egipt

    Conferință despre biocontrol, biostimulatori și tehnologii biologice pentru agricultură, organizată la Cairo de NewAg International.

  6. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  7. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  8. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  9. Ziua câmpului / Culturi vegetaleZiua Porumbului Moldova 2026
    Data
    01 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Ferma EVI BLOSSOM SRL, comuna Victoria, România

    Platformă demonstrativă cu 44 de hibrizi de porumb de la 11 producători de semințe, organizată la ferma EVI BLOSSOM din comuna Victoria, județul Iași.

  10. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  11. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

  12. Conferință / PiațăRomanian Agriculture Leadership Forum 2026
    Data
    10 nov. 2026, 09:00
    Locația
    JW Marriott Bucharest Grand Hotel – Grand Ballroom, București, România

    Conferință dedicată liderilor din agribusiness și fermierilor, axată pe leadership, bune practici, colaborare și inovație în agricultură.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Lot semincer de floarea-soarelui ajuns la maturitate, văzut din marginea unei parcele agricole, cu poartă de acces și rânduri bine delimitate.
Siguranță

De ce un lot semincer de floarea-soarelui are nevoie de control al accesului în ultimele săptămâni înainte de recoltare

Într-un lot semincer de floarea-soarelui, controlul accesului dinaintea recoltatului protejează mai ales integritatea fizică a culturii și trasabilitatea lucrărilor. Urmele neobișnuite trebuie consemnate, verificate și gestionate calm, fără concluzii pripite. În august și septembrie, când lotul semincer de floarea-soarelui se apropie de recoltare, protejarea parcelei nu înseamnă doar evitarea unei pagube vizibile. Miza este păstrarea integrității culturii, a ordinii la recoltare și a trasabilității materialului. Pentru sămânța de floarea-soarelui sunt relevante identitatea și puritatea varietală, iar loturile de hibrizi fac obiectul unor inspecții în câmp. Accesul neprogramat, mai ales în zonele de intrare, pe rândurile tehnologice sau în apropierea marginii de recoltare, poate complica verificarea unei situații și gestionarea materialului afectat. Ce se poate vedea în teren și ce nu trebuie presupus urme proaspete de persoane, biciclete, utilaje sau vehicule în locuri unde nu era planificată lucrarea;plante călcate, tulpini rupte, capitule tăiate ori lipsă, în special de-a lungul unei căi de acces;rânduri întrerupte, zone cu plante culcate sau urme care nu corespund lucrărilor consemnate;poartă, lacăt, împrejmuire, panou de delimitare ori semnalizare deteriorate;resturi, ambalaje sau alte obiecte lăsate în parcelă;neconcordanțe între persoanele ori utilajele prezente și programul de lucru al fermei. Acestea sunt observații care cer verificare. Ele nu dovedesc singure cine a intrat, intenția persoanei sau faptul că puritatea varietală a fost modificată. Într-o cultură aflată încă în picioare, simpla trecere prin lan nu schimbă genetic sămânța deja formată. Riscul practic apare prin pierderea ori distrugerea de plante și capitule, amestecarea necontrolată a materialului la recoltare, afectarea probelor sau a documentării și perturbarea operațiunilor din parcelă. De ce ultimele săptămâni sunt sensibile În apropierea recoltării, orice zonă deteriorată devine mai greu de urmărit dacă intră repede în fluxul de tăiere, transport și condiționare. Loturile hibride de floarea-soarelui sunt urmărite pentru identitate și puritate varietală, iar cerințele europene prevăd inspecții în câmp pentru aceste culturi. De aceea, o problemă de integritate fizică trebuie tratată ca o situație de trasabilitate și organizare a recoltatului, nu ca un verdict grăbit asupra calității întregului lot. Riscul este mai mare la parcelele cu multe intrări din drumuri publice sau de exploatare, margini neclar delimitate, activitate sezonieră intensă, lucrări executate de mai multe echipe ori acces frecvent al prestatorilor. O perioadă cu operațiuni fragmentate, inclusiv verificări finale și pregătirea recoltatului, cere o evidență mai bună a persoanelor, utilajelor și zonelor în care s-a intervenit. Verificarea corectă după o observație notați data, ora, parcela, zona exactă și ce se vede, înainte de a muta plante sau obiecte;comparați urmele cu foaia de lucru, accesul programat, traseul utilajelor și persoanele autorizate în ziua respectivă;fotografiați orientativ zona și reperele de hotar sau de rând, astfel încât constatarea să poată fi regăsită;anunțați responsabilul tehnic al lotului și persoana care răspunde de recoltare ori de relația cu producătorul de sămânță;țineți separat în evidența de recoltare orice porțiune a cărei integritate ridică întrebări, până la o decizie documentată a responsabilului tehnic;păstrați o succesiune clară a constatărilor și acțiunilor, fără a acuza persoane pe baza unor simple urme. Dacă sunt persoane necunoscute în parcelă sau există risc imediat pentru oameni, evitați confruntarea. Păstrați distanța, protejați echipa din câmp și sesizați autoritățile competente atunci când situația o impune. Măsuri preventive ușor de documentat stabiliți un responsabil pentru accesul în lot și un înlocuitor pentru intervalele de recoltare;folosiți puncte de intrare puține, vizibile și ușor de verificat, cu delimitare fizică proporțională cu riscul;semnalizați clar caracterul de lot semincer și faptul că accesul se face numai cu acordul fermei;țineți o evidență simplă a vizitatorilor, prestatorilor, utilajelor și intervalelor de lucru;verificați periodic poarta, împrejmuirea și marginea parcelei, mai ales după weekend, ploi, vânt puternic sau lucrări ale unor terți în vecinătate;comunicați din timp traseele de acces, zonele de întoarcere și regulile de intrare pentru echipele de recoltare și transport;separați organizatoric zona de așteptare a utilajelor de suprafața seminceră, pentru a reduce trecerile inutile prin cultură. Pentru exploatațiile care intră sub incidența reglementărilor privind paza bunurilor, măsurile de securitate trebuie alese și organizate în forma legal aplicabilă. Împrejmuirea, încuietorile, iluminatul de securitate, alarma ori paza organizată nu sunt soluții identice pentru toate fermele; alegerea lor trebuie raportată la risc, la statutul deținătorului și la evaluarea unui specialist autorizat în securitate fizică. Cum se protejează recolta fără a bloca lucrările Înainte de intrarea combinei, echipa are nevoie de o delimitare practică a zonelor normale de lucru și a porțiunilor unde au fost observate deteriorări sau urme neexplicate. Marcați aceste puncte pe schița lotului și comunicați-le conducătorului de combină. Nu amestecați automat materialul provenit dintr-o zonă cu integritate incertă cu restul recoltei; modul de gestionare se stabilește împreună cu responsabilul tehnic și cu partenerul care gestionează lotul semincer. După fiecare zi de recoltare, confruntați suprafața parcursă, cantitățile și zonele rămase cu planul inițial. Această verificare nu stabilește cauza unei eventuale neconcordanțe, dar ajută ferma să depisteze repede situațiile care trebuie clarificate înainte ca lotul să fie transportat sau condiționat. Când este necesar specialistul există deteriorări repetate, lipsuri de plante sau capitule ori intrări neexplicate în mai multe zile;a fost afectată o zonă care urmează să fie recoltată, eșantionată sau verificată;sunt neclarități privind separarea materialului, documentele lotului sau traseul recoltei;punctele de acces ori mijloacele de protecție au fost forțate sau deteriorate;ferma are nevoie de o evaluare a riscului și de organizarea legală a pazei, inclusiv printr-un specialist autorizat în securitate fizică. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist autorizat în securitate fizică și autoritățile competente. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Utilaj agricol într-un câmp la început de zi, în condiții de vreme senină
Meteo & Climă

Meteo agricol România 18 septembrie 2026, ora 5: ferestre bune de lucru în București-Ilfov și Dobrogea, cu riscuri pentru lucrările de dimineață

La 18 septembrie 2026, ora 05:00, cele mai bune condiții pentru lucrările agricole până la prânz sunt în București-Ilfov, Dobrogea, Muntenia, Oltenia și Moldova. Vântul rămâne slab în multe regiuni, iar ploile lipsesc sau sunt puțin probabile. Excepția este Crișana, unde precipitațiile estimate pot limita tratamentele, accesul pe parcele și transportul. Orientare rapidă pentru începutul zilei Intrarea în câmp, recoltarea de toamnă și transportul sunt favorabile în sud, est și centru, după verificarea locală a umezelii solului.Tratamentele au o fereastră meteo bună în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov, Transilvania și zona montană; evitați intervențiile unde ploaia este apropiată.În Crișana, amânați tratamentele și verificați accesul înainte de deplasarea utilajelor.Irigarea nu este presantă la nivel regional în intervalul de lucru vizat; decideți numai după controlul umidității din sol. Banat: cer acoperit, cu acces posibil după verificarea parcelei În Banat, cerul înnorat și posibilitatea unor ploi slabe impun o verificare rapidă a parcelei înainte de lucru. Cantitatea estimată este redusă, însă vântul cu rafale de până la 20 km/h recomandă prudență la tratamente. Transportul și pregătirea terenului pot continua dacă suprafața nu este umedă. IndicatorSituație și decizieTemperatură16,5–19°C, calculată pentru fereastra de lucru; maxim la 05:00, minim la 07:00.Precipitații estimate1,0 mm, echivalent cu 1,0 l/m².Probabilitate maximă40%.Vânt și rafale8 km/h, cu rafale de până la 20 km/h.Umiditate46,5%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruDimineața, cu verificarea locală a solului.Decizie practicăTransport și lucrări de câmp cu atenție; evitați tratamentele expuse rafalelor. Crișana: ploi locale și fereastră restrânsă pentru intervenții Crișana are cel mai instabil tablou al dimineții. Precipitațiile izolate din apropiere pot cumula circa 5,2 l/m², iar probabilitatea maximă de ploaie urcă la 79%. Pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă aflate la recoltare locală, accesul și încărcarea se decid numai după controlul drumurilor tehnologice și al solului. IndicatorSituație și decizieTemperatură14,5–18,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; maxim la 05:00, minim la 08:00.Precipitații estimate5,2 mm, echivalent cu 5,2 l/m².Probabilitate maximă79%.Vânt și rafale9 km/h, cu rafale de până la 15,5 km/h.Umiditate52%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruCondiții schimbătoare în cursul dimineții.Decizie practicăAmânați tratamentele; verificați parcela înainte de transport sau lucrări. Maramureș: noros, cu condiții utilizabile cu prudență În Maramureș, norii și umiditatea mai ridicată cer atenție la umezeala de pe plante și la accesul pe teren. Ploile estimate rămân reduse, iar transportul poate fi organizat cu prudență. Pentru tratamente, alegeți doar suprafețe uscate și evitați pornirea lucrării dacă apar precipitații locale. IndicatorSituație și decizieTemperatură13–19°C, calculată pentru fereastra de lucru; maxim la 05:00, minim la 12:00.Precipitații estimate0,5 mm, echivalent cu 0,5 l/m².Probabilitate maximă49%.Vânt și rafale7,5 km/h, cu rafale de până la 22 km/h.Umiditate72%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruDimineața, după verificarea umezelii locale.Decizie practicăTransport cu atenție; lucrări în câmp numai pe sol care susține utilajele. Transilvania: fereastră stabilă pentru câmp și tratamente Transilvania beneficiază de o dimineață în general favorabilă, cu probabilitate redusă de ploaie și vânt slab. Condițiile susțin pregătirea terenului, semănatul culturilor de toamnă și operațiunile de transport. Temperatura urcă spre prânz, iar tratamentele pot fi luate în calcul după verificarea frunzei și a condițiilor din fermă. IndicatorSituație și decizieTemperatură13,9–21,6°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,5 mm, echivalent cu 0,5 l/m².Probabilitate maximă33%.Vânt și rafale5,5 km/h, cu rafale de până la 12,1 km/h.Umiditate59,8%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruFavorabilă dimineața și până la prânz.Decizie practicăSe poate intra în câmp; tratamentele sunt posibile în condiții locale uscate. Moldova: senin și condiții bune pentru logistică În Moldova, vremea senină și lipsa ploilor estimate creează o fereastră bună pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului. Umiditatea ridicată de la începutul intervalului justifică totuși controlul rouăi înaintea tratamentelor sau lucrărilor în vie, livezi și legumicultură. IndicatorSituație și decizieTemperatură13,6–22,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă19%.Vânt și rafale7,3 km/h, cu rafale de până la 14 km/h.Umiditate78,8%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruFavorabilă pe durata dimineții.Decizie practicăPlanificați transportul și lucrările de câmp; verificați uscarea plantelor înainte de tratamente. Dobrogea: senin și vânt foarte slab pentru operațiuni de dimineață Dobrogea are una dintre cele mai sigure ferestre de lucru după publicarea buletinului de la 05:00. Cerul senin, lipsa precipitațiilor estimate și vântul foarte slab favorizează transportul, lucrările în câmp și tratamentele, cu respectarea verificărilor obișnuite din fermă. IndicatorSituație și decizieTemperatură17–22,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 11:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă8%.Vânt și rafale4 km/h, cu rafale de până la 5 km/h.Umiditate68%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruFoarte favorabilă dimineața.Decizie practicăCondiții bune pentru câmp, transport și tratamente, după controlul local al culturii. Muntenia: dimineață uscată pentru recoltare și pregătirea solului Muntenia are condiții uscate și liniștite până la prânz. Fereastra susține recoltarea de toamnă, transportul producției și pregătirea terenului pentru culturile de toamnă. Lipsa ploilor prognozate nu înlocuiește verificarea umidității solului înaintea intrării cu utilaje grele. IndicatorSituație și decizieTemperatură15,3–23,4°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă11%.Vânt și rafale6,9 km/h, cu rafale de până la 10,7 km/h.Umiditate65,3%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruFavorabilă dimineața și spre prânz.Decizie practicăSe poate intra în câmp; irigarea se stabilește numai după verificarea solului. Oltenia: fără ploi, cu temperaturi în creștere spre prânz Oltenia păstrează o fereastră uscată pentru lucrările agricole, deși cerul este noros la începutul intervalului. Condițiile sunt favorabile pentru transport, acces în câmp și operațiuni după recoltare în vie sau livezi. Creșterea temperaturii către prânz recomandă organizarea intervențiilor sensibile în prima parte a intervalului. IndicatorSituație și decizieTemperatură15,2–24,4°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă11%.Vânt și rafale7 km/h, cu rafale de până la 12,8 km/h.Umiditate55,4%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruBună în prima parte a zilei.Decizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; tratamentele se fac cu verificarea vântului local. București-Ilfov: cea mai stabilă fereastră pentru lucrări București-Ilfov are condiții foarte bune pentru operațiunile planificate până la prânz: cer senin, precipitații absente în estimare și vânt slab. Sunt favorabile transportul, lucrările în câmp și tratamentele, inclusiv pentru culturile și spațiile horticole unde frunza este uscată. IndicatorSituație și decizieTemperatură17–25°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m².Probabilitate maximă11%.Vânt și rafale4,5 km/h, cu rafale de până la 5,5 km/h.Umiditate56,5%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruFoarte favorabilă până la prânz.Decizie practicăPlanificați fără restricții meteo majore, cu verificarea locală a culturilor și a solului. Zona montană: răcoare matinală, dar acces în general favorabil În zona montană, vremea rămâne în general stabilă, cu ploi estimate nesemnificative și vânt slab. Temperaturile mai coborâte de dimineață cer atenție la umezeala plantelor și a drumurilor de exploatare. Transportul și lucrările în câmp pot fi organizate după verificarea accesului local. IndicatorSituație și decizieTemperatură13,7–21,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 05:00, maxim la 12:00.Precipitații estimate0,2 mm, echivalent cu 0,2 l/m².Probabilitate maximă26%.Vânt și rafale5,5 km/h, cu rafale de până la 12,7 km/h.Umiditate65,2%.EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt indicate avertizări.Fereastră de lucruFavorabilă după controlul accesului.Decizie practicăSe poate intra în câmp și organiza transportul; evitați tratamentele pe vegetație umedă. Lucrări care merită prioritizate Recoltarea de toamnă și transportul sunt susținute de vremea uscată în majoritatea regiunilor; în Crișana, nu încărcați și nu intrați pe teren fără verificare locală.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt favorabile în sud, est, centru și zona montană, dacă solul permite traficul utilajelor.În legumicultură, vie și livezi, folosiți ferestrele uscate pentru verificări și intervenții numai când frunza este uscată și vântul local rămâne redus.Pentru furaje, adăpost și accesul animalelor, nu sunt semnalate restricții meteo majore la nivel regional; în zonele cu ploi locale, urmăriți apariția noroiului pe căile de acces. Avertizări și fenomene de urmărit Nu sunt indicate avertizări pentru regiunile analizate. Fenomenul care necesită cea mai mare atenție până la prânz rămâne ploaia în Crișana, cu efect posibil asupra tratamentelor, transportului și intrării în câmp. În Banat și Maramureș, urmăriți local norii, umezeala și rafalele înainte de operațiunile sensibile. Ce contează până la buletinul de la prânz Prioritatea este folosirea ferestrelor uscate din Dobrogea, București-Ilfov, Muntenia, Oltenia, Moldova și Transilvania pentru lucrările programate. În toate regiunile, confirmați starea solului, a drumurilor de exploatare și a vegetației înainte de intrarea cu utilaje sau de aplicarea tratamentelor. În Crișana, urmăriți evoluția precipitațiilor înainte de orice decizie de teren.

Citește știreaVezi categoria
Șapte persoane stau pe un teren cu resturi vegetale, lângă un utilaj agricol roșu pentru lucrări de câmp.
Utilaje & Tehnologie

Producătorul britanic SUMO intră în rețeaua AgroConcept – Utilaje pentru prelucrarea solului și semănat

AgroConcept introduce în România utilajele britanice SUMO pentru lucrările solului, primele modele anunțate fiind cultivatoarele Quatro și Vaxio, aflate deja în demonstrații în ferme din sud-estul țării. Parteneriatul prezentat de AgroInfo extinde oferta AgroConcept pentru fermele care folosesc lucrări minime ale solului sau urmăresc reducerea numărului de treceri. AgroConcept este o companie românească specializată în distribuția de utilaje și tehnologii agricole. Activitatea sa pe piața din România a început în 2016, odată cu parteneriatul pentru marca New Holland Agriculture, iar ulterior portofoliul a fost extins cu Kverneland și alte mărci de utilaje. Compania operează în prezent o rețea de 16 centre regionale și asigură vânzare, piese de schimb, service și suport tehnic pentru fermieri. SUMO este, în schimb, un producător britanic de utilaje agricole, cu sediul la Melbourne, în apropiere de York, în regiunea Yorkshire din Anglia. Compania a fost înființată în 1991 și produce în Marea Britanie echipamente pentru prelucrarea solului și semănat. Din 2015, SUMO face parte din Elsham Wold Estates Group, iar utilajele sale sunt distribuite în peste 30 de țări. SUMO intră în portofoliul AgroConcept cu Quatro și Vaxio Primele două utilaje pe care AgroConcept le aduce în atenția fermierilor români sunt SUMO Quatro și SUMO Vaxio. Ambele sunt cultivatoare combinate, însă sunt concepute pentru intensități și adâncimi diferite de lucru. Ideea comună este reducerea numărului de treceri. În loc ca afânarea, gestionarea resturilor vegetale, nivelarea și consolidarea să fie realizate cu mai multe utilaje, aceste operațiuni pot fi combinate într-o singură trecere, în funcție de configurația mașinii și condițiile terenului. Pentru ferme, avantajul potențial este reducerea timpului petrecut în câmp și a numărului de treceri ale tractorului, dar alegerea utilajului trebuie făcută în funcție de textura solului, compactare, cantitatea de resturi vegetale și adâncimea la care trebuie intervenit. Quatro lucrează până la 40 cm adâncime SUMO Quatro este destinat lucrărilor mai profunde și poate interveni până la aproximativ 400 mm. Utilajul combină într-o singură trecere: afânarea în profunzime;amestecarea solului;încorporarea resturilor vegetale;nivelarea;consolidarea suprafeței. Quatro este conceput inclusiv pentru parcele cu cantități mari de resturi vegetale, unde simpla lucrare superficială poate deveni insuficientă pentru pregătirea uniformă a terenului. Adâncimea maximă îl poziționează și ca soluție pentru situațiile în care trebuie intervenit asupra compactării mai adânci a profilului de sol. Vaxio este orientat spre lucrări rapide, până la 25 cm SUMO Vaxio poate lucra până la aproximativ 250 mm și este descris ca un cultivator combinat de mare viteză. Și în cazul acestui model pot fi reunite într-o singură trecere mai multe operațiuni: prelucrarea superficială;afânarea;nivelarea;consolidarea solului. Diferența principală față de Quatro este adâncimea de lucru mai redusă și orientarea spre o intervenție mai rapidă asupra profilului superior al solului. Pentru fermier, această diferențiere permite alegerea unei tehnologii în funcție de problema urmărită: o compactare profundă nu necesită aceeași configurație ca pregătirea rapidă a terenului după recoltare. Teste în ferme din sud-estul României Quatro și Vaxio sunt deja utilizate într-un program de demonstrații în ferme din sud-estul României. Testarea în condiții locale este relevantă pentru că performanța unui cultivator depinde în mare măsură de tipul de sol, umiditate, cantitatea de resturi vegetale, viteza de lucru și tractorul folosit. Programul permite compararea celor două soluții în teren înainte de extinderea comercializării prin rețeaua AgroConcept. De ce SUMO pune accent pe compactare și lucrări minime SUMO și-a construit o mare parte din gama de utilaje în jurul lucrărilor reduse ale solului și al managementului compactării. Producătorul britanic urmărește posibilitatea de a modifica intensitatea lucrării fără ca fermierul să fie obligat să aplice aceeași intervenție pe întreg profilul. Această abordare este importantă în sistemele minimum tillage, unde obiectivul nu este eliminarea completă a lucrării solului, ci reducerea intensității și a numărului de treceri acolo unde condițiile permit. Compactarea rămâne însă una dintre limitele acestor sisteme. Traficul repetat al tractoarelor și utilajelor grele poate crea straturi compacte, iar un cultivator care permite intervenția la adâncimi diferite poate fi utilizat pentru corectarea punctuală a problemei. AGRONET.ro a prezentat și teste realizate în Marea Britanie privind efectul utilajelor grele asupra compactării, unde diferențele de masă și numărul de treceri s-au dovedit elemente importante în evaluarea impactului asupra solului. Acces prin cele 16 centre AgroConcept Odată cu includerea SUMO în portofoliu, utilajele vor fi comercializate prin rețeaua națională AgroConcept, formată din 16 centre regionale. Aceeași rețea urmează să asigure piesele de schimb, service-ul și suportul tehnic. Componenta de service este relevantă pentru o marcă nou introdusă pe piață, deoarece fermierii nu cumpără doar utilajul, ci și accesul ulterior la consumabile, componente și intervenții tehnice. Pentru AgroConcept, adăugarea SUMO completează segmentul utilajelor pentru prelucrarea solului. Pentru producătorul britanic, parteneriatul deschide accesul la o rețea națională deja funcțională pe una dintre cele mai mari piețe agricole din Europa Centrală și de Est.

Citește știreaVezi categoria
Bovine negre cu alb pasc pe o pajiște verde, cu ferme, dealuri și mare în fundal.
Zootehnie

Irlanda are mai multe bovine decât locuitori – Cum generează sectorul 3,1 miliarde de euro din exporturi

Irlanda are 6,5 milioane de bovine la numai 5,3 milioane de locuitori, iar sectorul a exportat în 2024 carne de vită în valoare de 3,1 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de AGERPRES. Cu aproximativ 1,24 bovine pentru fiecare locuitor, față de 0,16 la nivelul Uniunii Europene, Irlanda arată ce înseamnă o zootehnie construită în jurul pășunilor, geneticii și valorificării prin export. Datele sunt cu atât mai relevante pentru România cu cât cele două sectoare au evoluat diferit. AGRONET.ro a arătat că România mai are aproximativ 1,93 milioane de bovine, cu aproape 41% mai puține decât în 2006. Raportat la aceste efective, Irlanda are de circa 3,4 ori mai multe bovine decât România. Aproape jumătate de milion de tone de carne de vită exportate Irlanda a exportat în 2024 un volum de 490.586 de tone de carne de vită, cu o valoare totală de 3,1 miliarde de euro. Raportarea valorii la volumul exportat indică aproximativ 6.320 de euro pentru o tonă de carne de vită exportată, respectiv circa 6,32 euro/kg. Valoarea este un raport statistic între încasările totale și cantitatea exportată și nu reprezintă prețul primit de fermier pentru animalul viu sau pentru carcasă. Cinci piețe au concentrat aproape 79% din valoarea totală a exporturilor: PiațăValoarea exporturilor în 2024Marea Britanie1,42 miliarde euroFranța362 milioane euroȚările de Jos252 milioane euroItalia246 milioane euroGermania160 milioane euro Împreună, aceste cinci destinații au atras aproximativ 2,44 miliarde de euro din exporturile irlandeze de carne de vită. Irlanda nu exportă doar carne. În 2024 au plecat peste graniță și aproximativ 380.000 de bovine vii, în valoare de 208 milioane de euro. Rezultă o valoare medie statistică de circa 547 de euro pentru fiecare animal exportat, fără ca aceasta să descrie prețul unei anumite categorii de bovine. Pășunea este una dintre bazele modelului irlandez Sectorul irlandez beneficiază de suprafețe mari de pășune și de condiții climatice care permit folosirea intensivă a ierbii în alimentația bovinelor. Avantajul economic apare prin reducerea cantității de furaje concentrate și conservate necesare în anumite sisteme de producție. Această direcție este cercetată și prin proiecte coordonate de Teagasc. AGRONET.ro a prezentat proiectul Better-Calf, care testează utilizarea mai intensivă a pășunilor pentru vițeii proveniți din fermele de lapte. În Irlanda, peste 60% dintre bovinele finalizate pentru producția de carne provin deja din sectorul laptelui. Legătura dintre cele două ramuri permite valorificarea vițeilor produși de fermele de lapte și transformarea lor într-o componentă importantă a industriei cărnii de vită. Genetica este tratată ca instrument economic Teagasc lucrează și la ameliorarea genetică a bovinelor, cu obiective care merg de la fertilitate și sporul de creștere până la performanța pentru carne sau lapte și reducerea emisiilor. Într-un efectiv de milioane de animale, diferențe mici de fertilitate, conversie a furajelor, greutate a carcasei sau vârstă la sacrificare pot avea efecte economice importante atunci când sunt multiplicate la nivelul întregului sector. Cercetarea irlandeză urmărește inclusiv selecția animalelor cu emisii mai reduse și ameliorarea plantelor utilizate pe pășuni. Astfel, productivitatea animalului și productivitatea suprafeței furajere sunt tratate împreună. România merge în direcția opusă la efective Contrastul cu România este puternic. Efectivul bovin românesc indicat pentru 2026, de aproximativ 1,93 milioane de capete, este cu aproape 41% sub nivelul din 2006. În același timp, piața europeană oferă condiții favorabile producătorilor de carne de vită. AGRONET.ro a arătat că oferta redusă susține prețurile ridicate la bovine, în contextul în care producția de carne de vită din UE a scăzut cu 4,1% în 2025 și era estimată să coboare cu încă 2,2% în 2026. Pentru România, problema nu este doar numărul mai mic de bovine. Reducerea efectivelor înseamnă și o bază mai restrânsă pentru reproducție, producția de lapte și carne, procesare și export. Experiența Irlandei arată că valoarea sectorului nu vine exclusiv din mărimea șeptelului. Pășunile productive, legătura dintre fermele de lapte și cele de carne, ameliorarea genetică, procesarea și accesul constant la piețe externe transformă efectivul bovin într-un lanț economic care generează anual exporturi de ordinul miliardelor de euro.

Citește știreaVezi categoria
Panouri fotovoltaice lângă containere de stocare a energiei și o clădire cu steaguri, într-un peisaj rural.
Subvenții & Fonduri

650 milioane de euro prin AFIR pentru energie verde – Două apeluri pentru entitățile publice

AFIR deschide pe 28 septembrie două linii de 650 de milioane de euro pentru entități publice, pentru producerea energiei solare cu stocare integrată și pentru noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile. Informația prezentată de Agro Business este confirmată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care a publicat Ghidurile solicitantului pentru cele două apeluri finanțate prin Fondul pentru Modernizare. Pentru fermieri și companiile agricole este importantă delimitarea programelor: cele 650 de milioane de euro nu reprezintă o nouă sesiune de finanțare pentru exploatații agricole sau procesatori privați. Beneficiarii acestor două apeluri sunt entități publice. Schema este distinctă de sesiunea AFIR pentru autoconsumul întreprinderilor din agricultură și industria alimentară, încheiată în august, despre care AGRONET.ro a relatat că a atras 1.177 de proiecte și solicitări de ajutor de peste 282 de milioane de euro. Două apeluri, cu finanțare de până la 10 milioane de euro pe beneficiar Cea mai mare alocare, de 500 de milioane de euro, este destinată unor capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, obligatoriu însoțite de stocare și destinate autoconsumului entităților publice. A doua linie are un buget de 150 de milioane de euro și finanțează capacități noi de stocare amplasate în spatele contorului și conectate la instalații existente de producere a energiei din surse regenerabile. Linie de finanțareBugetSprijin nerambursabilPlafonEnergie solară cu stocare integrată pentru autoconsum500 milioane europână la 100% din cheltuielile eligibilemaximum 10 milioane euro/beneficiarCapacități noi de stocare conectate la producție regenerabilă existentă150 milioane europână la 100% din cheltuielile eligibilemaximum 10 milioane euro/beneficiar Pentru prima linie, finanțarea este limitată la cel mult 900.000 de euro/MW, respectiv 1,1 milioane de euro/MW în cazul proiectelor care includ și pompe de căldură. Pentru investițiile exclusiv în stocare, plafonul este de maximum 200.000 de euro pentru fiecare MWh de capacitate instalată. Cine poate solicita finanțarea Lista beneficiarilor este largă, dar rămâne în zona sectorului public. Pot depune proiecte, între altele: unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile acestora;spitalele finanțate integral din fonduri publice;instituțiile publice și entitățile publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, cu excepțiile prevăzute de ghid;unitățile din sistemele de apărare, ordine publică, siguranță națională și administrație penitenciară;instituțiile de învățământ superior de stat;institutele, centrele și stațiunile publice de cercetare-dezvoltare;asociațiile de dezvoltare intercomunitară;centrele sociale și de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice;cultele recunoscute oficial și unitățile acestora. Sunt permise și parteneriate între entitățile eligibile. Pentru mediul rural, apelurile pot fi relevante în special pentru primării, consilii județene, instituții publice locale și unități de cercetare agricolă care urmăresc reducerea cheltuielilor cu energia. Depunerea începe pe 28 septembrie, iar ordinea contează Cererile vor putea fi depuse online din 28 septembrie 2026, ora 10:00, iar termenul anunțat este 20 noiembrie 2026, ora 23:59, cu posibilitatea închiderii mai devreme dacă bugetul este epuizat. Selecția se face după principiul „primul venit, primul evaluat”, în limita fondurilor disponibile. Acest mecanism face ca pregătirea documentației înainte de deschiderea sesiunii să aibă o importanță directă. Ghidul prevede, în etapa de evaluare, maximum două solicitări de informații suplimentare, iar solicitantul are la dispoziție cel mult cinci zile lucrătoare pentru fiecare răspuns. AFIR precizează și că formularul Cererii de finanțare trebuie completat manual, utilizând ultima versiune publicată. Proiectele identificate ca fiind depuse cu ajutorul unor programe automate sunt excluse, regulă prevăzută explicit în documentația apelului. Stocarea devine o componentă tot mai importantă a investițiilor energetice Alocarea de 150 de milioane de euro exclusiv pentru stocare apare într-un moment în care România își mărește rapid capacitatea instalată în baterii. AGRONET.ro a arătat în august că 663 MW de capacități de stocare fuseseră conectați de la începutul anului 2026, iar Transelectrica estima posibilitatea racordării a încă aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului. Pentru entitățile publice, cele două apeluri acoperă situații diferite. O instituție fără producție proprie poate urmări investiția în panouri solare împreună cu stocarea necesară autoconsumului. În schimb, linia de 150 de milioane de euro este destinată unei capacități noi de stocare conectate la o instalație regenerabilă deja existentă. Această diferență trebuie verificată înainte de alegerea apelului și de pregătirea studiului de fezabilitate. Proiectele trebuie gândite și pentru perioada de după instalare Documentația prevede obligații care continuă după realizarea investiției. Drepturile asupra terenului sau clădirii utilizate pentru proiect trebuie să îndeplinească cerințele din Ghidul solicitantului, iar investiția și natura activității finanțate trebuie menținute pentru perioada de durabilitate prevăzută în documentație. Pentru proiectele realizate în parteneriat, aceasta este de cel puțin cinci ani după finalizare sau punerea în exploatare. Ordinele Ministerului Energiei nr. 1065 și 1066 din 8 septembrie 2026 aprobă ghidurile celor două linii de finanțare, iar documentele și anexele au fost publicate de AFIR la 11 septembrie. Instituțiile care pregătesc proiecte trebuie să lucreze pe ultima versiune a Ghidului solicitantului și a Cererii de finanțare disponibilă la momentul depunerii.

Citește știreaVezi categoria
Rânduri de floarea-soarelui lângă miriște de cereale, cu silozuri la orizont și avion pe cer.
Culturi vegetale

Floarea-soarelui după orz, pentru combustibil de aviație – Ce oportunitate apare pentru fermele din România

Floarea-soarelui ca a doua cultură poate deschide o nouă piață pentru fermieri, prin valorificarea semințelor în lanțurile de producție a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF). O dezbatere organizată de Corteva Agriscience și prezentată de Lumea Satului a pus în discuție folosirea florii-soarelui cu ciclu scurt, semănată după cerealele de toamnă, drept sursă suplimentară de venit pentru ferme și materie primă pentru biocombustibili. Oportunitatea apare într-un moment în care Uniunea Europeană creează prin Regulamentul ReFuelEU Aviation o cerere obligatorie pentru SAF. Furnizorii de combustibil pentru aeroporturile din UE trebuie să asigure o pondere minimă de 2% SAF începând din 2025, nivelul urmând să urce la 6% în 2030 și la 70% în 2050. Pentru agricultura românească, miza este dacă o parte din această cerere poate fi transformată într-o piață suplimentară pentru oleaginoase cultivate între două culturi principale, fără reducerea suprafețelor destinate producției alimentare. Floarea-soarelui după cerealele de toamnă Modelul discutat pentru România presupune folosirea unor hibrizi de floarea-soarelui cu ciclu scurt, semănați după recoltarea unei cereale de toamnă. În acest sistem, cultura principală rămâne baza producției fermei, iar perioada rămasă disponibilă până la următoarea cultură este folosită pentru obținerea unei recolte suplimentare de oleaginoase. La ferma TOTAGRO din județul Giurgiu, Cătălin Corbea a prezentat experiența cultivării florii-soarelui după orz, practică folosită deja de mai mulți ani. Dincolo de venitul obținut din a doua recoltă, sistemul menține terenul acoperit într-o perioadă în care altfel ar putea rămâne liber. Costin Telehuz, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, a indicat și un avantaj economic: o parte importantă din costurile fixe ale exploatației este deja susținută de prima cultură, astfel că fermierul poate analiza a doua recoltă în funcție de veniturile și costurile suplimentare pe care aceasta le generează. Această logică nu înseamnă însă că orice cultură succesivă de floarea-soarelui devine automat materie primă eligibilă pentru SAF. Regulile europene condiționează accesul la această piață Directiva delegată (UE) 2024/1405 a introdus culturile intermediare în Anexa IX a Directivei privind energia din surse regenerabile. Pentru utilizarea lor la producția de biocombustibil destinat aviației sunt prevăzute condiții privind zona și perioada de vegetație, evitarea unei cereri suplimentare de teren agricol și menținerea materiei organice din sol. Pentru fermieri, acest detaliu este esențial. Nu este suficient ca floarea-soarelui să fie semănată după orz sau grâu. Materia primă trebuie să se încadreze în regulile europene și în sistemele de certificare aplicabile lanțului de biocombustibili. Tocmai această legătură dintre agronomie, trasabilitate și certificare va decide dacă o cultură suplimentară poate ajunge efectiv în piața SAF și la ce condiții comerciale. România are deja o bază mare de producție Avantajul României este dimensiunea sectorului de floarea-soarelui. AGRONET.ro arăta în august că România rămâne cel mai mare producător al Uniunii Europene, cu o recoltă estimată pentru 2026 la aproximativ 2,2 milioane de tone, de pe circa 1,1 milioane de hectare. Randamentul era estimat la aproximativ 1,91 tone/ha, iar producția totală a UE la circa 9,5 milioane de tone. România și Bulgaria ar putea furniza împreună aproximativ 45% din producția comunitară de floarea-soarelui. Această bază de producție înseamnă experiență agronomică, infrastructură de colectare și procesare și un sector oleaginos suficient de mare pentru ca apariția unei utilizări industriale suplimentare să fie relevantă. În același timp, oferta europeană de oleaginoase este în creștere. AGRONET.ro a prezentat o prognoză de 32,7 milioane de tone pentru producția cumulată de rapiță, floarea-soarelui și soia în sezonul 2026/2027, cu 3,1% peste sezonul precedent. O nouă destinație industrială pentru uleiuri poate deveni astfel importantă inclusiv într-o piață în care oferta ridicată pune presiune asupra valorificării recoltei. Etlas pregătește legătura dintre ferme și industria biocombustibililor Corteva și bp au lansat în ianuarie 2026 societatea mixtă Etlas, care urmărește să utilizeze culturi precum floarea-soarelui, rapița și muștarul pentru producerea de materii prime destinate SAF și motorinei regenerabile. Primele livrări sunt planificate pentru 2027, iar obiectivul companiei este de a ajunge până la mijlocul anilor 2030 la aproximativ un milion de tone de materie primă anual. Acest volum ar putea permite producerea a peste 800.000 de tone de biocombustibil. Modelul presupune folosirea terenurilor agricole existente și introducerea culturilor oleaginoase între principalele sezoane de producție, nu înlocuirea culturilor alimentare. Pentru fermieri, componenta decisivă va fi însă contractul de valorificare: prețul semințelor, obligațiile de certificare, costurile suplimentare cu sămânța și lucrările agricole și producția efectiv obținută din fereastra mai scurtă de vegetație. Șrotul rămas după extracția uleiului poate continua să fie folosit în hrana animalelor, ceea ce păstrează o a doua utilizare economică importantă a recoltei. Cererea pentru SAF transformă cultura intermediară într-o posibilă cultură comercială Până acum, decizia de a introduce o a doua cultură după cerealele de toamnă era determinată în principal de condițiile din fermă: apă disponibilă, durata perioadei de vegetație, costurile și posibilitatea de valorificare. ReFuelEU Aviation adaugă un element nou – o cerere reglementată, în creștere, pentru combustibili sustenabili. Pentru fermele românești, avantajul nu va veni doar din posibilitatea tehnică de a obține o a doua recoltă, ci din existența unui cumpărător și a unui lanț comercial care să remunereze această producție. Dacă aceste contracte se dezvoltă și condițiile europene de certificare pot fi îndeplinite, floarea-soarelui cu ciclu scurt ar putea transforma lunile dintre două culturi principale într-o sursă suplimentară de venit.

Citește știreaVezi categoria
Fermier văzut din spate lângă lăzi cu roșii și alte legume, în fața unor camioane de transport.
Agribusiness & Piață

Bani europeni sunt, fermierii pleacă – Organizațiile de producători din fructe și legume pierd teren în UE

Organizațiile de producători din fructe și legume pierd teren în UE, deși au primit 1,06 miliarde de euro din fonduri europene numai în 2023. Raportul special 22/2026 al Curții de Conturi Europene arată că numărul fermierilor membri ai acestor organizații a scăzut cu 39% între 2012 și 2023, iar poziția lor în raport cu marii cumpărători rămâne slabă. Problema este relevantă și pentru România, unde horticultura este fragmentată între numeroase exploatații mici, iar accesul individual la depozitare, sortare, ambalare și contracte cu marile rețele comerciale este dificil. Auditul european arată că simpla existență a finanțărilor nu este suficientă: organizațiile trebuie să ajungă la dimensiunea și capacitatea comercială necesare pentru a negocia efectiv în numele producătorilor. 1,06 miliarde de euro într-un singur an, dar numărul membrilor scade Organizațiile de producători sunt concepute tocmai pentru sectoarele în care fermele individuale au o putere de negociere redusă. Membrii își pot concentra oferta, comercializa împreună producția și pot realiza investiții pe care fiecare exploatație le-ar suporta mai greu separat. În 2023, organizațiile din sectorul fructelor și legumelor au primit 1,06 miliarde de euro din fonduri europene. Sprijinul a fost utilizat inclusiv pentru: modernizarea echipamentelor;automatizarea producției;reducerea consumului de energie și apă;certificarea calității;sortare, ambalare și logistică;dezvoltarea unor mărci și etichete de calitate;adaptarea producției la cererea pieței. Cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană constată că numărul fermierilor participanți a coborât cu 39% în intervalul 2012–2023, iar organizațiile au pierdut din influența lor pe piață. În 2024, în sectorul fructelor și legumelor din UE erau recunoscute 1.488 de organizații de producători, cu 187.372 de membri, precum și 69 de asociații ale organizațiilor de producători. Diferență uriașă între țările UE: de la 0,8% la 86% Una dintre cele mai importante concluzii ale auditului este diferența foarte mare dintre statele membre. Ponderea producției comercializate prin organizațiile de producători varia de la 0,8% în Slovenia la 86% în Danemarca. Curtea apreciază că Belgia și Țările de Jos se numără printre puținele state unde aceste structuri au dobândit o greutate economică suficient de mare pentru a avea o poziție comercială importantă. Diferențele nu sunt explicate numai prin tradiția de asociere. Auditorii indică și modul diferit în care statele membre aplică sprijinul european. Unele administrații oferă consiliere și permit finanțarea unei game largi de investiții, în timp ce altele au reguli mai restrictive și proceduri mai dificile. Rezultatul este o piață unică în care fermierii au acces foarte diferit la același instrument european. De ce dimensiunea organizației contează în negocierea cu retailul Fructele și legumele sunt într-o poziție particulară în lanțul alimentar. O parte importantă a producției este perisabilă, iar fermierul nu poate păstra marfa luni întregi în așteptarea unui preț mai bun. Un cultivator care are câteva tone de tomate, căpșuni, mere sau ardei trebuie să găsească rapid un cumpărător. Un retailer, în schimb, poate solicita volume mari, livrări săptămânale, calibrare uniformă, ambalare standardizată și continuitate pe perioade lungi. Aici intervine avantajul economic al unei organizații de producători. Mai multe ferme pot reuni marfa astfel încât să ofere: volume comerciale mari;sortimente mai multe;livrare pe perioade mai lungi;depozitare frigorifică;linii comune de sortare și ambalare;transport organizat;negocierea colectivă a contractelor. O organizație mică, fără suficienți membri și fără infrastructură proprie, poate exista juridic fără să dobândească automat și putere reală în piață. România are o problemă și mai mare de fragmentare Pentru agricultura românească, concluziile auditului european sunt importante tocmai prin structura fermelor. AGRONET.ro a analizat recent evoluția cooperativelor agricole din România. Aproximativ 90% dintre exploatațiile agricole românești au sub 5 hectare, iar România concentrează aproape o treime din numărul total al fermelor din Uniunea Europeană. Această structură afectează direct puterea comercială a producătorului individual. Problemele apar la negocierea prețului, dar și înainte de vânzare, prin costurile pentru depozitare, sortare, transport, ambalare și acces în marile rețele. Există totuși semnale că asocierea economică poate produce operatori de dimensiuni importante. Cele 1.682 de cooperative agricole din România care au depus bilanț pentru 2025 au raportat împreună afaceri de peste 7 miliarde de lei. Primele 20 au cumulat aproximativ 2 miliarde de lei, cu 17,6% mai mult decât în anul precedent. Cooperativele agricole nu trebuie însă confundate automat cu organizațiile de producători recunoscute în sensul reglementărilor europene pentru sectorul fructelor și legumelor. Formele juridice și condițiile de recunoaștere sunt diferite. Comparația arată însă același mecanism economic: prin concentrarea ofertei, o structură comună poate negocia volume și contracte care ar fi dificil de obținut de un fermier individual. Sectorul fructelor și legumelor din UE valorează circa 80 de miliarde de euro Miza este importantă și la nivelul întregii economii agricole europene. Fructele și legumele proaspete generează aproximativ 80 de miliarde de euro, fiind produse în circa două milioane de ferme din Uniunea Europeană. Acest număr foarte mare de producători se întâlnește pe piață cu un număr mult mai redus de cumpărători mari: retaileri, distribuitori și procesatori. Organizațiile de producători au fost create inclusiv pentru a reduce această diferență de putere economică. Finanțările sunt legate de valoarea producției comercializate, ceea ce stimulează organizațiile să concentreze cantități mai mari și să adapteze oferta la cererea cumpărătorilor. Auditul arată însă că organizațiile mari beneficiază mult mai mult de acest mecanism. Ele pot livra volume importante și o gamă mai largă de produse, ceea ce le întărește poziția în negociere. Finanțarea infrastructurii nu garantează și fidelizarea fermierilor Scăderea cu 39% a numărului de membri ridică o problemă diferită de cea a investițiilor. Un depozit frigorific, o linie de sortare sau o instalație de ambalare poate crește competitivitatea unei organizații, dar nu explică de ce fermierul ar trebui să rămână membru. Pentru producător contează rezultatul economic concret: prețul obținut, rapiditatea încasării, costurile percepute de organizație, posibilitatea de a vinde întreaga recoltă și stabilitatea contractelor. Curtea de Conturi Europeană consideră că aderarea trebuie făcută mai atractivă și recomandă simplificarea regulilor și reducerea diferențelor dintre sistemele de sprijin aplicate de statele membre. Pentru România, asocierea poate decide accesul la piață În horticultură, asocierea nu este doar o problemă de acces la finanțare. O fermă mică poate produce foarte bine, dar poate avea dificultăți să livreze singură unui lanț comercial care solicită mai multe tone pe săptămână, ambalaj standardizat și continuitate pe întreaga perioadă contractuală. Prin urmare, diferența economică nu este doar între fermierul membru și cel care lucrează independent, ci între marfa vândută rapid din fermă și produsul sortat, păstrat la rece, ambalat și negociat în volume mari. Auditul european arată că UE a investit deja sume considerabile pentru construirea acestei capacități. Problema următoarei perioade este dacă organizațiile reușesc să păstreze fermierii în interiorul lor și să transforme infrastructura finanțată în putere comercială. Pentru România, unde numărul fermelor mici este foarte mare, această problemă este și mai importantă. Fără agregarea producției, investiții comune și contracte negociate pentru volume mai mari, cultivatorul individual rămâne veriga care trebuie să vândă repede într-un lanț în care cumpărătorul are, de regulă, mai multe alternative.

Citește știreaVezi categoria
Frunză de viță-de-vie cu brunificare marginală și halou gălbui, examinată în vie de un operator fitosanitar neidentificabil.
Pomicultură și viticultură

Cum recunoști boala pierce la vița-de-vie în vie și ce condiții cresc riscul

Arsura de pe marginea frunzelor, pețiolurile rămase pe coardă și lăstarii care se maturează neuniform pot ridica o suspiciune de boala Pierce. Înainte de orice intervenție, viticultorul are nevoie de observații clare în parcelă și de confirmare fitosanitară. În vie, uscarea de pe marginea frunzei poate apărea din multe cauze, de la stres hidric și arsură solară până la alte boli. Totuși, dacă la viță-de-vie apar frunze care se brunifică pornind din zone încă verzi, cu un halou galben sau roșiatic, merită luată în calcul și o suspiciune compatibilă cu boala Pierce. Aceasta este asociată cu bacteria Xylella fastidiosa și trebuie tratată cu atenție, deoarece agentul este reglementat ca organism de carantină. Ce se poate observa în vie, fără a pune un diagnostic La vița-de-vie, semnul caracteristic descris pentru infecția primară este arsura frunzei. O porțiune a unei frunze încă verzi se poate usca brusc, devine brună, iar țesutul din jur se îngălbenește sau capătă nuanțe roșiatice. Uscarea se poate extinde până când frunza se zbârcește și cade, lăsând pețiolul prins de coardă. Brunificare marginală care avansează spre interiorul frunzei, însoțită de o zonă galbenă sau roșiatică între țesutul sănătos și cel uscat.Frunze uscate și căzute, cu pețioluri rămase atașate de lăstar.Lăstari care se maturează neuniform, cu porțiuni verzi alternând cu zone brunificate.În anii următori, pornire întârziată în vegetație și lăstari mai scurți, cu frunziș clorotic. Aceste semne sunt compatibile, nu specifice. Aspecte apropiate pot fi date de secetă, dezechilibre de nutriție, afectarea rădăcinilor, boli foliare sau probleme de lemn. Diagnosticul nu se stabilește după o frunză uscată, ci prin inspecție, prelevare corectă și testare de laborator. De ce riscul nu ține doar de vreme Bacteria trăiește în vasele conducătoare de sevă ale plantei și poate fi transmisă de insecte care se hrănesc cu seva din xilem. În Europa, regulamentul aplicabil include în noțiunea de vector insecte din grupul Cicadomorpha cunoscute sau suspectate că pot transmite bacteria. Prezența unui vector, a unor plante-gazdă și a unei surse de infecție contează mai mult decât simpla apariție a unui episod de căldură. Material de înmulțire cu origine sau trasabilitate neclară, mai ales când provine din zone cu risc fitosanitar.Introducerea în exploatație a plantelor destinate plantării fără verificarea documentelor fitosanitare aplicabile.Prezența plantelor-gazdă și a insectelor care se hrănesc cu seva din xilem în sau în jurul plantației.Vremea caldă și perioadele de stres hidric, care pot face simptomele foliare mai vizibile, dar pot și crea confuzii cu alte probleme. În lunile iulie-septembrie, când frunzele sunt expuse la arșiță și deficit de apă, verificarea trebuie să fie mai atentă. Căldura nu confirmă boala și nici nu explică singură o infecție, însă poate accentua aspectul de arsură și poate întârzia recunoașterea unei probleme care merită investigată. Ce verifici practic în parcelă Notează rândul, butucul, soiul și data la care ai observat simptomele; fotografiază aceeași plantă în timp, inclusiv frunzele și lăstarii.Compară butucii suspectați cu plantele vecine și urmărește dacă simptomele apar izolat, în vetre sau pe mai multe rânduri.Verifică istoricul materialului săditor: furnizorul, documentele de trasabilitate și eventualul pașaport fitosanitar.Nu folosi coarde, butași sau altoi de la butucii suspecți pentru înmulțire, completarea golurilor ori schimb între exploatații.Evită să muți plante destinate plantării din zona suspectă până primești îndrumarea inspectorului fitosanitar. Pentru vie, regula practică este să păstrezi observația separată de concluzie: „frunze cu arsură marginală și pețioluri persistente” este o constatare utilă; „boala Pierce” devine concluzie numai după evaluarea specialistului și rezultatul analizei. Când se contactează specialistul Contactează fără întârziere oficiul fitosanitar județean sau un inspector fitosanitar dacă observi combinația dintre arsură marginală progresivă, căderea frunzelor cu pețioluri persistente și lăstari cu maturare neuniformă, mai ales când există un istoric de material vegetal introdus recent. Pentru Xylella fastidiosa, confirmarea și măsurile ulterioare intră în sfera controlului fitosanitar oficial. Nu încerca să alegi un tratament „curativ” după simptome. Cadrul european arată că nu există măsuri disponibile care să elimine bacteria dintr-o plantă bolnavă în condiții de câmp deschis. Specialistul stabilește dacă este necesară prelevarea, ce plante se verifică și ce măsuri sunt potrivite pentru situația din fermă. Prevenție utilă pe tot sezonul Cumpără material de plantare numai din circuit trasabil și păstrează documentele lotului.Controlează vizual plantația periodic, cu atenție suplimentară în a doua parte a verii.Ține evidența butucilor cu simptome și revino asupra lor după câteva zile, fără a confunda o observație singulară cu un diagnostic.Menține o bună igienă a lucrărilor și separă materialul de înmulțire sănătos de orice lot aflat sub suspiciune.Urmează numai măsurile comunicate de autoritatea fitosanitară și, pentru orice intervenție reglementată, respectă eticheta produsului și autorizarea valabilă. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă inspector fitosanitar, laborator autorizat și oficiul fitosanitar județean. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Tractor mic trece prin fața publicului, lângă o persoană cu steag în carouri, la un eveniment cu utilaje agricole.
Electro ferma

Tractorul electric Rigitrac SKE 40 atinge 40 km/h în mai puțin de trei secunde

Rigitrac SKE 40 a accelerat de la 0 la 40 km/h în 2,97 secunde, într-un test în care producătorul elvețian vorbește despre un record mondial, relatează agrarheute. Dincolo de performanța de accelerație, testul evidențiază unul dintre avantajele tehnice ale propulsiei electrice în agricultură: livrarea imediată a cuplului, fără transmisia mecanică complexă întâlnită la tractoarele convenționale. Rigitrac SKE 40 este un tractor complet electric produs de compania elvețiană Sepp Knüsel Landmaschinen. Modelul folosește un sistem electric de 400 V și o baterie litiu-ion de 58 kWh, iar motorul dedicat tracțiunii dezvoltă 40 kW. 0–40 km/h în mai puțin de trei secunde Potrivit producătorului, tractorul a atins 40 km/h în 2,97 secunde. Cursa a fost urmărită la fața locului de Mathias Bachmann, președintele Consiliului Cantonal din Schwyz, care a fost prezent ca martor al testului. Rigitrac prezintă rezultatul drept record mondial. Valoarea este spectaculoasă pentru un tractor agricol și intră în zona performanțelor asociate mai degrabă automobilelor sportive decât utilajelor agricole. Pentru utilizarea zilnică într-o fermă, accelerația 0–40 km/h nu este însă principalul criteriu de achiziție. Importanța tehnică a testului este alta: arată cât de rapid poate pune la dispoziție un motor electric cuplul necesar deplasării. Tractorul folosește mai multe motoare electrice Arhitectura Rigitrac diferă de soluția aleasă de alți producători de tractoare electrice. SKE 40 folosește mai multe motoare electrice comandate separat. Un motor este dedicat deplasării, iar alte motoare acționează diferite funcții ale tractorului, inclusiv prizele de putere față și spate. Această configurație permite separarea consumatorilor și elimină o parte dintre componentele mecanice necesare unui tractor diesel convențional. Specificațiile principale indicate pentru model sunt: CaracteristicăRigitrac SKE 40Tip propulsieelectricăTensiune sistem400 VCapacitate baterie58 kWhPutere motor tracțiune40 kWAccelerație 0–40 km/h2,97 secundePrize de puterefață și spate, acționate electric Cine este Sepp Knüsel Landmaschinen și marca Rigitrac Sepp Knüsel Landmaschinen este un producător elvețian de utilaje agricole cunoscut în special pentru tractoarele Rigitrac. Compania dezvoltă tractoare compacte și specializate, iar marca Rigitrac s-a remarcat prin soluții proprii de șasiu, punți directoare și, mai recent, propulsie electrică. Rigitrac se numără printre puținii producători care au trecut de la prototip la producția de serie pentru un tractor electric. SKE 40 nu este doar un proiect demonstrativ, ci face parte din oferta comercială a companiei. Acest lucru îl diferențiază de numeroase proiecte electrice aflate încă în etapa de prototip sau pre-serie. Tractoarele electrice rămân încă o nișă Piața tractoarelor electrice rămâne redusă comparativ cu cea a modelelor diesel, în special din cauza costului bateriilor, autonomiei și infrastructurii necesare pentru încărcare. AGRONET.ro a prezentat recent și tractorul electric Seederal de 160 CP, aflat încă în etapa de prototip, cu o autonomie declarată de 8–12 ore și cu o posibilă intrare în producție în perioada 2029–2030. Diferența dintre cele două proiecte arată două direcții distincte ale electrificării utilajelor agricole. Seederal încearcă să ducă propulsia electrică spre tractoare de putere medie, în timp ce Rigitrac SKE 40 demonstrează deja aplicarea soluției într-un tractor compact produs în serie. Ce înseamnă testul pentru ferme Accelerația în sine nu schimbă productivitatea unei lucrări agricole. Pentru fermieri sunt mai importante autonomia, timpul de încărcare, capacitatea bateriei, compatibilitatea cu utilajele și costul total de exploatare. Totuși, testul Rigitrac scoate în evidență avantajul fundamental al motorului electric: răspunsul imediat și controlul precis al puterii. În aplicații precum manipularea materialelor, lucrările municipale, întreținerea fermelor sau transportul pe distanțe scurte, aceste caracteristici pot avea o valoare practică mai mare decât viteza maximă în sine.

Citește știreaVezi categoria
Mai multe bidoane din plastic pentru produse agricole TIMAC AGRO pe fundal albastru, cu elemente grafice verzi.
Mediu

Bidoanele pentru inputuri agricole se schimbă înainte de noile ținte UE din 2030

TIMAC AGRO introduce plastic reciclat în ambalajele lichide pentru agricultură, într-o schimbare aplicată din septembrie 2026 la nivel european. Potrivit anunțului oficial al companiei, bidoanele de 1, 5 și 10 litri vor conține minimum 50% plastic reciclat, iar cele de 20 de litri minimum 35%. Măsura vine în momentul în care Uniunea Europeană a început aplicarea noului regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, iar cerințele privind conținutul reciclat vor deveni mult mai stricte din 2030. Schimbarea vizează fertilizanții lichizi și biostimulatorii companiei. Pentru fermieri, modificarea este în primul rând una de ambalaj: TIMAC AGRO precizează că formulele produselor și performanța lor agronomică nu sunt schimbate. 50% plastic reciclat în bidoanele de până la 10 litri Noul standard diferențiază ambalajele în funcție de volum: AmbalajConținut minim de plastic reciclat1 litru50%5 litri50%10 litri50%20 litri35% Compania a dezvoltat noile recipiente împreună cu AGRIPLAS, filială a Grupului Roullier specializată în ambalaje tehnice din plastic. Construcția bidonului folosește trei straturi. Plasticul reciclat este introdus în structura recipientului, în timp ce stratul interior aflat în contact direct cu produsul este realizat din plastic virgin. Această separare este importantă pentru produsele lichide agricole, unde ambalajul trebuie să reziste perioadei de depozitare și transport fără să afecteze stabilitatea conținutului. „Prin introducerea acestor noi ambalaje, facem încă un pas în direcția reducerii impactului asupra mediului, oferind fermierilor aceeași calitate și aceeași performanță pe care se bazează în fiecare sezon”, afirmă Adrian Drăgan, CEO TIMAC AGRO România, Moldova și Ucraina, în comunicatul companiei publicat de AgroInfo. De ce schimbarea apare tocmai acum Contextul este noul Regulament european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje – PPWR, Regulamentul (UE) 2025/40. Regulamentul se aplică în general din 12 august 2026 și stabilește o tranziție către ambalaje mai reciclabile, utilizarea unei cantități mai mari de materii prime reciclate și reducerea consumului de plastic virgin. AGRONET.ro a analizat calendarul noilor reguli europene privind ambalajele, inclusiv efectele pentru ferme, cooperative și industria agroalimentară. Pentru categoria generală a ambalajelor din plastic care nu intră în categoriile speciale prevăzute de regulament, textul oficial al UE stabilește un conținut reciclat de 35% până în 2030 și 65% până în 2040. Regulamentul conține însă și categorii distincte și excepții, astfel că obligația concretă depinde de tipul ambalajului și de produsul transportat. În acest context, procentul de 50% anunțat pentru bidoanele TIMAC AGRO de 1–10 litri este deja peste pragul general de 35% prevăzut pentru 2030 pentru această categorie de ambalaje, dacă recipientele respective intră în categoria generală vizată de articolul 7. Ambalajul devine parte din conformarea industriei de inputuri Pentru agricultura propriu-zisă, noul regulament poate părea la prima vedere o problemă a industriei de ambalaje. Efectul ajunge însă și la furnizorii de inputuri. Fertilizanții lichizi, biostimulatorii, produsele de nutriție și alte soluții utilizate în ferme sunt comercializate în volume foarte mari de recipiente din plastic. Trecerea de la rășină virgină la material reciclat presupune schimbări în proiectarea recipientului, în aprovizionare și în controlul calității. Pentru producători apar câteva cerințe simultane: păstrarea rezistenței mecanice a ambalajului;compatibilitatea dintre recipient și produs;menținerea stabilității în timpul depozitării;trasabilitatea materialului reciclat;reciclabilitatea recipientului după utilizare;respectarea regulilor de transport pentru produsele care intră în categorii reglementate separat. Pentru fermier, important este ca reducerea plasticului virgin să nu fie obținută printr-un ambalaj mai slab, care poate pierde produs în depozit sau în timpul manipulării. Nu toate recipientele pentru produse agricole au aceleași reguli PPWR stabilește obiective generale, dar nu trebuie interpretat ca și cum orice bidon utilizat în agricultură va avea automat aceeași obligație. Regulamentul conține excepții inclusiv pentru ambalajele utilizate la transportul mărfurilor periculoase, iar produsele agricole lichide pot avea clasificări diferite în funcție de formulă. De aceea, procentul de 35% pentru 2030 este un reper general pentru industria ambalajelor, nu o obligație care poate fi atribuită automat fiecărui recipient de fertilizant, biostimulator sau produs pentru protecția plantelor. Pentru furnizorii de inputuri, următorii ani vor însemna atât modificarea ambalajelor, cât și verificarea categoriei juridice în care intră fiecare produs. Compania estimează și o reducere a amprentei ambalajelor TIMAC AGRO afirmă că introducerea materialului reciclat reduce cu peste 30% amprenta de carbon asociată ambalajelor, calculată de la extracția materiilor prime până la ieșirea din fabrică. Comunicările companiei indică însă valori diferite pentru economia anuală totală de emisii. Materialul publicat în România indică aproximativ 500 de tone CO₂/an, în timp ce pagina oficială TIMAC AGRO Spania indică aproximativ 350 de tone CO₂/an. În lipsa unei metodologii publice care să explice diferența de arie sau volum luat în calcul, cele două valori nu pot fi considerate direct comparabile. Mai relevantă pentru fermieri este schimbarea structurală: furnizorii de inputuri agricole încep să adapteze ambalajele cu câțiva ani înainte de principalele ținte europene privind conținutul reciclat. Noua grafică este secundară față de schimbarea materialului TIMAC AGRO schimbă simultan și identitatea vizuală a gamei de biostimulatori, cu logo-uri și grafică noi. Din punct de vedere agronomic, această parte nu modifică produsul. Compania spune că rebrandingul este destinat diferențierii și recunoașterii mai ușoare a gamei. Schimbarea cu impact mai larg pentru sector este însă cea a recipientului. Regulile europene împing întreaga industrie către mai puțin plastic virgin și către ambalaje proiectate din start pentru reciclare. În următorii ani, aceeași presiune va ajunge la tot mai mulți producători de fertilizanți, biostimulatori și alte inputuri. Pentru fermieri, acest lucru va deveni vizibil la raft înainte ca multe dintre obligațiile din 2030 să fie efectiv aplicabile.

Citește știreaVezi categoria
Fermier într-un lan agricol tânăr, lângă un sac de îngrășăminte, cu tractor, utilaj de fertilizare, fabrică și steag al Uniunii Europene în fundal.
Legislație & Politici Agricole

Fertilizanții pot ajunge la 35% din costurile fermei – Agricultorii cer suspendarea temporară a CBAM

Fermierii români cer o protecție de urgență pentru fertilizanți în perioadele de criză, înaintea votului din Parlamentul European din 15 septembrie 2026. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită eurodeputaților români să susțină amendamentul 86 privind Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism), astfel încât aplicarea acestuia la îngrășăminte să poată fi suspendată temporar atunci când piața este afectată de șocuri severe. CBAM este mecanismul prin care Uniunea Europeană aplică importurilor de produse cu emisii ridicate de carbon un cost corelat cu prețul carbonului suportat de producătorii europeni. Îngrășămintele se află printre produsele vizate, iar pentru agricultură problema apare atunci când acest cost se suprapune peste scumpirea gazelor, transportului și a materiilor prime. AAC nu cere eliminarea permanentă a mecanismului, ci păstrarea unei posibilități de intervenție atunci când prețurile fertilizanților cresc suficient de mult încât să afecteze capacitatea fermierilor de a finanța culturile. „Considerăm esențial ca Uniunea Europeană să aibă un mecanism prin care CBAM să poată fi suspendat temporar pentru fertilizanți atunci când situația o impune.” Fertilizanții pot ajunge la 35% din costurile de producție Organizațiile agricole estimează că îngrășămintele pot reprezenta între 15% și 35% din costurile de producție, în funcție de cultură, tehnologie și nivelul de fertilizare. Expunerea fermierilor europeni este amplificată de dependența de piața externă. AAC indică faptul că aproximativ 30% din îngrășămintele azotate utilizate în Uniunea Europeană provin din import. Prețul final plătit de fermier este influențat simultan de mai mulți factori: prețul gazului natural;costul certificatelor de carbon;transportul și asigurarea;cursul valutar;taxele comerciale;disponibilitatea produsului;costul suplimentar rezultat din CBAM. În cazul îngrășămintelor azotate, gazul natural are o importanță deosebită, fiind atât materie primă pentru producerea amoniacului, cât și o componentă majoră a costului energetic. O nouă criză energetică sau o perturbare a importurilor se poate transmite astfel rapid în prețul ureei, azotatului de amoniu și al altor fertilizanți utilizați în ferme. Ce ar schimba articolul 27a Miza amendamentului 86 este menținerea articolului 27a în regulament. Acesta ar permite Comisiei Europene să monitorizeze efectele CBAM asupra pieței și, în situații grave și neprevăzute, să suspende temporar aplicarea mecanismului pentru anumite produse. AGRONET.ro a explicat anterior mecanismul propus prin articolul 27a, după depunerea amendamentului susținut de eurodeputații Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz. Pentru agricultură, avantajul este viteza de reacție. Dacă prețul gazului, întreruperea unor fluxuri comerciale și costul carbonului provoacă simultan o creștere severă a prețului îngrășămintelor, Comisia ar putea interveni fără să fie necesară modificarea întregului regulament printr-un nou proces legislativ. Suspendarea nu ar fi automată. Ar trebui să existe condiții de piață care să justifice activarea mecanismului. Fermierii decid acum cât îngrășământ își permit pentru 2027 Solicitarea organizațiilor agricole vine într-un moment în care fermele își stabilesc deja bugetele pentru următorul ciclu de producție. „Pentru un fermier care trebuie să decidă astăzi ce cantitate de fertilizant cumpără, ce cultură înființează și dacă își poate finanța următorul ciclu de producție, incertitudinea legislativă înseamnă un risc real.” În exploatațiile de cultură mare, chiar și o diferență de câteva zeci de euro pe hectar la fertilizare devine importantă după multiplicarea cu sute sau mii de hectare. Dacă îngrășămintele devin prea scumpe, fermierul are câteva variante, toate cu consecințe economice: reduce doza aplicată;schimbă structura culturilor;diminuează suprafața cultivată;cumpără inputurile prin finanțare;amână achiziția și își asumă riscul unor prețuri ulterioare mai mari. Reducerea fertilizării poate proteja lichiditatea pe termen scurt, dar poate limita producția dacă anul agricol este favorabil. CBAM se adaugă unei piețe deja volatile Disputa privind mecanismul european vine după mai mulți ani în care îngrășămintele au fost afectate de fluctuații puternice ale prețului gazelor, de războiul din Ucraina, de perturbări comerciale și de reducerea capacității de producție în unele fabrici europene. Aceasta este și explicația pentru care fermierii nu solicită eliminarea definitivă a CBAM. Problema apare atunci când mecanismul climatic se suprapune peste o criză energetică sau geopolitică și amplifică o scumpire care deja afectează costurile din ferme. AAC susține că în astfel de momente Uniunea Europeană ar trebui să poată interveni temporar pentru a evita o reducere a utilizării fertilizanților și, implicit, a potențialului de producție agricolă. „Securitatea alimentară nu poate fi protejată dacă fermierii nu își mai pot permite să producă.” România rămâne vulnerabilă la importurile de îngrășăminte Pentru agricultura românească, problema este accentuată de capacitatea internă limitată de producție. Platforma Azomureș are o capacitate nominală de aproximativ 1,8 milioane de tone anual, însă reluarea producției la un nivel relevant este așteptată după finalizarea procesului de repornire a instalațiilor. Până atunci, fermierii români rămân puternic expuși la prețurile europene și internaționale ale fertilizanților. În paralel, România beneficiază de o alocare europeană de aproape 30 de milioane de euro pentru sprijinirea agriculturii afectate de scumpirea energiei și a îngrășămintelor, sumă care poate fi completată de la bugetul național. Un sprijin punctual poate compensa o parte din cost, dar nu rezolvă problema predictibilității pentru fermele care trebuie să cumpere inputurile înainte de începerea campaniei. Votul nu înseamnă că îngrășămintele se ieftinesc imediat Adoptarea amendamentului 86 nu ar conduce automat la reducerea prețului fertilizanților. Miza este crearea unei plase de siguranță. Comisia Europeană ar primi posibilitatea de a suspenda temporar aplicarea CBAM pentru anumite produse dacă o criză severă justifică o asemenea intervenție. Pentru agricultură, existența mecanismului înaintea unei crize este importantă tocmai pentru că deciziile tehnologice se iau cu luni înaintea recoltei. Dacă fertilizanții pot reprezenta până la o treime din costurile unei culturi, momentul în care apare o scumpire poate decide dacă fermierul păstrează tehnologia planificată sau intră în sezon cu doze reduse și un potențial de producție mai mic. Votul din Parlamentul European nu stabilește, așadar, prețul îngrășămintelor de mâine. El decide dacă fermierii vor avea la dispoziție un instrument european de protecție atunci când următoarea criză va lovi piața fertilizanților.

Citește știreaVezi categoria
Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.
Faună sălbatică

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Fereastră bunăTratamente: Vântul, ploaia și umiditatea sunt în praguri bune pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2601BNR · 17 sept.USD/RON4,5844BNR · 17 sept.GBP/RON6,1410BNR · 17 sept.EUR/USD1,1481BCE · 17 sept.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

228,64 EUR/taprox. 1.203 RON/tPerioada până la 13 sept. · publicată 17 sept.Raportare mai vecheFOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.094 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Orz furajer

220,46 EUR/taprox. 1.160 RON/tPerioada până la 13 sept. · publicată 17 sept.Raportare mai vecheNespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Raportare mai vecheNespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.186,9 RON/tonă-0,04%Ultima observație: 4 sept., 20:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.