Cont
Ramură de pom fructifer cu frunze și muguri acoperite de țurțuri, într-o livadă.

Despăgubiri pentru înghețul din 2025 – APIA a plătit 58,5 milioane de lei către 1.868 de pomicultori

Nouă pomicultori din Argeș au primit peste 760.000 de lei pentru livezile afectate de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Cătălin Boștenaru, directorul Centrului Județean APIA Argeș, a declarat pentru AGRO TV că toate cele nouă cereri depuse în județ au îndeplinit condițiile de eligibilitate. Schema a fost derulată la nivel național de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în baza HG nr. 66/2026. La nivel național, APIA a plătit 58,538 milioane de lei, echivalentul a aproape 11,5 milioane de euro, către 1.868 de pomicultori. Plata schemei a fost efectuată la 15 aprilie 2026, din Fondul European de Garantare Agricolă, la cursul de 5,0903 lei/euro. Toate cele nouă cereri din Argeș au fost eligibile

Evenimente

  1. Următorul eveniment / RuralAgroMaramureș, târg pentru fermieri și producători locali
    Data
    22 aug. 2026, 00:00
    Locația
    Mireșu Mare, România

    Târg agricol cu expoziții de animale și utilaje, produse locale, conferințe și ateliere pentru ferme mici și mijlocii.

  2. Demo utilaje / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  3. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  4. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  5. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  6. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 12:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Ploiești, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  7. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  8. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  9. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  10. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  11. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

  12. Conferință / PiațăRomanian Agriculture Leadership Forum 2026
    Data
    10 nov. 2026, 09:00
    Locația
    JW Marriott Bucharest Grand Hotel – Grand Ballroom, București, România

    Conferință dedicată liderilor din agribusiness și fermierilor, axată pe leadership, bune practici, colaborare și inovație în agricultură.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Cereale vrac într-un vagon sau buncăr de transport, lângă apă și macarale portuare, cu un muncitor pe o platformă industrială.
Agribusiness & Piață

Portul Constanța, în fața unui nou val de cereale ucrainene: Kievul vrea să mute până la 4,5 milioane de tone pe calea ferată

Portul Constanța ar putea primi un nou flux important de cereale ucrainene, după ce Ucraina a început negocieri cu Republica Moldova pentru un coridor feroviar capabil să transporte până la 4,5 milioane de tone anual către România. Reuters relatează că Kievul a cerut Chișinăului o reducere cu 50% a tarifului de tranzit, iar partea moldovenească solicită în schimb garanții privind volumele care vor utiliza ruta. Discuțiile apar după intensificarea atacurilor asupra porturilor și transportului maritim ucrainean. Ministerul ucrainean al Agriculturii și-a redus prognoza de export pentru sezonul 2026/2027 de la 43 de milioane de tone la 38–40 de milioane de tone de cereale, iar o rută funcțională prin Republica Moldova și România ar putea prelua aproximativ 10% din aceste exporturi. Coridorul ar putea transporta 4,5 milioane de tone pe an Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova, estimează că ruta feroviară ar putea transporta aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual către Portul Constanța. Distribuit uniform, volumul ar însemna în jur de 375.000 de tone pe lună. Negocierile nu au ajuns încă la stabilirea unei cantități contractate. Autoritățile ucrainene colectează informații de la transportatorii interesați, iar Republica Moldova vrea ca reducerea tarifului să fie însoțită de angajamente privind cantitățile efectiv transportate. Principalele elemente aflate în discuție sunt: transportul feroviar al cerealelor ucrainene prin Republica Moldova către Portul Constanța;reducerea cu 50% a tarifului de tranzit solicitată de Ucraina;stabilirea volumelor minime care ar urma să utilizeze coridorul;perioada în care ruta va funcționa la capacitate extinsă. Republica Moldova a mai fost utilizată pentru transportul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022–2023. Peste 90% din cerealele Ucrainei pleacă acum pe mare Miza noii rute este reducerea dependenței de porturile maritime. Reuters arată că peste 90% din exporturile ucrainene de cereale sunt transportate în prezent pe mare, în timp ce atacurile asupra porturilor au crescut riscurile și au afectat capacitatea de expediere. Estimarea actuală de 38–40 de milioane de tone pentru exporturile din sezonul 2026/2027 este cu 3–5 milioane de tone sub prognoza anterioară de 43 de milioane de tone. În aceste condiții, cele 4,5 milioane de tone pe care le-ar putea prelua coridorul moldo-român ar avea o pondere importantă în exporturile Ucrainei. Ruta prin Republica Moldova nu este singura variantă analizată. AGRONET.ro a relatat deja că România și Ucraina discută creșterea tranzitului prin Portul Constanța, punctele de frontieră și Dunăre, inclusiv prin extinderea controalelor și utilizarea mai intensă a capacităților de transbordare. România a mai gestionat volume mult mai mari de tranzit ucrainean Experiența anilor anteriori oferă un reper pentru dimensiunea noului coridor. La sfârșitul anului 2023, prin România tranzitau prin coridoarele de solidaritate aproximativ 4 milioane de tone de produse agricole pe lună, dintre care până la 2,8 milioane de tone proveneau din Ucraina, potrivit datelor prezentate anterior de partea ucraineană și analizate de AGRONET.ro. Prin comparație, un coridor feroviar de 4,5 milioane de tone pe an ar însemna, în medie, un volum lunar mult mai redus decât vârful înregistrat în perioada de maximă utilizare a infrastructurii românești. Diferența din 2026 este însă contextul. România are propria recoltă mare de cereale care trebuie transportată spre export, iar Dunărea traversează o perioadă cu debite reduse, ceea ce limitează încărcarea barjelor și crește costurile logistice. Constanța își mărește capacitatea pentru cereale Portul a continuat investițiile în capacitatea de depozitare și transbordare. Terminalul Canopus a ajuns în această vară la o capacitate de stocare de 180.000 de tone, după o investiție de 23 de milioane de euro. Proiectul a adăugat șase celule principale cu o capacitate totală de 66.000 de tone, celule tampon și noi instalații pentru recepția cerealelor din camioane și barje. Cele două puncte de descărcare pot prelua, tehnic, câte 400 de tone pe oră, iar instalațiile existente pentru încărcarea navelor au o capacitate comunicată de 800 de tone pe oră. Investițiile oferă Portului Constanța mai mult spațiu pentru absorbția unor volume regionale suplimentare, dar întregul flux depinde și de accesul la vagoane, camioane, barje, linii feroviare, terminale și nave maritime. Fermierii români urmăresc accesul la aceeași infrastructură Pentru producătorii agricoli din România, principala miză nu este faptul că marfa ucraineană traversează teritoriul național, ci modul în care volumele sunt programate în raport cu recolta autohtonă. Clubul Fermierilor Români a cerut deja reguli stricte pentru tranzitul cerealelor ucrainene, inclusiv volume avizate în prealabil, trasabilitate electronică, destinații portuare confirmate și separarea fluxurilor de descărcare. Organizația susține că accesul cerealelor românești la camioane, vagoane, silozuri și ferestrele de încărcare în nave trebuie protejat atunci când tranzitul regional crește. Noul coridor prin Republica Moldova ar adăuga o rută feroviară într-un sistem în care există deja presiune dinspre porturile dunărene și punctele de frontieră cu Ucraina. Republica Moldova poate câștiga din tarifele de tranzit Pentru Chișinău, proiectul are o miză economică proprie. Reuters relatează că autoritățile moldovene consideră că tranzitul cerealelor ucrainene poate aduce venituri importante infrastructurii feroviare. Discuțiile au avansat inclusiv la nivel guvernamental. Ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, a mers în regiunea Odesa pentru discuții cu omologul ucrainean privind îmbunătățirea conexiunilor feroviare și extinderea tranzitului. Pentru Ucraina, calculul este diferit: reducerea tarifului feroviar poate face ruta suficient de competitivă pentru a muta volume care altfel ar depinde de porturile supuse atacurilor. Pentru România, rezultatul negocierilor poate transforma Portul Constanța într-un punct și mai important pentru exporturile agricole regionale. Dacă estimarea de 4,5 milioane de tone se concretizează, problema centrală va fi programarea acestui flux astfel încât tranzitul ucrainean, exporturile Republicii Moldova și recolta românească să poată utiliza aceeași infrastructură fără blocaje majore.

Citește știreaVezi categoria
Câmp uscat cu porumb și floarea-soarelui ofilite, iar în fundal un tractor lucrează pe sol crăpat.
Subvenții & Fonduri

Ajutor pentru porumb și floarea-soarelui calamitate – Până la 523 de lei pe hectar

MADR propune până la 523 de lei pe hectar pentru seceta din 2025, printr-o schemă de sprijin destinată producătorilor de porumb și floarea-soarelui cu suprafețe calamitate. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a introdus proiectul de hotărâre în circuitul de aprobare, iar bugetul prevăzut ajunge la 233,04 milioane de lei, din fonduri europene și de la bugetul de stat. Sprijinul maxim corespunde unui plafon de aproximativ 100 de euro/ha și se acordă pentru suprafețele afectate în proporție de 90–100%. Pentru grade de afectare cuprinse între 30% și 90%, suma se reduce proporțional cu pierderea consemnată în documentele de constatare. Buget de 44,4 milioane de euro pentru porumb și floarea-soarelui Nota de fundamentare publicată în circuitul Secretariatului General al Guvernului stabilește pentru schemă un necesar de 233.042.280 de lei, echivalentul a 44,4 milioane de euro. Finanțarea este împărțită astfel: Sursa finanțăriiValoareFondul European de Garantare Agricolă77.680.760 leiEchivalent contribuție UE14,8 milioane euroBugetul național155.361.520 leiEchivalent contribuție națională29,6 milioane euroBuget total233.042.280 leiEchivalent total44,4 milioane euro Componenta europeană are la bază Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1698, prin care Comisia Europeană a alocat României 14,8 milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice nefavorabile. Statul român completează această sumă cu 29,6 milioane de euro, astfel încât finanțarea națională reprezintă două treimi din bugetul total prevăzut pentru schemă. Cine poate primi sprijinul Ajutorul vizează producătorii agricoli care au avut în 2025 suprafețe cultivate cu: porumb;floarea-soarelui; și pentru care seceta pedologică a produs pagube de cel puțin 30%. Gradul de afectare trebuie să rezulte din documentele oficiale întocmite pentru culturile calamitate. Aceste procese-verbale stau la baza stabilirii suprafeței și a procentului de pierdere pentru care poate fi calculată plata. Schema este astfel construită pentru a diferenția sprijinul în funcție de gravitatea pagubei, în locul aplicării unei sume identice pentru toate suprafețele calamitate. 523 de lei/ha pentru pierderi de 90–100% Pentru calcularea ajutorului este utilizat cursul de 5,2487 lei pentru un euro. La plafonul de aproximativ 100 euro/ha rezultă un sprijin maxim de circa 523 de lei/ha, aplicabil suprafețelor pentru care gradul de afectare a ajuns la 90–100%. Pentru fermele cu pagube între 30% și 90%, plata va fi diminuată proporțional, potrivit mecanismului prevăzut în proiect. Această diferențiere este importantă în cazul exploatațiilor în care seceta a produs efecte foarte diferite chiar și în interiorul aceluiași județ. Pe unele sole, porumbul sau floarea-soarelui au păstrat o parte din potențialul de producție, în timp ce pe altele pierderile s-au apropiat de compromiterea totală. Schema vine după alocarea europeană de 14,8 milioane de euro Comisia Europeană a aprobat în iulie sprijin financiar pentru mai multe state afectate de fenomene climatice severe, iar României i-au revenit 14,8 milioane de euro. AGRONET.ro a prezentat alocarea europeană și mecanismul pregătit pentru fermierii afectați de seceta din 2025, când valoarea finală pe hectar urma încă să fie stabilită prin actul normativ național. Forma actuală a proiectului duce plafonul la aproximativ 523 de lei/ha pentru cele mai afectate suprafețe și completează substanțial contribuția europeană cu bani de la bugetul de stat. Pentru fermieri, diferența este importantă: fără contribuția națională, cele 14,8 milioane de euro acordate de UE ar fi trebuit împărțite între toate suprafețele eligibile, ceea ce ar fi redus semnificativ cuantumul posibil pe hectar. Plata depinde de gradul de calamitate constatat Mecanismul are drept reper pierderea consemnată oficial în 2025. Un fermier cu suprafețe afectate aproape integral poate ajunge la plafonul maxim, în timp ce o exploatație cu un procent mai mic de calamitate primește o sumă corespunzător redusă. Pentru fermele cu sute sau mii de hectare de porumb și floarea-soarelui calamitate, plata poate reprezenta o infuzie importantă de lichiditate înaintea următorului ciclu de producție. Sprijinul apare într-un moment în care agricultura românească resimte efectele cumulate ale secetei, costurilor ridicate cu combustibilul și inputurile și presiunii asupra fluxului de numerar. AGRONET.ro a arătat că insolvențele din agricultură au crescut cu aproape 80% în primul semestru din 2026, ceea ce face ca viteza cu care ajung compensațiile în ferme să conteze tot mai mult. Proiectul de hotărâre urmează circuitul de aprobare guvernamentală. După adoptarea actului normativ vor putea fi aplicate calendarul și procedurile finale pentru acordarea banilor producătorilor eligibili.

Citește știreaVezi categoria
Lucrări agricole pe câmp într-o după-amiază caniculară de august
Meteo & Climă

Meteo agricol România 11 august 2026, ora 12: Caniculă în Crișana și Banat, atenție la lucrările sensibile după prânz

Buletinul publicat la 11 aug. 2026, 12:00 indică o după-amiază însorită și uscată în toate regiunile, cu caniculă în mare parte din țară. Cele mai ridicate valori din fereastra de lucru sunt în Crișana, până la 39°C, și în Banat, până la 38°C. Ploile estimate sunt nule, însă în câteva regiuni avertizările cer atenție la instabilitate și vânt. Pentru ferme, prioritatea până la buletinul de seară este limitarea expunerii la căldură, verificarea apei disponibile și organizarea recoltării sau a transportului cu prudență. Evapotranspirația este ridicată, între 5,1 și 7,3 mm, iar irigarea este indicată ca prioritară în majoritatea rapoartelor, cu verificarea umidității solului și a culturii. Orientare rapidă pentru după-amiaza de lucru Canicula este principalul risc în vest, sud și în București-Ilfov; evitați lucrările sensibile în orele cele mai calde.Recoltarea și transportul pot continua unde accesul, cultura și condițiile din parcelă permit, cu atenție la personal și la păstrarea producției.Nu sunt estimate precipitații în fereastra de lucru, astfel că uscarea furajelor poate fi evaluată local numai dacă materialul este deja în condiții corespunzătoare.Irigarea, apa și umbra pentru animale, precum și monitorizarea luciului de apă rămân importante în exploatațiile expuse la stres termic. Banat: caniculă accentuată și deficit de apă În Banat, după-amiaza de lucru este foarte caldă și uscată. Fără ploi estimate, presiunea pe culturile sensibile la stres hidric rămâne ridicată. Transportul poate fi continuat cu prudență, iar lucrările care solicită oamenii sau cultura se limitează; irigarea se poate organiza spre seară sau noaptea. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 35°C la 12:00, maxim 38°C la 14:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 7 km/h, rafale 11 km/h; umiditate 17,5%.Evapotranspirație6,2 mm; necesarul de apă merită verificat local.AvertizăriCod portocaliu pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: atenție la lucrările sensibile; transport cu prudență, irigare prioritară spre seară sau noaptea. Crișana: vârful termic ajunge la 39°C Crișana are cele mai ridicate temperaturi regionale în intervalul urmărit. Aerul foarte uscat și evapotranspirația de 7,3 mm amplifică stresul hidric. Se menține o fereastră uscată pentru transport, însă tratamentele și lucrările expuse arșiței nu sunt potrivite după prânz. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 35,5°C la 12:00, maxim 39°C la 15:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 8 km/h, rafale 9 km/h; umiditate 15%.Evapotranspirație7,3 mm; presiune mare asupra apei din sol.AvertizăriCod portocaliu pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: atenție la lucrările sensibile; transport posibil cu prudență, irigare prioritară spre seară sau noaptea. Maramureș: căldură persistentă în condiții uscate Maramureșul rămâne însorit, fără precipitații estimate, iar temperatura urcă spre 35,5°C. Lucrările de câmp pot fi evaluate local, dar căldura și evapotranspirația susțin amânarea operațiunilor sensibile. Pentru furaje, intervalul uscat trebuie folosit numai dacă uscarea este deja suficientă. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 32,5°C la 12:00, maxim 35,5°C la 16:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 5,5 km/h, rafale 6 km/h; umiditate 21,5%.Evapotranspirație5,4 mm; urmăriți apa disponibilă culturilor.AvertizăriCod portocaliu pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: atenție la lucrările sensibile; verificați parcela, iar irigarea rămâne prioritară spre seară sau noaptea. Transilvania: căldură, cu atenție la vânt și instabilitate În Transilvania, căldura se menține, iar avertizările semnalează și vânt puternic, instabilitate și averse torențiale de urmărit. Deși estimarea de precipitații pentru fereastra de lucru este zero, planurile pentru câmp, furaje și tratamente trebuie confirmate local înainte de executare. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 32,5°C la 12:00, maxim 35,2°C la 15:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 4,6 km/h, rafale 7,7 km/h; umiditate 24,7%.Evapotranspirație5,3 mm; verificați local necesarul de irigare.AvertizăriCod portocaliu: caniculă; sunt de urmărit vântul puternic, instabilitatea și aversele torențiale.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: verificați parcela; transport cu prudență, evitați lucrările sensibile dacă vântul sau instabilitatea cresc. Moldova: arșiță și vânt de urmărit Moldova are o fereastră uscată, cu temperaturi în creștere până la 36,5°C. Transportul și lucrările de câmp pot continua după verificarea locală, însă avertizarea privind vântul puternic și canicula impune prudență pentru activitățile sensibile și pentru exploatațiile cu animale. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 33,8°C la 12:00, maxim 36,5°C la 16:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 4,6 km/h, rafale 6,9 km/h; umiditate 21,1%.Evapotranspirație5,1 mm; irigarea necesită verificare în teren.AvertizăriCod portocaliu pentru caniculă; vântul puternic rămâne de urmărit.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: atenție la lucrările sensibile; transport recomandat cu prudență, irigare prioritară spre seară sau noaptea. Dobrogea: interval stabil, dar cu stres hidric Dobrogea are cea mai stabilă fereastră regională pentru activitățile din câmp, fără avertizări active și fără ploi estimate. Totuși, evapotranspirația de 5,6 mm și aerul uscat susțin verificarea apei pentru culturi. Lucrările se pot continua după prânz, cu atenție la vânt. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 30,5°C la 12:00, maxim 32°C la 12:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 10,5 km/h, rafale 13 km/h; umiditate 25,5%.Evapotranspirație5,6 mm; urmăriți stresul hidric local.AvertizăriNu sunt raportate avertizări active.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: fereastră favorabilă pentru câmp și transport; tratamentele se reevaluează numai fără vânt. Muntenia: căldură ridicată, cu instabilitate în atenție În Muntenia, căldura de după prânz se suprapune peste avertizarea de caniculă și semnalele de instabilitate, averse torențiale și vânt puternic. Recoltarea și transportul pot fi planificate prudent, dar accesul în parcelă și activitățile expuse trebuie reverificate dacă fenomenele se dezvoltă local. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 33,4°C la 12:00, maxim 36,2°C la 15:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 5,1 km/h, rafale 7,2 km/h; umiditate 23,1%.Evapotranspirație5,2 mm; urmăriți umiditatea solului.AvertizăriCod portocaliu: caniculă; sunt de urmărit instabilitatea, aversele torențiale și vântul puternic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: verificați parcela; transport cu prudență, amânați lucrările sensibile dacă apar fenomene locale. Oltenia: caniculă și prudență la instabilitate Oltenia rămâne foarte caldă și uscată în intervalul de lucru, cu maxim regional de 37°C. Avertizarea include caniculă și instabilitate atmosferică, chiar dacă nu sunt estimate precipitații în fereastră. Accentul cade pe irigare, apă pentru animale și limitarea muncii solicitante. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 33,6°C la 12:00, maxim 37°C la 15:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 0%; vânt 4,8 km/h, rafale 9,4 km/h; umiditate 23,4%.Evapotranspirație5,4 mm; irigarea merită prioritate după verificarea solului.AvertizăriCod portocaliu pentru caniculă și instabilitate atmosferică.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: atenție la lucrările sensibile; verificați parcela și organizați irigarea spre seară sau noaptea. București-Ilfov: arșiță fără ploi estimate În București-Ilfov, intervalul este însorit și uscat, cu maxim de 37°C la 14:00. Canicula limitează confortul pentru lucrările manuale și crește nevoia de apă. Transportul poate continua cu prudență; lucrările în câmp se mută, unde organizarea permite, în intervale mai puțin solicitante. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 34°C la 12:00, maxim 37°C la 14:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 0%; vânt 5 km/h, rafale 6 km/h; umiditate 23%.Evapotranspirație5,6 mm; controlați necesarul de apă al culturilor.AvertizăriCod portocaliu pentru caniculă și disconfort termic.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: atenție la lucrările sensibile; transport cu prudență, irigare prioritară spre seară sau noaptea. Zona montană: căldură neobișnuit de ridicată și vânt de urmărit Zona montană are temperaturi ridicate pentru fereastra de lucru, cu maxim mediu de 35,2°C. Avertizările menționează caniculă, instabilitate, averse torențiale și vânt puternic de urmărit. Accesul, cositul și transportul se decid local, în funcție de evoluția fenomenelor și de starea terenului. IndicatorSituația pentru fereastra de lucruTemperaturăCalculată pe fereastră: minim 32,4°C la 12:00, maxim 35,2°C la 16:00.Precipitații și aer0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%; vânt 5,4 km/h, rafale 8,4 km/h; umiditate 24,2%.Evapotranspirație5,4 mm; apa disponibilă trebuie urmărită local.AvertizăriCod portocaliu: caniculă; sunt de urmărit vântul puternic, instabilitatea și aversele torențiale.Fereastră și decizieDupă-amiaza până spre seară: verificați local; transport posibil cu prudență, iar lucrările sensibile se amână dacă apar fenomene. Lucrări și sectoare cu prioritate La păioase, rapiță sau alte culturi ajunse local la maturitate, recoltarea și transportul pot continua în intervalele uscate, cu verificarea temperaturii produsului și a condițiilor de depozitare.La porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, verificați local stresul hidric înainte de irigare; evapotranspirația ridicată susține intervențiile organizate spre seară sau noaptea.În zootehnie, apa și umbra sunt prioritare în regiunile caniculare. În piscicultură, monitorizați temperatura apei, oxigenarea și siguranța activităților când sunt semnalate vânt sau instabilitate. Avertizări și fenomene de urmărit Codul portocaliu pentru caniculă este prezent în toate regiunile exceptând Dobrogea. În Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană sunt semnalate și instabilitatea atmosferică ori aversele torențiale de urmărit; vântul puternic apare în avertizări pentru Transilvania, Moldova, Muntenia și zona montană. Chiar cu precipitații estimate la zero în fereastra de lucru, verificați evoluția locală înainte de activități expuse. Ce contează până la buletinul de seară Până la următorul buletin, urmăriți menținerea temperaturilor ridicate, starea apei din sol și orice intensificare locală a vântului sau a instabilității în regiunile avertizate. După încheierea lucrărilor de după-amiază, pot fi pregătite irigarea și operațiunile logistice pentru intervalele mai răcoroase, numai după verificarea locală a condițiilor.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat în costum vorbește la microfon într-o sală de conferință, lângă imagini cu două oi Karakul deschise la culoare.
Zootehnie

Karakul Alb și Karakul Roz intră oficial în patrimoniul genetic al oilor de Botoșani – rezultatul anilor de ameliorare de la Popăuți

ANZ a recunoscut oficial liniile Karakul Roz și Karakul Alb, două creații genetice dezvoltate la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți și integrate în rasa Karakul de Botoșani. Certificatele au fost înmânate de directorul general Iacob Lelior la Conferința pentru Zootehnie din 24 iulie 2026, potrivit anunțului publicat de Agenția Națională pentru Zootehnie și informațiilor prezentate de AgroInfo. Recunoașterea vine după mai mulți ani de selecție și multiplicare a celor două linii la Popăuți. Un studiu publicat de cercetătorii stațiunii în Acta Agricola Romanica arăta încă din 2024 că liniile Alb și Roz se aflau în proces de omologare, iar selecția urmărea păstrarea și multiplicarea genotipurilor valoroase și eliminarea de la reproducție a exemplarelor slab performante. Cercetarea a urmărit 212 ovine Karakul de Botoșani Datele publicate de Academia de Științe Agricole și Silvice oferă dimensiunea programului de ameliorare. Cercetarea realizată la Popăuți a analizat 212 ovine Karakul de Botoșani, predominant din liniile Alb și Roz. Animalele proveneau din descendența a 52 de berbeci reproducători și 164 de oi-mame aflate în Controlul Oficial al Producțiilor în perioada 2017–2023. În structura efectivului au fost identificate 52 de grupe genetice, iar cercetătorii au analizat performanțele familiilor pentru a selecta exemplarele care merită păstrate în programul de reproducție. Studiul indică existența unor familii genetice cu punctaje ridicate și arată că procesul de selecție este unul continuu. Pentru crescători, acest lucru este important deoarece recunoașterea oficială vine după o etapă de consolidare genetică, nu doar după identificarea unor animale cu o anumită culoare. Liniile trebuie să păstreze caracteristicile urmărite de programul de ameliorare de la o generație la alta. Karakul de Botoșani, rasă creată prin selecție în România Karakul de Botoșani este o rasă românească specializată tradițional pentru producția de pielicele. Cercetătorii de la Popăuți arată că rasa a fost formată prin încrucișarea berbecilor Karakul cu oi din populația locală Țurcană, urmată de mai multe generații de selecție orientată. Stațiunea Popăuți a continuat ulterior ameliorarea rasei și diferențierea unor structuri genetice pe culori. Documentele Academiei de Științe Agricole și Silvice menționau încă din anii anteriori lucrările pentru consolidarea unor linii Karakul colorat, inclusiv Alb și Roz, ceea ce arată că recunoașterea din 2026 încheie o etapă îndelungată de cercetare și selecție. Ce aduce recunoașterea liniilor Alb și Roz ANZ prezintă cele două linii ca parte a patrimoniului genetic al rasei Karakul de Botoșani și leagă recunoașterea lor de obiectivul mai larg de conservare a raselor și creațiilor biologice românești. Instituția propune și un protocol de colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice și mediul universitar pentru coordonarea programelor de ameliorare, evaluărilor genetice și conservării raselor autohtone. Pentru fermele de reproducție, valoarea practică a unei asemenea linii rezultă din posibilitatea de a lucra cu animale selecționate după o structură genetică definită și urmărită. Multiplicarea efectivelor Alb și Roz poate mări disponibilitatea materialului de reproducție și poate conserva o diversitate de culoare care face parte din identitatea Karakulului de Botoșani. Importanța este și una de conservare genetică. În efective mici, selecția trebuie gestionată astfel încât multiplicarea exemplarelor valoroase să nu ducă la restrângerea excesivă a bazei genetice. Tocmai de aceea, studiul de la Popăuți a analizat familiile și structura intrapopulațională, nu doar aspectul exterior al animalelor. Popăuți încearcă să ducă cercetarea mai aproape de ferme Certificatele au fost acordate în cadrul ediției a doua a Conferinței pentru Zootehnie, organizată la Popăuți sub deviza „Inovație – Performanță – Sustenabilitate”. AGRONET.ro a prezentat înaintea evenimentului obiectivul organizatorilor de a aduce rezultatele cercetării direct în ferme, prin întâlniri între cercetători, universitari și crescători. Recunoașterea Karakulului Alb și Roz este un rezultat concret al acestei direcții. Cercetarea desfășurată pe mai multe generații ajunge astfel de la analiza familiilor genetice și selecția reproducătorilor la recunoașterea oficială a unor linii care pot fi multiplicate și conservate în cadrul rasei Karakul de Botoșani.

Citește știreaVezi categoria
Dosar cu formular agricol și pix pe o masă, lângă terenuri cultivate, tractor, case rurale și rânduri de conifere.
Legislație & Politici Agricole

Noi reguli pentru înscrierea terenurilor și clădirilor în registrul agricol – Proiect publicat de MADR

MADR propune reguli noi pentru înscrierile în registrul agricol, inclusiv pentru terenuri, clădiri, schimbarea categoriei de folosință și evidența unor plantații. Proiectul de ordin publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale modifică normele tehnice aplicabile registrului agricol pentru perioada 2025–2029 și introduce reguli distincte pentru terenurile agricole din extravilan, lianele fructifere și speciile forestiere cu ciclu scurt de producție. Normele actuale pentru registrul agricol au fost aprobate în 2025 prin ordin comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanțelor, Institutului Național de Statistică, ANCPI și ANSVSA și au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 482 din 23 mai 2025. Proiectul MADR intervine asupra acestor reguli, nu asupra formularelor de bază ale registrului. Documente pentru terenuri, clădiri și schimbarea folosinței Una dintre principalele modificări privește articolul 6 din normele tehnice. Proiectul prevede că înscrierea datelor referitoare la clădiri și terenuri, a titularului dreptului de proprietate și a schimbării categoriei de folosință se face pe baza documentelor anexate declarației semnate de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un membru major. Pentru situațiile în care nu există documente privind clădirea, terenul sau titularul dreptului de proprietate, proiectul păstrează posibilitatea înregistrării pe baza unei declarații. Aceasta poate fi dată: în fața secretarului general al unității sau subdiviziunii administrativ-teritoriale;în fața notarului public;la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. Excepția privind declarația fără documente se referă la înscrierea clădirilor, terenurilor și titularului dreptului de proprietate. Pentru schimbarea categoriei de folosință, proiectul introduce cerințe distincte. Reguli speciale pentru schimbarea folosinței terenurilor din extravilan În normele registrului agricol ar urma să fie introdus un nou alineat care stabilește că schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole situate în extravilan se înscrie cu respectarea articolului 78 alineatul (8) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Prin această modificare, evidența din registrul agricol este legată direct de procedura prevăzută de legislația funciară pentru schimbarea categoriei de folosință. Pentru proprietari și fermieri, efectul practic este că simpla declarare la primărie nu va înlocui documentele cerute de procedura aplicabilă schimbării folosinței unui teren agricol din extravilan. Ce se întâmplă când actul de proprietate nu corespunde situației terenului Proiectul modifică și regula aplicată atunci când categoria de folosință menționată într-un act de proprietate diferă de situația stabilită ulterior prin documentele legale. În registrul agricol va fi înscrisă categoria de folosință rezultată din documentele emise în baza Legii fondului funciar și depuse de persoana care are obligația declarării. Este reglementată separat și diferența dintre mențiunea intravilan/extravilan din actul de proprietate și situația rezultată din documentațiile de urbanism. Dacă un teren apare în act ca fiind în intravilan, dar planurile urbanistice îl situează în extravilan, sau invers, înscrierea în registrul agricol va fi făcută pe baza documentelor prin care au fost aprobate planurile urbanistice generale ori zonale. SituațieDocumentația prevăzută în proiectÎnscriere teren/clădire cu acte disponibiledocumente anexate declarațieiLipsa documentelor pentru teren/clădire/proprietardeclarație în formele prevăzute de normeSchimbarea folosinței terenului agricol extravilanrespectarea procedurii din Legea fondului funciarCategoria din act diferă de situația legal constatatădocumente emise potrivit Legii nr. 18/1991Intravilanul/extravilanul diferă față de actdocumentația de urbanism aprobată Lianele fructifere intră în evidența plantațiilor O altă modificare privește modul în care sunt înregistrate plantațiile pomicole. La rândul „Alți pomi (gutui, migdali etc.)” ar urma să fie înscrise și lianele fructifere, atât ca suprafață ocupată, cât și ca număr de plante. MADR explică în documentația proiectului că introducerea lianelor fructifere este necesară pentru corelarea normelor registrului agricol cu categoriile menționate în Planul Strategic PAC 2023–2027. Această categorie poate include plante fructifere care nu se încadrează în structura clasică a livezilor și care trebuie evidențiate separat în datele agricole. Pomi de Crăciun și specii forestiere cu ciclu scurt Proiectul modifică și articolul referitor la arbuști și alte plantații aflate pe teren agricol. În registru vor fi evidențiate suprafețele ocupate de: arbuști fructiferi pe rod;arbuști fructiferi tineri;plantații de duzi în masiv;alte plantații pomicole aflate pe teren agricol;pomi de Crăciun;specii lemnoase perene;specii forestiere cu ciclu scurt de producție. Pentru pomii de Crăciun și speciile forestiere cu ciclu scurt, suprafața va fi înscrisă la codul de rând 05 prevăzut de normele registrului agricol. Registrul agricol rămâne baza evidenței locale pentru terenuri și exploatații Registrul agricol este documentul oficial de evidență primară în care sunt înregistrate gospodăriile, exploatațiile agricole, terenurile aflate în proprietate sau folosință, animalele și alte date privind activitatea agricolă. Normele în vigoare prevăd atât registrul pe suport fizic, cât și evidența electronică și transmiterea datelor către Registrul Agricol Național. Modificările intervenite în privința terenurilor, categoriei lor de folosință și altor bunuri care pot influența taxele locale trebuie comunicate între compartimentele administrației locale. Pentru fermieri și proprietarii de terenuri, modificările propuse de MADR concentrează partea cea mai importantă asupra documentelor care justifică înscrierile. Schimbarea categoriei de folosință în extravilan va fi legată explicit de procedura funciară, iar registrul va primi categorii mai detaliate pentru plantațiile care trebuie evidențiate în perioada 2025–2029.

Citește știreaVezi categoria
Urs brun lângă stupi, vaci într-un țarc, ciori pe sol și păsări acvatice pe un lac într-un peisaj rural.
Faună sălbatică

România cere reguli europene mai flexibile pentru urși, ciori și cormorani – MADR invocă pagubele fermelor

România cere reguli europene mai flexibile pentru gestionarea speciilor care produc pagube fermelor, după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finalizat răspunsul la evaluarea Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate. În documentul transmis în cadrul consultării europene, MADR cere simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare pentru speciile protejate ale căror populații generează pagube importante în agricultură, zootehnie și acvacultură. Poziția României face parte din „testul de rezistență” lansat de Comisia Europeană pentru Directiva 2009/147/CE privind păsările sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică. Consultarea a început la 12 mai 2026 și urmărește modul în care cele două acte europene funcționează în practică, inclusiv dificultățile administrative și eventualele suprapuneri dintre reguli. MADR cere derogări mai rapide când populațiile produc pagube Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității trebuie corelată cu protejarea culturilor, animalelor și activităților economice ale fermierilor. În răspunsul transmis Comisiei, România indică în mod explicit trei categorii care produc probleme importante: ursul brun, în special pentru fermele zootehnice, stupine și gospodăriile rurale;ciorile, prin pagubele produse culturilor agricole;cormoranii, prin presiunea exercitată asupra fermelor de acvacultură. MADR solicită ca statele membre să poată interveni mai ușor atunci când datele științifice indică populații numeroase și un statut favorabil de conservare. „Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.” Ministerul leagă aceste intervenții de protecția producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice. România estimează peste 10.000 de urși bruni Problema ursului brun este unul dintre cele mai puternice exemple folosite în dezbaterea privind gestionarea speciilor protejate. O estimare genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a indicat o populație cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Evaluarea s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. AGRONET.ro a analizat măsurile adoptate pentru 2026 și 2027, când Parlamentul a aprobat pentru fiecare an un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Dacă ambele niveluri sunt utilizate integral, limita anuală ajunge la 969 de urși. IndicatorValoarePopulație estimată genetic10.419–12.770 exemplareNivel anual de prevenție pentru 2026859 exemplareNivel anual de intervenție110 exemplareTotal posibil anual969 exemplare Pentru ferme, impactul se concentrează mai ales în zonele în care urșii intră repetat în exploatații, atacă animale domestice, distrug stupine sau culturile și ajung aproape de gospodării. Ministerul Mediului a distribuit și 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor, împreună cu 150 de sisteme foto-video pentru monitorizare. La floarea-soarelui, atacurile ciorilor pot reduce aproape întreaga recoltă Pagubele produse de păsări au devenit în această vară o problemă economică importantă în mai multe ferme. În județul Iași, AGRONET.ro a documentat cazul unei exploatații în care stolurile de ciori afectaseră zeci de hectare de floarea-soarelui. Într-o fermă de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 tone/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. La o cultură cu potențial de 4 tone/ha, o pierdere de asemenea amploare poate însemna dispariția aproape integrală a venitului de pe parcelă, în timp ce costurile cu sămânța, fertilizarea, lucrările și combustibilul au fost deja suportate. Fermierii folosesc tunuri acustice, petarde și personal trimis permanent în câmp, însă stolurile se deplasează între parcele și pot reveni după perioade scurte. Acvacultura intră și ea în discuția despre speciile protejate MADR include cormoranii între speciile care produc pagube în sectorul piscicol. Problema apare într-o industrie cu o bază de producție internă redusă. România produce aproximativ 9.500 de tone de pește din acvacultură, în timp ce importurile de pește și preparate au ajuns la aproximativ 130.000–140.000 de tone, potrivit datelor RomFish analizate de AGRONET.ro. În aceste condiții, pierderile provocate în fermele piscicole se adaugă problemelor de competitivitate, costurilor de producție și presiunii importurilor. Poziția MADR urmărește ca managementul speciilor care produc pagube să poată fi adaptat mai rapid situației fiecărui stat, pe baza populațiilor existente și a efectelor economice observate. Comisia Europeană testează funcționarea a două directive vechi de peste trei decenii Directiva Habitate datează din 1992, iar actuala Directivă Păsări din 2009 continuă cadrul european de protecție construit încă din anii anteriori. Aceste acte stau la baza unei mari părți din politica europeană privind conservarea speciilor și habitatelor și influențează inclusiv desemnarea și gestionarea ariilor Natura 2000. Evaluarea începută în mai 2026 urmărește aplicarea practică a celor două directive și posibilitățile de simplificare. Pentru agricultură, miza este procedura prin care autoritățile pot interveni atunci când o specie protejată produce pierderi importante, precum și rapiditatea cu care pot fi aprobate măsurile. MADR cere ca analiza europeană să țină seama de particularitățile fiecărui stat și de diferențele dintre sistemele agricole. Datele locale ar urma să cântărească mai mult în deciziile de management Poziția României nu vizează eliminarea regimului de protecție, ci o legătură mai directă între datele privind populațiile, pagubele produse și măsurile permise. Pentru fermieri, acest principiu ar putea însemna un răspuns mai rapid în zonele unde conflictele se repetă: culturi atacate constant de păsări, ferme zootehnice expuse carnivorelor sau exploatații piscicole în care păsările ihtiofage produc pierderi. MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific, iar regulile europene să permită adaptarea lor la situația națională. Consultarea Comisiei Europene va alimenta evaluarea celor două directive. Rezultatul acesteia poate deveni important pentru următoarea etapă de simplificare a legislației europene privind biodiversitatea și pentru modul în care statele membre vor putea gestiona, în anii următori, conflictele tot mai frecvente dintre protecția speciilor și activitatea fermelor.

Citește știreaVezi categoria
Lucernieră tânără la sfârșit de vară, cu un mic grup de fire subțiri galben-portocalii încolăcite pe plante, fotografiată realist într-o fermă din Europa de Est.
Culturi vegetale

De ce verificarea lotului de sămânță contează înainte de instalarea unei lucerniere

O lucernieră se înființează pentru mai mulți ani, iar un lot de sămânță cu puritate neclară poate aduce o problemă greu de ținut în frâu. Cuscuta, numită și torțel, este o plantă parazită care se prinde de tulpinile de lucernă și extrage resurse din plantă. De aceea, controlul lotului înainte de semănat este o măsură practică de protejare a culturii, nu doar o formalitate la cumpărare. De ce este sămânța un punct critic Semințele de cuscuta sunt mici și pot fi greu de separat de semințele culturilor cu bob mic. Loturile contaminate de leguminoase furajere, inclusiv lucerna, reprezintă o cale importantă de răspândire. Odată ajunsă în parcelă, cuscuta poate slăbi plantele-gazdă și poate reduce uniformitatea și productivitatea lucernierei. O apariție în câmp nu dovedește automat că sursa a fost sămânța cumpărată. Semințele pot persista în sol, iar răspândirea poate avea loc și prin utilaje, vehicule, resturi vegetale, apă sau animale. Tocmai de aceea, trasabilitatea lotului și disciplina în circulația utilajelor ajută la separarea unei suspiciuni din teren de stabilirea cauzei. Ce verifici înainte de instalarea lucernierei Alege sămânță cu origine clară și păstrează documentele care însoțesc lotul: furnizorul, numărul lotului, data achiziției și cantitatea primită.Verifică integritatea ambalajului și corespondența dintre datele de pe ambalaj, documentele de livrare și lotul efectiv intrat în fermă.Păstrează o probă reprezentativă din fiecare lot, sigilată și etichetată cu data, furnizorul și parcela unde urmează să fie semănată.Nu completa un lot nou cu resturi de sămânță de origine necunoscută și nu amesteca loturi fără evidență separată.Curăță semănătoarea, remorcile, încărcătorul, vehiculele și uneltele înainte de mutarea lor dintr-o parcelă suspectă într-una curată.Privește și marginile parcelei înainte de semănat; plantele-gazdă infestate din vecinătate pot deveni o sursă locală de semințe. Ce poate observa fermierul după răsărire În lucernă, semnul care ridică suspiciunea este apariția unor fire foarte subțiri, fără frunze evidente, galbene până la portocalii, încolăcite pe tulpinile plantelor. Mai târziu pot apărea flori mici, albicioase sau rozalii, grupate. Cuscuta se fixează de gazdă prin structuri de absorbție, iar zona atacată poate părea încâlcită și mai slab dezvoltată decât restul covorului vegetal. Observația din teren nu este un diagnostic final. Firele suspecte, locul exact, data și fotografiile sunt informații utile pentru specialistul fitosanitar, mai ales dacă lucerniera provine dintr-un lot de sămânță nou introdus. Cum limitezi răspândirea când apare o suspiciune Marchează zona și notează parcela, poziția aproximativă și data observației, fără a transporta plante sau pământ către alte sole.Oprește amestecarea materialului suspect cu sămânța, furajul sau resturile vegetale provenite din parcele curate până la evaluare.Evită trecerea utilajelor din zona suspectă în alte lucerniere; dacă deplasarea este necesară, curăță atent solul și resturile vegetale de pe echipamente.Nu folosi material vegetal cu cuscuta vizibilă pentru a alimenta fluxuri care pot muta semințe în fermă sau între parcele.Urmărește zona în sezon, înainte ca plantele suspecte să producă semințe, și solicită evaluare de specialitate pentru confirmare și măsuri adaptate situației. Când merită cerută verificarea de specialitate Contactează un specialist fitosanitar sau responsabilul de biosecuritate vegetală dacă observi fire parazite în lucernă, dacă mai multe parcele au primit sămânță din același lot ori dacă nu poți stabili traseul unui lot suspect. Specialistul poate diferenția o infestare existentă în parcelă de un risc asociat materialului de semănat și poate indica pașii potriviți pentru probă, izolare și intervenție, conform etichetei și autorizării curente atunci când este cazul. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist fitosanitar sau responsabil de biosecuritate vegetală. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Tractor lucrând un câmp lângă rânduri de legume, cu coșuri industriale fumegând la orizont.
Mediu

Europa rămâne în urmă la 19 indicatori ai sistemului alimentar – Ce arată evaluarea globală din 2026

Sistemele alimentare mondiale sunt prea lente pentru majoritatea țintelor din 2030, arată cea mai amplă evaluare realizată până acum de Food Systems Countdown Initiative, publicată la 10 august 2026 în Nature Food. Analiza acoperă 197 de țări și 44 de indicatori privind alimentația și sănătatea, producția și mediul, veniturile, guvernanța și reziliența. Pentru 22 dintre cei 30 de indicatori care au ținte globale, mai puțin de o treime dintre state se află pe traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor până în 2030. Cercetarea schimbă modul de evaluare folosit până acum: nu urmărește doar dacă un indicator se îmbunătățește sau se deteriorează, ci măsoară distanța până la țintă și ritmul anual necesar pentru recuperarea decalajului. Concluzia este că progresele actuale sunt insuficiente pentru 2030, în timp ce o parte mult mai mare dintre obiective ar putea rămâne realizabile până în 2050 dacă ritmul schimbării accelerează. Emisiile sistemului alimentar au unul dintre cele mai mari decalaje Cea mai dificilă zonă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate sistemelor alimentare. Media globală se află la peste 75% distanță de ținta stabilită, iar la ritmul actual niciun stat nu este proiectat să o atingă. Pentru obiectivul din 2030, studiul estimează că reducerea anuală necesară a emisiilor sistemelor alimentare ar trebui să depășească 70% în toate regiunile. Chiar și într-un orizont până în 2050, acest indicator rămâne printre cele pentru care transformarea necesară este foarte mare. Agricultura este numai o parte a ecuației. Food Systems Countdown urmărește întregul sistem alimentar, ceea ce înseamnă producția agricolă și zootehnică, utilizarea terenurilor, procesarea, transportul și alte etape ale lanțului. Pentru ferme, presiunea se traduce printr-o nevoie tot mai mare de utilizare eficientă a îngrășămintelor, apei și energiei. AGRONET.ro a prezentat recent rezultatele proiectului european ECONUTRI, în care diferite tehnologii testate în agricultură au redus cu 5–50% aportul de azot și fosfor și cu 10–80% levigarea nitraților fără reducerea productivității. Apa folosită de agricultură se îndepărtează de obiectiv Una dintre concluziile cu implicații directe pentru producția agricolă privește apa. Retragerea apei pentru agricultură este printre indicatorii care evoluează nefavorabil, iar toate regiunile rămân departe chiar și de reperele stabilite prin comparație cu state similare. Pentru atingerea reperelor regionale până în 2030, consumul de apă pentru agricultură raportat la resursele regenerabile ar trebui să scadă cu peste 15% pe an în majoritatea regiunilor lumii. Problema nu este reducerea irigațiilor indiferent de condiții, ci producerea alimentelor cu o presiune mai mică asupra resurselor disponibile. Indicatorul urmărește cantitatea de apă retrasă anual pentru agricultură în raport cu resursele regenerabile ale fiecărei țări. Food Systems Countdown arată că producția de alimente este responsabilă pentru aproximativ 70–80% din utilizarea consumptivă globală a apei dulci, ceea ce face gestionarea apei una dintre componentele centrale ale rezilienței alimentare. Pentru România, tema este deja una operațională. MADR a început inventarierea surselor de apă care pot alimenta sistemele de irigații, într-un context în care seceta hidrologică limitează în anumite zone posibilitățile de alimentare a amenajărilor. Pesticidele și alimentele ultraprocesate evoluează în direcția opusă Studiul identifică mai mulți indicatori care nu doar că înaintează prea lent, ci se deplasează în direcția nedorită. Printre aceștia se află: utilizarea pesticidelor;retragerea apei pentru agricultură;vânzările de alimente ultraprocesate;emisiile sistemelor alimentare;participarea societății civile;responsabilitatea instituțiilor publice;insecuritatea alimentară;costul unei diete sănătoase. Analiza actualizată arată că utilizarea pesticidelor, costul unei diete sănătoase și insecuritatea alimentară continuă tendințele nefavorabile observate anterior, iar vânzările produselor ultraprocesate și evoluția emisiilor sistemelor alimentare s-au adăugat listei indicatorilor care se deteriorează. O alimentație sănătoasă devine mai greu accesibilă Accesibilitatea alimentelor reprezintă una dintre problemele pentru care ritmul necesar de schimbare este foarte ridicat. Food Systems Countdown urmărește separat costul unei diete sănătoase și procentul populației care nu își permite o asemenea alimentație. În Africa, de exemplu, țările se află în medie la 58,7 puncte procentuale distanță de reperul global pentru accesibilitatea unei diete sănătoase. Dacă sunt comparate cu cele mai performante state din aceeași regiune, decalajul scade la 32,2 puncte procentuale. Diferența ilustrează una dintre ideile centrale ale studiului: obiectivele globale rămân necesare, dar reperele regionale pot indica pași intermediari realizabili și țările de la care pot fi preluate politici eficiente. Europa pornește de la o poziție mai bună decât majoritatea regiunilor, însă nici aici problema accesului economic la hrană nu este rezolvată. AGRONET.ro a analizat datele FAO potrivit cărora costul unei diete sănătoase a crescut cu 36% în Europa între 2021 și 2025, până la aproximativ 3,97 dolari pe zi. Pentru agricultură, legătura este importantă. Fructele, legumele și leguminoasele au o contribuție mare la costul unei alimentații echilibrate, iar reducerea prețurilor presupune nu numai producție mai mare, ci investiții în irigații, mecanizare, depozitare, sortare, procesare și limitarea pierderilor după recoltare. Europa rămâne în urmă la 19 indicatori Europa este una dintre regiunile aflate cel mai aproape de țintele globale, alături de Asia, însă avantajul relativ nu înseamnă că obiectivele din 2030 sunt aproape îndeplinite. Evaluarea Food Systems Countdown arată că 19 indicatori rămân în afara traiectoriei necesare pentru 2030 în Europa. La nivel global, numai abonamentele de telefonie mobilă, folosite drept indicator pentru conectivitate și capacitatea de reacție la șocuri, au atins ținta în majoritatea statelor. Studiul identifică totuși și domenii unde progresul este mai apropiat de nivelul necesar. Pentru șapte dintre 33 de indicatori evaluați în analiza traiectoriei, cel puțin o treime dintre țări sunt deja pe drumul către obiectivul sau reperul din 2030. Jumătate dintre indicatorii analizați în evoluție istorică se deplasează, la nivel global, în direcția dorită. Securitatea alimentară înseamnă mai mult decât producție mare Un alt rezultat important este că performanța unui sistem alimentar nu poate fi măsurată doar prin producția agricolă. Cele 44 de variabile evaluate includ simultan disponibilitatea fructelor și legumelor, insecuritatea alimentară, veniturile și ocuparea forței de muncă din mediul rural, accesul la apă sigură, utilizarea terenurilor, resursele genetice, siguranța alimentelor, calitatea guvernării și capacitatea de răspuns la șocuri. Un studiu publicat anterior în Nature Food și analizat de AGRONET.ro a arătat că numai Guyana produce suficient pentru toate cele șapte grupe alimentare necesare unei alimentații diversificate. Majoritatea statelor depind de comerț pentru cel puțin o parte din hrană. Acest lucru face din reziliență o problemă atât de producție, cât și de diversificare a aprovizionării, infrastructură, acces economic și capacitate instituțională. Guvernanța apare drept una dintre pârghiile principale Autorii studiului acordă o greutate mare guvernanței. Eficiența administrației și responsabilitatea instituțiilor sunt legate de mai mulți dintre ceilalți indicatori decât majoritatea variabilelor analizate. Explicația este că politicile privind apa, investițiile agricole, siguranța alimentelor, protecția socială, mediul și dieta nu funcționează separat. Capacitatea administrațiilor de a coordona și aplica măsuri poate accelera sau bloca progresele în mai multe domenii simultan. Food Systems Countdown Initiative este coordonată de o colaborare internațională din care fac parte Johns Hopkins University, Cornell University, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Global Alliance for Improved Nutrition. Inițiativa monitorizează sistemele alimentare prin cinci mari teme: alimentație, nutriție și sănătate; mediu, resurse naturale și producție; mijloace de trai, sărăcie și echitate; guvernanță; reziliență. 2050 rămâne un orizont posibil pentru multe obiective Evaluarea nu indică faptul că toate țintele sunt definitiv pierdute. Extinderea orizontului de la 2030 la 2050 reduce puternic ritmul anual necesar pentru numeroși indicatori. Pentru multe obiective, schimbarea necesară până în 2050 coboară sub 5% anual, nivel pe care autorii îl consideră mult mai apropiat de o traiectorie realizabilă. Rămân însă excepții dificile, printre care insecuritatea alimentară și emisiile sistemelor alimentare. Pentru agricultură, concluzia raportului mută accentul de la o singură țintă către performanța întregului lanț: producție suficientă, accesibilitatea hranei, utilizarea apei și terenurilor, venituri pentru cei care lucrează în sector, reducerea presiunii asupra mediului și capacitatea sistemului de a continua să funcționeze în perioade de secetă, conflicte sau alte șocuri.

Citește știreaVezi categoria
Mere roșii așezate pe o masă de lemn lângă un coș de nuiele, cu o livadă în fundal.
Pomicultură și viticultură

Mere mai puține în Europa în 2026 – România păstrează totuși aproape 97% din producția sezonului trecut

Recolta europeană de mere se îndreaptă spre unul dintre cei mai slabi ani ai deceniului, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu o reducere mult mai mică decât marile state producătoare. Prognoza prezentată de Agrobiznes indică 430.000 de tone pentru România, cu 2,7% sub sezonul precedent, în timp ce Polonia ar pierde aproximativ 30% din recoltă. Datele oficiale publicate de World Apple and Pear Association stabilesc producția principalelor țări producătoare din UE la 9.496.047 de tone, cu 15,6% sub valoarea finală a sezonului anterior și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani. Diferența dintre România și principalii concurenți este importantă pentru piață. Cele 430.000 de tone estimate pentru producătorii români sunt cu numai 12.000 de tone sub nivelul de 442.000 de tone indicat pentru sezonul trecut. În schimb, Polonia, cel mai mare producător european, ar coborî la aproximativ 2,6 milioane de tone, de la circa 3,8 milioane de tone. Dacă prognozele se confirmă la recoltare, România ar reprezenta aproximativ 4,5% din volumul estimat pentru principalele țări producătoare europene. Polonia pierde peste un milion de tone de mere Reducerea poloneză este cea mai importantă prin volumul retras din piață. O recoltă de 2,6 milioane de tone ar însemna cu aproximativ 1,2 milioane de tone mai puțin decât în sezonul precedent. Polonia are o influență majoră atât asupra pieței merelor pentru consum proaspăt, cât și asupra segmentului industrial, iar modificarea ofertei sale poate schimba fluxurile comerciale din Europa. Situația este cu atât mai relevantă pentru România cu cât AGRONET.ro a relatat recent despre extinderea piețelor de export pentru merele poloneze. Polonia pregătește inclusiv accesul pe piața din Filipine, ceea ce arată presiunea sectorului de a găsi noi destinații comerciale și capacitatea infrastructurii poloneze de a livra fructe pe distanțe mari. Estimările prezentate pentru alte state indică, de asemenea, reduceri importante: ȚaraProducție estimată în 2026Evoluție anualăPolonia2,60 milioane toneaproximativ -30%Italia2,25 milioane toneaproape stabilăFranța1,16 milioane tone-24%Germania1,01 milioane tone-10%România430.000 tone-2,7%Țările de Josaproximativ 200.000 tone-17%Belgia195.000 tone-25%Austriaaproximativ 90.000 tone-35% În termeni procentuali, Austria ar avea cea mai puternică reducere dintre țările menționate, dar impactul Poloniei asupra balanței europene este mult mai mare prin cantitatea pierdută. Îngheț, secetă și episoade de vreme severă în livezile europene World Apple and Pear Association arată că sezonul a combinat mai multe fenomene nefavorabile în regiunile pomicole: înghețuri puternice în februarie, episoade de îngheț până spre sfârșitul lunii aprilie, valuri prelungite de căldură și secetă, precum și grindină și ploi abundente în anumite zone. La momentul prezentării prognozei, unele regiuni erau încă afectate de temperaturi nefavorabile și deficit de apă, astfel că estimările vor continua să fie urmărite pe parcursul campaniei. Scăderea nu este limitată la un singur soi. WAPA estimează pentru Golden Delicious o producție de 1.809.982 de tone, cu 11,1% mai mică, iar Gala ar coborî cu 8,9%, la 1.362.797 de tone. Pentru Red Delicious este prognozată o reducere de 5,3%, la 496.522 de tone, iar Idared ar pierde 19,7%, până la 415.559 de tone. SoiulProducție estimatăEvoluțieGolden Delicious1.809.982 tone-11,1%Gala1.362.797 tone-8,9%Red Delicious496.522 tone-5,3%Idared415.559 tone-19,7% Merele pentru procesare scad cu aproximativ un sfert O parte importantă a presiunii se mută spre industria de procesare. Cantitatea de mere destinată acestui segment este estimată la aproximativ 2,8 milioane de tone, cu 25% sub sezonul precedent. La nivelul actualei prognoze, acest volum reprezintă aproape 30% din producția europeană estimată pentru principalele state producătoare. Dimensiunea mai redusă a fructelor prognozată în mai multe țări poate influența însă repartiția finală dintre consumul în stare proaspătă și procesare. Calibrul, aspectul și calitatea obținute până la recoltare vor decide cât din producție intră pe piața proaspătă și cât ajunge la fabricile de suc, concentrat și alte produse procesate. Pentru producătorii români, diferența dintre o recoltă valorificată imediat și una păstrată pentru perioade cu ofertă mai redusă depinde tot mai mult de infrastructura post-recoltare. AGRONET.ro a analizat rolul depozitării, sortării și ambalării în sectorul românesc al merelor: camerele frigorifice și atmosfera controlată permit prelungirea perioadei de vânzare și reduc dependența de comercializarea rapidă în timpul recoltării. România pierde puțin într-o Europă cu ofertă mult mai mică Pentru pomicultorii români, cifra centrală a prognozei nu este scăderea de 2,7% luată separat, ci diferența față de deteriorarea mult mai puternică a ofertei europene. România ar păstra aproape 97% din volumul sezonului trecut, în timp ce recolta principalelor state producătoare din UE este prognozată să scadă cu 15,6%. Acest raport poate deveni important în perioada de comercializare, mai ales dacă reducerea din Polonia, Franța, Germania, Belgia și Austria se confirmă. O ofertă europeană mai mică nu stabilește singură prețul primit de fermier, dar reduce cantitatea disponibilă într-o piață în care calitatea, calibrul, capacitatea de depozitare și accesul la cumpărători vor conta decisiv. Prognoza mai arată și o problemă structurală. Suprafața livezilor de măr din Europa este indicată la aproximativ 456.000 de hectare în 2025, față de 523.000 de hectare în 2015, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 67.000 de hectare, respectiv aproape 13%, într-un deceniu. În aceste condiții, revenirea producției după un sezon slab depinde nu numai de vreme, ci și de capacitatea sectorului de a menține livezile productive și de a investi în infrastructura necesară valorificării fructelor.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat cu brațele încrucișate, lângă un câmp irigat cu pivoți și panouri solare pentru pomparea apei.
Utilaje & Tehnologie

De la generatoare diesel la panouri fotovoltaice – Cum a modernizat familia Vlad ferma din Piscu

Familia Vlad irigă peste 1.900 din cele 2.100 de hectare ale fermei, iar investițiile făcute la Piscu, în județul Galați, arată ce înseamnă digitalizarea atunci când este legată direct de costurile exploatației. Vlad Pavel și fiii săi, Sacha și Samuel, au explicat pentru Radio România Antena Satelor că pivoții automatizați pot fi porniți de pe telefon, electrovalvele controlează de la distanță alimentarea cu apă, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor. Cazul este relevant pentru fermele mari tocmai pentru că nu prezintă digitalizarea ca pe o colecție de echipamente. În exploatația familiei Vlad, tehnologia rezolvă trei probleme foarte concrete: lipsa oamenilor pentru operațiunile repetitive, costul energiei pentru pompare și necesitatea de a administra peste 2.000 de hectare într-un interval scurt de lucru. Sacha Vlad: picurarea produce bine, dar cere mai multă muncă Ferma utilizează aproape toate variantele importante de irigare întâlnite în cultura mare: pivoți, tamburi, picurare la suprafață, picurare subterană și coloane de irigații. Diferența nu este doar tehnică. Este și una de manoperă. „Este mai eficientă. S-a văzut și la producție, dar este mai scumpă”, spune Sacha Vlad despre irigarea prin picurare. Costul suplimentar apare inclusiv din montarea și strângerea instalației. În schimb, un pivot deja instalat și automatizat poate funcționa cu mult mai puțină intervenție umană. În ferma din Piscu, pivoții pot fi porniți de pe telefon, iar apa poate fi comandată prin electrovalve. Asta nu înseamnă că automatizarea reduce automat cantitatea de apă consumată — economia de apă depinde și de programarea udărilor, necesarul culturii și condițiile din sol — dar reduce deplasările și operațiunile manuale necesare funcționării sistemului. Sistem folosit în fermăPrincipalul avantaj descrisPrincipala limită indicatăPivot automatizatoperare de la distanță, intervenție umană redusănecesită investiție și infrastructurăTamburflexibilitate între parcelenecesită mutare și operarePicurare de suprafațăeficiență bună și efect asupra producțieimontare, strângere și manoperăPicurare subteranăinstalație integrată permanent în parcelăinvestiție inițială mai complexăColoane de irigațiipermit distribuirea apei în terennecesită oameni pentru mutare Familia nu a publicat costurile pe hectar ale fiecărei tehnologii și nici diferențele exacte de producție, astfel că sistemele nu pot fi comparate financiar doar din aceste declarații. Investițiile în irigații au început cu peste zece ani în urmă Actualul nivel de tehnologizare nu a apărut într-un singur proiect. Samuel și Sacha Vlad explicau încă din 2023 pentru Agrobiznes că familia se concentrează puternic pe irigații din 2015, folosind pivoți, tamburi și picurare. Tot atunci, tractoarele și utilajele fermei erau dotate cu sisteme GPS și autoghidare. Cei doi frați sunt ingineri agronomi și au absolvit Facultatea de Agricultură din Iași. Ferma este axată pe cultura mare, cu grâu, orz, rapiță, porumb și soia. În 2023, suprafața administrată era indicată la aproximativ 2.000 de hectare; informațiile actuale prezentate de Antena Satelor ridică exploatația la aproximativ 2.100 de hectare. Această evoluție explică și împărțirea actuală a responsabilităților. Sacha gestionează în principal irigațiile, Samuel urmărește fluxul tehnologic, de la pregătirea terenului până la recoltare, iar Vlad Pavel se ocupă în special de achiziții și vânzări. Panourile fotovoltaice au înlocuit o parte din motorina pentru irigații O mare suprafață irigată înseamnă și un consum energetic important. Vlad Pavel spune că înainte ferma folosea generatoare pentru alimentarea instalațiilor și consuma cantități importante de motorină. „Am mai scăzut din costuri datorită panourilor fotovoltaice, care ne alimentează cu curent.” Sursa nu precizează puterea fotovoltaică instalată, investiția totală, producția anuală de electricitate sau economia exprimată în lei. Prin urmare, nu poate fi calculată perioada de amortizare a sistemului familiei Vlad. Modelul are însă o logică economică favorabilă pentru irigații: o parte importantă a consumului electric apare în lunile cu radiație solară ridicată, când instalația fotovoltaică produce cel mai mult. Cu cât o fermă reușește să consume direct energia în momentul producerii, cu atât depinde mai puțin de energia preluată din rețea sau de alte surse. AGRONET.ro a analizat această problemă pentru fermele cu panouri fotovoltaice: panourile pot reduce factura, dar investiția trebuie dimensionată după profilul real al consumului, racordare, invertor și eventuala stocare. Un sistem fotovoltaic conectat la rețea nu asigură automat funcționarea fermei în timpul unei pene de curent dacă nu este proiectat și pentru această situație. Fermierii pot depune acum proiecte pentru energie solară Exemplul de la Piscu apare într-un moment în care este deschisă și o linie națională pentru asemenea investiții. AFIR primește până la 14 august 2026 proiecte pentru capacități noi de producere a energiei solare destinate autoconsumului în agricultură și industria alimentară. Alocarea sesiunii este de 265 de milioane de euro. Schema prevede: 145 de milioane de euro pentru capacități de cel mult 1 MW;120 de milioane de euro pentru capacități de peste 1 MW;ajutor de stat de 100% nerambursabil în limita a 650.000 euro/MW pentru capacități de maximum 1 MW;până la 550.000 euro/MW pentru capacități de peste 1 MW;posibilitatea realizării investiției cu sau fără capacitate de stocare. Finanțarea se acordă prin procedură concurențială, iar procentul de 100% nu înseamnă automat că orice investiție sau orice cost al fermei este eligibil. Condițiile, activitățile acceptate și cheltuielile trebuie verificate în ghidul aplicabil sesiunii. Pentru fermele care analizează producția proprie de electricitate, AGRONET.ro urmărește investițiile și evoluțiile din sector în secțiunea Electro Ferma. România încă folosește puțin agricultura de precizie Ferma familiei Vlad se află într-o categorie care încă nu este reprezentativă pentru majoritatea exploatațiilor românești. Datele Eurostat pentru 2023, analizate de AGRONET.ro, indică utilizarea tehnologiilor de agricultură de precizie în aproximativ 10–15% dintre fermele din România, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană. La nivelul UE, circa 18% dintre exploatații foloseau cel puțin o tehnologie de precizie, dar acestea administrau aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată. Diferența arată că digitalizarea este mult mai concentrată în fermele mari. Structura agriculturii românești explică parțial fenomenul. În 2023 existau 2,859 milioane de exploatații, cu o suprafață medie de numai 4,39 hectare. Investițiile în autoghidare, automatizare, senzori sau programe de management sunt mult mai ușor de justificat economic atunci când echipamentele lucrează mii de hectare. Cazul de la Piscu este exact un asemenea exemplu: același sistem de control, același GPS și aceeași infrastructură sunt utilizate pe o suprafață suficient de mare pentru ca orele de muncă și consumurile economisite să se multiplice. Următorul pas: tratamentul aplicat doar unde există problema Familia Vlad folosește deja GPS și monitorizarea parcelelor pe hartă. În discuția de la Antena Satelor, fermierii au indicat ca direcție următoare și echipamentele care identifică plantele sau buruienile și aplică tratamentul numai acolo unde este necesar. Sacha Vlad rezumă astfel strategia fermei: „În viitorul apropiat, trebuie să investim cât mai mult în digitalizare și să îmbrățișăm digitalizarea pentru a reduce costurile și a fi cât mai rentabili.” Aceasta este și diferența dintre simpla achiziție a unui utilaj modern și digitalizarea reală a unei exploatații. GPS-ul reduce suprapunerile, automatizarea irigației reduce necesarul de intervenții manuale, iar energia proprie poate diminua una dintre cele mai mari cheltuieli ale irigațiilor. AGRONET.ro urmărește separat tehnologiile de agricultură de precizie în secțiunea Utilaje & Tehnologie, de la autoghidare și control pe secțiuni până la tratamente selective și automatizare. Pentru familia Vlad, modernizarea nu a însemnat eliminarea oamenilor din fermă. A însemnat mutarea lor de la pornirea manuală a instalațiilor și mutarea echipamentelor către supraveghere, planificare și decizie. Pe o exploatație de peste 2.000 de hectare, aceasta poate fi una dintre cele mai importante economii aduse de tehnologie: mai puțin timp consumat pentru a face utilajul să funcționeze și mai mult timp pentru a decide unde, când și cât trebuie folosit.

Citește știreaVezi categoria
Grup de adolescenți pe un teren cultivat, lângă o stropitoare verde, cu pădure pe fundal.
Educație agricolă

Adolescenții lasă telefoanele și pun mâna pe sapă: zeci de copii din marile orașe învață agricultură într-un campus din Argeș

La Vulturești, adolescenții învață agricultura direct în grădină, prin activități care îi pun să ude culturile și să participe la întreținerea lor. Asociația BookLand, organizatorul programului, a documentat pe 6 august 2026 lucrul grupei de adolescenți în grădina campusului din Argeș, înainte ca AGRO TV să publice, pe 8 august, detalii despre activitățile de legumicultură și declarațiile profesorului Alexandru Pașol. Programul face parte din Școala de vară BookLand, organizată între 6 iulie și 4 septembrie 2026 în Campusul BookLand din satul Vulturești. Activitățile se desfășoară de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00, iar programul oficial include ateliere practice, activități educaționale și creative și lucru în aer liber pentru copii de la clasa pregătitoare până la liceu. Accesul este gratuit. Irigarea și plivitul sunt învățate direct în lotul agricol Pentru grupa de adolescenți, agricultura nu este prezentată numai prin explicații. Profesorul Alexandru Pașol a declarat pentru AGRO TV că participanții au peste 13 ani și lucrează în lotul agricol al campusului, unde învață când și cum se irigă legumele și participă la îndepărtarea buruienilor. Majoritatea provin din orașe mari și, potrivit profesorului, nu au în mod obișnuit posibilitatea de a vedea cum este organizată și întreținută o grădină sau o livadă. Activitățile descrise pentru program acoperă mai multe etape ale lucrului cu plantele: ActivitateContactul practic al elevilorIrigarea legumelorobservă momentul și modul în care culturile sunt udateÎntreținerea culturilorparticipă la plivit și îndepărtarea buruienilorDezvoltarea plantelorurmăresc trecerea de la răsad la produs maturRecoltareaculeg produsele ajunse la maturitatePomiculturaintră în contact cu testarea soiurilor și criteriile de recoltare Unul dintre participanți, Mădălin, venit din Otopeni, a relatat că experiența sa include atât curățarea culturilor de buruieni, cât și recoltarea. Experiența practică este astfel mult mai apropiată de lucrările efective dintr-o exploatație decât de o simplă prezentare despre agricultură. De la grădina campusului la cercetarea pomicolă Programul descris de AGRO TV include și contactul cu pomicultura. Adolescenții merg în loturile experimentale ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, unde specialiștii le prezintă modul în care sunt testate soiurile și criteriile urmărite la recoltarea fructelor destinate comercializării. Legătura cu institutul nu este izolată în programul BookLand. Organizatorul a documentat separat, în iulie 2026, o vizită a unei alte grupe de copii la aceeași instituție de cercetare, unde participanților le-au fost prezentate specii pomicole și activitatea de cercetare. Astfel, traseul educațional combină două niveluri diferite: lucrările elementare care țin o grădină productivă — udare, combaterea buruienilor și recoltare — și activitatea specializată dintr-o unitate de cercetare pomicolă. România are puțini manageri de ferme cu pregătire agricolă completă Activitățile de la Vulturești au loc într-un sector în care formarea agricolă formală rămâne redusă. Datele Eurostat pentru 2023, analizate anterior de AGRONET.ro, arată că numai 1% dintre managerii exploatațiilor agricole din România aveau pregătire agricolă completă, comparativ cu 9,7% la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 94,5% dintre managerii români se bazau în principal pe experiența practică. Contactul timpuriu cu agricultura nu înlocuiește liceul agricol, facultatea sau calificarea profesională. Poate însă face mai ușor de înțeles ce presupun meseriile din domeniu: lucrul cu plantele, observația în teren, tehnologia, cercetarea și deciziile care influențează producția. În paralel apar și programe dedicate tinerilor care au ales deja pregătirea agricolă. Din august 2026, inițiativa „Mândru să fiu fermier” sprijină 85 de elevi din patru licee agricole, în timp ce la Iași Campusul AGRITECH pregătește infrastructură pentru formare practică în agricultură, industria alimentară și domenii tehnice. Pentru programul de la Vulturești, utilitatea imediată este mai simplă: adolescenți care provin în mare parte din mediul urban ajung să vadă direct cum se întreține o cultură și ce se întâmplă între răsad și recoltare. Pentru o parte dintre ei, experiența poate rămâne o activitate de vacanță; pentru alții, poate fi primul contact concret cu horticultura, agronomia sau cercetarea agricolă.

Citește știreaVezi categoria
Mai mulți miei cu blană albă și pete negre stau înghesuiți într-un spațiu închis de transport.
Siguranță

ANSVSA caută 41 de miei fără trasabilitate după oprirea unui transport ilegal

Un transport ilegal cu 92 de miei a expus o breșă gravă de trasabilitate, după ce 41 dintre animale nu au mai fost găsite la sosirea inspectorilor DSVSA Alba, relatează Digi24, citând informațiile comunicate de ANSVSA. Autoutilitara a fost oprită la 1 august 2026, în timpul unui filtru rutier organizat de Inspectoratul de Poliție Județean Alba. Șoferul nu a putut prezenta documentele veterinare obligatorii și nici acte care să dovedească proveniența legală și statutul sanitar al animalelor. Inspectorii veterinari au fost chemați pentru evaluarea lotului și stabilirea măsurilor necesare. La sosirea acestora au mai fost identificate numai 51 dintre cele 92 de animale înregistrate inițial de polițiști. Mieii rămași au fost uciși de urgență, iar cadavrele au fost transportate la o unitate autorizată de ecarisare. Poliția caută animalele și exploatația de origine Polițiștii încearcă să localizeze cele 41 de animale care lipsesc și să stabilească proveniența întregului lot. Ancheta trebuie să identifice inclusiv exploatația de origine, traseul transportului și persoanele implicate în deplasarea animalelor fără documente. ANSVSA consideră situația un risc epidemiologic major deoarece autoritățile nu cunosc: exploatația din care provin mieii;traseul parcurs înaintea opririi autoutilitarei;exploatațiile sau persoanele la care ar fi putut ajunge animalele lipsă;statutul sanitar și imunitar al lotului;eventualele contacte cu alte ovine și caprine. Informațiile publicate nu arată că mieii ar fi fost confirmați cu pesta micilor rumegătoare sau cu o altă boală. Măsura de urgență a fost justificată de ANSVSA prin lipsa totală a trasabilității și imposibilitatea stabilirii statutului sanitar al animalelor. Lipsa documentelor împiedică urmărirea unui posibil focar Pentru transport, șoferul ar fi trebuit să dețină formularul de mișcare, certificatul de sănătate și documentele care atestă proveniența animalelor. Identificarea prin crotalii și înregistrarea corectă a intrărilor și ieșirilor din exploatații permit autorităților să refacă traseul animalelor atunci când apare o suspiciune de boală. AGRONET.ro a prezentat anterior problemele sistemului de identificare și trasabilitate a ovinelor. Pentru controlul bolilor și reluarea comerțului, autoritățile trebuie să poată urmări transporturile, centrele de colectare și mișcările dintre exploatații și să separe efectivele sănătoase de animalele cu statut sanitar incert. Diferențele dintre situația din ferme și evidențele oficiale reprezintă o altă vulnerabilitate. Inspecțiile pentru verificarea efectivelor de ovine și caprine continuă până la 31 august 2026, iar animalele neidentificate pot îngreuna stabilirea originii unui focar și identificarea exploatațiilor de contact. Controalele rutiere vor fi intensificate ANSVSA a anunțat că filtrele rutiere organizate împreună cu Poliția vor continua zilnic pe drumurile publice. Verificările urmăresc transporturile fără crotalii și documente veterinare, într-o perioadă în care sectorul ovin este deja afectat de restricțiile sanitare și comerciale. Pentru crescători și transportatori, cazul din Alba arată importanța verificării documentelor înaintea oricărei deplasări. Numărul animalelor transportate trebuie să corespundă actelor și evidențelor exploatației, iar fiecare exemplar trebuie să poată fi identificat. Incidentul intervine în timp ce fermele așteaptă relaxarea restricțiilor comerciale. La 5 august 2026, exporturile de ovine nu aveau încă un calendar confirmat de reluare. Capacitatea autorităților de a controla mișcarea animalelor și de a demonstra trasabilitatea efectivelor rămâne una dintre condițiile necesare pentru redeschiderea piețelor.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1555BCE · 10 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

209,44 EUR/taprox. 1.099 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

191,70 EUR/taprox. 1.004 RON/tPerioada până la 5 iul. · publicată 9 iul.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

193,02 EUR/taprox. 1.013 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.