Colaj cu utilaj agricol pe câmp, sac cu semințe, recipiente pentru produse fitosanitare, ciocan de judecător și o clădire inscripționată Consiliul Concurenței.

21 de companii din agribusiness, amendate cu 83,2 milioane de lei pentru fixarea prețurilor – Agrii, Pioneer și Corteva, sancționate

Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din agribusiness cu 83,2 milioane de lei pentru înțelegeri anticoncurențiale privind prețurile la semințe și produse pentru protecția culturilor, potrivit informațiilor publicate de Economica.net. În centrul cazului se află inclusiv un mecanism foarte familiar fermierilor: campaniile cu vouchere, în care reducerea exista, dar prețul final plătit de agricultor fusese stabilit anterior între producător și distribuitor. Autoritatea a sancționat atât producători, cât și distribuitori. În cazul producătorilor Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM, fosta DuPont România, și Maisadour Semences România, Consiliul Concurenței spune că au existat acorduri cu distribuitorii privind condițiile în care semințele și/sau produsele pentru protecția culturilor puteau fi revândute fermierilor.

Evenimente

AGRONET.ro azi

Agenda săptămânii pentru lucrări urgente în fermă

Ferestre orientative pentru lucrările curente și următoare. Verifică momentul potrivit după zona agricolă, starea culturii și condițiile reale din fermă.

Acum13 aug

Recomandarea zileiSemănatul lucernei la sfârșit de vară numai când există apă pentru răsărire și timp de
Articolul explică evaluarea unui eșec de primăvară sau a unei parcele noi, verificarea umidității și stabilirea unei ferestre care lasă plantelor timp să formeze coroana înainte de frig.
12–14 augRecoltarea cepei pentru păstrare: maturitate, vreme și evitarea rănirii
Articolul separă maturitatea reală de uscarea forțată, urmărește scoaterea pe sol lucrabil și evitarea loviturilor care devin porți de depreciere în depozit.
11–13 augAlegerea momentului de cosire la sorgul sudanez după înălțime, vreme și risc de îngheț
Articolul corelează stadiul culturii cu prognoza și riscurile după stres ori îngheț, fără a folosi o singură dată calendaristică.

Următoarele lucrări15 aug – 10 oct

15 aug – 15 sepTăvălugirea rapiței după semănat pe un sol uscat și prea afânat
Tăvălugirea rapiței după semănat este justificată numai când patul germinativ rămâne prea afânat și contactul sămânță-sol este slab. Înainte de lucrare se verifică zona seminței, umezeala suprafeței și riscul de crustă.
20 sep – 10 octSemănatul orzului de toamnă: pregătire și verificări în câmp
Pregătirea lotului de sămânță, alegerea momentului și verificările de după răsărire la orzul de toamnă.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile

Buletin Meteo agricol România pentru 13 august 2026, ora 18.

Meteo & Climă13 aug.

Meteo agricol România 13 august 2026, ora 18: stres hidric în Crișana și Banat, ferestre de lucru până seara

La publicarea buletinului, 13 aug. 2026, 18:00, vremea este predominant însorită și uscată în țară. Crișana și Banatul concentrează presiunea cea mai mare din stres hidric, cu temperaturi de 33°C, respectiv 32°C, și evapotranspirație ridicată. Până la închiderea ferestrei de lucru de seară, lipsa ploilor susține transportul și lucrările de câmp unde accesul este verificat local. Orientare rapidă pentru fermier Recoltarea și transportul pot continua până seara în toate regiunile, acolo unde cultura este matură și accesul este bun.Irigarea merită prioritizată în Banat și Crișana, iar necesarul trebuie verificat local și în celelalte zone uscate.Tratamentele se limitează la ferestre fără vânt: sunt de amânat în Dobrogea și București-Ilfov, iar în Moldova, Muntenia și Banat cer intervale scurte.Nu sunt indicate avertizări active în datele regionale primite. Banat: căldură uscată și presiune pe apa din sol În Banat, până seara, vremea rămâne însorită și fără ploi estimate. Temperatura ridicată și evapotranspirația de 5,49 mm justifică prioritatea pentru verificarea umidității solului și pentru irigare spre seară sau peste noapte. Transportul este favorizat, iar tratamentele se păstrează doar pentru intervale scurte, fără vânt. IndicatorDate pentru BanatDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 32°C la 18:00; minimul prognozat de 22°C la 22:00 este după fereastră, iar reperul minim din interval nu este disponibil.Evitați expunerea inutilă a culturilor și animalelor la căldura rămasă.Precipitații0 mm, echivalent cu 0 l/m², în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Nu contați pe aport pluviometric pentru refacerea apei din sol.Probabilitate ploaieMaximum 3% în următoarele ore.Lucrările uscate pot continua cu verificare locală.Vânt și rafale8,5 km/h, cu rafale de 10 km/h.Condiții bune pentru transport; tratamentele numai cu evaluarea locală a vântului.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 21%; evapotranspirație estimată 5,49 mm.Irigarea este prioritară după verificarea solului.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Fără restricții meteorologice suplimentare semnalate.Fereastră și deciziePână seara: favorabil pentru transport și lucrări în câmp; pentru tratamente, doar intervale scurte.Planificați irigarea și, dacă lucrul continuă peste noapte, mențineți atenția la logistică. Crișana: stres hidric accentuat, fără ploi utile Crișana are cea mai ridicată temperatură regională din datele acestui buletin, 33°C la 18:00, într-un context foarte uscat. Fără precipitații estimate și cu evapotranspirație de 6,695 mm, apa disponibilă pentru porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie trebuie urmărită cu atenție. Transportul are condiții bune spre seară. IndicatorDate pentru CrișanaDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 33°C la 18:00; minimul prognozat de 23,5°C la 22:00 este ulterior ferestrei.Păstrați lucrările solicitante pentru răcirea de după apus, unde este posibil.Precipitații0 mm și 0 l/m² în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Irigarea rămâne prioritară, după controlul umidității solului.Probabilitate ploaieMaximum 2% în următoarele ore.Nu se așteaptă întreruperi prin ploaie.Vânt și rafale7 km/h, cu rafale de 8,5 km/h.Transportul este recomandat; tratamentele au nevoie de verificarea locală a vântului.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 16%; evapotranspirație estimată 6,695 mm.Stresul hidric este fenomenul dominant.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Fără avertizări meteorologice regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: favorabil pentru câmp și transport; tratamentele au o fereastră bună peste noapte.Prioritizați apa și organizați încărcările înainte de finalul zilei. Maramureș: interval uscat favorabil lucrărilor În Maramureș, vremea însorită și probabilitatea foarte mică de ploaie mențin o fereastră bună pentru lucrări de câmp, recoltare și transport până seara. Evapotranspirația este de 4,16 mm, mai redusă decât în vestul țării, însă irigarea rămâne de urmărit local pentru culturile cu deficit de apă. IndicatorDate pentru MaramureșDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 27,5°C la 18:00; minimul prognozat de 17°C la 22:00 este după fereastră.Condiții termice mai confortabile pentru finalizarea lucrărilor.Precipitații0 mm și 0 l/m² în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Uscarea și transportul nu sunt limitate de ploaie.Probabilitate ploaieMaximum 3% în următoarele ore.Risc redus de întrerupere a lucrului.Vânt și rafale9 km/h, cu rafale de 10,5 km/h.Condiții favorabile pentru câmp și transport.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 21%; evapotranspirație estimată 4,16 mm.Verificați local necesarul de apă înainte de irigare.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Nu sunt restricții semnalate.Fereastră și deciziePână seara: favorabil pentru lucrări în câmp, transport și recoltare unde este cazul.Folosiți intervalul uscat, cu controlul umidității produselor recoltate. Transilvania: uscat, cu activitate susținută până seara Transilvania păstrează condiții bune pentru activitate agricolă la sfârșitul zilei de lucru. Cantitatea estimată pentru următoarele 24 de ore este doar 0,01 mm, fără aport util pentru sol. Transportul, lucrările în câmp și pregătirea fluxului de recoltare pot continua, iar irigarea se decide după verificarea parcelelor. IndicatorDate pentru TransilvaniaDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 28,3°C la 18:00; minimul prognozat de 18,9°C la 22:00 este ulterior ferestrei.Finalizați lucrările de teren în intervalul rămas uscat.Precipitații0 mm și 0 l/m² în fereastra de lucru; 0,01 mm în următoarele 24 de ore.Cantitatea nu susține rezervele de apă ale solului.Probabilitate ploaieMaximum 4% în următoarele ore.Risc redus de ploaie.Vânt și rafale10,5 km/h, cu rafale de 12,3 km/h.Transportul este favorizat; evaluați vântul înaintea tratamentelor.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 27%; evapotranspirație estimată 4,258 mm.Urmăriți apa din sol la culturile sensibile.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: favorabil pentru câmp și transport; tratamentele au fereastră bună peste noapte.Planificați lucrările uscate și verificați local vântul. Moldova: vânt moderat, dar ferestre bune pentru logistică Moldova rămâne uscată până la finalul ferestrei de lucru, cu condiții bune pentru transport și lucrări în câmp. Vântul mediu de peste 15 km/h și rafalele de 17,5 km/h cer însă prudență la tratamente. Evapotranspirația de 4,93875 mm susține necesitatea verificării apei disponibile în sol. IndicatorDate pentru MoldovaDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 27,875°C la 18:00; minimul prognozat de 17,75°C la 22:00 este după fereastră.Condiții potrivite pentru lucrări de seară.Precipitații0 mm și 0 l/m² în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Nu sunt ploi utile estimate.Probabilitate ploaieMaximum 2% în următoarele ore.Lucrările pot continua fără risc important de ploaie.Vânt și rafale15,125 km/h, cu rafale de 17,5 km/h.Transport recomandat; tratamentele doar în intervale scurte și mai liniștite.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 20,375%; evapotranspirație estimată 4,93875 mm.Verificați local necesarul de irigare.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Nu sunt avertizări regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: bună pentru câmp și transport.Evitați intervențiile sensibile la vânt. Dobrogea: vântul limitează tratamentele Dobrogea are o fereastră uscată pentru lucrări de câmp și transport, însă vântul este elementul care schimbă decizia practică. La 20 km/h, cu rafale de 24 km/h, tratamentele se amână. Fără ploi estimate, necesarul de apă se stabilește după verificarea solului, nu automat. IndicatorDate pentru DobrogeaDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 27°C la 18:00; minimul prognozat de 20°C la 21:00 este după fereastră.Folosiți intervalul pentru activități neafectate de vânt.Precipitații0 mm și 0 l/m² în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Nu există aport pluviometric estimat.Probabilitate ploaieMaximum 2% în următoarele ore.Ploaia nu este o limitare pentru logistică.Vânt și rafale20 km/h, cu rafale de 24 km/h.Amânați tratamentele; mențineți atenția la deplasări și încărcări.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 33,5%; evapotranspirație estimată 5,355 mm.Urmăriți solul înaintea irigării.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: bună pentru câmp și transport, nefavorabilă tratamentelor.Prioritizați lucrările mecanice și transportul. Muntenia: uscat, cu atenție la rafale În Muntenia, condițiile uscate susțin lucrările și transportul până seara, fără precipitații cu relevanță practică. Vântul de aproape 16 km/h și rafalele de 18,4 km/h reduc siguranța ferestrei pentru tratamente. Pentru culturile expuse deficitului de apă, irigarea rămâne o opțiune de urmărit după controlul local. IndicatorDate pentru MunteniaDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 28°C la 18:00; minimul prognozat de 20,111°C la 22:00 este după fereastră.Continuați lucrările de teren cu verificarea locală a culturilor.Precipitații0,0056 mm, echivalent cu 0,0056 l/m², în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Cantitatea este neglijabilă pentru sol.Probabilitate ploaieMaximum 4% în următoarele ore.Risc redus de întrerupere prin ploaie.Vânt și rafale15,778 km/h, cu rafale de 18,444 km/h.Tratamentele doar în intervale scurte, fără vânt local.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 25,444%; evapotranspirație estimată 4,362 mm.Verificați deficitul de apă pe parcelă.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: favorabil pentru transport și câmp.Evitați aplicările când vântul persistă. Oltenia: căldură moderată și fereastră uscată Oltenia are condiții stabile pentru finalul zilei, cu temperatură de aproape 30°C la 18:00 și precipitații aproape inexistente. Recoltarea, transportul și activitățile de câmp pot continua prudent. Evapotranspirația de 3,982 mm și lipsa ploii păstrează irigarea în atenția fermelor cu culturi sensibile. IndicatorDate pentru OlteniaDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 29,8°C la 18:00; minimul prognozat de 20,2°C la 22:00 este după fereastră.Organizați lucrările rămase spre răcirea serii.Precipitații0,01 mm și 0,01 l/m² în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Nu se estimează o ploaie utilă.Probabilitate ploaieMaximum 5% în următoarele ore.Riscul de ploaie rămâne redus.Vânt și rafale12,6 km/h, cu rafale de 14,6 km/h.Transport favorabil; tratamentele necesită verificare locală.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 26,2%; evapotranspirație estimată 3,982 mm.Mențineți controlul apei din sol.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Nu sunt avertizări regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: bună pentru câmp și transport.Irigarea se decide după verificarea solului. București-Ilfov: uscat, dar prea vântos pentru tratamente În București-Ilfov, cerul parțial noros nu aduce precipitații estimate, iar lucrările în câmp și transportul pot continua. Vântul de 20,5 km/h, cu rafale de 23,5 km/h, impune amânarea tratamentelor. Temperatura de 31°C și umiditatea redusă justifică verificarea irigării spre seară. IndicatorDate pentru București-IlfovDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 31°C la 18:00; minimul prognozat de 24°C la 22:00 este după fereastră.Reduceți activitățile sensibile la căldură în intervalul rămas.Precipitații0 mm și 0 l/m² în fereastra de lucru; 0 mm în următoarele 24 de ore.Nu este estimat aport de apă din ploaie.Probabilitate ploaieMaximum 3% în următoarele ore.Ploaia nu limitează lucrările.Vânt și rafale20,5 km/h, cu rafale de 23,5 km/h.Amânați tratamentele; transportul rămâne recomandat.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 19,5%; evapotranspirație estimată 3,97 mm.Verificați local necesarul de apă.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Fără avertizări regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: bună pentru câmp; tratamentele se amână.Pentru activități care continuă peste noapte, pregătiți logistic fluxul de lucru. Zona montană: răcire mai rapidă, cu activitate posibilă În zona montană, vremea însorită și lipsa precipitațiilor cu relevanță practică susțin lucrările de teren, transportul și activitățile din ferme până seara. Temperatura coboară spre 17,909°C la 22:00, după încheierea ferestrei de lucru. Pentru pajiști și zootehnie, accesul la apă rămâne util de verificat local. IndicatorDate pentru zona montanăDecizie practicăTemperaturăMaxim indicat în fereastra 15:00-19:00: 27,545°C la 18:00; minimul prognozat de 17,909°C la 22:00 este după fereastră.Folosiți intervalul de seară înainte de răcirea mai accentuată.Precipitații0 mm și 0 l/m² în fereastra de lucru; 0,0091 mm în următoarele 24 de ore.Cantitatea estimată nu afectează activitatea.Probabilitate ploaieMaximum 4% în următoarele ore.Risc redus de ploaie.Vânt și rafale9,636 km/h, cu rafale de 11,364 km/h.Condiții bune pentru transport și lucrări în câmp.Umiditate și evapotranspirațieUmiditate 27,909%; evapotranspirație estimată 3,863 mm.Verificați local apa pentru pajiști și ferme.AvertizăriNicio avertizare indicată în date.Nu sunt avertizări regionale semnalate.Fereastră și deciziePână seara: favorabil pentru câmp și transport.Planificați activitățile înainte de răcirea de după apus. Lucrări agricole susținute de vreme Recoltare și transport: condiții favorabile până seara în toate regiunile, unde cultura este în maturitate și produsele pot fi manipulate în condiții uscate.Irigare: prioritate în Banat și Crișana; în restul țării, decizia se bazează pe verificarea locală a solului, a culturii și a sursei de apă.Tratamente: evitați-le în Dobrogea și București-Ilfov din cauza vântului; în Moldova, Muntenia și Banat lucrați numai în intervale locale mai liniștite.Zootehnie și pășunat: asigurați apă și umbră în zonele calde și uscate, cu atenție suplimentară în vest. Avertizări și fenomene de urmărit Nu sunt indicate avertizări active în datele regionale. Fenomenul de urmărit rămâne stresul hidric, mai ales în Crișana și Banat, în contextul lipsei ploilor estimate și al evapotranspirației ridicate. Vântul este principalul factor restrictiv pentru tratamente în Dobrogea și București-Ilfov. Ce contează până la buletinul de la 21:00 Până la următorul buletin, fermierii pot urmări persistența vântului în est și sud-est, evoluția temperaturii după apus și starea apei din sol în parcelele cu culturi de vară. Pentru lucrările continuate peste noapte, rămân relevante accesul, logistica de transport și verificarea locală a condițiilor înainte de intrarea în câmp.

Citește știrea Vezi categoria

Doi bărbați consultă o hartă la marginea unor terenuri agricole, cu o zonă umedă în fundal.

Legislație & Politici Agricole13 aug.

Catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate – Fermierii cer hartă publică, acord și compensații

Fermierii cer verificarea hărților înainte de aprobarea Catalogului, după ce Clubul Fermierilor Români a transmis Ministerului Mediului o adresă în care susține că unele contururi propuse pentru zonele prioritare pentru biodiversitate se suprapun cu terenuri arabile lucrate. Organizația indică un caz concret la Balta Albă, în județul Brăila, unde ar fi afectate parcele pe care se cultivă grâu, orz, porumb și rapiță. Discuția vine chiar înainte de închiderea consultării asupra Catalogului. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat proiectul pe 3 august 2026, iar dezbaterea publică a avut loc pe 10 august. Clubul Fermierilor Români a trimis observațiile pe 11 august. Balta Albă, primul caz pus pe masă de fermieri În documentul transmis ministrei Diana Buzoianu, Clubul spune că în timpul dezbaterii din 10 august reprezentanții ministerului au afirmat că lista nu cuprinde terenuri încadrate ca arabil. Organizația susține însă că propriile verificări asupra documentației cartografice arată altceva. Exemplul prezentat este zona ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni. Clubul spune că limita propusă se suprapune cu terenuri din blocurile fizice APIA 152 și 109, din UAT Balta Albă, unde fermierii au culturi de câmp în rotație. Pe ultima pagină a adresei apare și un colaj de imagini satelitare pe care organizația a suprapus conturul despre care afirmă că provine din documentația MMAP și parcelele agricole din zonă. Asta nu stabilește singur, definitiv, regimul juridic al parcelelor respective. Dar ridică o întrebare foarte concretă pentru minister: există sau nu teren arabil în interiorul contururilor propuse și, dacă există, în ce regim ar urma să fie administrat? Ministerul spune că proprietățile private își păstrează regimul actual Poziția oficială a Ministerului Mediului este mai liniștitoare. Instituția spune că actualul Catalog cuprinde în principal suprafețe care aveau deja un nivel ridicat de protecție: zone de protecție strictă și integrală din parcuri, zone strict protejate din Delta Dunării, rezervații, monumente ale naturii, păduri UNESCO și păduri virgine sau cvasivirgine. Lor li se adaugă păduri proprietate publică a statului pentru care Romsilva și-a dat acordul. MMAP mai precizează că proprietățile private își păstrează regimul juridic actual și că, în zonele cu management activ, pot continua pășunatul, cositul și alte activități tradiționale, în acord cu obiectivele de conservare. Pentru pajiști, AGRONET.ro a explicat deja că regulile actuale rămân în vigoare, iar eventualele modificări ulterioare ale măsurilor de conservare vor necesita acordul proprietarului și avizul Ministerului Agriculturii. Tocmai aici apare diferența dintre pozițiile celor două părți: ministerul spune că proiectul nu introduce, prin simpla includere în Catalog, obligații noi pentru proprietățile private, în timp ce Clubul cere să fie verificat mai întâi dacă în contururi au intrat terenuri agricole care nu ar fi trebuit să se regăsească acolo. Ce cer fermierii înainte de aprobarea ordinului Solicitările trimise ministerului merg dincolo de cazul Balta Albă. Clubul cere publicarea documentației integrale care a stat la baza delimitării zonelor și introducerea hărților GIS într-o hartă interactivă pe care fiecare proprietar să-și poată verifica terenul. Pe scurt, principalele puncte sunt: Ce cere Clubul Fermierilor RomâniDe ce contează pentru fermieriHartă interactivă cu toate contururileProprietarul poate vedea dacă parcela sa intră într-o ZPBVerificarea suprapunerilor cu terenurile arabileEvită includerea unor sole productive fără lămurirea regimuluiAcordul proprietarilor și al autorităților localeFermierii vor ca desemnarea să nu se facă fără consultarea celor afectațiCompensații pentru eventualele pierderiRestricțiile pot reduce folosirea economică a terenuluiPlanuri de management pentru ariile deja existenteProprietarii vor să știe regulile înainte de extinderea protecțieiRevizuire periodică pe criterii științificeContururile ar trebui adaptate dacă situația ecologică se schimbă Clubul invocă în adresă prevederile OUG nr. 57/2007, modificată prin OUG nr. 25/2026, și cere ca înștiințarea proprietarilor și obținerea acordurilor prevăzute de cadrul legal să fie făcute înaintea includerii definitive în Catalog. Metodologia națională pentru identificarea zonelor prioritare pentru biodiversitate a fost aprobată la sfârșitul lunii mai și publicată în Monitorul Oficial la 3 iunie 2026. Proiectul derulat de MMAP prevede inclusiv verificarea în teren și consultarea autorităților, administratorilor și proprietarilor. De ce există presiune pentru aprobarea rapidă Catalogul nu este doar un proiect de mediu. Este legat și de PNRR. MMAP arată că aprobarea contribuie la îndeplinirea Jalonului 34, privind intrarea în vigoare a actelor normative pentru desemnarea zonelor de protecție strictă. Valoarea maximă a corecției financiare asociate jalonului este de 25,69 milioane de euro. Ministerul explică și de ce folosește denumirea „zone prioritare pentru biodiversitate”: legislația românească avea deja o categorie juridică numită „zonă de protecție strictă”, iar noua formulă permite diferențierea între suprafețele unde intervenția este foarte limitată și zonele unde rămâne posibil un management activ. Pentru fermieri, însă, graba legată de jalonul PNRR nu rezolvă întrebarea esențială: unde trece exact linia pe hartă și ce se întâmplă cu o fermă dacă o solă intră în interiorul ei? Disputa despre biodiversitate s-a mutat de la procente la parcele concrete Până acum, mare parte din tensiunile dintre organizațiile agricole și autorități s-au concentrat pe țintele generale ale Strategiei pentru biodiversitate. Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, ceruse anterior evaluarea suprafețelor agricole și a pierderilor economice. Noua adresă schimbă însă nivelul discuției. Nu mai este vorba doar despre ținte naționale, procente sau principii de conservare, ci despre blocuri fizice APIA și parcele cultivate. Clubul solicită și realizarea planurilor de management și a compensațiilor pentru ariile protejate existente înainte ca suprafața aflată sub protecție să fie extinsă. De asemenea, cere un mecanism de revizuire periodică pentru siturile Natura 2000 și viitoarele ZPB, pe baza unor date științifice actualizate. Pentru un fermier, miza poate fi redusă la o întrebare foarte simplă: pot să deschid o hartă oficială, să caut parcela pe care o lucrez și să aflu imediat dacă este afectată și ce reguli se aplică? Până când această verificare va putea fi făcută ușor, cazul semnalat la Balta Albă va rămâne principalul punct care cere un răspuns concret din partea Ministerului Mediului.

Citește știrea Vezi categoria

Un bărbat ține în mână căpățâni de usturoi pe un câmp cultivat, cu un tractor în fundal.

Agribusiness & Piață13 aug.

Usturoiul Benone ajunge în Israel – România importă de peste 45 de ori mai mult usturoi decât exportă

Usturoiul românesc Benone a ajuns pentru prima dată pe piața din Israel, unde un retailer a cumpărat o primă tranșă de 24 de tone de la fermierul Valentin Jecu, din Râmnicelu, județul Buzău. Exportul, prezentat de Observator, vine într-un context aproape paradoxal: România importă de peste 45 de ori mai mult usturoi decât exportă, deși are zone cu tradiție, soiuri autohtone și fermieri care reușesc deja să livreze în marile magazine. Comanda din Israel este deocamdată una de test, după cum o descrie chiar fermierul. Miza este ce se întâmplă în sezonul următor: Jecu spune că vrea să mărească atât suprafața cultivată cu Benone, cât și cantitatea exportată, dacă cererea se confirmă. „Nu a fost o comandă mare, a fost o comandă de început de 24 de tone, urmând ca în anul următor să cresc și cantitatea și suprafața pentru acest soi de usturoi, deoarece există cerință.” 24 de tone la export, într-o piață în care România cumpără masiv din afară Cifrele comerciale arată dimensiunea problemei. În 2024, România a importat aproximativ 7.000 de tone de usturoi, în valoare de aproape 20 de milioane de euro, și a exportat numai 154,5 tone, de aproximativ 255.000 de euro. Deficitul comercial rezultat a fost de circa 19,8 milioane de euro, potrivit datelor INS citate de Economica.net. IndicatorRomânia, 2024Importuri de usturoiaproximativ 7.000 tValoarea importuriloraproape 20 mil. euroExporturi de usturoi154,5 tValoarea exporturiloraproximativ 255.000 euroRaport import/export cantitativpeste 45 la 1Prima comandă Benone în Israel, 202624 t Cele 24 de tone trimise acum în Israel reprezintă singure aproximativ 15% din întregul volum de usturoi exportat de România în anul 2024. Comparația nu înseamnă că exporturile din 2026 vor avea aceeași structură ca în 2024, dar arată dimensiunea neobișnuită a primei comenzi pentru un singur fermier. De ce scrie „China” pe etichetă, deși mult usturoi intră prin Olanda Imaginea de la raft este ceva mai complicată decât pare. Datele comerciale pentru 2024 arată că principalul partener din care România a primit usturoi a fost Olanda, cu peste 5.100 de tone, în timp ce importurile directe raportate din China au fost mult mai mici. Datele World Bank WITS indică același ordin de mărime. Asta nu contrazice neapărat etichetele „origine China” întâlnite în magazine. Usturoiul poate intra în piața europeană printr-un centru comercial sau logistic din alt stat membru și apoi poate fi trimis în România. Țara de unde vine transportul către România și țara în care a fost produs usturoiul nu trebuie confundate. Pentru fructele și legumele proaspete comercializate în Uniunea Europeană, țara de origine trebuie indicată consumatorului, arată Comisia Europeană. În cazul usturoiului importat din afara UE există și reguli privind contingentele tarifare, licențele de import și certificatele de origine. Benone nu este doar o denumire locală Benone este un soi românesc înregistrat oficial în 2020. Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor îl include între soiurile autohtone de usturoi admise atunci în Catalogul oficial. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, unde a fost creat soiul, indică un potențial de producție de aproximativ 8–12 t/ha. Bulbii au în general între opt și zece căței, iar aroma este descrisă ca fiind mai blândă decât la alte tipuri de usturoi. Raportată strict la acest potențial teoretic, comanda israeliană de 24 de tone echivalează cu producția a aproximativ două-trei hectare. Suprafața reală necesară poate fi însă diferită, în funcție de randamentul obținut în fermă. Valentin Jecu și-a construit piața înainte de primul export Exportul nu apare de la zero. În 2025, Valentin Jecu cultiva 10 hectare cu soiul românesc Danubius și raporta producții de 6–8 t/ha, fără irigații. Fermierul spunea atunci că reușise să vândă rapid întreaga producție către retaileri, la un preț mediu de circa 10 lei/kg. Benone era cultivat pe o suprafață mai mică și urma să fie vândut mai scump. Strategia de a miza pe genetică românească apare și într-un material video publicat de Agrointeligența pe Facebook, în care fermierul vorbea despre consolidarea producției prin soiurile autohtone. Exportul în Israel este, din această perspectivă, pasul următor după intrarea în supermarketurile din România: soiul local începe să fie testat și în afara țării. Programul pentru usturoi nu este suspendat în 2026 În informația publicată de Observator apare și ideea că programul de sprijin pentru usturoi a fost suspendat temporar. Situația actuală necesită o precizare: schema a fost într-adevăr reprogramată în 2025, dar Programul Usturoiul este aprobat și se aplică în 2026. Ministerul Agriculturii a anunțat la 21 mai 2026 aprobarea schemei prin HG nr. 402/2026, cu un sprijin de 3.000 de euro/ha. AGRONET.ro a prezentat condițiile Programului Usturoiul 2026: fermierii trebuie să cultive minimum 3.000 m², să aibă cel puțin 30 de plante/m² și să obțină minimum 3,5 t/ha. Sprijinul este calculat pentru cel mult șase hectare pe beneficiar, iar bugetul schemei este de 60 de milioane de lei. Problema ridicată de cultivatori rămâne însă una mai largă decât ajutorul pe hectar. Pentru a livra tot anul, fermele au nevoie de spații de uscare, sortare, ambalare și depozitare. Fără această infrastructură, producția românească intră pe piață într-o perioadă relativ scurtă, în timp ce importatorii pot aproviziona magazinele constant. Prima comandă de 24 de tone către Israel nu schimbă încă balanța comercială a României. Arată însă că un soi românesc poate găsi cumpărători dincolo de piața internă, după ce același fermier a reușit deja să intre în retailul românesc. Pentru Benone, adevăratul test va fi dacă această primă comandă va deveni în 2027 un contract mai mare și o suprafață mai mare cultivată la Râmnicelu. Valentin Jecu a trimis 24 de tone de usturoi românesc în Israel – Prima comandă pentru soiul BenoneUsturoiul românesc intră pe piața din Israel – Benone trece pentru prima dată granițaRomânia importă 7.000 de tone de usturoi, dar Benone începe să câștige piețe externeDe la Râmnicelu în supermarketurile din Israel – Prima comandă externă pentru usturoiul Benone Valentin Jecu, usturoi Benone, Râmnicelu, Buzău, export usturoi, Programul Usturoiul, Israel

Citește știrea Vezi categoria

Fermier verificând o cultură agricolă pe un teren dintr-o comunitate rurală

Subvenții & Fonduri13 aug.

GAL / AFIR – 282.000 de euro pentru „Dezvoltare locală responsabilă”

Apel local de 282.000 de euro, în derulare „Dezvoltare locală responsabilă - Apel 1/2026” este prezentat de GAL / AFIR și este deschis din 17 iunie 2026 pentru finanțări încadrate la investiții și servicii. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Termenul consemnat pentru apel La data de 13 august 2026, apelul figurează ca deschis, iar termenul de depunere indicat este 14 august 2026. Data nu este marcată drept estimată. Pentru cei care urmăresc calendarul acestei intervenții locale, reperul util este termenul final afișat pentru apel, nu o dată orientativă. Portalul consemnează și un eveniment de modificare a termenului, cu efect din 15 iulie 2026. În aceste condiții, calendarul relevant este cel asociat termenului final înregistrat pentru apel. Informația se referă la apelul „Dezvoltare locală responsabilă - Apel 1/2026”, nu la o schemă distinctă de finanțare. Bugetul apelului și nivelul sprijinului Bugetul total indicat pentru apel este de 282.000 de euro. Separat de această sumă, sprijinul maxim menționat este de 47.000 de euro. Cele două valori au roluri diferite în informațiile apelului: prima este bugetul disponibil la nivelul apelului, iar a doua este limita maximă de sprijin indicată. Ele nu trebuie tratate ca aceeași valoare. Intensitatea sprijinului este indicată la 100% nerambursabil. Aceasta este rata procentuală afișată pentru apel și trebuie privită distinct de bugetul total și de suma maximă de sprijin. Datele disponibile prezintă aceste trei repere financiar separat: buget, plafon maxim și intensitate procentuală. Investiții, servicii și cerința de selecție Tipurile de finanțare menționate sunt „Investiții și servicii”, „Investiții” și „Servicii”. Sfera geografică este indicată ca „locality”, ceea ce plasează apelul în cadrul local definit în datele programului. Informațiile nu separă în această prezentare bugete diferite pentru cele trei încadrări de finanțare. Condiția explicită de selecție este un prag minim de 20,00 puncte. Acest prag este cerința numerică indicată pentru proiecte în cadrul apelului. El trebuie diferențiat de plafonul financiar și de intensitatea sprijinului: punctajul ține de selecție, în timp ce celelalte valori descriu reperele financiare afișate. Instituțiile indicate în apel Apelul este prezentat sub denumirea instituțională GAL / AFIR, iar AFIR este indicată ca instituție de gestionare. Statutul apelului este „open”, iar rezumatul disponibil îl descrie ca apel de selecție în derulare. Pentru urmărirea acestui apel local, denumirea completă de identificare este „Dezvoltare locală responsabilă - Apel 1/2026”. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știrea Vezi categoria

Cultură tânără de rapiță cu buruieni graminee printre rânduri și un utilaj de erbicidat în fundal, la apus.

Culturi vegetale13 aug.

Rapița după grâu – De la pierderile combinei la valurile de samulastră și combaterea înainte de înfrățire

Samulastra de grâu poate concura sever rapița încă din primele săptămâni, iar situația prezentată de Agrointeligența, în două ferme din Timiș, este agronomic plauzibilă: boabele de grâu rămase pe teren după recoltare răsar odată ce stratul superficial primește suficientă apă, iar plantele rezultate pot fi combătute selectiv cu graminicide omologate în rapiță. În cazul Agil 100 EC, substanța activă este propaquizafop 100 g/l, iar utilizarea publicată pentru rapiță vizează buruienile monocotiledonate anuale, inclusiv samulastra, înainte de înfrățire, în doză de 0,5–1,0 l/ha, postemergent. Mai important decât numele comercial este însă mecanismul din spatele rezultatului. Reușita depinde de cât grâu a rămas după combină, când răsare samulastra, câtă apă există în primii centimetri de sol, dacă plantele sunt în creștere activă, când se intervine și ce vreme urmează după tratament. Nu există o regulă simplă de tipul „10 mm de ploaie și apoi erbicidare”: cantitatea de apă necesară depinde de textura solului și de pierderea zilnică prin evaporație, iar erbicidul în sine este foliar și nu are nevoie de ploaie pentru activare. De unde vine samulastra și cum se poate ajunge rapid la densități mari Samulastra de grâu este formată din plantele care răsar din boabele pierdute înaintea sau în timpul recoltării culturii precedente. În rotația grâu–rapiță, acestea rămân în primii centimetri ai solului sau la suprafață și pot germina imediat ce primesc apă. Ordinea de mărime poate deveni foarte mare chiar și când pierderea la recoltare pare redusă. Un calcul simplu arată de ce: producție de grâu: 7 t/ha;pierdere la recoltare: 1%;boabe rămase pe teren: 70 kg/ha;masă a 1.000 de boabe: 45 g;rezervă teoretică rezultată: aproximativ 156 de boabe/m². La numai 0,5% pierdere, rezultatul ar fi aproximativ 78 de boabe/m². Nu toate vor germina și nu toate vor deveni plante viguroase, dar calculul explică de ce un lan aparent bine recoltat poate produce ulterior un covor de samulastră. Importanța competiției este susținută de datele Teagasc, serviciul irlandez de cercetare și consultanță agricolă. Datele ADAS citate de Teagasc arată că aproximativ 20 de plante de cereale voluntare pe metrul pătrat pot reduce producția de rapiță cu circa 0,15 t/ha, iar la 150 de plante/m² pierderea poate ajunge la jumătate din recoltă. Presiunea este mare deoarece grâul pornește repede, formează rapid rădăcini fasciculate și concurează planta tânără de rapiță pentru: apă din stratul superficial;azot și alți nutrienți;lumină;spațiu;resursele de care rapița are nevoie pentru formarea rozetei și dezvoltarea rădăcinii înainte de iarnă. Teagasc consideră cerealele voluntare printre cele mai competitive buruieni ale rapiței și recomandă combaterea lor timpuriu, înainte ca avantajul de dezvoltare al gramineelor să se transforme în pierdere de producție. Cum poate fi distrus grâul fără să fie afectată rapița Propaquizafop face parte din erbicidele care inhibă acetil-CoA carboxilaza, ACCase. În clasificarea internațională HRAC, substanța este încadrată în grupa 1, familia chimică a ariloxifenoxipropionaților, cunoscuți și drept „FOP”. Selectivitatea dintre grâu și rapiță are o explicație biologică. Cercetările publicate în revista Plant Physiology arată că ACCase plastidică din majoritatea gramineelor este sensibilă la această categorie de erbicide, în timp ce forma enzimei existentă în cloroplastele dicotiledonatelor este insensibilă. Acesta este fundamentul biochimic care permite folosirea inhibitorilor ACCase pentru eliminarea gramineelor din culturi dicotiledonate. Rapița este o dicotiledonată, iar grâul o graminee. După aplicare pe frunzele grâului, propaquizafop este absorbit și transportat spre țesuturile aflate în creștere. Sinteza acizilor grași este perturbată, meristemele nu mai pot funcționa normal, iar planta își oprește creșterea. Pagina tehnică ADAMA România indică o absorbție foliară de aproximativ o oră. Creșterea buruienii se oprește după una-două zile, iar uscarea completă poate apărea în aproximativ 10–12 zile, în funcție de condițiile de vegetație. Producătorul precizează și că acțiunea este mai rapidă când gramineele sunt tinere și dispun de suficientă umiditate, căldură și lumină. Pentru rapiță, utilizarea publicată în România este: ElementReper pentru Agil 100 EC în rapițăSubstanță activăpropaquizafop 100 g/lTiperbicid sistemic postemergentȚintăburuieni monocotiledonate anuale, inclusiv samulastra de cerealeMomentul samulastreiînainte de înfrățireDoza publicată0,5–1,0 l/haAplicareterestră, cu echipament reglat corespunzător Datele provin din pagina tehnică disponibilă în România; utilizarea efectivă trebuie făcută după eticheta în vigoare a produsului. Autoritatea Națională Fitosanitară precizează că produsele de protecție a plantelor trebuie utilizate pentru culturile, organismele țintă, dozele și condițiile pentru care sunt autorizate. Vremea necesară erbicidării: samulastra trebuie să crească activ Afirmația că propaquizafop poate lucra și la temperaturi de 8–10°C trebuie interpretată corect. ADAMA România menționează menținerea eficacității la aceste temperaturi, ceea ce este util pentru tratamentele târzii de toamnă. Nu înseamnă însă că 8°C reprezintă temperatura ideală. Erbicidul sistemic are nevoie de o buruiană fiziologic activă. Cu cât grâul este mai tânăr, hidratat și aflat în creștere, cu atât absorbția și transportul substanței către punctele de creștere sunt mai favorabile. În perioade de secetă severă, căldură excesivă sau alte forme de stres, metabolismul și translocarea în plantă încetinesc. În practică, fereastra bună nu se stabilește exclusiv după termometru. Trebuie urmărite împreună: stadiul samulastrei;umiditatea disponibilă în sol;absența stresului hidric puternic;o fereastră fără ploaie imediat după tratament;vânt suficient de redus pentru limitarea derivei;reglarea corectă a mașinii de erbicidat. Un aspect important este că propaquizafopul nu are nevoie de precipitații pentru a fi „activat”, deoarece este absorbit prin frunze. Pagina românească menționează absorbția în aproximativ o oră. Documentația ADAMA pentru Agil în alte piețe, pentru aceeași substanță activă, indică faptul că ploaia survenită după o oră nu mai afectează activitatea produsului. Această informație este utilă pentru înțelegerea comportamentului moleculei, dar nu înlocuiește eticheta omologată în România. Ploaia este însă decisivă înainte de erbicidare Aici apar frecvent confuziile. Erbicidul foliar nu are nevoie de apă în sol pentru activare chimică, dar samulastra trebuie mai întâi să răsară și să crească, iar rapița trebuie să se instaleze. Pentru aceste procese, apa din patul germinativ este determinantă. Cercetări publicate în 2026 de Grains Research and Development Corporation, pe baza unor experimente cu rapiță de tip canola, arată că o răsărire de aproximativ 50% devine probabilă atunci când umiditatea din stratul de 0–3 cm rămâne la sau peste pragul de ofilire timp de aproximativ 4–5 zile după semănat. Aceasta este o informație mai utilă decât o regulă universală de tipul „rapița are nevoie de X milimetri de ploaie”. Cercetătorii arată că volumul necesar variază puternic în funcție de textura terenului, temperatură, radiație solară, umiditatea aerului și vânt, adică exact factorii care stabilesc cât de repede se pierde apa prin evaporație. Câtă apă poate fi necesară Experimentele australiene oferă un reper fiziologic util, nu o rețetă pentru Timiș. În condițiile studiate la Wynarka, pentru menținerea unui bilanț pozitiv al apei timp de patru zile, necesarul estimat a variat astfel: SituațieCantitate orientativă în cercetarea GRDCInterval urmăritInterpretare pentru RomâniaSol nisipos, perioadă foarte caldăaproximativ 16 mm4 zilese umezește repede, dar pierde repede apaSol nisipos, cerere evaporativă mai mică5–12 mm4 zileo ploaie modestă poate deveni suficientă în vreme mai răcoroasăSol argilos, perioadă caldă25–30 mm4 ziletrebuie umezită o masă mai mare de solSol argilos, vreme mai răcoroasă14–25 mm4 zilereține apa mai mult după umezireRapiță, indiferent de textura soluluiumiditate peste pragul de ofilirecirca 4–5 zileacesta este reperul biologic, nu un număr fix de milimetriTratament foliar cu propaquizafopnu necesită ploaie pentru activarefereastră uscată după aplicaresamulastra trebuie să fie deja răsărită și activă Valorile de 5–30 mm provin din medii australiene și nu trebuie transferate ca doză de precipitații pentru Banat. Ele demonstrează însă un principiu general: aceeași ploaie de 10 mm poate fi suficientă într-un sol și insuficientă în altul sau poate funcționa într-o săptămână răcoroasă, dar nu în patru zile cu temperaturi de peste 30°C. Pentru Timiș contează distribuția ploii, nu numai totalul lunar Climatologia Administrației Naționale de Meteorologie arată că extremitatea vestică a României se încadrează, în medie, la aproximativ 30–50 mm de precipitații în august. Pentru septembrie, ANM indică tot 30–50 mm în Câmpia de Vest. Acestea sunt medii climatologice lunare, nu necesarul rapiței. O cultură poate primi, de exemplu, aproape media lunară într-o singură furtună și apoi să intre într-o perioadă lungă, caldă și uscată. Pentru răsărire, este mai important ca apa să rămână disponibilă în zona seminței câteva zile consecutive decât ca totalul lunar să arate bine pe hârtie. Contextul din Banat din august 2026 arată de ce. La 10 august, AGRONET.ro a indicat pentru Banat temperaturi de până la 36°C, fără precipitații în fereastra analizată și o evapotranspirație estimată la 5,85 mm. Într-o astfel de zi, umiditatea din primii centimetri de sol poate fi consumată rapid. Prin urmare, pentru semănatul rapiței și apariția samulastrei, întrebarea corectă nu este „când vin 10 sau 15 mm?”, ci dacă ploaia respectivă, împreună cu apa deja existentă în sol, poate menține patul germinativ umed suficient timp pentru germinare și răsărire. AGRONET.ro a explicat și riscul amânării excesive a semănatului rapiței: așteptarea unei ploi mai mari trebuie pusă în balanță cu timpul rămas pentru formarea rozetei și a rădăcinii înainte de iarnă. La ce periodicitate trebuie să plouă Nici aici nu există un calendar valabil pentru toate solele. Rapița nu are nevoie de „o ploaie la șapte zile” ca regulă agronomică. În faza imediat următoare semănatului, cercetările GRDC indică drept reper menținerea umezelii în stratul cu sămânța timp de cel puțin patru zile, ideal aproximativ 4–5 zile. Pe terenuri mai grele, cercetătorii folosesc și ferestre de șapte zile pentru evaluarea bilanțului dintre ploaie și evaporare. După răsărire, periodicitatea devine o problemă de bilanț al apei: precipitații + rezerva din sol – evapotranspirație = apa rămasă plantei. De aceea, două săptămâni care primesc aceeași cantitate totală de ploaie pot produce rezultate complet diferite. Vântul, temperatura, solul și mărimea plantelor modifică permanent consumul. Pentru samulastră, această dinamică înseamnă și posibilitatea apariției în valuri succesive. Boabele aflate mai aproape de suprafață pot răsări după primul episod de ploaie, iar altele după o reumezire ulterioară. Un tratament foliar executat împotriva primului val nu trebuie considerat automat protecție pentru plantele care nu răsăriseră încă la momentul aplicării. Cum ar trebui gestionată samulastra, de la combină până la erbicidare O abordare eficientă începe înainte de înființarea rapiței. Reducerea pierderilor la recoltarea grâului. Reglarea combinei limitează cantitatea de boabe care devine sursă pentru samulastră. Diferența dintre 0,5% și 1% pierdere poate însemna, într-un grâu de 7 t/ha, aproximativ 78 față de 156 de boabe/m² depuse teoretic pe teren.Evaluarea rezervei de apă după recoltare. Dacă există suficientă umiditate și tehnologia fermei permite, stimularea unui prim val de germinare înainte de semănatul rapiței poate reduce presiunea ulterioară. Într-un an foarte secetos, însă, lucrările suplimentare pot pierde tocmai apa necesară culturii, astfel că decizia trebuie luată pe parcelă.Semănatul rapiței într-un pat germinativ cu apă accesibilă. Adâncirea excesivă în căutarea umezelii nu este o soluție lipsită de risc. Cercetările GRDC arată că rapița este sensibilă la semănatul profund, iar în experimentele analizate adâncimi de peste 3 cm au redus frecvent răsărirea.Controlul solei imediat după răsărire. Trebuie urmărită densitatea samulastrei, uniformitatea ei și stadiul de dezvoltare. Exemplul Maxagro din Timiș, unde tratamentul a fost realizat la aproximativ trei săptămâni după răsărirea rapiței, este o experiență de fermă, nu o dată universală.Intervenția cât samulastra este tânără. Pentru Agil 100 EC, pagina românească indică în rapiță 0,5–1,0 l/ha pentru monocotiledonate anuale, inclusiv samulastră, înainte de înfrățire. Doza concretă și toate condițiile de utilizare se stabilesc după eticheta produsului.Alegerea unei ferestre în care grâul este activ fiziologic. Solul complet uscat și plantele puternic stresate nu reprezintă situația în care un erbicid sistemic își exprimă cel mai rapid efect. Producătorul indică rezultate mai rapide în condiții de umiditate suficientă, căldură și lumină.Separarea de unele tratamente pentru dicotiledonate. ADAMA România nu recomandă amestecul direct cu erbicide antidicotiledoneice din cauza riscului de antagonism sau fitotoxicitate. Pagina tehnică indică fie test de compatibilitate, fie un interval de minimum trei zile între aplicări.Recontrolul solei după tratament. În primele una-două zile trebuie observată oprirea creșterii; uscarea totală poate dura aproximativ 10–12 zile. La verificare trebuie diferențiate plantele tratate, aflate în curs de uscare, de samulastra apărută ulterior după o nouă ploaie. De ce nu trebuie repetat automat același mecanism de acțiune Propaquizafop este un inhibitor ACCase din grupa 1 HRAC. Pentru samulastra de grâu provenită din cultura precedentă, obiectivul imediat este eliminarea cerealelor voluntare, dar pe aceeași solă pot exista și alte graminee, inclusiv specii la care rezistența la inhibitorii ACCase este o problemă cunoscută. HRAC Global recomandă evitarea folosirii repetate a aceluiași mecanism de acțiune ca singură strategie de combatere. Rotația culturilor, metodele agronomice, reducerea rezervei de semințe și alternarea mecanismelor de acțiune trebuie integrate, mai ales acolo unde eficacitatea asupra unei graminee scade de la un an la altul. Un control slab nu dovedește însă automat apariția rezistenței. Stadiul prea avansat al buruienii, seceta, temperaturile nefavorabile, doza, aplicarea neuniformă sau antagonismul cu alte produse trebuie eliminate mai întâi ca explicații. Ce arată, de fapt, experiența fermelor din Timiș Rezultatele prezentate în Timiș pot fi explicate agronomic fără a transforma un produs într-o soluție universală. Rapița și grâul aparțin unor grupe botanice diferite, ceea ce permite combaterea selectivă a gramineelor cu inhibitori ACCase. Samulastra tânără este mai ușor de controlat, iar un erbicid sistemic aplicat pe plante aflate în creștere activă poate opri competiția foarte repede. Partea dificilă începe înainte de pulverizare: cât grâu a pierdut combina, cât de uniform a răsărit rapița, dacă o ploaie a umezit doar superficial solul sau a menținut apă disponibilă câteva zile și dacă samulastra a ajuns deja la înfrățire. În condițiile Banatului, unde sfârșitul verii poate combina temperaturi de peste 30°C cu perioade fără precipitații, distribuția apei în timp este mai importantă decât o valoare izolată în milimetri. Pentru răsărire, reperul util este menținerea umezelii în zona seminței timp de aproximativ 4–5 zile. Pentru erbicidare, ploaia nu este un activator al propaquizafopului; contează ca grâul să fie răsărit, tânăr, activ fiziologic și tratat în condițiile prevăzute de eticheta produsului.

Citește știrea Vezi categoria

Bărbat la birou lângă ambalaje de brânză, cârnați, iaurt și ardei cu etichete de origine diferite.

Siguranță13 aug.

Brânză din Olanda și cârnați din Ungaria prezentați ca produse românești – Ce pierd fermierii români când importurile par locale

Produse prezentate ca românești apar la raft cu origine din alte state, iar ANPC spune că a identificat astfel de situații la lactate, mezeluri și legume. Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Bekesi Csaba, a dat exemple de produse asociate de cumpărători cu România, dar care aveau documente de proveniență din Bulgaria, Olanda, Ungaria sau Turcia, într-un interviu prezentat de AGRO TV. Problema are efect direct și asupra producătorilor locali. Dacă un produs din import este prezentat într-un mod care îi sugerează cumpărătorului o origine românească, acesta concurează la raft nu doar prin preț, ci și printr-o identitate comercială pe care producătorul autohton încearcă să o construiască din propria origine și trasabilitate. Iaurt din Bulgaria, brânză din Olanda, cârnat din Ungaria Bekesi Csaba a declarat că ANPC a întâlnit în controale situații în care prezentarea produsului și documentele de proveniență nu corespundeau percepției create cumpărătorului. Printre exemplele oferite de președintele ANPC se numără: un iaurt prezentat ca produs românesc din centrul țării, dar însoțit de documente din Bulgaria;un sortiment de brânză considerat românesc, dar produs în Olanda;un cârnat prezentat drept produs tradițional, fabricat în Ungaria;ardei Bianca etichetați ca produs românesc, dar proveniți din Turcia. Șeful ANPC a precizat că autoritatea tratează în continuare astfel de cazuri ca temă de control și urmărește practicile care pot induce consumatorii în eroare. „Dincolo de faptul că consumatorul nostru este indus în eroare, producătorul autohton nu poate accede pe această piață, nu poate accede pe acel raft, pentru că el produce în total alte condiții.” Declarația mută problema din zona strictă a protecției consumatorului către concurența dintre import și producția locală. Originea devine parte din prețul și reputația produsului Pentru un fermier sau procesator român, mențiunea privind originea nu este doar o informație de pe etichetă. Ea poate influența decizia de cumpărare și capacitatea produsului de a obține un preț mai bun. Această diferențiere este cu atât mai importantă pentru produsele care investesc în certificări și denumiri protejate. AGRONET.ro a prezentat recent extinderea listei produselor românești protejate la nivel european, care cuprinde 17 produse agroalimentare înregistrate în sisteme precum Denumire de Origine Protejată, Indicație Geografică Protejată și Specialitate Tradițională Garantată. Aceste sisteme funcționează tocmai prin reguli privind originea, rețeta sau legătura dintre produs și zona geografică. În cazul unei indicații geografice protejate, cel puțin una dintre etapele de producție trebuie să fie legată de zona prevăzută în documentația aprobată. Pentru producătorii care suportă costurile certificării, trasabilității și controalelor, folosirea necorespunzătoare a unor indicații de origine poate crea un dezavantaj comercial. „Produs românesc” nu are aceeași precizie ca o denumire certificată Bekesi Csaba consideră că noțiunea de produs românesc nu este suficient de bine definită și a dat ca exemplu situația produselor animale, unde originea poate implica mai multe etape: nașterea și creșterea animalului, abatorizarea și procesarea. Aici apare una dintre dificultățile de la raft. Un produs poate fi comercializat de o companie românească sau poate purta elemente grafice asociate României fără ca materia primă ori procesarea să fie integral realizate în țară. În schimb, produsele cu protecție europeană au condiții stabilite prin caiete de sarcini. În România, lista actuală include un produs DOP, 14 produse IGP și două produse STG, potrivit datelor analizate anterior de AGRONET.ro. Protecția nu interzice fabricarea unor produse asemănătoare, dar limitează folosirea unei denumiri înregistrate atunci când condițiile stabilite pentru aceasta nu sunt respectate. Fermierul român poate pierde accesul la raft înainte de a pierde cumpărătorul Pentru producătorii locali, problema apare încă din negocierea cu marile magazine. Un produs românesc poate avea costuri diferite față de unul importat, inclusiv prin dimensiunea fermei, costurile cu forța de muncă, procesarea, ambalarea, transportul și volumele livrate. Dacă produsul din import este prezentat astfel încât cumpărătorul să îl perceapă drept local, avantajul comercial al originii românești se reduce. Efectul este mai puternic în segmentele unde originea reprezintă chiar argumentul principal de vânzare: brânzeturi și lactate;mezeluri și produse din carne;fructe și legume;produse tradiționale;produse regionale;alimente cu indicații geografice sau alte certificări. În aceste categorii, trasabilitatea nu protejează doar consumatorul, ci și investiția producătorului în identitatea produsului. Controalele ANPC vor continua Președintele ANPC a spus că identificarea practicilor înșelătoare privind originea produselor rămâne o preocupare constantă a instituției. Pentru producătorii români, miza este ca diferențierea prin origine să poată fi susținută efectiv la raft. Certificările europene oferă protecție pentru anumite denumiri, însă majoritatea produselor locale nu beneficiază de astfel de sisteme și depind de corectitudinea informațiilor prezentate consumatorului. Într-o piață în care originea locală poate influența alegerea cumpărătorului, etichetarea și prezentarea produselor devin astfel și o problemă de concurență pentru fermele și procesatorii români.

Citește știrea Vezi categoria

Sac deschis cu căpățâni mari de usturoi, așezat lângă o mașină, cu pomi în fundal.

Pomicultură și viticultură13 aug.

Usturoi Elefant la 30 de lei/kg – Cum a dezvoltat un fermier din Giurgiu cultura pornită cu 10 căței

Cosmin Chițu a ajuns la circa 400 kg de usturoi Elefant pornind de la 10 căței, într-o cultură de nișă dezvoltată în livada familiei din Giurgiu. Povestea și declarațiile fermierului au fost publicate inițial, la 11 august 2026, de Agrointeligența, care a discutat direct cu cultivatorul. Fermierul spune că vinde producția cu aproximativ 30 de lei/kg, atât pentru consum, cât și ca material săditor. Cultura a început în urmă cu cinci-șase ani, după ce mama lui Cosmin Chițu a primit câteva căpățâni. Agricultorul a plantat zece căței în livada moștenită de la bunici și a păstrat ulterior material de plantat din propria recoltă. În 2026 estimează că a obținut aproximativ 400 de kilograme, cea mai mare cantitate de când cultivă această plantă. Vânzarea apare și în postările publice de pe Facebook Postările publice indexate pe Facebook confirmă că fermierul oferă efectiv usturoiul Elefant spre vânzare în Giurgiu. Anunțuri atribuite profilului „Cosmin Chitu” apar atât în grupul Piața Giurgiu, cât și în grupul dedicat Cultura Usturoiului. În aceste postări produsul este prezentat ca „usturoi elefant de vânzare în Giurgiu”. Facebook confirmă astfel existența unei valorificări directe, în timp ce informațiile despre producția de aproximativ 400 de kilograme, prețul de 30 de lei/kg și tehnologia folosită provin din interviul acordat Agrointeligența. O recoltă care ar însemna circa 12.000 de lei la prețul indicat La un preț de aproximativ 30 de lei/kg, valorificarea integrală a unei recolte de 400 de kilograme ar însemna încasări brute teoretice de circa 12.000 de lei. Calculul nu reprezintă profitul culturii și nici o estimare făcută de fermier. Chițu spune, de altfel, că nu a dezvoltat cultura cu obiectivul unui profit ridicat, ci a urmărit în primul rând să își acopere o parte din cheltuielile de întreținere a livezii. Producția este vândută în piața din Giurgiu și prin comenzi trimise în alte județe. Un avantaj economic pe care îl indică agricultorul este producerea propriului material de plantat. După multiplicarea culturii, nu mai cumpără în fiecare sezon cățeii necesari pentru înființare, ci păstrează material din recolta precedentă. Îl cultivă printre pomii din livadă În exploatația din Giurgiu, usturoiul Elefant este plantat între rândurile de pomi. Fermierul spune că aplică un erbicid preemergent pentru buruieni și un tratament foliar, iar una dintre lucrările importante este îndepărtarea tijei florale, pentru ca planta să își concentreze resursele în dezvoltarea bulbului. Experiența sa cu apa este una interesantă, dar trebuie privită ca rezultat obținut în parcela respectivă. Chițu spune că partea irigată a culturii a produs bulbi mai mici decât cea care a beneficiat numai de precipitații. „Cel mai bine este să-l plantezi toamna și apoi să-l lași în pace.” Fermierul afirmă și că nu a avut probleme importante cu viermele sârmă în această cultură. Aceste observații descriu experiența sa din livada din Giurgiu și nu reprezintă o tehnologie universală pentru toate solurile și regiunile. Usturoiul Elefant este, botanic, mai apropiat de praz Denumirea comercială poate induce în eroare. Usturoiul Elefant nu este pur și simplu un soi cu bulbi foarte mari al usturoiului comun. Royal Horticultural Society îl identifică drept Allium ampeloprasum și precizează că este mai apropiat botanic de praz. Această particularitate explică și diferențele observate la consum: bulbii și cățeii pot deveni mult mai mari, iar aroma este în general mai blândă decât la usturoiul comun. În cazul producției din Giurgiu, Chițu spune că tocmai gustul mai puțin iute reprezintă unul dintre motivele pentru care clienții revin. Fermierul recomandă testarea culturii înainte de extindere Pentru cei interesați de această nișă, cultivatorul recomandă să înceapă pe suprafață redusă, cu aproximativ 10 kilograme de material de plantat. Argumentul său este că planta se multiplică rapid, iar producătorul poate testa cererea înainte să mărească suprafața. Experiența din Giurgiu arată modelul unei culturi mici care folosește un teren deja ocupat de livadă, își produce materialul pentru sezonul următor și este valorificată direct către consumatori. La producția raportată pentru 2026, nu vorbim despre o cultură comercială de mari dimensiuni, ci despre o nișă care îi permite fermierului să obțină un venit suplimentar din aceeași exploatație.

Citește știrea Vezi categoria

Fermier sprijinit de un adăpost cu baloți de fân, privind vaci aflate pe un teren uscat.

Zootehnie13 aug.

Fermele zootehnice intră sub presiunea secetei – Laptele scade, furajele se scumpesc, efectivele sunt reduse

Seceta împinge fermele zootehnice europene să consume deja furajele pentru iarnă, după uscarea pășunilor și reducerea recoltelor de porumb și alte culturi furajere, relatează Euractiv. Aproximativ 38% din teritoriul Uniunii Europene este expus secetei, iar efectele se transferă din sectorul vegetal către creșterea animalelor prin mai puțină hrană disponibilă, costuri mai mari și, în unele regiuni, reducerea efectivelor. Datele europene indică 14,8% din terenurile cultivate și 14,5% din suprafețele forestiere afectate de secetă. Problemele sunt deja vizibile din Franța și Spania până în Germania și Irlanda, unde fermele și autoritățile încearcă să asigure necesarul de furaje pentru lunile reci. Franța consumă rezervele de iarnă, iar producția de lapte scade În Franța, Confédération Paysanne estimează pierderi de 30–60% din stocurile de furaje, în funcție de regiune. Pășunile uscate și restricțiile de acces în zonele expuse incendiilor obligă o parte dintre crescători să folosească încă din vară hrana depozitată pentru toamnă și iarnă. Yohann Barbe, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Lapte din Franța, spune că prelungirea situației poate duce la epuizarea rezervelor. Crescătorii așteaptă inclusiv campania de recoltare a sfeclei de zahăr, pentru a putea folosi pulpa de sfeclă drept furaj. Lipsa pășunatului afectează deja producția. În zonele în care laptele din perioada de vară depinde puternic de pășune, producția ar fi scăzut cu 3–4%. Situația este diferită, dar la fel de dificilă, în fermele de carne. Crescătorii care anticipează lipsa furajelor reduc efectivele și trimit mai multe animale la abator. Creșterea temporară a ofertei pune presiune suplimentară pe prețurile cărnii de vită. Spania intră în aceeași problemă după căldura timpurie În Spania, temperaturile de 32–35 de grade Celsius au fost raportate încă din luna mai. Deși precipitațiile din timpul iernii au fost relativ favorabile, căldura instalată devreme a grăbit uscarea pășunilor și a redus disponibilitatea apei. La aceasta se adaugă recoltele slabe de cereale și paie, atât în Spania, cât și în alte state europene. Juan Luis Delgado, reprezentant al organizației agricole ASAJA, indică scumpirea furajelor drept una dintre principalele consecințe pentru crescătorii spanioli. Presiunea vine după un an în care accesul la piețele externe făcuse din creșterea animalelor o activitate mai profitabilă pentru o parte dintre ferme. Restricțiile comerciale legate de bolile animalelor au schimbat însă din nou situația pieței. Germania relaxează regulile pentru fermele ecologice În Bavaria, autoritățile au permis fermelor ecologice să cumpere furaje convenționale, folosind derogarea prevăzută de legislația europeană pentru situații considerate catastrofale. Măsura arată cât de repede o problemă de producție vegetală poate deveni una de menținere a efectivelor. Într-o fermă zootehnică, deficitul de furaje nu poate fi amânat până la următoarea recoltă: rația zilnică trebuie asigurată indiferent de producția pășunii sau de prețurile pieței. Irlanda încearcă mai întâi să determine dimensiunea deficitului. Guvernul a cerut fermierilor să își calculeze necesarul și stocurile de furaje, urmând ca eventualele măsuri să fie stabilite după centralizarea informațiilor. România are deja aceeași problemă în fermele de animale Presiunea descrisă în vestul Europei este vizibilă și în România. AGRONET.ro a relatat că seceta a început să transfere pierderile din culturile de câmp direct în zootehnie, după deteriorarea porumbului, pășunilor și altor surse de hrană pentru animale. În nordul județului Bihor, fermierul Dan Corbuț estima în august că există sole de porumb de pe care nu se va recolta nimic, iar în alte parcele producția poate coborî spre o tonă la hectar. La floarea-soarelui, estimările sale erau de 1,5–2 tone la hectar. Problema porumbului are o greutate suplimentară în 2026 deoarece suprafața cultivată în România este deja mai mică. Datele Ministerului Agriculturii analizate de AGRONET.ro indicau circa 1,7 milioane de hectare de porumb și sorg, cu aproximativ 283.200 de hectare, respectiv 14,21%, sub suprafața din 2025. O producție mai mică de porumb poate însemna atât mai puține boabe disponibile pentru furajare, cât și un volum mai redus de materie primă pentru siloz în zonele afectate sever. Crescătorii de bivoli raportează furaje mai scumpe cu cel puțin 40% Un semnal direct vine din Transilvania. AGRONET.ro a prezentat situația celor peste 1.900 de crescători de bivoli din cadrul asociației regionale, care dețin aproximativ 16.800 de animale. Călin Andrei Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, estima la începutul lunii august o creștere de cel puțin 40% a prețurilor furajelor, pe fondul recoltelor afectate de secetă și al costurilor cu energia și motorina. Pentru aceste ferme, problema principală este constituirea stocului pentru sezonul rece. Dacă fânul, cerealele sau alte furaje produse în exploatație nu sunt suficiente, diferența trebuie cumpărată într-o piață în care aceeași secetă reduce oferta pentru mai mulți crescători în același timp. Efectul economic poate continua și după revenirea ploilor Lipsa apei produce mai multe efecte succesive în zootehnie: reduce perioada și calitatea pășunatului;scade producția culturilor furajere;obligă fermele să consume mai devreme rezervele pentru iarnă;crește necesarul de furaje cumpărate;poate reduce producția de lapte;poate determina vânzarea sau sacrificarea mai devreme a animalelor;afectează prețurile prin modificarea temporară a ofertei. Această succesiune face ca efectele secetei să continue chiar dacă precipitațiile revin spre sfârșitul verii. Un stoc de fân consumat în august nu mai este disponibil în ianuarie, iar refacerea lui depinde de existența furajelor pe piață și de prețul la care acestea pot fi cumpărate. UE discută trecerea de la despăgubiri la prevenirea pierderilor Problema repetării secetei a ajuns și în negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună. AGRONET.ro a prezentat propunerea României și a altor șase state pentru un mecanism european mai rapid de sprijin. România, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Slovacia au cerut ca sprijinul să poată fi declanșat de la pierderi de 20% din producție și ca o parte din bani să ajungă mai repede la exploatațiile afectate. În paralel, Comisia Europeană discută orientarea unei părți mai mari a fondurilor către prevenție: infrastructură de apă, irigații și instrumente de asigurare. Pentru zootehnie, această schimbare este relevantă deoarece investițiile nu trebuie să se oprească la culturile comerciale. Producția de fân, porumb pentru siloz, lucernă și alte culturi furajere reprezintă baza de hrană a fermelor de animale. Când acestea sunt compromise, pierderea nu rămâne pe parcela afectată, ci se transferă în costul litrului de lapte și al kilogramului de carne pentru lunile următoare.

Citește știrea Vezi categoria

Panouri solare și turbine eoliene amplasate pe un teren deschis, lângă un drum de pământ.

Electro ferma12 aug.

Statul pregătește concesionarea a 32.074 de hectare pentru energie regenerabilă

România a identificat peste 32.000 de hectare de terenuri degradate pentru proiecte regenerabile, iar aceste suprafețe ar urma să poată fi concesionate prin licitații publice pentru investiții fotovoltaice și eoliene. Un document analizat de Profit.ro arată că registrul digital aferent a fost recepționat la 31 martie 2026 și cuprinde 32.074,79 hectare, însă validarea la nivelul Comisiei Europene nu este încă finalizată. Pentru agricultură, miza este importantă deoarece legea separă explicit terenurile productive de cele degradate sau neproductive. AGRONET.ro a explicat anterior că mecanismul vizează terenuri ale statului care nu mai pot fi utilizate normal pentru agricultură, nu proprietățile private ale fermierilor și nici suprafețele agricole productive. Din 84.000 de hectare analizate, 32.000 au fost selectate Potrivit documentului citat, studiile pedologice au fost realizate pentru o suprafață totală de aproximativ 84.000 de hectare administrate de stat. Din acestea, circa 32.000 de hectare au fost desemnate drept zone pretabile pentru accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. IndicatorSuprafațăTerenuri analizate prin studii pedologice84.000 haTerenuri introduse în registrul digital32.074,79 haDestinațieproiecte de energie regenerabilă Registrul nu este încă disponibil public pe site-ul Ministerului Agriculturii sau al autorității care administrează terenurile statului. În platformele PNRR, jalonul apare încă „în implementare”, deoarece urmează evaluarea Comisiei Europene. Ce terenuri pot intra în acest mecanism Legea stabilește că pot fi utilizate pentru proiecte regenerabile doar anumite categorii de terenuri aflate în proprietatea statului. Sunt vizate: terenuri agricole din clasele de calitate a IV-a și a V-a care nu mai pot fi utilizate pentru agricultură;terenuri degradate sau neproductive;suprafețe care nu sunt deservite de infrastructură funcțională de îmbunătățiri funciare;terenuri aflate în afara siturilor Natura 2000;suprafețe situate în afara altor zone naturale protejate și a principalelor rute de migrație. Studiile pedologice și agrochimice sunt esențiale pentru încadrare. Simplul fapt că un teren are o clasă de calitate mai slabă nu este suficient dacă acesta încă poate fi folosit pentru producție agricolă. Concesionarea se va face prin licitație publică Terenurile nu vor fi vândute. Statul va păstra proprietatea, iar investitorii vor primi dreptul de utilizare prin contracte de concesiune. Procedura prevăzută este licitația publică cu strigare. Documentația pentru fiecare concesiune va trebui să stabilească elemente precum: suprafața și amplasamentul;durata contractului;redevența;tehnologia energetică permisă;condițiile de racordare;obligațiile investitorului;condițiile de încetare a contractului. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă că utilizarea agricolă a terenurilor productive nu ar trebui să fie afectată de mecanism, dacă selecția suprafețelor este făcută corect. Autorizare în cel mult șase luni Proiectele amplasate în aceste zone de accelerare ar urma să beneficieze de o procedură simplificată și digitalizată. Este prevăzut un sistem de tip ghișeu unic pentru: avize;acorduri;autorizații;documentații tehnice;condiții de racordare;licențe. Termenul maxim indicat pentru autorizare este de șase luni. Este prevăzută și aprobarea tacită în anumite situații în care autoritatea competentă nu răspunde în termenul legal. Această simplificare poate accelera proiectele, însă nu elimină problema racordării la rețea. Un teren poate fi potrivit pentru un parc fotovoltaic, dar investiția poate rămâne neviabilă dacă rețeaua locală nu poate prelua energia sau dacă lucrările de întărire sunt prea costisitoare. De ce contează pentru agricultură Pentru sectorul agricol, legea poate avea două efecte importante. Primul este reducerea presiunii asupra terenurilor productive. Dacă proiectele regenerabile sunt orientate către suprafețe degradate, terenurile agricole bune pot rămâne în circuitul de producție. Al doilea este legat de infrastructura energetică din mediul rural. Dezvoltarea unor proiecte noi poate atrage investiții în rețele, stații și capacități de stocare, deși beneficiile pentru fermele din apropiere nu sunt automate. Legea nu acordă fermierilor compensații și nu creează un drept direct asupra veniturilor din concesionare. Statul estimează venituri de peste 100 de milioane de lei anual Guvernul estimează venituri de aproximativ 33 de milioane de lei în 2026 din concesionarea terenurilor. Pentru perioada 2027–2030, estimarea este de aproximativ 107,2 milioane de lei anual. Acestea sunt valori bugetare prognozate, nu venituri garantate. Sumele efective vor depinde de: numărul terenurilor scoase la licitație;interesul investitorilor;nivelul redevențelor;capacitatea de racordare;ritmul autorizării;viabilitatea proiectelor. Ce trebuie urmărit în perioada următoare Pentru agricultură, cele mai importante informații vor fi lista exactă a terenurilor și documentațiile care justifică încadrarea lor drept degradate. Până la publicarea registrului și lansarea licitațiilor, nu poate fi stabilit unde vor fi amplasate primele proiecte și câte dintre cele 32.074,79 hectare vor fi concesionate efectiv. Dacă mecanismul este aplicat strict pe terenuri neproductive, el poate transforma suprafețe fără valoare agricolă într-o sursă de venit pentru stat și într-o bază pentru investiții energetice, fără a concura direct cu agricultura. Dacă selecția terenurilor este făcută superficial, riscul este ca suprafețe încă utilizabile să iasă inutil din circuitul agricol.

Citește știrea Vezi categoria

Cameră montată pe un utilaj de stropit deasupra unui câmp cu plante tinere de porumb, la apus.

Utilaje & Tehnologie12 aug.

Agtecnic dezvoltă SenseSpray, un pulverizarea „green-on-green” – Camerele vor diferenția buruienile de plantele de cultură

Agtecnic dezvoltă o nouă generație de pulverizare selectivă pentru culturile în vegetație, prin extinderea platformei SenseSpray cu tehnologia „green-on-green”, capabilă să diferențieze buruienile de plantele de cultură. Compania australiană specializată în agricultură de precizie testează sistemul în porumb, soia, sorg și bumbac, iar AgInsights arată că dezvoltarea va continua în ferme pe parcursul anilor 2026 și 2027. Agtecnic este o companie australiană specializată în tehnologii de aplicare de precizie și modernizarea mașinilor de stropit existente. SenseSpray, platforma sa de pulverizare selectivă, a fost lansată inițial pentru identificarea vegetației verzi pe sol sau miriște, în sistem „green-on-brown”. Camerele RGB detectează buruienile, iar sistemul comandă aplicarea produsului doar în punctele identificate. Noua etapă este mai dificilă tehnic și mai interesantă pentru fermier: camerele și algoritmii trebuie să deosebească buruiana de cultura aflată deja în vegetație. De la buruieni pe miriște la buruieni între plantele de porumb Tehnologia actuală SenseSpray poate identifica plantele verzi atunci când acestea contrastează cu solul sau cu resturile vegetale. „Green-on-green” elimină această condiție. Sistemul aflat acum în dezvoltare va analiza imaginile din cultură și va încerca să clasifice separat planta cultivată și buruiana. Dacă aceasta din urmă este identificată, este comandată doar duza necesară pentru tratarea zonei respective. Primele culturi pentru care Agtecnic dezvoltă algoritmii sunt: porumb;soia;sorg;bumbac. Compania intenționează să adauge ulterior și alte culturi în rânduri, după validarea tehnologiei în teren. Pentru fermier, diferența este majoră. Pulverizarea selectivă nu ar mai fi rezervată doar tratamentelor efectuate înainte de răsărirea culturii sau pe terenurile fără vegetație cultivată, ci ar putea fi utilizată și în timpul sezonului de vegetație. Actualizarea ar putea ajunge și pe sistemele SenseSpray deja cumpărate Una dintre cele mai interesante decizii ale Agtecnic privește modul în care va comercializa noua tehnologie. Potrivit AgInsights, compania intenționează ca funcția „green-on-green” să poată fi adăugată în principal printr-o actualizare software în aplicația SenseSpray. Sistemele instalate începând din 2024 ar urma să poată primi noua funcție fără înlocuirea întregii platforme. În funcție de configurația utilajului, unele instalații ar putea necesita repoziționarea camerelor sau montarea unor camere suplimentare. Agtecnic intenționează să folosească o taxă unică de activare, nu un abonament periodic. Aceasta schimbă și logica investiției. Un fermier care a cumpărat deja sistemul pentru pulverizare „green-on-brown” ar putea trece la identificarea buruienilor în cultură prin modernizarea platformei existente, în loc să cumpere o mașină complet nouă. Agtecnic revendică economii de până la 90% la sistemul actual Pentru SenseSpray în configurația „green-on-brown”, Agtecnic susține că pulverizarea punctuală poate reduce costurile cu produsele chimice cu până la 90%. Procentul se referă la tehnologia disponibilă în prezent, nu la noua funcție „green-on-green”, care se află încă în testare. Economia posibilă depinde direct de densitatea buruienilor. Dacă doar o fracțiune din suprafață necesită tratament, diferența dintre pulverizarea întregului hectar și activarea punctuală a duzelor poate deveni foarte mare. Extinderea tehnologiei în cultura aflată în vegetație ar mări însă perioada din sezon în care fermierul poate folosi acest principiu. Agtecnic vrea compatibilitate cu mai multe sisteme de control al duzelor În paralel, compania își extinde compatibilitatea cu sisteme de control individual al duzelor prin modularea impulsurilor. SenseSpray este dezvoltat pentru integrare cu CapstanAG PinPoint 3 și Ag Leader RightSpot, iar Agtecnic lucrează și la compatibilitatea cu viitoarele funcții CNH Aim Command FLEX II și IntelliSpray II Base+Boost. Compania pregătește, de asemenea, propriul sistem de control al duzelor, cu comandă individuală și compensare în funcție de viteză și viraj. Componenta este esențială pentru eficiența pulverizării selective. Detectarea buruienii trebuie urmată aproape instantaneu de comanda duzei corecte, astfel încât erbicidul să ajungă pe țintă și să nu fie pulverizat inutil pe întreaga lățime de lucru. Modernizarea utilajelor existente devine o direcție tot mai importantă Modelul ales de Agtecnic se înscrie într-o tendință mai largă din agricultura de precizie: adăugarea unor funcții inteligente pe utilajele existente, fără înlocuirea completă a mașinii. AGRONET.ro a prezentat și soluția dezvoltată de Sabanto și Verdant Robotics, care combină automatizarea tractoarelor existente cu aplicarea de precizie a tratamentelor. Pentru fermieri, această abordare poate avea o miză economică importantă. Costul agriculturii de precizie nu mai este legat obligatoriu de achiziția unui pulverizator complet nou, ci poate fi împărțit între mașina existentă, camere, controlul duzelor și software. În România, acest aspect este relevant într-o piață în care tehnologiile de precizie sunt încă folosite de o proporție redusă a exploatațiilor. AGRONET.ro a analizat datele europene privind digitalizarea fermelor, care arată că în 2023 numai 10–15% dintre exploatațiile din România utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie. SenseSpray arată însă și o altă direcție a pieței: valoarea unui sistem agricol poate fi dată tot mai mult de posibilitatea de a primi funcții noi după instalare. Dacă testele „green-on-green” din 2026 și 2027 confirmă performanța în condiții comerciale, fermierii care folosesc deja platforma Agtecnic ar putea trece de la detectarea simplă a vegetației la recunoașterea efectivă a buruienilor în cultură fără să schimbe întreaga mașină de stropit.

Citește știrea Vezi categoria

Urs brun lângă stupi, vaci într-un țarc, ciori pe sol și păsări acvatice pe un lac într-un peisaj rural.

Faună sălbatică11 aug.

România cere reguli europene mai flexibile pentru urși, ciori și cormorani – MADR invocă pagubele fermelor

România cere reguli europene mai flexibile pentru gestionarea speciilor care produc pagube fermelor, după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finalizat răspunsul la evaluarea Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate. În documentul transmis în cadrul consultării europene, MADR cere simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare pentru speciile protejate ale căror populații generează pagube importante în agricultură, zootehnie și acvacultură. Poziția României face parte din „testul de rezistență” lansat de Comisia Europeană pentru Directiva 2009/147/CE privind păsările sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică. Consultarea a început la 12 mai 2026 și urmărește modul în care cele două acte europene funcționează în practică, inclusiv dificultățile administrative și eventualele suprapuneri dintre reguli. MADR cere derogări mai rapide când populațiile produc pagube Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității trebuie corelată cu protejarea culturilor, animalelor și activităților economice ale fermierilor. În răspunsul transmis Comisiei, România indică în mod explicit trei categorii care produc probleme importante: ursul brun, în special pentru fermele zootehnice, stupine și gospodăriile rurale;ciorile, prin pagubele produse culturilor agricole;cormoranii, prin presiunea exercitată asupra fermelor de acvacultură. MADR solicită ca statele membre să poată interveni mai ușor atunci când datele științifice indică populații numeroase și un statut favorabil de conservare. „Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.” Ministerul leagă aceste intervenții de protecția producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice. România estimează peste 10.000 de urși bruni Problema ursului brun este unul dintre cele mai puternice exemple folosite în dezbaterea privind gestionarea speciilor protejate. O estimare genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a indicat o populație cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Evaluarea s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. AGRONET.ro a analizat măsurile adoptate pentru 2026 și 2027, când Parlamentul a aprobat pentru fiecare an un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Dacă ambele niveluri sunt utilizate integral, limita anuală ajunge la 969 de urși. IndicatorValoarePopulație estimată genetic10.419–12.770 exemplareNivel anual de prevenție pentru 2026859 exemplareNivel anual de intervenție110 exemplareTotal posibil anual969 exemplare Pentru ferme, impactul se concentrează mai ales în zonele în care urșii intră repetat în exploatații, atacă animale domestice, distrug stupine sau culturile și ajung aproape de gospodării. Ministerul Mediului a distribuit și 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor, împreună cu 150 de sisteme foto-video pentru monitorizare. La floarea-soarelui, atacurile ciorilor pot reduce aproape întreaga recoltă Pagubele produse de păsări au devenit în această vară o problemă economică importantă în mai multe ferme. În județul Iași, AGRONET.ro a documentat cazul unei exploatații în care stolurile de ciori afectaseră zeci de hectare de floarea-soarelui. Într-o fermă de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 tone/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. La o cultură cu potențial de 4 tone/ha, o pierdere de asemenea amploare poate însemna dispariția aproape integrală a venitului de pe parcelă, în timp ce costurile cu sămânța, fertilizarea, lucrările și combustibilul au fost deja suportate. Fermierii folosesc tunuri acustice, petarde și personal trimis permanent în câmp, însă stolurile se deplasează între parcele și pot reveni după perioade scurte. Acvacultura intră și ea în discuția despre speciile protejate MADR include cormoranii între speciile care produc pagube în sectorul piscicol. Problema apare într-o industrie cu o bază de producție internă redusă. România produce aproximativ 9.500 de tone de pește din acvacultură, în timp ce importurile de pește și preparate au ajuns la aproximativ 130.000–140.000 de tone, potrivit datelor RomFish analizate de AGRONET.ro. În aceste condiții, pierderile provocate în fermele piscicole se adaugă problemelor de competitivitate, costurilor de producție și presiunii importurilor. Poziția MADR urmărește ca managementul speciilor care produc pagube să poată fi adaptat mai rapid situației fiecărui stat, pe baza populațiilor existente și a efectelor economice observate. Comisia Europeană testează funcționarea a două directive vechi de peste trei decenii Directiva Habitate datează din 1992, iar actuala Directivă Păsări din 2009 continuă cadrul european de protecție construit încă din anii anteriori. Aceste acte stau la baza unei mari părți din politica europeană privind conservarea speciilor și habitatelor și influențează inclusiv desemnarea și gestionarea ariilor Natura 2000. Evaluarea începută în mai 2026 urmărește aplicarea practică a celor două directive și posibilitățile de simplificare. Pentru agricultură, miza este procedura prin care autoritățile pot interveni atunci când o specie protejată produce pierderi importante, precum și rapiditatea cu care pot fi aprobate măsurile. MADR cere ca analiza europeană să țină seama de particularitățile fiecărui stat și de diferențele dintre sistemele agricole. Datele locale ar urma să cântărească mai mult în deciziile de management Poziția României nu vizează eliminarea regimului de protecție, ci o legătură mai directă între datele privind populațiile, pagubele produse și măsurile permise. Pentru fermieri, acest principiu ar putea însemna un răspuns mai rapid în zonele unde conflictele se repetă: culturi atacate constant de păsări, ferme zootehnice expuse carnivorelor sau exploatații piscicole în care păsările ihtiofage produc pierderi. MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific, iar regulile europene să permită adaptarea lor la situația națională. Consultarea Comisiei Europene va alimenta evaluarea celor două directive. Rezultatul acesteia poate deveni important pentru următoarea etapă de simplificare a legislației europene privind biodiversitatea și pentru modul în care statele membre vor putea gestiona, în anii următori, conflictele tot mai frecvente dintre protecția speciilor și activitatea fermelor.

Citește știrea Vezi categoria

Tractor lucrând un câmp lângă rânduri de legume, cu coșuri industriale fumegând la orizont.

Mediu10 aug.

Europa rămâne în urmă la 19 indicatori ai sistemului alimentar – Ce arată evaluarea globală din 2026

Sistemele alimentare mondiale sunt prea lente pentru majoritatea țintelor din 2030, arată cea mai amplă evaluare realizată până acum de Food Systems Countdown Initiative, publicată la 10 august 2026 în Nature Food. Analiza acoperă 197 de țări și 44 de indicatori privind alimentația și sănătatea, producția și mediul, veniturile, guvernanța și reziliența. Pentru 22 dintre cei 30 de indicatori care au ținte globale, mai puțin de o treime dintre state se află pe traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor până în 2030. Cercetarea schimbă modul de evaluare folosit până acum: nu urmărește doar dacă un indicator se îmbunătățește sau se deteriorează, ci măsoară distanța până la țintă și ritmul anual necesar pentru recuperarea decalajului. Concluzia este că progresele actuale sunt insuficiente pentru 2030, în timp ce o parte mult mai mare dintre obiective ar putea rămâne realizabile până în 2050 dacă ritmul schimbării accelerează. Emisiile sistemului alimentar au unul dintre cele mai mari decalaje Cea mai dificilă zonă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate sistemelor alimentare. Media globală se află la peste 75% distanță de ținta stabilită, iar la ritmul actual niciun stat nu este proiectat să o atingă. Pentru obiectivul din 2030, studiul estimează că reducerea anuală necesară a emisiilor sistemelor alimentare ar trebui să depășească 70% în toate regiunile. Chiar și într-un orizont până în 2050, acest indicator rămâne printre cele pentru care transformarea necesară este foarte mare. Agricultura este numai o parte a ecuației. Food Systems Countdown urmărește întregul sistem alimentar, ceea ce înseamnă producția agricolă și zootehnică, utilizarea terenurilor, procesarea, transportul și alte etape ale lanțului. Pentru ferme, presiunea se traduce printr-o nevoie tot mai mare de utilizare eficientă a îngrășămintelor, apei și energiei. AGRONET.ro a prezentat recent rezultatele proiectului european ECONUTRI, în care diferite tehnologii testate în agricultură au redus cu 5–50% aportul de azot și fosfor și cu 10–80% levigarea nitraților fără reducerea productivității. Apa folosită de agricultură se îndepărtează de obiectiv Una dintre concluziile cu implicații directe pentru producția agricolă privește apa. Retragerea apei pentru agricultură este printre indicatorii care evoluează nefavorabil, iar toate regiunile rămân departe chiar și de reperele stabilite prin comparație cu state similare. Pentru atingerea reperelor regionale până în 2030, consumul de apă pentru agricultură raportat la resursele regenerabile ar trebui să scadă cu peste 15% pe an în majoritatea regiunilor lumii. Problema nu este reducerea irigațiilor indiferent de condiții, ci producerea alimentelor cu o presiune mai mică asupra resurselor disponibile. Indicatorul urmărește cantitatea de apă retrasă anual pentru agricultură în raport cu resursele regenerabile ale fiecărei țări. Food Systems Countdown arată că producția de alimente este responsabilă pentru aproximativ 70–80% din utilizarea consumptivă globală a apei dulci, ceea ce face gestionarea apei una dintre componentele centrale ale rezilienței alimentare. Pentru România, tema este deja una operațională. MADR a început inventarierea surselor de apă care pot alimenta sistemele de irigații, într-un context în care seceta hidrologică limitează în anumite zone posibilitățile de alimentare a amenajărilor. Pesticidele și alimentele ultraprocesate evoluează în direcția opusă Studiul identifică mai mulți indicatori care nu doar că înaintează prea lent, ci se deplasează în direcția nedorită. Printre aceștia se află: utilizarea pesticidelor;retragerea apei pentru agricultură;vânzările de alimente ultraprocesate;emisiile sistemelor alimentare;participarea societății civile;responsabilitatea instituțiilor publice;insecuritatea alimentară;costul unei diete sănătoase. Analiza actualizată arată că utilizarea pesticidelor, costul unei diete sănătoase și insecuritatea alimentară continuă tendințele nefavorabile observate anterior, iar vânzările produselor ultraprocesate și evoluția emisiilor sistemelor alimentare s-au adăugat listei indicatorilor care se deteriorează. O alimentație sănătoasă devine mai greu accesibilă Accesibilitatea alimentelor reprezintă una dintre problemele pentru care ritmul necesar de schimbare este foarte ridicat. Food Systems Countdown urmărește separat costul unei diete sănătoase și procentul populației care nu își permite o asemenea alimentație. În Africa, de exemplu, țările se află în medie la 58,7 puncte procentuale distanță de reperul global pentru accesibilitatea unei diete sănătoase. Dacă sunt comparate cu cele mai performante state din aceeași regiune, decalajul scade la 32,2 puncte procentuale. Diferența ilustrează una dintre ideile centrale ale studiului: obiectivele globale rămân necesare, dar reperele regionale pot indica pași intermediari realizabili și țările de la care pot fi preluate politici eficiente. Europa pornește de la o poziție mai bună decât majoritatea regiunilor, însă nici aici problema accesului economic la hrană nu este rezolvată. AGRONET.ro a analizat datele FAO potrivit cărora costul unei diete sănătoase a crescut cu 36% în Europa între 2021 și 2025, până la aproximativ 3,97 dolari pe zi. Pentru agricultură, legătura este importantă. Fructele, legumele și leguminoasele au o contribuție mare la costul unei alimentații echilibrate, iar reducerea prețurilor presupune nu numai producție mai mare, ci investiții în irigații, mecanizare, depozitare, sortare, procesare și limitarea pierderilor după recoltare. Europa rămâne în urmă la 19 indicatori Europa este una dintre regiunile aflate cel mai aproape de țintele globale, alături de Asia, însă avantajul relativ nu înseamnă că obiectivele din 2030 sunt aproape îndeplinite. Evaluarea Food Systems Countdown arată că 19 indicatori rămân în afara traiectoriei necesare pentru 2030 în Europa. La nivel global, numai abonamentele de telefonie mobilă, folosite drept indicator pentru conectivitate și capacitatea de reacție la șocuri, au atins ținta în majoritatea statelor. Studiul identifică totuși și domenii unde progresul este mai apropiat de nivelul necesar. Pentru șapte dintre 33 de indicatori evaluați în analiza traiectoriei, cel puțin o treime dintre țări sunt deja pe drumul către obiectivul sau reperul din 2030. Jumătate dintre indicatorii analizați în evoluție istorică se deplasează, la nivel global, în direcția dorită. Securitatea alimentară înseamnă mai mult decât producție mare Un alt rezultat important este că performanța unui sistem alimentar nu poate fi măsurată doar prin producția agricolă. Cele 44 de variabile evaluate includ simultan disponibilitatea fructelor și legumelor, insecuritatea alimentară, veniturile și ocuparea forței de muncă din mediul rural, accesul la apă sigură, utilizarea terenurilor, resursele genetice, siguranța alimentelor, calitatea guvernării și capacitatea de răspuns la șocuri. Un studiu publicat anterior în Nature Food și analizat de AGRONET.ro a arătat că numai Guyana produce suficient pentru toate cele șapte grupe alimentare necesare unei alimentații diversificate. Majoritatea statelor depind de comerț pentru cel puțin o parte din hrană. Acest lucru face din reziliență o problemă atât de producție, cât și de diversificare a aprovizionării, infrastructură, acces economic și capacitate instituțională. Guvernanța apare drept una dintre pârghiile principale Autorii studiului acordă o greutate mare guvernanței. Eficiența administrației și responsabilitatea instituțiilor sunt legate de mai mulți dintre ceilalți indicatori decât majoritatea variabilelor analizate. Explicația este că politicile privind apa, investițiile agricole, siguranța alimentelor, protecția socială, mediul și dieta nu funcționează separat. Capacitatea administrațiilor de a coordona și aplica măsuri poate accelera sau bloca progresele în mai multe domenii simultan. Food Systems Countdown Initiative este coordonată de o colaborare internațională din care fac parte Johns Hopkins University, Cornell University, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Global Alliance for Improved Nutrition. Inițiativa monitorizează sistemele alimentare prin cinci mari teme: alimentație, nutriție și sănătate; mediu, resurse naturale și producție; mijloace de trai, sărăcie și echitate; guvernanță; reziliență. 2050 rămâne un orizont posibil pentru multe obiective Evaluarea nu indică faptul că toate țintele sunt definitiv pierdute. Extinderea orizontului de la 2030 la 2050 reduce puternic ritmul anual necesar pentru numeroși indicatori. Pentru multe obiective, schimbarea necesară până în 2050 coboară sub 5% anual, nivel pe care autorii îl consideră mult mai apropiat de o traiectorie realizabilă. Rămân însă excepții dificile, printre care insecuritatea alimentară și emisiile sistemelor alimentare. Pentru agricultură, concluzia raportului mută accentul de la o singură țintă către performanța întregului lanț: producție suficientă, accesibilitatea hranei, utilizarea apei și terenurilor, venituri pentru cei care lucrează în sector, reducerea presiunii asupra mediului și capacitatea sistemului de a continua să funcționeze în perioade de secetă, conflicte sau alte șocuri.

Citește știrea Vezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații

Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Verifică intervalulTratamente: Condițiile pot permite lucru scurt, cu verificare locală înainte de aplicare.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

O lucrătoare culege prune albastre lângă lăzi cu fructe, iar alți oameni lucrează între rânduri de vie în fundal.

Viața Fermierului

Se caută 100 de zilieri în Buzău – Culesul prunelor și strugurilor începe în forță

Stațiunile Istrița și Pietroasele caută circa 100 de zilieri pentru recoltarea prunelor și strugurilor.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 3 min citire

Două femei stau lângă lăzi cu legume, fructe și pâine într-un spațiu rural în aer liber.

Viața Fermierului

Femeile dezvoltă noi afaceri în ferme și sate – Ce arată cercetarea europeană FLIARA

Proiectul FLIARA arată cum antreprenoriatul feminin poate diversifica veniturile și serviciile din satele europene.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 4 min citire

Femeie care ține un platou cu roți de brânză, lângă alte bucăți de brânză, struguri și un pahar cu vin, într-un peisaj rural.

Viața Fermierului

Cabretto și Capriciu, brânzeturi artizanale produse de o fermă de familie din…

Două brânzeturi de capră din Brașov au intrat în Cheese Library, alături de sortimente românești deja documentate.

Szilárd-Ervin Szőgyényi · 5 min citire

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric

EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1534BCE · 13 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul

FOB · Portul Constanța

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet

CategorieInstrumentMonedă

Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile

0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube

2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

21 de companii din agribusiness, amendate cu 83,2 milioane de lei pentru fixarea prețurilor – Agrii, Pioneer și Corteva, sancționate

Evenimente

Ultimele știri agricole din România

Meteo agricol România 13 august 2026, ora 18: stres hidric în Crișana și Banat, ferestre de lucru până seara

Catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate – Fermierii cer hartă publică, acord și compensații

Usturoiul Benone ajunge în Israel – România importă de peste 45 de ori mai mult usturoi decât exportă

GAL / AFIR – 282.000 de euro pentru „Dezvoltare locală responsabilă”

Rapița după grâu – De la pierderile combinei la valurile de samulastră și combaterea înainte de înfrățire

Brânză din Olanda și cârnați din Ungaria prezentați ca produse românești – Ce pierd fermierii români când importurile par locale

Usturoi Elefant la 30 de lei/kg – Cum a dezvoltat un fermier din Giurgiu cultura pornită cu 10 căței

Fermele zootehnice intră sub presiunea secetei – Laptele scade, furajele se scumpesc, efectivele sunt reduse

Statul pregătește concesionarea a 32.074 de hectare pentru energie regenerabilă

Agtecnic dezvoltă SenseSpray, un pulverizarea „green-on-green” – Camerele vor diferenția buruienile de plantele de cultură

România cere reguli europene mai flexibile pentru urși, ciori și cormorani – MADR invocă pagubele fermelor

Europa rămâne în urmă la 19 indicatori ai sistemului alimentar – Ce arată evaluarea globală din 2026

Găsește secțiunea potrivită

Știri agricole

Meteo

Calendarul lucrărilor

Sănătatea fermei

Finanțări și subvenții

Bursa agricolă

Anunțuri agricole

Zootehnie

Evenimente agricole

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Se caută 100 de zilieri în Buzău – Culesul prunelor și strugurilor începe în forță

Femeile dezvoltă noi afaceri în ferme și sate – Ce arată cercetarea europeană FLIARA

Cabretto și Capriciu, brânzeturi artizanale produse de o fermă de familie din…

Curs BNR și BCE

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu de panificație

Porumb furajer

Orz furajer

Grâu de panificație

Porumb furajer

Evoluția cotațiilor internaționale

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante