Cont
File:Via Transilvanica, Bucovina.jpg - Wikimedia Commons

Via Transilvanica, legată oficial de agricultura rurală – 1.631 km de traseu și oportunități pentru producători

MADR și Tășuleasa Social leagă Via Transilvanica de economia rurală, printr-un protocol-cadru semnat la 23 septembrie 2026 și valabil cinci ani. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că parteneriatul vizează promovarea produselor locale, păstrarea peisajului agricol și pastoral și dezvoltarea unor inițiative legate de cositul tradițional, pășunatul extensiv și transhumanță. Pentru fermierii și gospodăriile de pe traseu, miza este transformarea fluxului de drumeți într-o piață pentru produse alimentare, gastronomie locală și servicii rurale. Protocolul nu este însă o schemă de finanțare și nu anunță granturi sau plăți directe. Activitățile concrete vor fi stabilite ulterior de cele două părți, în limita atribuțiilor și a resurselor disponibile.

Evenimente

  1. În desfășurare / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  2. Festival agricol / HorticulturăFestivalul Cepei de Apă de Mărăcineni – ediția a II-a
    Data
    27 sept. 2026, 15:00
    Locația
    Baza Sportivă, Mărăcineni, România

    Festival dedicat promovării cepei de apă de Buzău și producătorilor locali, organizat la Căpățânești, comuna Mărăcineni.

  3. Ziua câmpului / Culturi vegetaleZiua Porumbului Moldova 2026
    Data
    01 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Ferma EVI BLOSSOM SRL, comuna Victoria, România

    Platformă demonstrativă cu 44 de hibrizi de porumb de la 11 producători de semințe, organizată la ferma EVI BLOSSOM din comuna Victoria, județul Iași.

  4. Expoziție / ZootehnieParada Taurilor 2026, ediția a XXIV-a
    Data
    02 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Centrul Semtest-BVN Mureș, Sângeorgiu de Mureș, România

    Două zile dedicate geneticii, ameliorării și reproducerii bovinelor, cu simpozion și prezentarea reproducătorilor.

  5. Târg / PiațăZilele Recoltei 2026 la Iași
    Data
    03 oct. 2026, 00:00
    Locația
    Arena USV – Rond Agronomie, Iași, România

    Târg cu vânzare directă de produse agricole și agroalimentare, cu peste 100 de expozanți.

  6. Ziua câmpului / HorticulturăZiua Recoltei 2026 – „Hrana are un nume”
    Data
    10 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Ferma bio&co, Ciocănari, România

    Zi a porților deschise la ferma socială ecologică bio&co, cu tururi, piață de produse locale, activități pentru copii și întâlniri cu femeile care lucrează în fermă.

  7. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  8. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

  9. Conferință / PiațăRomanian Agriculture Leadership Forum 2026
    Data
    10 nov. 2026, 09:00
    Locația
    JW Marriott Bucharest Grand Hotel – Grand Ballroom, București, România

    Conferință dedicată liderilor din agribusiness și fermierilor, axată pe leadership, bune practici, colaborare și inovație în agricultură.

  10. Târg / HorticulturăInterpoma 2026, târg internațional pentru industria mărului
    Data
    25 nov. 2026, 10:00
    Locația
    Fiera Bolzano, Bolzano, Italia

    Târg dedicat industriei mărului, cu tehnologii pentru livadă, depozitare, sortare, ambalare și comercializare.

  11. Conferință / PiațăAgri Trade Summit 2027
    Data
    04 mar. 2027, 00:00
    Locația
    ROMEXPO Exhibition Center, București, România

    Summit de agribusiness despre piața cerealelor, comerțul agricol din regiunea Mării Negre, securitatea alimentară și viitoarea PAC.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Fermă rurală cu panouri solare amplasate lângă o clădire agricolă
Subvenții & Fonduri

GAL / AFIR – Intervenția 3 pentru energie regenerabilă, cu sprijin 100%

Apelul pentru energie regenerabilă este închis Intervenția 3 a vizat investiții pentru promovarea energiei din surse regenerabile la nivel local, în cadrul unei finanțări gestionate prin GAL / AFIR. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Perioada apelului și stadiul actual Sesiunea s-a deschis la 31 decembrie 2025, ora 09:00, și a avut termen de depunere la 29 ianuarie 2026, ora 23:59. Datele sunt prezentate ca date certe, nu estimate. La 25 septembrie 2026, apelul figurează cu statut închis, astfel că intervalul de depunere s-a încheiat. Buget, plafon și intensitatea sprijinului Este importantă separarea valorilor din apel. Bugetul total indicat este de 111.911 euro, iar suma maximă de sprijin este tot de 111.911 euro. Intensitatea sprijinului este de 100% nerambursabil. Aceste valori nu trebuie confundate cu plafonul stabilit pentru depunerea proiectelor. IndicatorValoare indicată în apelPlafon de depunere a proiectelor223.822 euroFonduri disponibile raportate la plafonul de depunere111.911 euroValoarea proiectelor depuse111.911 euro Investiția vizată și condiția de selecție Intervenția 3 este încadrată la investiții și are ca scop promovarea energiei din surse regenerabile în teritoriul GAL, cu aplicare la nivel de localitate. Pentru selecția proiectelor, pragul minim publicat este de 20,00 puncte. Pragul reprezintă punctajul minim menționat pentru selecție. Acțiunea imediată relevantă este consultarea rezultatelor apelului închis și a rapoartelor de selecție indicate pentru Intervenția 3. Documente menționate pentru apel Documentele oficiale menționate pentru această intervenție sunt: „Raport de selecție final” și „Raport de selecție intermediar”. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știreaVezi categoria
Ilustrație agricolă de toamnă pentru ferestrele de lucru din 26 septembrie.
Meteo & Climă

Meteo agricol România 25 septembrie 2026, ora 21: ferestre bune de lucru în Maramureș și București-Ilfov, de urmărit mâine dimineață

Orientare rapidă pentru fermieri Recoltarea de toamnă, transportul și pregătirea terenului pot fi planificate în majoritatea regiunilor, după verificarea locală a parcelei și a accesului.Probabilitățile de ploaie sunt mai ridicate în Banat, deși cantitatea estimată pentru fereastra de lucru este redusă.Tratamentele cer prudență acolo unde vântul sau umezeala pot afecta fereastra de aplicare, în special în Dobrogea și local în Banat. Banat: ploi puține estimate, dar umezeala merită verificată Temperatură în fereastră12–18,5°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,04 mm (0,04 l/m²)Probabilitate maximă78%Vânt și rafale4 km/h; rafale de 11 km/hUmiditate78%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăverifică parcela; transportul se face cu atenție Crișana: acces bun pentru lucrările de toamnă Temperatură în fereastră13,5–21°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 16:00Precipitații estimate0 mm (0 l/m²)Probabilitate maximă54%Vânt și rafale7 km/h; rafale de 9 km/hUmiditate63,5%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil pentru acces, transport și lucrări în câmp Maramureș: fereastră stabilă pentru câmp și transport Temperatură în fereastră11–18°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,02 mm (0,02 l/m²)Probabilitate maximă41%Vânt și rafale8 km/h; rafale de 18,5 km/hUmiditate61,5%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil pentru recoltare, transport și pregătirea terenului Transilvania: răcoare dimineața, condiții bune ulterior Temperatură în fereastră10,4–19,4°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,017 mm (0,017 l/m²)Probabilitate maximă30%Vânt și rafale6,3 km/h; rafale de 16,1 km/hUmiditate56,6%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil pentru câmp și transport, după controlul solului Moldova: una dintre cele mai curate ferestre de lucru Temperatură în fereastră11,625–20,375°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,01 mm (0,01 l/m²)Probabilitate maximă16%Vânt și rafale8,875 km/h; rafale de 12,625 km/hUmiditate44,125%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil pentru recoltare, transport și semănat de toamnă Dobrogea: vântul limitează tratamentele Temperatură în fereastră15–21°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 10:00Precipitații estimate0,48 mm (0,48 l/m²)Probabilitate maximă40%Vânt și rafale17,5 km/h; rafale de 33 km/hUmiditate59%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicălucrări și transport cu atenție; amână tratamentele pe vânt Muntenia: vreme utilă pentru logistică și sole Temperatură în fereastră12,667–20,222°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0,048 mm (0,048 l/m²)Probabilitate maximă16%Vânt și rafale9,778 km/h; rafale de 16,333 km/hUmiditate42,111%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil pentru câmp, recoltare și transport Oltenia: ploi slabe, fereastră practică pentru teren Temperatură în fereastră12,8–19,4°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,08 mm (0,08 l/m²)Probabilitate maximă36%Vânt și rafale7,4 km/h; rafale de 15 km/hUmiditate59%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil pentru teren și transport; tratamente doar cu verificare București-Ilfov: acces bun, cu atenție la rafale Temperatură în fereastră14–22°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 15:00Precipitații estimate0 mm (0 l/m²)Probabilitate maximă15%Vânt și rafale12,5 km/h; rafale de 23,5 km/hUmiditate36%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil pentru acces și transport; prudență la tratamente Zona montană: răcoare matinală și acces de verificat Temperatură în fereastră11–18,818°C, calculată pe fereastră; minim la 06:00, maxim la 14:00Precipitații estimate0,025 mm (0,025 l/m²)Probabilitate maximă33%Vânt și rafale6,364 km/h; rafale de 15,364 km/hUmiditate57,818%EvapotranspirațienedisponibilăAvertizărinu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucru26 septembrie, de dimineață până după-amiazăDecizie practicăfavorabil după verificarea accesului și a umezelii locale Lucrări care merită prioritizate Recoltarea de porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă și transportul pot fi programate în regiunile cu precipitații estimate reduse, dacă accesul local rămâne bun.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă sunt susținute mai ales în Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov.În vie și livezi, lucrările de recoltare sau cele de după recoltare se organizează după verificarea umezelii; tratamentele se evită când vântul sau frunza umedă limitează fereastra. Avertizări și fenomene de urmărit Până la buletinul de dimineață

Citește știreaVezi categoria
Rânduri de arbuști de goji cu fructe roșii, lângă solarii și clădiri agricole, cu munți în fundal.
Agribusiness & Piață

Goji românesc trece de la cultura de nișă la proiect integrat – Șase soiuri sunt înscrise oficial în 2026

Goji românesc are deja soiuri, pepiniere și infrastructură de colectare, însă trecerea de la cultură de nișă la producție comercială mai largă depinde de organizarea unui lanț care să lege materialul săditor, cultivatorii, colectarea și procesarea. Adrian Nicolae, fondator Goji Bio Brașov și președinte al Asociației Naționale a Producătorilor de Goji, spune pentru Ziarul Financiar că organizația caută parteneri pentru un proiect integrat care să ajungă până la producția de alimente finite și liofilizare. Miza nu mai este doar demonstrarea faptului că goji poate fi cultivat în România. Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură pentru 2026 include șase soiuri de goji: Anto, Bucur, Erma, Kronstadt, Sara și Transilvania. Kronstadt a fost înregistrat în 2019, iar Anto în 2021, cele două fiind soiurile asociate proiectului Goji Bio Brașov. Această bază genetică este mai largă decât cele două soiuri dezvoltate în cadrul proiectului de la Brașov. Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București prezintă, de exemplu, soiul Bucur cu o productivitate de 2,5–3 kg de fructe pe plantă, iar soiul Sara are fructe mai mari, de circa 0,5–0,6 grame, destinate în special consumului în stare proaspătă. De la Brașov la Călărași: cum arată infrastructura construită până acum Goji Bio Brașov indică în prezent pepiniera la Codlea, județul Brașov, cu acces din șoseaua Codlea–Hălchiu. Proiectul prezintă separat o plantație-model în comuna Augustin, tot în județul Brașov. Istoria afacerii a început cu o plantație ecologică de 2,5 hectare, iar experiența primilor ani a arătat cât de importantă este adaptarea amplasamentului și a solului la cerințele culturii. Nicolae relatează că prima plantație a întâmpinat probleme din cauza unui sol cu pH în jur de 4, insuficient pentru dezvoltarea urmărită. Cercetări realizate în România indică pentru Lycium barbarum o zonă favorabilă de pH de aproximativ 6,6–8,2 și necesitatea unui sol bine drenat. Planta poate tolera perioade moderate de secetă, dar producția depinde de menținerea unei rezerve suficiente de apă în sol. Lanțul construit în jurul culturii continuă la Frumușani, județul Călărași, unde Asociația Națională a Producătorilor de Goji prezintă un centru de colectare realizat printr-o investiție de peste 300.000 de euro. Centrul dispune, potrivit asociației, de echipamente pentru sortare, ambalare și etichetare, precum și de un tunel pentru congelare rapidă, cu o capacitate de procesare de câteva tone pe zi. În interviul acordat ZF, Adrian Nicolae spune că acest centru a comercializat timp de doi ani tone de fructe către hipermarketuri, activitatea fiind ulterior afectată de pandemie. Proiectul pe care asociația încearcă acum să îl dezvolte merge mai departe decât simpla colectare și urmărește integrarea producției cu procesarea, inclusiv prin liofilizare. Materialul săditor nu mai este principala problemă Unul dintre avantajele față de perioada de început este disponibilitatea materialului săditor produs în România. Goji Bio Brașov afirmă că a produs până acum aproximativ 500.000 de butași și că a contribuit la înființarea a peste 800 de culturi în România și în alte țări. Aceste valori provin de la producător și nu reprezintă o statistică națională oficială. Un centralizator al ofertelor pepinierelor, actualizat la 12 februarie 2026, indica pentru pepiniera din Codlea un stoc cumulat de 110.000 de plante Kronstadt, cu prețuri afișate de 15 și 25 de lei/bucată, în funcție de categoria materialului. Aceste prețuri se referă exclusiv la plante și nu pot fi tratate drept cost complet de înființare a unei plantații. Adrian Nicolae estimează în schimb, în interviul ZF, că investiția pentru o cultură de 1.000 de metri pătrați poate fi de aproximativ 5.000–6.000 de lei și consideră că suprafețele de până la 5.000 de metri pătrați pot fi gestionate în familie. Valoarea reprezintă estimarea cultivatorului și trebuie raportată la densitatea plantării și la echiparea concretă a exploatației. Prezența proiectului a fost construită în timp și prin canale sociale. Canalul public YouTube Daily Goji, asociat Goji Bio Brașov, conține filmări din plantațiile și pepiniera de la Codlea și materiale despre cultura de goji publicate în ultimii ani. România are șase soiuri de goji în Catalogul oficial din 2026 Dezvoltarea soiurilor locale reprezintă una dintre diferențele importante față de începuturile culturii comerciale. SoiAnul înregistrăriiErma2017Kronstadt2019Bucur2020Sara2020Anto2021Transilvania2017 Catalogul oficial pentru 2026 nu mai include soiul Kirubi între soiurile active, astfel că numărul actual este de șase. Cercetarea românească a documentat deja cultura în mai multe regiuni. Un studiu privind genotipurile românești de Lycium menționează plantații comerciale sau produse asociate culturii în județe precum Bihor, Brașov, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Hunedoara, Prahova, Satu Mare, Sibiu și Vaslui. Acest lucru susține ideea că problema extinderii nu mai poate fi redusă la întrebarea dacă planta se adaptează în România. Piața și procesarea rămân blocajul principal AGRONET.ro a analizat deja, în septembrie, dificultatea culturilor de nișă de a trece de la exploatații mici la volume suficiente pentru comerțul organizat și export. În cazul goji, problema este cu atât mai importantă cu cât fructele pot fi valorificate în forme foarte diferite: proaspete, congelate, uscate, liofilizate, sub formă de pudră, suc sau alte produse procesate. China rămâne principalul producător mondial, iar o analiză științifică publicată în 2023 estima că Asia concentra 71,2% din producția mondială de goji, în timp ce Europa reprezenta numai 1,3%. Studiul menționează România printre țările europene unde cultura s-a extins. Afirmația prezentată în interviul ZF potrivit căreia 98% dintre fructele de goji consumate în Europa provin din Asia nu poate fi comparată direct cu această statistică de producție. Goji nu beneficiază de o categorie vamală suficient de distinctă în toate bazele comerciale pentru a deriva simplu o cotă europeană actuală de import. Pentru piață, rămâne însă relevant faptul că producția asiatică domină puternic oferta mondială. Pentru cultivatorii români, proiectul propus de asociație încearcă tocmai să rezolve problema dintre plantație și cumpărător. Materialul săditor și experiența agronomică există deja, iar România are șase soiuri înscrise în Catalogul oficial. Următoarea etapă este formarea unor volume constante și a unei infrastructuri capabile să colecteze, păstreze și transforme fructele în produse cu termen mai lung de comercializare. În această logică, liofilizarea poate avea un rol important: reduce dependența de fereastra scurtă de comercializare a fructului proaspăt și permite obținerea unor produse care pot fi transportate și păstrate mai ușor. Pentru o eventuală extindere la export, diferența o va face însă capacitatea producătorilor de a furniza cantități constante, trasabile și standardizate, nu doar posibilitatea tehnică de a cultiva goji pe suprafețe mici.

Citește știreaVezi categoria
Scroafă cu purcei într-un compartiment de maternitate dintr-o fermă de porci, cu țarcuri metalice și pardoseală grilată.
Utilaje & Tehnologie

Inteligența artificială ajunge în maternitatea fermelor de porci – WEDA și VetVise câștigă aur la EuroTier 2026

O boxă de fătare care își reglează singură microclimatul și furajarea pe baza comportamentului scroafei și purceilor va fi prezentată la EuroTier 2026, după ce sistemul dezvoltat de WEDA Dammann & Westerkamp și VetVise a primit Medalia de Aur la DLG Innovation Award și Animal Welfare Award. Soluția folosește camere video și inteligență artificială pentru a transforma comportamentul animalelor în comenzi pentru echipamentele din adăpost, potrivit materialului publicat de Gazeta de Agricultură. Premiile au fost confirmate de organizatorii EuroTier: Smart Farrowing Pen se numără printre numai patru inovații care au primit medalia de aur în 2026, din 176 de produse acceptate în concurs. În total, juriul DLG a acordat patru medalii de aur și 27 de argint, iar numai două dintre inovațiile premiate au primit suplimentar Animal Welfare Award. EuroTier 2026 are loc între 10 și 13 noiembrie la Hanovra EuroTier 2026 este programat între 10 și 13 noiembrie 2026, la centrul expozițional din Hanovra, Germania, cu acces pentru vizitatori între orele 9:00 și 18:00. Evenimentul este organizat de DLG – German Agricultural Society, iar tema ediției este „Intelligence in Animal Farming”. Organizatorii anunță peste 2.100 de expozanți din 55 de țări, distribuiți în 13 hale și aproximativ 220.000 de metri pătrați de spațiu expozițional. Sunt vizate în special sănătatea și bunăstarea animalelor, tehnologiile pentru adăposturi și furajare, biosecuritatea, alimentația animalelor și automatizarea fermelor. AGRONET.ro a prezentat anterior programul și direcțiile tehnologice ale EuroTier 2026, inclusiv rolul tot mai mare al senzorilor, roboților și sistemelor bazate pe inteligență artificială în reducerea pierderilor și monitorizarea continuă a animalelor. WEDA va expune la Hala 17, standul B04, unde figurează oficial și Smart Farrowing Pen. VetVise a anunțat pe LinkedIn că va fi prezentă separat la standul 16D23, în Hala 16. Animalul devine semnalul după care se reglează adăpostul Diferența față de sistemele bazate exclusiv pe temperaturi prestabilite sau temporizatoare este modul în care sunt luate deciziile. Camerele urmăresc permanent scroafa și purceii, iar algoritmii analizează poziția, activitatea și modificările de comportament. Pe baza acestor date, sistemul poate interveni asupra mai multor componente: temperatura din cuibul purceilor;programul și curba de furajare a scroafei;identificarea apropierii fătării;supravegherea consumului de hrană;identificarea unor comportamente care pot necesita verificarea personalului. DLG descrie soluția drept un sistem care închide circuitul dintre monitorizare și intervenție: informația colectată de camere nu mai ajunge doar pe un ecran pentru a fi interpretată de fermier, ci poate genera automat modificări ale parametrilor din adăpost. Inteligența artificială poate detecta apropierea fătării Înaintea fătării, sistemul urmărește modificări precum reducerea activității scroafei, schimbarea mai frecventă a poziției între stat în picioare și culcat sau reducerea apetitului. Atunci când combinația de semnale indică apropierea fătării, personalul poate fi avertizat, iar sistemul de furajare poate fi adaptat. După fătare, curba de hrană poate fi repornită automat și ajustată pentru perioada de lactație. O altă funcție este legată de hrănitorul suplimentar Nutrix pentru purcei. Utilizarea neobișnuit de frecventă poate fi tratată de sistem drept semnal pentru verificarea producției de lapte a scroafei, iar personalul este avertizat prin sistemul luminos Smart.Light. Poziția purceilor poate controla încălzirea cuibului Una dintre aplicațiile cu efect direct asupra consumului de energie este analiza modului în care purceii se așază în zona de odihnă. Sistemul încearcă să determine din distribuția animalelor dacă temperatura percepută este potrivită și adaptează încălzirea cuibului. VetVise explică pe pagina sa de LinkedIn că tehnologia transmite analiza comportamentală direct către calculatorul adăpostului, astfel încât încălzirea să nu mai fie comandată numai după o valoare fixă a unui senzor. WEDA susține că această reglare după necesarul observat al animalelor permite, în exploatarea practică, utilizarea unei temperaturi pe tur cu până la 6 grade Celsius mai reduse față de funcționarea convențională continuă. Valoarea este comunicată de producător și descrie rezultatele sistemului în condițiile testate de companie. Miza pentru ferme este reducerea intervențiilor de rutină Sistemul nu urmărește numai automatizarea unei boxe, ci schimbarea modului în care personalul supraveghează maternitatea. În locul verificării permanente a tuturor animalelor, operatorul poate primi alerte atunci când datele indică o abatere. Pentru fermele de porci, efectele urmărite sunt reducerea timpului petrecut cu inspecțiile repetitive, adaptarea mai precisă a furajării, folosirea încălzirii numai atunci când este necesară și identificarea mai rapidă a situațiilor care necesită intervenție. Monitorizarea de la distanță poate fi importantă mai ales în perioada fătărilor, când controalele nocturne reprezintă o parte dificilă a muncii din maternitate. Sistemul WEDA-VetVise este construit tocmai pentru a automatiza o parte din această supraveghere, fără a elimina intervenția personalului atunci când apare o problemă. Două premii pentru aceeași boxă de fătare Animal Welfare Award nu este acordat separat oricărui produs înscris la EuroTier. Pentru a fi eligibil, un produs trebuie mai întâi să obțină aur sau argint la Innovation Award. Premiul pentru bunăstarea animalelor, acordat de DLG împreună cu asociația germană a medicilor veterinari practicieni, este rezervat soluțiilor considerate de juriu deosebit de relevante pentru creșterea standardului de bunăstare. În cazul Smart Farrowing Pen, evaluarea DLG pune accentul tocmai pe trecerea de la simpla observare video la modificarea automată a condițiilor din adăpost în funcție de comportamentul real al scroafei și purceilor. WEDA va aduce la EuroTier și alte tehnologii pentru sectorul porcin. Compania a primit o medalie de argint pentru rezervorul de furajare lichidă WEDA QEW și o alta pentru sistemul PigTail de monitorizare digitală cu inteligență artificială. Pentru crescătorii de porci, tehnologia premiată oferă un exemplu al direcției în care se deplasează automatizarea adăposturilor: camerele și senzorii nu mai sunt folosiți numai pentru înregistrarea datelor, ci devin parte din sistemul care comandă efectiv furajarea, încălzirea și avertizarea personalului.

Citește știreaVezi categoria
Lucernă tânără răsărită neuniform într-o solă agricolă, cu zone mai dese și goluri discrete, într-un peisaj rural de câmpie din Europa de Est.
Culturi vegetale

De ce lucerna nou semănată eșuează pe o solă veche de lucernă

Reînsămânțarea rapidă a lucernei după o lucernieră veche poate transforma o solă aparent pregătită într-o cultură rară și neuniformă. Autotoxicitatea este un risc real, dar trebuie deosebită de greșelile de semănat, lipsa apei, tasare, buruieni ori remanența unor produse aplicate anterior. O lucernă semănată la scurt timp după desființarea unei lucerniere vechi poate răsări rar, în petice și cu plante fără vigoare, chiar dacă sămânța și lucrarea au părut în regulă. Una dintre explicațiile posibile este autotoxicitatea: lucerna matură lasă compuși care frânează germinarea și creșterea noii lucerne. Problema afectează direct instalarea culturii, rădăcina pivotantă și, mai târziu, capacitatea plantelor de a folosi apa și elementele nutritive. Ce se poate vedea în solă Răsărire neuniformă, cu goluri mai mari sau cu zone în care lucerna este mult mai rară decât în restul solei.Plăntuțe mici, cu dezvoltare lentă, în condițiile în care aceeași semănătură pe o parcelă fără lucernă anterioară arată mai bine.Rădăcini pivotante slab dezvoltate la plantele tinere, ceea ce le face mai vulnerabile la lipsa apei și la concurență.O cultură nouă care nu reușește să închidă uniform rândurile, lăsând loc buruienilor. Aceste observații nu confirmă singure autotoxicitatea. O răsărire slabă poate avea și alte explicații, iar istoricul parcelei face diferența: riscul devine relevant când lucerna este semănată din nou după o cultură matură de lucernă, la interval scurt de la desființare. De ce se întâmplă Lucerna matură poate elibera compuși care inhibă germinarea și creșterea lucernei semănate ulterior. Efectul nu înseamnă că sola este improprie pentru orice cultură, ci că lucerna este sensibilă la reînsămânțarea imediată după ea însăși. Cercetările de extensie arată că problema poate apărea atât când resturile vegetale sunt încorporate, cât și în prezența rădăcinilor rămase în sol. Riscul nu are aceeași intensitate în fiecare câmp. Textura solului, ploile și momentul desființării influențează persistența efectului. De aceea, o reînsămânțare care pare să fi mers într-o solă nu este garanția că va funcționa la fel pe alt teren. Ce merită verificat înainte de a pune cauza pe seama autotoxicitații Vârsta și uniformitatea lucernierei desființate: riscul este mai important după o cultură matură decât după o semănătură foarte tânără, eșuată înainte să se instaleze.Intervalul dintre desființare și noua semănare, inclusiv dacă lucerna a fost întoarsă și resemănată în aceeași campanie.Distribuția golurilor: comparați zonele cu fostă lucernă bine instalată cu margini, capete de parcelă sau porțiuni unde cultura veche a fost rară.Patul germinativ și contactul sămânță-sol: terenul prea afânat, bulgării, adâncimea neuniformă ori lipsa apei pot produce aceleași goluri.Urmele de băltire, tasare sau eroziune. Lucerna are nevoie de sol adânc și bine drenat pentru instalare.Concurența buruienilor sau a unei plante protectoare, calitatea seminței, fertilitatea și reacția solului.Istoricul produselor aplicate anterior și eventualele restricții de rotație înscrise pe etichete. Verificarea trebuie făcută pe mai multe puncte din solă, nu numai lângă drum sau în zona cea mai slabă. Notați data desființării, data semănatului, precipitațiile și lucrările făcute. Aceste informații ajută agronomul să separe efectul posibil al autotoxicitații de problemele de semănat, apă, sol sau concurență. Măsura preventivă cu cel mai mic risc Nu contați pe o întârziere de câteva săptămâni ca soluție sigură după desființarea unei lucerniere vechi. Recomandarea de extensie documentată este să existe cel puțin un an între desființarea lucernei mature și reînsămânțarea cu lucernă. În acest interval, sola poate intra într-o cultură care nu este lucernă, iar alegerea se face după apă, teren, necesarul de furaj și rotația fermei. O cultură de graminee sau o altă cultură potrivită fermei poate rupe succesiunea lucernă după lucernă. Pe lângă reducerea riscului de autotoxicitate, rotația oferă timp pentru corectarea problemelor de drenaj, nivelare, buruieni perene și fertilitate, înaintea revenirii cu lucernă. Nu îndesiți o lucernieră matură și rară cu sămânță de lucernă. Dacă plantația veche are goluri, semănatul de lucernă între plantele existente poate pune plăntuțele în contact cu același risc, la care se adaugă competiția culturii vechi și a buruienilor. Fereastra de control în această toamnă În semănăturile de sfârșit de vară și început de toamnă, controlați răsărirea după ce plantele devin ușor de identificat și repetați observația după perioadele cu ploi sau stres hidric. Urmăriți dacă golurile rămân legate de istoricul lucernierei vechi sau dacă apar mai ales în zone tasate, cu crustă, apă în exces ori competiție puternică. Nu luați decizia de reînsămânțare numai după aspectul unei mici porțiuni. Dacă răsărirea este clar neuniformă după o reînsămânțare rapidă pe o lucernieră veche, evitați repetarea aceleiași operațiuni fără a clarifica cauza. Un agronom sau un specialist în protecția plantelor poate evalua istoricul solei, plantele și rădăcinile, precum și riscurile de remanență ale produselor folosite anterior. Orice intervenție fitosanitară se stabilește numai după eticheta produsului și autorizarea valabilă. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Adăposturi avicole albe cu acoperișuri roșii, aliniate lângă un drum pietruit și zone împrejmuite.
Zootehnie

Producția de pui BIO se extinde în România – Carmistin deschide a treia fermă ecologică

Carmistin a deschis la Săhăteni a treia fermă de pui BIO, după o investiție de 8 milioane de euro, extinzând un segment pe care grupul l-a început în 2023 cu prima fermă de pui ecologic din Leleasca, județul Olt. Noua unitate din Buzău are 12 adăposturi mobile și face parte din modelul integrat al Carmistin The Food Company, care include terenuri cultivate ecologic și producția proprie de furaje. Investiția este relevantă nu doar prin valoare, ci și prin direcția aleasă de unul dintre cei mai mari producători avicoli din România: extinderea producției certificate ecologic într-o industrie dominată de volume convenționale. Pe site-ul propriu, Carmistin indică o capacitate totală de peste 85 de milioane de păsări pe an, 8.000 de hectare cultivate, dintre care 30% în sistem organic, și șase fabrici de furaje cu o capacitate cumulată de 735.000 de tone anual. 12 adăposturi mobile pentru creșterea păsărilor cu acces la exterior Ferma din Săhăteni este alcătuită din 12 adăposturi mobile, sistemul fiind conceput astfel încât păsările să poată avea acces la exterior pe o mare parte a zilei. Această caracteristică nu este doar una comercială. Regulile europene pentru agricultura ecologică stabilesc condiții distincte față de creșterea convențională. Regulamentul (UE) 2018/848 prevede, pentru păsările de carne, acces la suprafețe în aer liber pentru cel puțin o treime din viață, iar accesul pe timpul zilei trebuie oferit cât mai devreme posibil atunci când starea păsărilor și condițiile permit acest lucru. Suprafețele exterioare trebuie să fie în cea mai mare parte acoperite cu vegetație. Regulamentul introduce și cerințe pentru furajare. Păsările trebuie hrănite în principal cu furaje ecologice sau provenite din conversie, iar cel puțin 30% din hrană trebuie să provină din exploatația proprie sau, dacă acest lucru nu este posibil, din cooperare cu alte unități ecologice ori furnizori din aceeași regiune. Acest aspect explică de ce integrarea agriculturii și a fabricilor de furaje în același grup are o importanță mai mare pentru producția ecologică decât pentru simpla extindere a numărului de hale. Carmistin a început producția de pui BIO în 2023 Prima fermă de pui de carne ecologic a grupului a fost inaugurată la Leleasca, în județul Olt, în octombrie 2023. Carmistin anunța atunci intrarea pe segmentul puiului BIO și extinderea gamei La Provincia. Ferma din Săhăteni este a treia unitate de acest tip, ceea ce arată trecerea de la un proiect inițial la o rețea proprie de producție ecologică. Regulile europene diferențiază producția BIO și prin ritmul de creștere. Pentru păsările de carne trebuie utilizate rase sau linii cu creștere lentă, iar dacă acestea nu sunt folosite, Regulamentul 2018/848 stabilește pentru pui o vârstă minimă de sacrificare de 81 de zile. Acest ciclu mai lung, necesarul mai mare de spațiu exterior, furajarea certificată și controlul suplimentar al producției explică de ce carnea de pasăre ecologică are o structură de cost diferită față de cea convențională. Grupul estimează o creștere cu 25% a producției totale de carne de pui în 2026 Investiția BIO este realizată în paralel cu o extindere mult mai amplă a producției avicole a grupului. Carmistin a raportat pentru 2025 o producție de aproximativ 120.000 de tone de carne de pui și estimează pentru 2026 circa 150.000 de tone. Dacă estimarea este atinsă, diferența ar fi de 30.000 de tone, respectiv o creștere de 25% într-un singur an. Compania indică și o prezență comercială în peste 40 de țări. La nivelul întregii piețe românești, producția de carne de pasăre a avut de asemenea un an de creștere. AGRONET.ro arăta pe baza datelor pentru iunie 2026 că abatoarele au produs 56.776 de tone de carne de pasăre într-o singură lună, cu 9,5% peste iunie 2025. Producția ecologică rămâne o nișă în agricultura românească Investiția de la Săhăteni trebuie privită și în contextul dimensiunii încă reduse a agriculturii ecologice din România. Datele Eurostat indică pentru România o pondere a suprafețelor agricole ecologice de aproximativ 5,5% din suprafața agricolă utilizată în 2023, comparativ cu circa 10,8% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul se referă la suprafața agricolă și nu măsoară direct piața cărnii BIO, dar arată că agricultura ecologică românească rămâne, ca dimensiune, sub media europeană. În zootehnie, diferența dintre un produs convențional și unul certificat ecologic nu se rezumă la faptul că animalele au acces la exterior. Sunt reglementate originea furajelor, condițiile de adăpostire, densitatea, accesul la zone exterioare și ritmul de creștere al păsărilor. Integrarea de la teren la furaj reduce una dintre dificultățile producției BIO Pentru Carmistin, avantajul operațional al proiectului vine din faptul că o parte importantă a lanțului este deja integrată. Grupul cultivă cereale și alte materii prime, produce furajele și crește păsările în propriile unități. Site-ul companiei indică 8.000 de hectare cultivate, dintre care aproximativ 30% în sistem organic, precum și o capacitate de producție a furajelor de 735.000 de tone pe an. Pentru producția ecologică, această structură permite un control mai direct asupra uneia dintre cele mai sensibile componente ale costului și certificării: hrana păsărilor. Carmistin și-a stabilit pentru întregul segment de nutriție animală obiectivul de a crește capacitatea de la 735.000 de tone la un milion de tone anual până în 2030. Noua fermă din Săhăteni arată astfel o strategie în două direcții: creșterea puternică a volumului total de carne de pasăre și, în paralel, dezvoltarea unei nișe cu cerințe de producție mai stricte și valoare adăugată mai mare. Pentru piața avicolă românească, evoluția importantă va fi dacă această extindere a producției BIO va fi urmată și de o creștere suficientă a cererii pentru a susține investițiile și costurile suplimentare ale sistemului ecologic.

Citește știreaVezi categoria
Imagine gratuită: om de ştiinţă, alb, protectie, costum, exploatația, papusa, forma, pasăre
Siguranță

Cinci măsuri pentru prevenirea gripei aviare – EFSA avertizează asupra riscului din sezonul de migrație

România intră în sezonul cu risc crescut de gripă aviară, iar ANSVSA se alătură campaniei europene #NoBirdFlu, orientată în special către micii fermieri și gospodăriile care cresc păsări. Inițiativa lansată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) împreună cu Comisia Europeană pune accent pe cinci măsuri simple de biosecuritate, într-un moment în care migrația de toamnă a păsărilor sălbatice poate crește riscul introducerii virusului în ferme și gospodării. Momentul campaniei nu este întâmplător. Datele EFSA arată că între octombrie 2025 și iunie 2026 au fost detectate în Europa aproape 8.000 de focare și cazuri de gripă aviară, iar numărul detecțiilor la păsările sălbatice a fost de patru ori mai mare decât în iarna precedentă. În exploatațiile avicole, majoritatea infecțiilor au fost asociate cu contactul indirect cu păsările sălbatice. Vara a adus o scădere puternică, dar perioada de risc revine Cel mai recent raport epidemiologic publicat la 22 septembrie de EFSA arată că circulația gripei aviare înalt patogene A(H5N1) s-a menținut la un nivel sezonier redus în timpul verii. În perioada 5 iunie–28 august 2026 au fost raportate în Europa: IndicatorSituația raportatăDetecții HPAI A(H5N1)110La păsări domestice7La păsări sălbatice103Țări europene cu detecții12 Cele 103 cazuri identificate la păsările sălbatice, comparativ cu numai șapte la păsări domestice, explică de ce prevenirea contactului dintre păsările crescute în gospodării și fauna sălbatică este una dintre principalele măsuri recomandate. Scăderea din timpul verii nu înseamnă însă dispariția virusului. EFSA arată că numărul cazurilor crește de regulă odată cu migrația de toamnă și în lunile reci, când păsările sălbatice se deplasează și se concentrează în efective mari. Cele cinci măsuri recomandate crescătorilor de păsări Campania #NoBirdFlu sintetizează prevenția în cinci reguli care pot fi aplicate atât în ferme, cât și în gospodăriile cu efective mici. Controlul accesului în exploatație. Persoanele, vehiculele, uneltele și lăzile trebuie să intre în zona în care sunt crescute păsările numai atunci când este necesar. Încălțămintea, îmbrăcămintea și echipamentele care au trecut prin alte ferme sau prin zone frecventate de păsări sălbatice pot transporta material contaminat.Curățarea și dezinfecția periodică. Adăposturile, echipamentele, recipientele și suprafețele utilizate pentru creșterea păsărilor trebuie curățate și dezinfectate regulat, cu o atenție suplimentară după încheierea unui ciclu de producție.Limitarea contactului cu păsările sălbatice. Adăposturile trebuie protejate prin acoperișuri, pereți și împrejmuiri care reduc accesul faunei sălbatice. Un risc important îl reprezintă și contaminarea hranei sau a apei de băut cu dejecții provenite de la păsări migratoare.Separarea speciilor. Găinile, rațele, gâștele și curcanii nu ar trebui ținute împreună atunci când acest lucru poate favoriza transmiterea agentului patogen între specii.Recunoașterea rapidă a semnelor de boală. Scăderea consumului de apă sau furaje, problemele respiratorii și mortalitatea bruscă trebuie tratate ca semnale de alarmă. Păsările bolnave trebuie izolate, iar suspiciunea trebuie comunicată medicului veterinar sau DSVSA. Contactul indirect este una dintre principalele breșe de biosecuritate Un element important din datele europene este faptul că apariția bolii într-o fermă nu presupune neapărat ca o pasăre sălbatică bolnavă să intre efectiv în adăpost. Virusul poate ajunge indirect prin încălțăminte, echipamente, vehicule, lăzi, apă, furaje sau alte materiale contaminate. Tocmai de aceea controlul accesului și dezinfecția sunt plasate de EFSA la același nivel de importanță cu împiedicarea contactului direct cu păsările sălbatice. Pentru gospodăriile cu efective mici, riscul poate fi mai dificil de gestionat deoarece păsările sunt frecvent crescute în aer liber, iar separarea de rațe și gâște sălbatice sau de alte păsări care tranzitează curtea este mai dificilă. Ce înseamnă un focar pentru o fermă Gripa aviară înalt patogenă este o boală care se poate răspândi rapid într-un efectiv și poate produce mortalitate ridicată. Dincolo de pierderea păsărilor, confirmarea unui focar poate atrage restricții privind circulația animalelor și produselor, sacrificări sanitare, dezinfecție și limitări comerciale. Impactul poate depăși ferma afectată. AGRONET.ro a relatat despre situația Argentinei, unde exporturile de carne de pasăre către Uniunea Europeană au putut fi reluate abia după controlul focarelor de gripă aviară și restabilirea statutului sanitar necesar comerțului. Prevenirea bolilor animale înainte ca acestea să producă blocaje comerciale este și unul dintre obiectivele discutate la nivel internațional. AGRONET.ro a prezentat programul propus de FAO pentru bolile animale transfrontaliere, în care gripa aviară înalt patogenă este inclusă între amenințările prioritare. Riscul pentru populația generală rămâne redus Evaluarea comună EFSA, ECDC și a laboratorului european de referință indică un risc redus pentru populația generală din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European. Pentru persoanele expuse profesional la animale infectate sau la medii contaminate, riscul este evaluat drept redus până la moderat. Pentru crescători, problema imediată rămâne însă sănătatea efectivelor. Cele mai recente date europene arată că virusul a continuat să circule la păsările sălbatice chiar și în perioada cu activitate sezonieră redusă. Odată cu migrația de toamnă, diferența dintre o gospodărie protejată și una expusă poate fi dată de câteva măsuri cotidiene: limitarea accesului, dezinfecția, protejarea hranei și apei, separarea speciilor și anunțarea rapidă a suspiciunilor.

Citește știreaVezi categoria
Insectă cu aripi pătate ținută în palmă lângă frunze și struguri, cu rânduri de vie în fundal.
Pomicultură și viticultură

Lycorma delicatula a ajuns în Uniunea Europeană – Vița-de-vie și livezile sunt printre culturile expuse

Lycorma delicatula a fost confirmată pentru prima dată într-un stat al UE, în județul Bács-Kiskun din sudul Ungariei, la granița cu Serbia, potrivit Digi24, care citează Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria, NEBIH. Specia invazivă este considerată organism dăunător de carantină în Uniunea Europeană și poate afecta în special vița-de-vie, livezile și pepinierele. Confirmarea din Ungaria este importantă pentru România nu doar prin apropierea geografică. În august 2026, AGRONET.ro relata că Lycorma delicatula fusese confirmată și la Chișinău, unde autoritățile din Republica Moldova au intervenit într-un focar și au continuat monitorizarea după identificarea unor populații izolate în zona-tampon. Apariția din Ungaria aduce acum dăunătorul și în interiorul Uniunii Europene. Vița-de-vie este printre culturile cele mai expuse Lycorma delicatula este o insectă originară din Asia și se hrănește cu seva plantelor. Sunt cunoscute peste 70 de specii-gazdă, printre care vița-de-vie, mărul, prunul, cireșul, piersicul, caisul, migdalul, nucul și mai multe specii forestiere și ornamentale. Gazda preferată este cenușarul, Ailanthus altissima, specie invazivă răspândită și în Europa. În plantațiile agricole, riscul crește atunci când populațiile insectei devin numeroase și mai multe exemplare se hrănesc simultan pe aceeași plantă. Atacul repetat reduce vigoarea plantelor și poate favoriza uscarea unor ramuri. Insectele elimină și cantități mari de miere-de-rouă, pe care se poate instala fumagina, depunerea neagră care reduce suprafața fotosintetic activă a frunzelor. Pentru vița-de-vie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova a indicat că pierderile pot ajunge până la 90% în situații de infestare severă. Nivelul descrie potențialul de pagubă în atacuri puternice, nu pierderile constatate în actualul focar din Ungaria. România are 187.000 de hectare de viță-de-vie Riscul fitosanitar este relevant pentru România și prin dimensiunea sectorului. Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului analizate de AGRONET.ro arată că țara are aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață viticolă din Uniunea Europeană. România reprezintă aproximativ 5,8% din suprafața viticolă totală a UE, ceea ce înseamnă că instalarea unui dăunător cu preferință pentru viță ar avea relevanță economică pentru un sector agricol extins. Experiența Statelor Unite arată dimensiunea posibilă a impactului. Un studiu al Universității de Stat din Pennsylvania din 2020, citat de Digi24, a evaluat impactul economic anual asociat insectei la aproximativ 554 de milioane de dolari și aproape 5.000 de locuri de muncă în statul Pennsylvania. Lycorma delicatula a fost observată pentru prima dată în Statele Unite în 2014, în comitatul Berks din Pennsylvania. Extinderea ulterioară a demonstrat una dintre principalele dificultăți în combaterea speciei: insecta nu trebuie să zboare pe distanțe mari pentru a ajunge într-o zonă nouă. Ouăle pot fi transportate pe utilaje, mașini și materiale Femelele depun de regulă grupe de aproximativ 30–50 de ouă pe o varietate mare de suprafețe. Pontele pot apărea pe scoarța arborilor, dar și pe pietre, utilaje agricole, remorci, autovehicule, materiale lemnoase sau obiecte depozitate în aer liber. Acest mecanism permite transportul accidental al dăunătorului pe distanțe mult mai mari decât ar putea parcurge adulții prin zbor. Tocmai de aceea, pentru ferme, pepiniere și operatorii care deplasează utilaje sau material vegetal din zone unde specia este prezentă, verificarea suprafețelor devine o măsură importantă de prevenire. Adulții au aproximativ 25 mm lungime. Aripile anterioare sunt cenușii și prezintă pete negre, iar aripile posterioare au zone roșii vizibile mai ales atunci când insecta le deschide. Pontele sunt mai dificil de observat, deoarece pot avea aspectul unei depuneri cenușiu-maronii asemănătoare cu noroiul uscat. Autoritățile ungare au introdus măsuri de carantină Cazul din Ungaria a fost semnalat inițial de un localnic care nu a putut identifica insecta. Analizele de laborator au confirmat ulterior că este vorba despre Lycorma delicatula, iar NEBIH a început aplicarea măsurilor de carantină. Autoritatea ungară consideră raportarea rapidă esențială pentru limitarea instalării și răspândirii dăunătorului. Pentru România, evoluția focarului din Ungaria trebuie privită împreună cu prezența deja confirmată în Republica Moldova: două apariții regionale într-un interval scurt cresc relevanța monitorizării pentru viticultură, pomicultură și pepiniere.

Citește știreaVezi categoria
Cioban cu toiag lângă o turmă de oi pe o pășune de deal, cu munți și o zonă industrială în vale.
Mediu

Proiectul de magneziu de peste 400 de milioane de euro din Mărginimea Sibiului intră într-un teritoriu cu peste 220.000 de ovine și 76% pășuni și pajiști

Proiectul de magneziu din Mărginimea Sibiului ajunge într-o zonă dominată de păstorit, iar pentru ferme miza depășește suprafața ocupată efectiv de carieră și privește apa, solul, pajiștile și încrederea în produsele locale. Libertatea relatează că Mineral Proiect Invest SA, compania care dezvoltă MPI Magnesium, a primit la 7 septembrie 2026 licența pentru exploatarea rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra, comuna Rășinari, în timp ce uzina de procesare este prevăzută în zona Săliște. Investiția inițială este estimată la aproape 100 de milioane de euro, iar în scenariul de dezvoltare completă compania vorbește despre investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro. Proiectul include cariera de la Valea Dobra, transportul rocii și uzina pentru producția de oxid și hidroxid de magneziu, cu posibilitatea unor extinderi industriale ulterioare. Peste 220.000 de ovine în teritoriul Mărginimii Sibiului Dimensiunea agricolă a discuției este importantă. Strategia de Dezvoltare Locală 2023–2027 a GAL Mărginimea Sibiului descrie păstoritul drept activitatea economică reprezentativă a teritoriului și indică aproximativ 240.000 de animale, dintre care 220.105 ovine. Același document arată că 76% din suprafața agricolă a teritoriului este reprezentată de pășuni și pajiști, structură care explică specializarea fermelor în creșterea animalelor, în special a oilor. Sunt menționate zece asociații ale crescătorilor de animale și două cooperative agricole. Prin urmare, discuția privind proiectul minier nu se desfășoară într-un teritoriu în care agricultura are un rol marginal. Pajiștile, efectivele de animale și procesarea laptelui susțin gospodării și exploatații care depind de resursele naturale ale zonei și de asocierea produselor cu originea lor. Apa, solul și aerul devin principalele teme pentru ferme La prezentarea proiectului din 21 septembrie, o parte dintre localnici au cerut publicarea documentației tehnice și de mediu și stabilirea, înaintea începerii lucrărilor, a unor valori de referință pentru apele de suprafață și subterane. Au fost solicitate și investigații independente privind compoziția mineralogică a rocii și eventualele minerale asbestiforme. Pentru agricultură, asemenea măsurători sunt relevante deoarece permit compararea ulterioară a calității apei, aerului și solului cu situația existentă înaintea exploatării. În propria secțiune de întrebări și răspunsuri, MPI Magnesium arată că evaluarea de mediu urmează să includă apa și apele subterane, aerul și pulberile, solul, biodiversitatea, zgomotul, traficul și efectele cumulative. Compania afirmă că analizele geologice și mineralogice realizate până acum nu au evidențiat minerale asbestiforme în masa minerală investigată la Valea Dobra. Contestatarii proiectului cer însă verificări independente. Această diferență va putea fi lămurită prin documentația și investigațiile care vor însoți procedurile de mediu. Cariera ar urma să se extindă gradual Potrivit datelor publicate de investitor, cariera nu ar ocupa de la început întreaga suprafață proiectată. Scenariul prezentat comunității indică aproximativ 0,5–3 hectare în primul an, 3–3,7 hectare în anul al cincilea, până la aproximativ 6,8 hectare în anul 20. Roca ar urma să fie transportată inițial pe aproximativ 2,4 kilometri printr-un sistem electric pe cablu, în containere acoperite, iar apoi spre uzina de la Săliște cu basculante electrice acoperite. Compania susține că această soluție a fost aleasă pentru reducerea prafului, zgomotului și traficului greu în apropierea localităților. Pentru exploatațiile agricole, suprafața carierei este însă doar unul dintre indicatorii relevanți. Evaluarea efectului asupra economiei agroalimentare locale trebuie să includă și calitatea resurselor de apă și sol, depunerile de pulberi, traseele logistice și modul în care proiectul industrial se integrează într-un teritoriu construit economic în jurul păstoritului, produselor locale și turismului rural. Produsele locale depind și de reputația zonei Mărginimea Sibiului își valorifică agricultura nu numai prin vânzarea animalelor sau a laptelui, ci și prin asocierea produselor cu originea geografică. Strategia GAL menționează în mod explicit brânzeturile și Telemeaua de Sibiu între produsele reprezentative ale teritoriului. Aceeași legătură dintre producție și identitatea locului apare și în alte activități. AGRONET.ro a prezentat dezvoltarea vânzării directe de produse apicole provenite din Mărginimea Sibiului, unde originea și trasabilitatea sunt folosite pentru diferențierea produselor pe piață. Rășinari are și o componentă importantă de turism rural, strâns legată de agricultură. AGRONET.ro a relatat despre recunoașterea localității ca „Best Tourism Village”, distincție în care patrimoniul pastoral, produsele locale și tradiția creșterii oilor au avut un rol important. Proiectul mai are etape de autorizare Obținerea licenței miniere nu înseamnă că uzina și cariera pot începe imediat să funcționeze. Pentru investiția de la Săliște sunt necesare etapele urbanistice și de mediu, iar autoritățile locale urmează să ia decizii după analiza proiectului și procedurile de consultare. Primăria Săliște a precizat că, până la momentul prezentării publice din septembrie 2026, nu concesionase teren și nu semnase un contract cu investitorul pentru dezvoltarea uzinei. Compania estimează obținerea principalelor autorizații în 2027 și începerea exploatării în 2028, calendar prezentat ca estimativ și dependent de procedurile de evaluare și autorizare. Pentru fermele din Mărginimea Sibiului, documentația de mediu va fi astfel esențială: într-un teritoriu cu peste 220.000 de ovine și cu trei sferturi din terenul agricol ocupat de pășuni și pajiști, efectele asupra apei, solului și activităților zootehnice trebuie cuantificate înainte ca investiția industrială să intre în etapa de execuție.

Citește știreaVezi categoria
Patru adolescenți stau lângă un robot agricol montat pe un strat de grădină din lemn, în aer liber.
Educație agricolă

Elevii din Galați au programat un robot agricol care însămânțează, udă și identifică buruienile

Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.

Citește știreaVezi categoria
Mai multe ciori se hrănesc pe un teren cu cartofi, lângă un lan de porumb, iar un urs se află la marginea unei păduri.
Faună sălbatică

Ciorile lovesc culturile din Covasna – Fermierii reclamă pierderi de până la 50% din producție

Ciorile pot distruge până la jumătate din recoltă în unele ferme din Covasna, unde agricultorii reclamă simultan pagube produse culturilor de păsări și de urși. Stolurile afectează cartoful, porumbul și floarea-soarelui, iar metodele folosite pentru alungarea păsărilor au eficiență redusă, potrivit informațiilor publicate de G4Food, pe baza declarațiilor conducerii Direcției Agricole Covasna. Directorul instituției, Kozma Bela, afirmă că stolurile pot provoca pierderi importante pe suprafețe extinse. La cartof, păsările scot tuberculii din pământ fără să îi consume neapărat, iar la porumb și floarea-soarelui gradul de afectare poate ajunge până la aproximativ 50% din producție. Aproape 500 de constatări de pagube într-un singur an Dimensiunea problemei nu este redusă la câteva exploatații. În 2025 au fost întocmite în județul Covasna 492 de procese-verbale pentru pagube provocate de animale sălbatice și păsări, potrivit datelor prezentate de Direcția Agricolă. Pentru ferme, pierderea nu înseamnă doar recolta distrusă. La culturile atacate înainte de recoltare, cea mai mare parte a costurilor cu sămânța, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și combustibilul a fost deja suportată. Problema ciorilor a fost raportată în 2026 și în alte zone agricole. AGRONET.ro a documentat situații în care pierderile la floarea-soarelui s-au apropiat de 90% pe unele parcele. Într-o exploatație de 320 de hectare din județul Iași, aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare în proporție de 20–30%. Fermierii din astfel de exploatații au folosit tunuri acustice, petarde și personal trimis în câmp, însă stolurile se pot deplasa între parcele și reveni după perioade scurte. Urșii rămân principala problemă în Covasna Presiunea păsărilor se adaugă pagubelor provocate de ursul brun. Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, estimează că efectivul din județ a crescut de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la circa 2.400 în 2026. În același timp, frecvența incidentelor raportate a crescut. Dacă în 2015 erau înregistrate 58 de situații de pagube în întregul județ, autoritățile locale indică în prezent, în medie, cel puțin un caz de pagubă provocată de urs în fiecare zi. La nivel național, evaluarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a estimat populația de urs brun la 10.419–12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%. Studiul s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. Presiunea exercitată de fauna sălbatică asupra exploatațiilor agricole a determinat și Ministerul Agriculturii să solicite reguli europene mai flexibile pentru gestionarea urșilor, ciorilor și cormoranilor. MADR a cerut simplificarea și accelerarea derogărilor atunci când populațiile unor specii produc pagube importante agriculturii, zootehniei sau acvaculturii. Legea privind urșii a trecut din nou de Parlament În paralel, Parlamentul a reexaminat în septembrie legea care modifică regulile privind intervenția asupra populației de urs brun. Camera Deputaților a adoptat din nou proiectul PL-x 218/2026 la 16 septembrie, după cererea de reexaminare formulată anterior de președintele României. Forma reexaminată menține pentru 2026 un nivel național de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași valori fiind prevăzute și pentru 2027. AGRONET.ro a prezentat anterior mecanismul și efectele posibile asupra fermelor din zonele cu atacuri repetate. La 23 septembrie, fișa oficială a Camerei Deputaților indica proiectul în etapa procedurală de după votul final, înaintea finalizării traseului către promulgare. Prin urmare, nivelurile prevăzute de proiect trebuie separate de măsurile deja aplicabile în teren. Pentru ferme, două tipuri diferite de risc Situația din Covasna arată că pagubele produse faunei sălbatice pot afecta aceeași exploatație în moduri foarte diferite. Urșii produc în special pierderi în ferme zootehnice, stupine, gospodării și culturi aflate în zonele frecventate de animale, în timp ce stolurile de ciori pot diminua direct producția vegetală pe suprafețe mari. În cazul păsărilor, problema poate deveni deosebit de costisitoare deoarece atacul se poate repeta zilnic și poate afecta simultan mai multe parcele. Existența unor cote de recoltare nu a eliminat până acum dificultatea semnalată de agricultorii din Covasna, care reclamă efective mari și eficiență redusă a mijloacelor obișnuite de îndepărtare. Cele 492 de procese-verbale întocmite într-un singur an indică o presiune constantă asupra exploatațiilor din județ. Pentru fermieri, miza practică rămâne reducerea efectivă a pagubelor în zonele afectate și existența unor proceduri suficient de rapide pentru constatarea pierderilor și intervenție.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat cu tricou roșu lângă un canal de irigații, într-un peisaj arid, cu text editorial suprapus.
Legislație & Politici Agricole

Dan Negru susține finalizarea Canalului Siret-Bărăgan: „Un proiect de țară eșuat”

Dan Negru readuce Canalul Siret-Bărăgan în atenția publică și susține finalizarea proiectului, într-un mesaj video publicat pe Facebook, la aproape patru decenii de la începerea lucrărilor. Prezentatorul descrie investiția neterminată drept „un proiect de țară eșuat” și pune accentul pe potențialul canalului pentru agricultura afectată repetat de secetă. Mesajul său vine într-un moment în care proiectul a revenit pe agenda investițiilor în irigații. În iulie 2026, AGRONET.ro relata că Ministerul Agriculturii a lansat licitația pentru primul tronson al Canalului Siret-Bărăgan, cu perspectiva ca infrastructura finalizată să poată deservi aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Dan Negru transformă proiectul de irigații într-un mesaj public Intervenția lui Dan Negru mută Canalul Siret-Bărăgan din zona tehnică a investițiilor publice într-o discuție mult mai largă despre infrastructura strategică a României. Mesajul său pornește tocmai de la contrastul dintre amploarea proiectului și faptul că acesta a rămas neterminat timp de decenii. Prezentatorul susține că finalizarea canalului ar putea avea un rol major pentru agricultura din Bărăgan și folosește proiectul ca exemplu al dificultății României de a duce la capăt investiții începute cu mult timp în urmă. Formula „un proiect de țară eșuat” nu contestă utilitatea canalului. Dimpotrivă, critica lui Dan Negru este construită în jurul ideii că o infrastructură pe care o consideră importantă pentru agricultură a rămas nefinalizată aproape 40 de ani. Canalul ar putea deservi aproximativ 700.000 de hectare Datele prezentate anterior de AGRONET.ro arată dimensiunea agricolă a investiției. Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar lucrările au început în 1987. Proiectul prevedea o magistrală de aproximativ 191 de kilometri, pentru transportul apei din râul Siret spre Câmpia Bărăganului. Din prima etapă, de aproximativ 50 de kilometri, au fost finalizați și recepționați numai 5,71 kilometri. Reluarea proiectului vizează, într-o primă etapă, un tronson de 23,37 kilometri, pornind din zona prizei Călimănești, județul Vrancea. Proiectul include și trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale cursurilor de apă, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan. Estimările prezentate de Ministerul Agriculturii și citate de AGRONET.ro indică: aproape 500.000 de hectare care ar putea fi alimentate direct prin magistrală;alte aproximativ 200.000 de hectare care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre și care ar putea beneficia de noul sistem;circa 80% din suprafața deservită cu posibilitatea alimentării gravitaționale;o reducere estimată a consumului anual de energie electrică de aproximativ 35 GWh. Un mesaj care readuce irigațiile în discuția publică Importanța intervenției lui Dan Negru vine mai ales din audiența unui astfel de mesaj. Canalul Siret-Bărăgan este de mult timp un subiect cunoscut în agricultură și administrație, însă mai rar ajunge în atenția publicului larg prin vocea unei persoane cunoscute din afara sectorului agricol. În cazul de față, susținerea publică pentru finalizarea canalului este legată direct de secetă și de capacitatea agriculturii din sud-estul țării de a avea acces la apă. Acestea sunt și argumentele pentru care proiectul a fost readus în programul național de investiții în infrastructura principală de irigații. Pentru fermieri, problema rămâne una concretă: diferența dintre existența unui proiect pe hârtie și momentul în care apa poate ajunge efectiv pe terenurile agricole. Dan Negru readuce tocmai această diferență în centrul discuției publice, la aproape 40 de ani de la începerea lucrărilor.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Fereastră bunăTratamente: Vântul, ploaia și umiditatea sunt în praguri bune pentru tratamente.RecomandatTransport: Transportul și încărcarea au risc redus din prognoza afișată.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2718BNR · 25 sept.USD/RON4,6289BNR · 25 sept.GBP/RON6,1282BNR · 25 sept.EUR/USD1,1403BCE · 25 sept.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

223,49 EUR/taprox. 1.179 RON/tPerioada până la 20 sept. · publicată 24 sept.Raportare mai vecheFOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.094 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.Raportare recentăFOB · Portul Constanța

Orz furajer

218,17 EUR/taprox. 1.151 RON/tPerioada până la 20 sept. · publicată 24 sept.Valoare istoricăNespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Valoare istoricăNespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.208,7 RON/tonă+0,04%Ultima observație: 14 sept., 23:30
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.