Lăzi cu struguri albi așezate lângă rânduri de viță-de-vie și un camion încărcat cu navete.

România produce 40.800 de tone de struguri de masă – Canicula și importurile pun presiune pe valorificare

Canicula și vacanțele au încetinit consumul de struguri de masă în Spania, iar semnalul este relevant și pentru România, unde producția locală intră pe o piață puternic alimentată din import. FreshPlaza arată că, în Murcia, temperaturile ridicate nu au afectat în general calitatea recoltei, dar au redus cererea în august, consumatorii orientându-se mai mult spre pepene, pepene verde și fructe sâmburoase. În România nu există deocamdată date publice pentru august 2026 care să confirme aceeași deplasare a consumului. Contextul merită însă urmărit: țara a traversat în prima jumătate a lunii august episoade extinse de caniculă, iar piața locală a strugurilor proaspeți este suficient de dependentă de fluxurile externe încât modificarea cererii și suprapunerea recoltelor europene să conteze direct pentru producătorii români.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Pompieri și un tractor intervin pe o pășune uscată, lângă o linie de foc și fum pe versant.

Incendii de pășune și vegetație în Timiș – 200 de hectare raportate numai la Baloșești

Trei incendii au afectat sute de hectare în Timiș, iar intervenția pompierilor a limitat extinderea flăcărilor către culturile agricole și gospodării, relatează News.ro, pe baza informațiilor transmise de ISU Timiș. Incendiile au izbucnit duminică, 16 august 2026, în zona localităților Baloșești, Margina și Brănești, iar peste 50 de pompieri militari au fost mobilizați în cursul serii pentru lichidarea focarelor. Amploarea intervenției a determinat Inspectoratul pentru Situații de Urgență Timiș să crească, de la ora 19:00, capacitatea operațională a subunităților din Lugoj și Făget. Au fost chemați inclusiv pompieri aflați în turele libere, iar la sediul inspectoratului a fost activată Grupa Operativă. Focul a cuprins pășuni împădurite și vegetație uscată Primele estimări transmise de ISU arată suprafețe importante afectate în mai multe puncte ale județului: la Baloșești, comuna Tomești, incendiul de pășune împădurită semnalat în jurul orei 12:10 se manifesta pe aproximativ 200 de hectare;la Margina, un alt incendiu de pășune împădurită, anunțat aproape patru ore mai târziu, cuprinsese aproximativ 40 de hectare;la Brănești, localitate aparținând orașului Făget, focul afecta inițial circa 10 hectare de vegetație uscată. La Baloșești au intervenit două autospeciale de stingere, sprijinite de peste 100 de pompieri voluntari, pădurari și civili. Pentru combaterea incendiului au fost folosite inclusiv utilaje agricole și mijloace de primă intervenție. Estimările s-au modificat pe parcursul operațiunilor. Duminică noaptea, ISU Timiș informa că focarele active se manifestau la Brănești, pe aproximativ 40 de hectare, și la Românești, pe circa 40 de hectare. Peste 50 de pompieri militari și 11 mijloace tehnice din cinci subunități erau atunci mobilizate. Valorile comunicate în momente diferite descriu evoluția intervenției și nu trebuie însumate automat ca suprafață finală arsă. Culturile agricole și gospodăriile au fost protejate de extinderea focului Pentru fermele din zonă, informația importantă este că pompierii au reușit să limiteze propagarea incendiilor către culturile agricole. Sursa nu indică, până la momentul ultimei informări, o suprafață de culturi agricole distrusă și nici valoarea eventualelor pagube produse exploatațiilor. Incendiile de vegetație reprezintă însă un risc direct și pentru activitatea agricolă, deoarece flăcările se pot propaga către parcele cultivate, furaje, utilaje sau construcții. La începutul lunii august, AGRONET.ro a relatat despre un incendiu de vegetație extins pe aproximativ 20 de hectare în județul Buzău, unde ISU a emis și un mesaj RO-ALERT din cauza fumului. Banatul traversa o perioadă caldă și fără precipitații Cu două zile înaintea incendiilor, buletinul meteo agricol AGRONET.ro pentru Banat indica pentru 14 august o zi fără precipitații estimate în Timiș și Caraș-Severin, cu temperaturi de până la 32,5°C în intervalul analizat și o umiditate de 27,5%. Aceste condiții oferă context pentru gradul ridicat de uscăciune din teren, însă cauza incendiilor din Timiș nu fusese precizată în informațiile disponibile. Stabilirea suprafeței totale afectate și a eventualelor pierderi agricole depinde de bilanțul final al intervenției și de evaluările efectuate după lichidarea focarelor.

Panouri fotovoltaice deasupra unei pajiști cu flori, cu albine pe flori galbene și un câmp cultivat în fundal.
Mediu

Panouri solare și biodiversitate – Vegetația nativă a readus albinele în mai puțin de patru ani

Parcurile fotovoltaice pot reface habitatul pentru polenizatori atunci când terenul dintre panouri este păstrat vegetat și însămânțat cu specii native, arată rezultatele unui studiu realizat la două instalații solare din Minnesota și prezentat de BGR. În mai puțin de patru ani, cercetătorii au observat revenirea unui habitat funcțional, iar numărul insectelor înregistrate în monitorizare s-a triplat pe parcursul a cinci ani. Cercetarea realizată de specialiști de la Argonne National Laboratory și National Renewable Energy Laboratory a urmărit terenuri agricole retrase din producție și transformate în amplasamente pentru energie solară. Diferența importantă față de un parc fotovoltaic amenajat prin nivelarea și compactarea intensă a solului a fost modul de gestionare a suprafeței: intervențiile asupra terenului au fost limitate, iar între și sub panouri au fost introduse ierburi și plante cu flori native. Albinele au revenit pe măsură ce vegetația s-a dezvoltat Datele din studiul publicat în Environmental Research Letters indică o creștere rapidă a diversității și abundenței plantelor și insectelor. Efectul a devenit mai vizibil după aproximativ doi ani, când vegetația plantată a început să ajungă la maturitate. Albinele native au avut una dintre cele mai puternice reveniri. În primele monitorizări, cercetătorii întâlneau foarte puține exemplare, în timp ce în al patrulea an acestea erau observate regulat. Au fost înregistrate și viespi, molii, muște, fluturi și gândaci. Rezultatul arată că suprafața ocupată de producția de electricitate nu trebuie să devină automat un teren cu biodiversitate redusă. În cazul celor două amplasamente analizate, modul în care a fost pregătit și întreținut terenul a permis refacerea relativ rapidă a vegetației și a comunităților de insecte. Efectul s-a extins și spre culturile de soia din apropiere Cercetătorii au urmărit și câmpurile de soia vecine. Parcelele aflate lângă parcurile fotovoltaice au primit mai multe vizite din partea albinelor decât zonele de soia monitorizate lângă drumuri sau în interiorul culturilor. Frecvența vizitelor a fost apropiată de cea observată la culturile de soia situate lângă pajiști din Conservation Reserve Program, programul american prin care anumite terenuri agricole sunt retrase temporar din producție și menținute cu vegetație pentru protecția solului și a habitatelor. Studiul prezentat nu demonstrează, însă, o creștere a producției de soia. Rezultatul măsurat aici este prezența mai mare a polenizatorilor în apropierea habitatului creat în parcul solar. Cum a fost amenajat terenul Rezultatele nu provin doar din instalarea panourilor. Cercetătorii au urmărit amplasamente unde amenajarea a fost făcută astfel încât vegetația să poată continua să se dezvolte: nivelarea terenului a fost limitată în principal la drumurile de acces;au fost însămânțate ierburi și plante cu flori native;amestecurile de semințe au fost adaptate zonelor cu niveluri diferite de lumină și umiditate;panourile au fost montate la peste șase picioare, aproximativ 1,8 metri, deasupra solului;chiar și în poziția lor cea mai joasă, panourile rămâneau la aproximativ trei picioare, circa 0,9 metri, deasupra vegetației. Înălțimea instalației și reducerea lucrărilor care compactează solul au permis menținerea unui strat vegetal mai complex decât într-un parc solar unde suprafața este nivelată intens și vegetația este menținută la minimum. De ce contează rezultatele și pentru agricultura din România România intră într-o perioadă în care suprafețe tot mai mari sunt analizate pentru producția de energie regenerabilă. La 12 august 2026, AGRONET.ro relata că 32.074,79 hectare de terenuri degradate ale statului au fost introduse într-un registru pentru posibile proiecte fotovoltaice și eoliene. Registrul aștepta încă validarea Comisiei Europene, iar introducerea unei suprafețe în evidență nu înseamnă că aceasta va fi automat concesionată. Studiul din Minnesota adaugă o dimensiune importantă acestei discuții. Alegerea terenului este doar una dintre probleme. Modul în care este construit și administrat ulterior parcul fotovoltaic poate decide dacă suprafața rămâne un spațiu cu vegetație săracă sau devine un habitat pentru plante native și insecte polenizatoare. Conceptul este apropiat, dar nu identic, cu agricultura agrivoltaică, unde producția agricolă și cea de electricitate continuă simultan pe aceeași suprafață. România are deja proiecte de acest tip în dezvoltare. AGRONET.ro a prezentat proiectul agrivoltaic de la Șimand, județul Arad, prevăzut cu o putere instalată de 410 MW și amplasat pe aproape 325 de hectare. Pentru proiectele construite pe terenuri agricole retrase din producție sau pe suprafețe degradate, experiența din Minnesota arată că producția de energie și refacerea biodiversității nu sunt obiective incompatibile. Diferența o fac intervențiile asupra solului, alegerea vegetației și spațiul lăsat sub și între panouri.

Câmp de rapiță înflorit, semințe negre descărcate într-o grămadă și terminal portuar cu navă și macarale în fundal.

România are 3,3 milioane de tone de rapiță – MATIF urcă la 545 euro, piața internă rămâne însă la 481 euro

Subiectul este dublat parțial de analiza AGRONET.ro din 15 august, „Marea Neagră și canicula schimbă din nou piața cerealelor”, care a surprins deja rapița la 545,25 euro/tonă și prima de risc din Marea Neagră. Materialul nou aduce însă suficiente elemente pentru un unghi distinct: recolta mondială record de rapiță, producția foarte mare a României și diferența dintre prețul fizic intern și MATIF. Rapița urcă la bursă exact într-un an cu producție mondială record, iar România intră în această piață cu o recoltă estimată la 3,3 milioane de tone. Contractul Euronext pentru noiembrie a ajuns la 545,25 euro/tonă, în timp ce ultima cotație oficială disponibilă pentru rapița din România este de 481,33 euro/tonă, plecare din siloz, pentru săptămâna 3–9 august. Contextul internațional este analizat pe larg de Revista Ferma. Diferența dintre cele două repere ajunge la 63,92 euro/tonă, însă ele descriu piețe și momente de livrare diferite: cotația românească este un reper fizic săptămânal, plecare din siloz, iar Euronext reprezintă contractul futures pentru noiembrie. Pentru fermierii români, importantă este direcția comună a pieței: rapița beneficiază în prezent de o primă de risc legată de transport, chiar dacă oferta mondială este foarte mare. USDA vede un record mondial de 99,08 milioane de tone Prognoza USDA din august ridică producția mondială de rapiță pentru sezonul 2026/2027 la 99,08 milioane de tone, cu aproximativ 3,4 milioane de tone peste sezonul precedent și cu 13 milioane de tone peste recolta din 2024/2025. Canada contribuie la această ofertă cu o producție estimată la 22,5 milioane de tone, după o nouă revizuire în creștere. În mod obișnuit, o asemenea ofertă pune presiune asupra cotațiilor. În prezent, piața acordă însă o greutate mare logisticii: întârzierile livrărilor din Ucraina, problemele din porturile rusești de la Marea Neagră și nivelurile reduse ale Rinului și Dunării scumpesc transportul și susțin prețurile pentru marfa disponibilă în apropierea fabricilor europene. România are aproximativ 3,3 milioane de tone de rapiță Pentru România, dimensiunea recoltei schimbă miza de la producție la valorificare. AGRONET.ro a prezentat la începutul lunii august o estimare de aproximativ 3,3 milioane de tone de rapiță în 2026. Cea mai recentă cotație oficială disponibilă în Bursa AGRONET.ro, furnizată de Comisia Europeană, este de: ProdusPiațăCondițiePerioadăCotațieRapițăMedia națională RomâniaPlecare din siloz3–9 august 2026481,33 euro/tRapițăEuronextFutures noiembrie 202614 august 2026545,25 euro/t Pentru o țară cu excedent important de rapiță, capacitatea de a deplasa marfa spre procesatori și export devine esențială. Nivelul foarte scăzut al Dunării afectează tocmai această componentă, într-un moment în care și rutele din bazinul Mării Negre sunt tensionate. Fabricile europene cumpără sub nivelul MATIF Prețurile indicate pentru livrările de rapiță către fabricile din UE în august–septembrie se află în zona 510–520 euro/tonă, cu aproximativ 20–25 euro/tonă sub contractul futures din noiembrie. Structura arată că procesatorii plătesc pentru marfa disponibilă imediat, dar păstrează o diferență față de nivelul futures. În același timp, cumpărătorii urmăresc apropierea noilor volume de rapiță și ulei vegetal de piață. În Ucraina, procesatorii indică pentru rapița cu 44% conținut de ulei valori de 19.500–21.500 grivne/tonă cu livrare la fabrici. Exportatorii oferă aproximativ 21.000–21.500 grivne/tonă EXW în silozurile utilizate pentru încărcarea către terminalele vestice, iar reperele pentru export se situează la 470–490 dolari/tonă în porturile dunărene, la Marea Neagră și la terminalele de la frontiera de vest. Ucraina păstrează tot mai multă rapiță pentru procesare Industria ucraineană schimbă treptat și structura fluxurilor de oleaginoase. În sezonul iulie 2025–iunie 2026, Ucraina a procesat 1,34 milioane de tone de rapiță și a exportat 1,901 milioane de tone. Numai în iulie 2026, fabricile ucrainene au procesat aproximativ 64.000 de tone de rapiță, din care au rezultat circa 27.000 de tone de ulei. Exporturile de semințe de rapiță din aceeași lună au fost de aproape 20.000 de tone. Pentru piața europeană, procesarea mai intensă în țările producătoare înseamnă că o parte mai mare din recoltă poate ajunge în comerț sub formă de ulei și șrot, modificând disponibilitatea semințelor pentru fabricile din UE. Piața rapiței are două forțe opuse În acest moment, rapița este prinsă între două direcții puternice. Pe de o parte, oferta globală de aproape 100 de milioane de tone, recoltele mari din Canada și România și extinderea producției de oleaginoase în alte state măresc cantitatea disponibilă. Pe de altă parte, Marea Neagră, Dunărea, costurile de transport și dificultatea mutării rapide a mărfii către fabrici susțin cotațiile pe termen scurt. Pentru fermierii români, acest echilibru este mai relevant decât recordul mondial luat separat. România are rapiță multă în 2026, iar ultima analiză AGRONET.ro a pieței arată că reperul fizic intern a rămas în urmă față de avansul bursei. Următoarele cotații interne vor arăta cât din creșterea Euronext se transmite efectiv către marfa din silozurile românești.

Râu cu nivel scăzut, mal nisipos expus, vegetație pe fundal și o căruță trasă de cal aproape de apă.

Dunărea rămâne la nivel critic pentru agricultură – Ce arată prognoza până la 23 august

Dunărea intră într-o nouă săptămână cu debit extrem de redus, iar situația devine și mai dificilă decât indica prognoza lunară inițială prezentată de Xchg.ro. La 16 august, debitul la Baziaș era de 1.400 m³/s, iar Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează o scădere până la 1.300 m³/s la 23 august. Media multianuală a lunii august este de 3.900 m³/s. Asta înseamnă că Dunărea curge în prezent la aproximativ 36% din debitul mediu obișnuit pentru august, iar la 1.300 m³/s ar ajunge la numai o treime din reperul multianual. Prognoza din august a fost deja depășită în jos Prognoza hidrologică lunară publicată la sfârșitul lui iulie estima pentru august un debit mediu de 1.600 m³/s la Baziaș, un maxim de 2.000 m³/s și un minim de 1.450 m³/s. Regimul râurilor interioare era estimat, în general, la numai 30–50% din mediile multianuale lunare. Evoluția din prima jumătate a lunii a coborât deja Dunărea sub minimul de 1.450 m³/s folosit în acea prognoză. La 16 august, INHGA indica 1.400 m³/s, relativ staționar față de ziua precedentă, iar pentru intervalul până la 23 august estimează următoarea evoluție: ReperDebit la Baziaș16 august 20261.400 m³/sPrima parte a prognozeiaproximativ 1.350 m³/s23 august 2026aproximativ 1.300 m³/sMedia multianuală a lunii august3.900 m³/s În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate în general staționare, cu o tendință ușoară de scădere. Presiunea pe irigații continuă Pentru agricultură, problema este continuitatea alimentării sistemelor care depind direct de Dunăre. AGRONET.ro relata la 30 iulie că debitul de 1.600 m³/s menținea restricțiile de treapta a III-a pe sectorul Călărași–Cernavodă, cu posibilitatea reducerii volumelor furnizate sau a funcționării în anumite intervale. De atunci, debitul a mai pierdut aproximativ 200 m³/s și este prognozată o nouă scădere. Pentru fermele racordate la amenajările alimentate din fluviu, devin esențiale programul stațiilor de pompare, debitul efectiv disponibil și ordinea în care apa ajunge la parcele. Dunărea redusă afectează simultan și navigația, transportul cerealelor și funcționarea infrastructurii energetice. AGRONET.ro a analizat pe 11 august situația de la Cernavodă, când nivelul fluviului devenise deja o problemă pentru funcționarea centralei nucleare. Pentru agricultură, noua prognoză mută însă atenția asupra următoarelor șapte zile: dacă debitul ajunge la 1.300 m³/s, presiunea asupra captărilor și transportului apei pentru irigații va rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale fermelor din sudul și sud-estul țării.

Bărbat într-o livadă de smochini, ținând în mâini două smochine desfăcute, sub un cer înnorat.

Smochine dulci și producție peste 2025 la Buzău – A început sezonul de cules

Smochinele de la Buzău intră într-unul dintre cei mai buni ani de producție, după ce precipitațiile din 2026 au asigurat aproape întregul necesar anual de apă al plantației lui Valentin Badea. Producătorul estimează aproximativ 500 l/mp de precipitații de la începutul anului și spune că livada nu a avut nevoie până acum de irigații, potrivit AGRO TV. Livada, aflată la ieșirea din municipiul Buzău spre Vernești, a intrat în al șaselea sezon de recoltare. Primele smochine sunt deja coapte, iar producția este mai mare decât în 2025. Fermierul descrie fructele din acest sezon drept foarte dulci și zemoase. Aproximativ 500 l/mp de precipitații, fără irigații Apa a făcut diferența în acest an. Valentin Badea estimează că plantația a primit până acum circa 500 l/mp de precipitații, în condițiile în care necesarul anual indicat pentru smochin este de aproximativ 600–700 l/mp. În 2025, livada a fost irigată de trei ori prin inundare pentru a compensa lipsa precipitațiilor. În 2026, ploile au venit în perioade favorabile dezvoltării pomilor, iar până la începutul recoltării nu a fost necesară nicio udare. Situația este cu atât mai interesantă cu cât alte zone din județul Buzău se confruntă în această vară cu deficit de apă și debite reduse ale unor cursuri locale. Pentru această livadă, distribuția precipitațiilor din prima parte a sezonului a permis însă acumularea unei rezerve suficiente pentru formarea fructelor. Smochinele se vând direct din livadă Modelul de valorificare este bazat în mare parte pe vânzarea directă. Clienții pot veni în plantație, pot culege fructele și le pot consuma pe loc. Producătorul spune că baza de clienți s-a extins de la an la an, iar în livadă ajung cumpărători din Iași, Suceava, Botoșani, Mureș, Cluj și Alba. Pentru o cultură de nișă precum smochinul, vânzarea directă permite ca o parte mai mare din valoarea fructului să rămână la producător și transformă perioada de recoltare într-o experiență pentru consumatori. Recoltarea a început la 14 august 2026, iar livada este deschisă zilnic între orele 8:00 și 18:00. Buzăul intră în această perioadă și în campania altor fructe. AGRONET.ro a relatat că Stațiunea Didactică Istrița estimează aproximativ 480 de tone de prune în acest sezon, producția urmând să fie împărțită între consumatori, supermarketuri și procesatori. În cazul smochinelor, recolta bună din 2026 arată potențialul unei culturi încă de nișă în România atunci când apa disponibilă, amplasamentul și valorificarea directă lucrează în favoarea producătorului.

Fermier la o masă dintr-un grajd, scriind pe un document, cu lapte, calculator și vaci în fundal.

Contractele pentru lapte se schimbă din 2028 – Fermierii vor putea cere revizuirea prețului

Din 19 august 2028, contractul scris pentru lapte devine regula în UE, iar pentru fermele din România schimbarea importantă va fi modul în care sunt stabilite prețul, cantitățile și revizuirea acordului. Revista Ferma a prezentat măsura adoptată la nivel european, iar regulamentul final oferă deja calendarul exact și condițiile contractuale care vor conta pentru producători. Procedura legislativă este încheiată. Consiliul Uniunii Europene a dat aprobarea finală la 29 iunie 2026, după votul Parlamentului European, iar Regulamentul (UE) 2026/1739 a fost publicat în Jurnalul Oficial la 29 iulie. Prevederile privind contractele se vor aplica de la 19 august 2028. Pentru România, miza principală este formula de preț În România, contractul scris este deja parte din relația dintre producătorul de lapte crud și primul cumpărător. Legea nr. 297/2013 stabilește livrarea pe baza unui contract scris, iar normele de aplicare prevăd o durată de minimum șase luni și includ deja elemente precum prețul, volumul, calitatea, termenele de livrare și modalitatea de plată. Regulamentul european ridică însă standardul pentru modul în care este construit prețul. Contractul trebuie încheiat înainte de livrare, inclusiv în format electronic, iar prețul poate fi: stabilit ca valoare fixă în contract;calculat printr-o formulă care utilizează indicatori, indici sau metode obiective și ușor de înțeles;corelat prin această formulă cu evoluția pieței, elementele relevante ale costurilor de producție, cantitatea livrată și calitatea sau compoziția laptelui. Statele membre pot publica indicatori care să fie utilizați în contracte, pe baza unor studii privind costurile și lanțul alimentar sau a unor date obiective de piață. Părțile rămân libere să aleagă indicatorii pe care îi folosesc. Această prevedere se suprapune direct peste una dintre solicitările formulate recent de crescătorii români. În iulie, AGRONET.ro relata că fermierii au cerut la Ministerul Agriculturii modificarea contractului-cadru, astfel încât schimbările de preț să fie cunoscute din timp și exploatațiile să își poată calcula veniturile și cheltuielile. Fermierul primește o clauză proprie de revizuire O prevedere cu efect practic important apare la contractele cu o durată minimă mai mare de șase luni. Acestea vor trebui să conțină o clauză de revizuire care poate fi declanșată de fermier, de asociația sa sau de organizația de producători. Regulamentul explică și logica acestei clauze: costurile inputurilor și prețurile agricole pot varia puternic pe durata unui contract. Producătorul va putea solicita revizuirea elementelor contractuale după primele șase luni, iar statele membre trebuie să asigure mecanisme voluntare și imparțiale de mediere pentru situațiile în care părțile întâmpină dificultăți la încheierea sau revizuirea contractului. Contractul va mai trebui să precizeze cantitatea și calitatea laptelui, calendarul livrărilor, durata acordului, termenele și procedurile de plată, eventualele reduceri convenite, organizarea colectării și regulile aplicabile în caz de forță majoră. Organizațiile de producători primesc spațiu mai mare de negociere A doua schimbare cu miză pentru fermele românești privește negocierea colectivă. Regulamentul ridică la 7% din producția totală de lapte crud a Uniunii Europene volumul pe care o organizație de producători îl poate include în negocieri contractuale colective. În același timp, volumul negociat trebuie să rămână sub 36% din producția națională a statului în care este produs laptele și sub 36% din producția națională a statului în care acesta este livrat. Pentru fermele cu volume individuale mici, asocierea poate deveni astfel un instrument mai puternic în negocierea cu procesatorii. Organizația poate concentra cantități, negocia condiții comerciale pentru membri și reduce diferența de putere dintre o exploatație individuală și un cumpărător mare. Un exemplu despre efectul organizării producătorilor asupra relației cu procesarea a fost prezentat recent de AGRONET.ro în cazul cooperativei de lapte din Azore, unde aproximativ 900 de crescători sunt implicați într-o structură care controlează și fabrica de procesare. Regula vine într-o perioadă cu presiune pe laptele românesc Importanța predictibilității contractuale este mai mare într-un an în care veniturile unor ferme au fost deja afectate de piață. Datele analizate de AGRONET.ro privind laptele crud arătau că, în aprilie 2026, prețul mediu la poarta fermei în România era cu 5,2% sub cel din martie și cu 10,5% sub aprilie 2025. În primele patru luni ale anului, cantitatea de lapte colectată scăzuse cu aproximativ 13% față de aceeași perioadă din 2025. În asemenea condiții, mecanismul prin care prețul poate fi modificat pe durata contractului devine la fel de important ca valoarea inițială înscrisă în document. O formulă transparentă, o clauză de revizuire și negocierea colectivă pot oferi fermei mai multă vizibilitate asupra veniturilor pe care își bazează achizițiile de furaje, energia, serviciile veterinare și investițiile. Până la 19 august 2028 există perioada de adaptare stabilită prin regulament. Pentru sectorul românesc al laptelui, această perioadă va pune în centrul discuției trei elemente: formula de stabilire a prețului, dreptul fermierului de a cere revizuirea contractului și dezvoltarea organizațiilor de producători.

Plantulă de cereală cu rădăcini vizibile într-o secțiune de sol, lângă paie, pe un câmp cu rânduri verzi și un tractor în fundal.

Resturile de grâu și porumb, transformate în material pentru păstrarea apei în sol

Un hidrogel din resturi vegetale a crescut cu circa 20% umiditatea solului într-un test de doi ani pe grâu, desfășurat într-o zonă secetoasă din Kazahstan. Materialul este obținut în principal din celuloză provenită din paie de grâu și tulpini de porumb, iar rezultatele prezentate de agrarheute arată efecte asupra reținerii apei, materiei organice, nutrienților și activității biologice din sol. Hidrogelul a fost realizat de o echipă coordonată de cercetători de la South Kazakhstan University. Cele trei componente pe bază de celuloză au fost legate cu acid succinic și acid citric, rezultând o structură capabilă să absoarbă apa și să o elibereze ulterior în sol. În testele de laborator, materialul a absorbit o cantitate de apă echivalentă cu 167% din masa sa inițială, apoi a eliberat aproximativ 72% din apa acumulată. 300 kg/ha aplicate în stratul superficial al solului Experimentul de câmp s-a desfășurat în districtul Zharma, o regiune cu veri calde, secetoase și precipitații neregulate. La începutul fiecăruia dintre cele două sezoane de vegetație au fost aplicate 30 g de hidrogel prehidratat/mp, echivalentul a 300 kg/ha. Materialul a fost încorporat în primii 5 cm de sol. Cercetătorii au comparat cinci parcele tratate cu cinci parcele martor. Pe terenurile unde a fost aplicat hidrogelul, umiditatea solului s-a situat în medie cu aproximativ 20% peste nivelul parcelelor martor. Acesta este principalul rezultat al experimentului și partea cu cea mai mare relevanță pentru zonele agricole unde apa din sol devine factorul limitativ al culturilor. Materia organică a crescut de la 2,21% la 3,06% Diferențele au apărut și în alți indicatori ai solului. Conținutul de materie organică a ajuns la 3,06% pe parcelele tratate, față de 2,21% pe terenurile martor. Au fost măsurate, de asemenea, valori mai ridicate pentru nitrați, fosfați și potasiu. Hidrogelul a influențat și activitatea biologică din sol. Numărul microorganismelor implicate în descompunerea materiei organice și a celulozei a fost mai ridicat, iar activitatea metabolică microbiană a crescut. La râme, diferențele au fost și mai vizibile: numărul râmelor a fost cu aproximativ 39% mai mare;biomasa acestora a fost cu aproximativ 46% mai ridicată. Rezultatele indică o combinație între menținerea mai îndelungată a apei în stratul superficial și intensificarea activității biologice a solului. 36,2 dt/ha de grâu pe parcelele tratate La recoltare, parcelele cu hidrogel au produs 36,2 dt/ha de grâu, comparativ cu 34,3 dt/ha pe parcelele martor. Diferența dintre cele două variante a fost de 1,9 dt/ha, respectiv aproximativ 190 kg de grâu la hectar. Experimentul a pus însă în evidență în primul rând schimbările produse în sol: mai multă apă disponibilă, un nivel mai ridicat al materiei organice și o activitate biologică mai intensă. Resturile de grâu și porumb devin material pentru păstrarea apei O particularitate importantă a tehnologiei este materia primă. Celuloza utilizată pentru fabricarea hidrogelului provine din resturi vegetale precum paiele de grâu și tulpinile de porumb. Practic, o parte dintre reziduurile agricole poate deveni materia primă pentru un material destinat gestionării apei din sol. Direcția este relevantă și pentru România, unde episoadele repetate de secetă au transformat păstrarea apei în profilul de sol într-o problemă agronomică majoră. AGRONET.ro a documentat în această vară efectele secetei asupra solurilor, irigațiilor și debitelor Dunării, iar gestionarea apei disponibile devine tot mai importantă în fermele fără acces permanent la irigații. În același context, AGRONET.ro a analizat rolul solului ca rezervor de apă pentru agricultură. Hidrogelurile biodegradabile din resturi vegetale adaugă o nouă direcție tehnologică acestei probleme: captarea unei cantități mai mari de apă în stratul cultivat și eliberarea ei treptată. Testul din Kazahstan arată astfel cum paiele de grâu și resturile de porumb pot fi transformate din reziduuri agricole într-un material cu rol direct în gestionarea apei din sol, exact într-o perioadă în care fermele caută soluții pentru culturi expuse tot mai frecvent secetei.

Roboți agricoli autonomi lucrează pe rânduri de plante tinere, într-un grafic informativ despre plivit și tratamente punctuale.

Roboți de până la 300.000 de euro pentru combaterea buruienilor în ferme

Roboții agricoli atacă buruienile mecanic, punctual sau cu laser, iar producătorii extind rapid oferta de echipamente destinate fermelor care vor să reducă erbicidele și necesarul de forță de muncă. O prezentare amplă realizată de colegii de la Revista Ferma trece în revistă soluții de la Farm-ING, Solinftec, Odd.Bot și Robotriks, cu prețuri care pornesc de la aproximativ 50.000 de dolari și pot depăși 300.000 de euro. Farm-ING propune trei direcții: plivit mecanic, pulverizare punctuală și combatere cu laser. Echipamentul mecanic InRowING pornește de la 65.000 de euro, sistemele SpotSprayING sunt listate între 75.000 și 300.000 de euro, iar primele modele LaserING sunt așteptate la finalul lui 2026, cu prețuri de la aproximativ 300.000 de euro. În zona roboților autonomi, Solix poate acoperi până la 40 ha/zi și, potrivit producătorului, poate reduce consumul de erbicide cu până la 95%. Maverick lucrează mecanic, smulge buruienile cu o precizie declarată de 2 mm și poate funcționa continuu 24 de ore. AGRONET.ro a prezentat anterior și robotul Weedr, care folosește laserul pentru combaterea buruienilor, precum și rezultatele roboților FarmDroid FD20 la însămânțare și plivit. Pentru detalii despre fiecare echipament, capacități, costuri și tehnologiile folosite, editorialul complet poate fi citit la colegii de la Revista Ferma.

Lucrător la o fermă piscicolă ridicând pești cu un minciog deasupra unei cuști pe apă.

România deschide un mecanism unic în UE pentru fermele piscicole – Buget de 14,285 milioane de euro

Subiect dublat parțial: AGRONET.ro a publicat deja condițiile Acțiunii 2.1.4 în articolul despre lansarea apelului și ulterior modul de calcul al compensației. Informația nouă este importantă: autoritatea română spune că mecanismul de cuantificare a carbonului este primul de acest fel în UE și estimează cel puțin 300 de ferme eligibile. România este primul stat UE cu acest mecanism pentru carbonul sechestrat în acvacultură, potrivit evaluării comunicate de Comisia Europeană autorităților române. Informația, prezentată de Antena 3 CNN, aduce o dimensiune nouă apelului de 14,285 milioane de euro deja deschis pentru fermele piscicole: Ministerul Agriculturii estimează că cel puțin 300 de exploatații ar putea îndeplini condițiile pentru compensații. Mecanismul nu este o schemă de vânzare a certificatelor de carbon. Este o compensație pentru serviciile de mediu furnizate de fermele de acvacultură, finanțată prin Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021–2027. Carbonul este cuantificat în sedimente, în luciul de apă și prin vegetația acvatică, iar plata se calculează după suprafața eligibilă și tipul sistemului de producție. Metodologia românească, prezentată drept unicat în UE Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit, a declarat pentru AGERPRES că metodologia a fost construită cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură din Galați. Cercetătorii au realizat studiul folosit pentru cuantificarea carbonului sechestrat de amenajările piscicole, iar Autoritatea de Management a discutat ulterior mecanismul cu Comisia Europeană. Potrivit oficialului MADR, Comisia a considerat abordarea unică la nivelul statelor membre. Posibilitatea acordării unor compensații pentru servicii de mediu exista deja în cadrul european, noutatea fiind metoda aplicată de România sectorului de acvacultură. Această diferență este importantă: România nu introduce o categorie nouă de finanțare în afara regulilor europene, ci a construit metodologia prin care serviciul de mediu poate fi cuantificat și plătit fermelor piscicole. Cel puțin 300 de ferme ar putea intra la plată Estimarea prezentată acum de conducerea Autorității de Management indică minimum 300 de ferme potențial eligibile, însă cifra nu reprezintă un număr de beneficiari deja aprobați. Valentin Toma a precizat că estimarea nu se bazează încă pe o analiză efectivă a tuturor exploatațiilor. România are peste 1.100 de licențe de acvacultură. Pentru actuala măsură, autoritatea a identificat și contactat aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile, dar simpla existență a licenței nu dă dreptul automat la compensație. AGRONET.ro a arătat anterior că sectorul românesc de acvacultură produce aproximativ 9.500 de tone, în timp ce importurile de pește și preparate din pește se situează la 130.000–140.000 de tone. Compensația de mediu nu rezolvă direct problema desfacerii, dar aduce o sursă suplimentară de venit pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile schemei. Cât poate primi o fermă Apelul Acțiunii 2.1.4 – „Servicii de mediu” este deschis din 24 iulie până la 6 septembrie 2026, ora 17:00, iar alocarea totală este de 14.285.715 euro. MADR confirmă că sprijinul public poate ajunge la 100%, în limitele și după formula stabilite de ghid. Sistem de acvaculturăCompensația maximăExtensiv174,92 euro/ha eligibil/anSemi-intensiv97,18 euro/ha eligibil/an Suprafața eligibilă efectivă reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care este solicitat sprijinul. Plafonul este de 50.000 de euro pe an pentru fiecare solicitant. Astfel, o fermă cu 100 de hectare înscrise în licență are o suprafață de calcul de 70 de hectare. La cuantumurile maxime, compensația anuală rezultată este: 12.244,40 euro pentru sistemul extensiv;6.802,60 euro pentru sistemul semi-intensiv. AGRONET.ro a detaliat anterior formula de calcul, inclusiv situația fermelor care solicită compensații pentru mai mulți ani. Compensația poate acoperi perioada 2022–2026 Fermele pot solicita sprijin pentru anii calendaristici întregi din perioada 2022–2026, dar eligibilitatea trebuie demonstrată separat pentru fiecare an pentru care este cerută plata. Printre condițiile esențiale se află: existența unei licențe de acvacultură valabile;existența autorizației de mediu și a vizei anuale corespunzătoare;desfășurarea efectivă a activității de acvacultură;exploatarea în sistem extensiv sau semi-intensiv;utilizarea bazinelor de pământ sau a lacurilor de acumulare;comercializarea unei producții cuprinse între 50 și 1.500 kg de pește/ha/an, raportată la suprafața eligibilă;respectarea regulilor privind evitarea dublei finanțări. Deținerea unui luciu de apă fără activitate efectivă de acvacultură nu este suficientă. Ferma trebuie să producă și să comercializeze pește și să poată demonstra îndeplinirea condițiilor pentru perioada pentru care solicită compensația. Ce se întâmplă dacă cererile depășesc 14,285 milioane de euro Un element important pentru ferme este modul în care autoritatea intenționează să trateze suprasubscrierea apelului. Dacă valoarea tuturor cererilor eligibile depășește bugetul disponibil, cuantumul compensațiilor poate fi redus proporțional, astfel încât finanțarea să fie distribuită solicitanților eligibili. Prin urmare, nivelurile de 174,92 euro/ha/an și 97,18 euro/ha/an sunt valorile maxime utilizate la calcul, nu sume care pot fi considerate garantate înainte de închiderea apelului și verificarea tuturor cererilor. Această regulă capătă importanță dacă estimarea de cel puțin 300 de ferme se confirmă sau este depășită. Numărul final al beneficiarilor și cuantumul efectiv al plăților vor putea fi stabilite numai după depunerea și evaluarea cererilor. Două întâlniri pentru ferme înainte de închiderea apelului Autoritatea de Management organizează în perioada următoare două întâlniri regionale dedicate Acțiunii 2.1.4: 19 august 2026 – Miroslava, județul Iași;21 august 2026 – Tulcea. MADR a anunțat și organizarea ulterioară a unui seminar online pentru fermierii care nu pot participa fizic. Apelul rămâne deschis până la 6 septembrie 2026, ora 17:00. Pentru fermele piscicole, noutatea adusă de declarațiile autorității nu schimbă condițiile deja publicate ale apelului, dar explică de ce această finanțare are o poziție aparte în UE. România a construit prima metodologie de acest tip acceptată pentru cuantificarea serviciului de sechestrare a carbonului în acvacultură, iar testul practic va fi acum numărul exploatațiilor care reușesc să demonstreze eligibilitatea pentru anii solicitați.

Folie bine fixată peste un siloz de furaje, văzută de la marginea platformei
Zootehnie

Lucrări de sezon în agricultură 16 august: Inspectarea foliei silozului și repararea rapidă a perforațiilor

La 16 august, verificarea foliei merită pusă pe lista scurtă de întreținere a silozului. O perforație mică, o margine ridicată sau o zonă care flutură în vânt lasă aerul și apa să ajungă la furaj; intervenția rapidă este utilă numai dacă se poate face de la sol sau dintr-o poziție sigură. De ce merită verificată folia acum În perioada caldă, folia se urmărește regulat, iar controlul se repetă după vânt, după prezența păsărilor sau animalelor și după lucrări făcute în apropierea silozului. Obiectivul este simplu: păstrarea unei acoperiri etanșe, fără puncte prin care să intre aerul ori apa. Înainte de control Pregătește bandă destinată reparării foliei de siloz și păstreaz-o la îndemână.Alege un traseu exterior ferm, fără noroi, obstacole sau circulație de utilaje.Privește silozul de la distanță înainte de a te apropia: urmărește folia deplasată, marginile ridicate și zonele care flutură.Nu planifica reparația unei găuri care poate fi atinsă numai urcând pe masa de siloz, pe față sau lângă muchia superioară. Controlul se face din exterior Parcurge perimetrul și verifică întâi marginile, îmbinările și zonele unde folia este ținută la sol. Caută perforații, tăieturi, rupturi, porțiuni desprinse și urme de acces al păsărilor sau animalelor. Privește și dacă folia rămâne lipită de masa de furaj ori are zone umflate de aer. Păstrează distanța față de fața silozului și față de marginea de sus. O masă de siloz poate ceda brusc, inclusiv când pare stabilă. Dacă deteriorarea este pe o zonă inaccesibilă în siguranță, oprește controlul direct și organizează intervenția printr-o metodă potrivită locului. Repararea unei perforații accesibile Repară prompt numai găurile mici, accesibile de la margine sau de pe o zonă sigură. Folosește bandă specială pentru folia de siloz, nu o bandă obișnuită. Aplică reparația conform instrucțiunilor materialului și verifică vizual că perforația rămâne acoperită, iar folia nu este trasă sau ridicată de vânt. Dacă observi o margine desprinsă, verifică mai întâi dacă materialele de fixare sunt deplasate ori lipsesc. Nu muta greutăți și nu trage de folie dintr-o poziție expusă. O folie smulsă pe o lungime mare nu se tratează ca o simplă perforație. Ce urmărești după intervenție Revino la zona reparată la următorul control și după un episod de vânt.Verifică dacă apar găuri noi în aceeași parte a silozului; repetarea lor indică o cauză care trebuie îndepărtată.Menține zona din jur curată și observă dacă păsările, animalele sau utilajele pot ajunge ușor la folie.Notează rupturile mari sau repetate pentru a decide din timp o reparație mai amplă, făcută în condiții sigure. Limite și prudență Nu diagnostica furajul doar după aspectul foliei și nu intra sub ea pentru verificări. Dacă există miros neobișnuit, încălzire, infiltrații vizibile, deteriorare întinsă ori risc de prăbușire la fața silozului, nu continua lucrarea improvizat. Cere sprijin tehnic și stabilește o intervenție sigură înainte de orice reparație amplă. Pentru intervalul complet, verificări și actualizări, consultă lucrarea din Calendarul agricol AGRONET.ro. Vezi fișa permanentă a recomandării în Calendarul lucrărilor agricole.

Două bovine cu răni vizibile stau lângă un adăpost din lemn, într-o gospodărie rurală de munte.

Urșii revin la Bichigiu – Două bovine atacate și mesaj RO-ALERT pentru populație

Un urs a atacat două bovine într-o gospodărie din Bichigiu, județul Bistrița-Năsăud, într-un nou incident înregistrat într-o zonă în care autoritățile locale reclamă intensificarea atacurilor asupra animalelor domestice. Potrivit AGERPRES, atacul a avut loc în dimineața zilei de 13 august, iar populația a fost avertizată prin RO-ALERT. Jandarmii au fost sesizați în jurul orei 04:40 despre prezența ursului într-o zonă extravilană a localității Bichigiu, comuna Telciu. Animalul a pătruns într-o anexă gospodărească și a atacat două bovine. La intervenție au participat un echipaj de jandarmi, primarul comunei Telciu și un medic veterinar. Zona nu putea fi parcursă cu autospeciala, astfel că echipa a continuat aproximativ 400 de metri pe jos. La sosirea autorităților, ursul nu mai era în zonă. Cele două bovine au suferit răni ușoare Animalele atacate au fost găsite cu răni ușoare, potrivit informațiilor comunicate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud. Jandarmii au rămas în perimetru încă aproximativ 30 de minute după verificarea gospodăriei, pentru a se asigura că ursul nu revine. Incidentul nu este izolat. Primăria Telciu anunțase la începutul lunii august că, într-un interval de numai 48 de ore, au fost raportate trei atacuri asupra animalelor domestice în localitățile Telcișor, Fiad și Bichigiu. Pentru crescătorii din astfel de zone, repetarea atacurilor înseamnă nu doar pierderi sau costuri veterinare, ci și necesitatea unei supravegheri suplimentare a efectivelor și a adăposturilor, mai ales în timpul nopții. La Bichigiu au existat și atacuri asupra oamenilor Situația din Bichigiu este mai gravă decât simpla apropiere repetată a urșilor de gospodării. În luna mai, două atacuri au avut victime umane. O femeie de 53 de ani a fost găsită decedată, iar într-un alt incident un bărbat de 72 de ani a fost grav rănit. La sfârșitul lunii mai, autoritățile au împușcat un urs în zonă. Ulterior, însă, a continuat să fie semnalată prezența altor exemplare, inclusiv a unor ursoaice cu doi, respectiv trei pui. Primăria Telciu a cerut autorităților centrale responsabile de protecția mediului și managementul cinegetic să intervină în contextul creșterii numărului de incidente. Atacurile asupra animalelor apar și în alte zone ale țării Cazul din Bistrița-Năsăud se înscrie într-o serie mai largă de incidente care afectează exploatațiile zootehnice. În iulie, AGRONET.ro a relatat că trei oi au fost ucise de un urs la o stână din comuna Jidvei, județul Alba. Și în acel caz populația a fost avertizată prin RO-ALERT, iar jandarmii au intervenit în zona exploatației. Cu câteva zile înaintea incidentului din Alba, un cioban fusese atacat de un urs în masivul Iezer-Păpușa. Bărbatul de 47 de ani a suferit răni și a fost transportat la spital. Diferența în cazul de la Bichigiu este frecvența atacurilor într-un perimetru restrâns. Trei incidente asupra animalelor domestice raportate în numai 48 de ore la începutul lunii, urmate de noul atac asupra celor două bovine, indică o presiune persistentă asupra gospodăriilor și crescătorilor din comuna Telciu. Autoritățile recomandă populației să nu se apropie de urs, să evite intervenția directă și să anunțe prezența animalului prin numărul unic de urgență 112.

Politician la microfon, alături de un colaj cu panouri fotovoltaice, turbine eoliene și echipamente energetice.

Bolojan propune un „Pact pentru Energie” – 1.500 MW noi la Iernut și Mintia și investiții în stocare

România ar urma să lege mai strâns producția regenerabilă de stocarea energiei, una dintre direcțiile propuse de Ilie Bolojan într-un „Pact pentru Energie” prezentat de Mediafax. Planul include finalizarea unor noi capacități de producție, accelerarea investițiilor în stocare, securizarea funcționării centralei de la Cernavodă și schimbarea regulilor pentru noile instalații fotovoltaice. Subiectul nu este dublat integral pe AGRONET.ro. Mai multe dintre problemele invocate au fost însă analizate separat în ultimele zile, în special vulnerabilitatea energetică produsă simultan de debitul redus al Dunării, creșterea masivă a producției fotovoltaice și lipsa capacităților suficiente de stocare. AGRONET.ro a arătat că Dunărea ajunsese la un debit de numai 1.370 m³/s, în timp ce fotovoltaicele produceau 52% din electricitatea țării, o combinație care pune presiune pe flexibilitatea sistemului. Iernut și Mintia ar putea aduce peste 1.500 MW Prima direcție propusă este creșterea producției controlabile de electricitate. Bolojan indică finalizarea investițiilor de la Iernut și Mintia, care ar putea aduce împreună peste 1.500 MW în sistem în condiții normale de funcționare, potrivit informațiilor prezentate de Mediafax. Pentru sistemul energetic, diferența dintre o capacitate controlabilă și una dependentă de condițiile meteorologice devine importantă mai ales în orele de seară. România poate avea producție fotovoltaică foarte ridicată la prânz, dar are nevoie de alte surse după apus. Pe 11 august 2026, fotovoltaicele au atins un record de 3.140 MW, reprezentând 52% din producția națională la ora 14:20. Recordul arată cât de mult a crescut rolul energiei solare, dar și de ce investițiile în baterii și alte resurse flexibile devin tot mai importante. Stocarea devine una dintre prioritățile centrale A doua direcție a planului este accelerarea capacităților de stocare. Bolojan consideră că dezvoltarea fotovoltaicelor și a energiei eoliene nu a fost însoțită într-un ritm similar de investiții în baterii, ceea ce amplifică diferența dintre producția ridicată din timpul zilei și necesarul de energie din orele de seară. Hidroelectrica ar putea ajunge, potrivit declarațiilor prezentate de Mediafax, la aproximativ 1.500 MW de capacități de stocare în următorii doi ani, inclusiv prin hibridizarea hidrocentralelor și accelerarea unor proiecte aflate deja în pregătire. Direcția este în linie cu schimbarea mai amplă a politicii energetice. La nivel european, AGRONET.ro a prezentat obiectivul creșterii capacităților de stocare de la circa 55 GW la aproximativ 200 GW până în 2030. Panourile fotovoltaice noi ar putea veni împreună cu baterii Una dintre propunerile cu efect direct asupra viitorilor prosumatori privește schimbarea regulilor pentru instalațiile fotovoltaice. Bolojan susține dezvoltarea noilor capacități fotovoltaice împreună cu soluții de stocare, iar prosumatorii existenți ar trebui stimulați să crească autoconsumul și să instaleze baterii. În prezent, România are peste 350.000 de prosumatori, dar numai aproximativ o treime dintre aceștia ar avea sisteme de stocare, potrivit datelor prezentate de acesta. Asta înseamnă, raportat la cifrele prezentate, că aproximativ două treimi dintre prosumatori nu dispun încă de baterii. Schimbarea începe deja să apară și în programele de sprijin. AGRONET.ro a relatat că AFM pregătește un program de 400 de milioane de lei pentru baterii de stocare, destinat, în forma anunțată, persoanelor fizice care au deja panouri fotovoltaice instalate și racordate la rețea. Pentru ferme, diferența este importantă: programul AFM anunțat pentru persoanele fizice nu acoperă exploatațiile organizate ca persoane juridice, în timp ce politica generală privind asocierea fotovoltaicelor cu stocarea poate avea efecte mult mai largi asupra viitoarelor proiecte energetice. Cernavodă și proiectul Bala 2 intră în aceeași strategie Un alt pilon al „Pactului pentru Energie” privește producția nucleară și asigurarea apei necesare Centralei de la Cernavodă. Bolojan susține reluarea proiectului Bala 2, care ar trebui să contribuie la creșterea cantității de apă direcționate pe Dunărea Veche către Cernavodă. El leagă problema inclusiv de perspectiva construirii Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare. Problema a devenit acută în august 2026. AGRONET.ro a relatat că debitul Dunării la intrarea în România coborâse pe 11 august la 1.370 m³/s, față de o medie multianuală de aproximativ 3.900 m³/s pentru august. La Cernavodă fusese atinsă cota de minus 230 de centimetri. Situația are relevanță directă și pentru agricultură. Debitul redus al Dunării pune simultan presiune pe producția de energie, irigații, navigație și alimentarea cu apă, astfel încât investițiile energetice și infrastructura hidrotehnică ajung să depindă de aceeași resursă. Pentru ferme, miza este energia disponibilă atunci când apare consumul Direcția propusă pentru sistemul energetic schimbă și logica investițiilor fotovoltaice în exploatațiile agricole. Pentru o fermă cu irigații, ventilație, instalații frigorifice, depozite sau procesare, numărul de panouri instalate nu este singurul indicator relevant. Contează câtă energie poate fi consumată direct în orele de producție, cât poate fi stocată și câtă electricitate trebuie cumpărată din rețea seara sau în perioadele fără soare. În acest sens, trecerea de la politica „mai multe panouri” la combinația producție, stocare și consum flexibil poate influența viitoarele investiții energetice din agricultură. Forma concretă va depinde însă de proiectele legislative și schemele de finanțare care vor transforma propunerile prezentate acum în reguli efective.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.094,9 RON/tonă+0,12%Ultima observație: 4 aug., 13:00
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.