Trei bărbați discută cu microfoane într-o sală, cu oi vizibile în prim-plan.

Tánczos Barna se întâlnește cu oierii la Sibiu – Sprijinul pentru ferme și bolile ovinelor, pe agenda discuțiilor

Crescătorii de ovine și caprine se întâlnesc vineri cu Tánczos Barna la Sibiu, într-o discuție care va pune pe aceeași masă extinderea bolilor la micile rumegătoare și formele de sprijin pentru ferme. Întâlnirea este programată pentru 14 august 2026, de la ora 12:00, iar agenda anunțată vizează pesta micilor rumegătoare, variola ovină și caprină și „modalități de sprijin pentru sector”, potrivit AgroInfo. Important pentru crescători: nu este anunțată încă o nouă schemă de ajutor cu cuantum, beneficiari și termen de plată stabilite. Formularea actuală vorbește despre discutarea modalităților de sprijin. Tánczos Barna anunțase încă din 28 iulie pregătirea unui ajutor calculat pe cap de animal pentru crescătorii afectați de boli, dar condițiile concrete nu fuseseră încă stabilite public.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Câmp agricol însorit, la sfârșitul zilei de lucru

Meteo agricol România 14 august 2026, ora 18: ferestre bune de lucru în Muntenia și Crișana până seara

La 14 aug. 2026, 18:00, vremea rămâne predominant însorită și uscată la nivel național. Muntenia și Crișana au ferestre bune pentru lucrări în câmp și transport până seara, însă lipsa ploilor și evapotranspirația susțin nevoia de verificare a apei în sol, mai ales la culturile sensibile la stres hidric. Orientare rapidă pentru finalul zilei Transportul și lucrările în câmp sunt favorabile până seara în toate regiunile analizate.Precipitațiile estimate în fereastra de lucru sunt de 0 mm, echivalent cu 0 l/m², iar probabilitatea maximă rămâne între 1% și 3%.Tratamentele cer prudență în Dobrogea și București-Ilfov, unde vântul și rafalele sunt mai active.Irigarea merită planificată seara sau peste noapte acolo unde verificarea solului confirmă deficitul de apă. Banat: uscat și favorabil pentru transport În Banat, intervalul rămas până seara este însorit, cu umiditate redusă și vânt slab. Recoltarea, deplasarea utilajelor și transportul pot continua în condiții bune. Pentru irigare, seara sau peste noapte oferă un moment mai potrivit, după verificarea locală a solului. IndicatorSituație pentru BanatTemperatura24–31,5°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă2%Vânt și rafale10,5 km/h; rafale 12 km/hUmiditate21%EvapotranspirațieReper indisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; irigarea se verifică local Crișana: căldură uscată și stres hidric Crișana păstrează cele mai ridicate temperaturi dintre regiunile analizate, cu aer foarte uscat. Fereastra este bună pentru recoltare și transport, dar bilanțul apei trebuie urmărit la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie. Evitați intervențiile care depind de umiditate fără controlul parcelei. IndicatorSituație pentru CrișanaTemperatura23,5–33°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă1%Vânt și rafale7,5 km/h; rafale 8,5 km/hUmiditate14%Evapotranspirație6,255 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăContinuați lucrările uscate; prioritizați verificarea necesarului de irigare Maramureș: interval stabil până seara Maramureșul are vreme însorită, cu vânt redus și probabilitate foarte mică de ploaie. Sunt condiții utile pentru lucrări în câmp, manipularea producției și transport. Odată cu răcirea de după apus, activitățile care cer suprafață uscată trebuie condiționate de verificarea rouăi locale. IndicatorSituație pentru MaramureșTemperatura18–28,5°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă2%Vânt și rafale8,5 km/h; rafale 10 km/hUmiditate21,5%Evapotranspirație4,17 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăFavorabil pentru câmp și transport; verificați umezeala înainte de lucrări târzii Transilvania: seară calmă pentru câmp În Transilvania, vremea rămâne stabilă la finalul zilei de lucru. Fără ploi estimate și cu rafale reduse, condițiile susțin transportul, lucrările mecanizate și pregătirea fluxului de recoltare. Tratamentele pot fi luate în calcul spre seară numai după verificarea vântului și a frunzei. IndicatorSituație pentru TransilvaniaTemperatura18,1–29°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă2%Vânt și rafale9,8 km/h; rafale 12,1 km/hUmiditate21,8%Evapotranspirație4,566 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăBun pentru câmp și logistică; tratamentele numai cu verificare locală Moldova: ferestre uscate, cu vânt moderat Moldova are o fereastră uscată pentru lucrări și transport, însă vântul este ceva mai activ decât în vestul țării. Activitățile mecanizate pot continua până seara. Pentru tratamente, sunt mai potrivite doar intervalele locale liniștite, fără vânt și fără umezeală pe frunză. IndicatorSituație pentru MoldovaTemperatura18,1–28,4°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă2%Vânt și rafale13,3 km/h; rafale 15,1 km/hUmiditate20,4%Evapotranspirație4,228 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăFavorabil pentru transport și câmp; limitați tratamentele la ferestre locale calme Dobrogea: vântul limitează tratamentele Dobrogea rămâne uscată, iar lucrările în câmp și transportul sunt posibile până seara. Vântul de 18,5 km/h și rafalele de până la 21,5 km/h cer însă amânarea tratamentelor. Necesitatea irigării nu este presantă în acest buletin, dar decizia depinde de controlul umidității din sol. IndicatorSituație pentru DobrogeaTemperatura20–26,5°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă3%Vânt și rafale18,5 km/h; rafale 21,5 km/hUmiditate35%Evapotranspirație4,49 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăCâmp și transport: favorabil; tratamente: amână din cauza vântului Muntenia: fereastră largă pentru finalizarea lucrărilor În Muntenia, cerul senin și lipsa ploii susțin continuarea lucrărilor de câmp și a transportului până seara. Temperaturile rămân ridicate, iar evapotranspirația indică necesitatea de a verifica apa disponibilă pentru culturile de vară, legume, livezi și vie. Irigarea poate fi planificată după diminuarea căldurii. IndicatorSituație pentru MunteniaTemperatura19,8–28,7°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă3%Vânt și rafale14 km/h; rafale 16 km/hUmiditate20,9%Evapotranspirație4,614 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăFinalizați câmpul și transportul; programați irigarea după verificarea solului Oltenia: condiții stabile sub nori parțiali Oltenia are cer parțial noros, dar fără precipitații estimate în fereastra de lucru. Transportul și lucrările mecanizate rămân favorabile. Nivelul de evapotranspirație și aerul uscat justifică o verificare a culturilor expuse la deficit de apă, înaintea unei eventuale irigări. IndicatorSituație pentru OlteniaTemperatura18,6–29,4°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă3%Vânt și rafale9,8 km/h; rafale 11,4 km/hUmiditate22,8%Evapotranspirație4,132 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăFavorabil pentru lucrări și transport; controlați local apa din sol București-Ilfov: uscat, dar cu rafale active În București-Ilfov, finalul zilei este însorit și uscat, potrivit pentru lucrări în câmp și transport. Vântul susținut și rafalele de până la 22 km/h nu favorizează tratamentele. Evapotranspirația ridicată și umiditatea de numai 16% mențin presiunea asupra culturilor care au nevoie de apă. IndicatorSituație pentru București-IlfovTemperatura23–30°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă2%Vânt și rafale19 km/h; rafale 22 km/hUmiditate16%Evapotranspirație5,27 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăCâmp și transport: favorabil; tratamente: amână, irigarea se verifică prioritar Zona montană: seară uscată și răcorire după apus În zona montană, condițiile sunt însorite și stabile pentru lucrări, transport și activități legate de furaje care au deja o fereastră uscată confirmată. Răcirea indicată după apus impune verificarea umezelii la suprafață înainte de cosit, uscare, balotare sau tratamente. IndicatorSituație pentru zona montanăTemperatura17,1–27,9°C, minimul și maximul calculate pentru fereastra de lucru; repere: 22:00 și 18:00Precipitații estimate0 mm, echivalent cu 0 l/m²Probabilitate maximă3%Vânt și rafale10,1 km/h; rafale 11,7 km/hUmiditate24%Evapotranspirație4,109 mmAvertizăriNu sunt indicate avertizăriFereastră de lucruPână searaDecizie practicăFavorabil pentru logistică și câmp; verificați roua la activitățile târzii Lucrări agricole care merită prioritizate Recoltarea și transportul pot continua în regiunile uscate, cu atenție la starea locală a produsului și la depozitare.Cositul, uscarea și balotarea se fac numai unde există o perioadă uscată reală și suprafața nu este afectată de rouă.Irigarea poate fi planificată seara sau peste noapte după controlul solului, cu prioritate în zonele cu aer foarte uscat și evapotranspirație ridicată.În zootehnie, mențineți accesul la apă și umbră în zonele calde; în piscicultură, urmăriți temperatura apei și condițiile de siguranță pe luciul de apă. Avertizări și fenomene de urmărit Nu sunt indicate avertizări pentru regiunile analizate. Riscul agricol dominant rămâne stresul hidric în Crișana și București-Ilfov, alături de vântul care poate limita tratamentele în Dobrogea și București-Ilfov. În toate zonele, lipsa precipitațiilor estimate menține importanța verificării locale a umidității solului. Ce contează până la buletinul de la 21:00 Folosiți intervalul rămas până seara pentru transport, lucrări mecanizate și organizarea recoltării acolo unde accesul este bun. Pentru activitățile care pot continua după apus, confirmați local vântul, roua și starea suprafeței. Deciziile de irigare rămân dependente de sol, cultură și necesarul real de apă.

Fermieri și reprezentanți ai unor organizații locale discută într-o exploatație agricolă.

GAL / AFIR – cooperare finanțată cu până la 46.703 de euro pe proiect

Sesiune pentru activități de cooperare ale GAL-urilor Apelul gestionat în cadrul GAL / AFIR este încadrat la finanțare pentru cooperare, cu arie geografică locală și un calendar anunțat pentru luna august 2026. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Calendarul sesiunii Apelul de selecție a fost programat să se deschidă la 1 august 2026, ora 09:00, iar data-limită de depunere este 30 august 2026, ora 23:59. Aceste date nu sunt estimate. În informațiile disponibile, sesiunea este marcată cu statusul „închisă”, astfel că cei interesați trebuie să verifice situația curentă a apelului înainte de orice demers. Condiția de selecție indicată Pentru proiecte este indicat un prag minim de selecție de 20,00 puncte. Pragul de selecție este punctajul minim menționat pentru proiecte în cadrul acestei sesiuni; materialul disponibil nu oferă alte detalii despre modul de calcul al punctajului. Bugetul și nivelul sprijinului Fondurile alocate sesiunii de depunere sunt de 46.703 de euro. Separat, suma maximă indicată este de 46.703 de euro per proiect, iar intensitatea sprijinului este de 100% nerambursabil. Alocarea sesiunii, plafonul pe proiect și procentul de sprijin sunt repere distincte, chiar dacă alocarea și valoarea maximă au aceeași valoare în datele publicate. Plafon de depunere proiecte: 93.406,00 euro.Fonduri alocate sesiunii de depunere: 46.703,00 euro.Fonduri disponibile raportate la plafonul de depunere: 93.406,00 euro. Intervenția vizată Sesiunea 1 vizează Intervenția 5, „Activități de cooperare a GAL-urilor”. Instituția indicată este GAL / AFIR, tipul finanțării este cooperarea, iar aria de aplicare este consemnată ca locală. Datele publicate conturează calendarul, pragul și limitele financiare ale apelului, fără a preciza alte categorii de investiții sau beneficiari în informațiile furnizate. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Mâini care țin legume proaspete deasupra unor lăzi, cu logo PENNY și marcaj 3RO pe afiș.

PENNY marchează separat fructele și legumele românești – Ce înseamnă 3RO pentru producătorii locali

PENNY extinde vizibilitatea produselor românești de sezon la raft, iar fructele și legumele provenite din România sunt incluse în selecția 3RO și semnalizate distinct în magazine. Pentru legumicultori și pomicultori, miza este accesul mai vizibil la unul dintre principalele canale de vânzare către consumatorul final, într-o perioadă în care originea produselor a devenit un argument comercial tot mai important. Sortimentul se modifică în funcție de calendarul recoltării și de cantitățile disponibile de la furnizori. În perioada de sezon, rețeaua menționează printre produsele românești ardeiul gras și capia, castraveții, dovleceii, vinetele, conopida, roșiile, morcovii, ceapa, cartofii și varza, alături de mărar, pătrunjel, leuștean și busuioc. La fructe, oferta sezonieră cuprinde căpșuni, mere, afine, zmeură și pepeni verzi. Disponibilitatea nu este însă constantă pe întreg parcursul anului, ci urmărește perioadele de recoltare și volumele pe care producătorii le pot livra. Simbolul 3RO diferențiază originea produselor la raft PENNY include fructele și legumele românești în selecția 3RO, alături de alte produse alimentare pentru care ingredientul principal provine din România. Produsele sunt semnalizate în magazine prin simbolul 3RO, astfel încât cumpărătorul să poată identifica mai ușor proveniența. Diferențierea vizibilă este relevantă și în contextul problemelor privind prezentarea originii produselor. AGRONET.ro a relatat recent despre cazuri semnalate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în care lactate, mezeluri sau legume erau prezentate într-un mod care sugera o origine românească, deși documentele indicau proveniența din alte state. Pentru producătorii locali, originea afișată la raft poate avea o valoare comercială directă. Un produs românesc nu concurează doar prin preț, aspect și prospețime, ci și prin proveniență, mai ales atunci când cumpărătorul caută în mod explicit alimente produse în țară. Accesul la retail depinde de cantitate, continuitate și logistică Prezența produselor locale într-un lanț național de magazine poate deschide o piață mai mare pentru ferme, dar presupune și capacitatea de a furniza volume suficiente în perioadele stabilite. În cazul fructelor și legumelor proaspete, recoltarea, sortarea, ambalarea, transportul și continuitatea livrărilor influențează direct posibilitatea unui producător de a rămâne pe raft. Această problemă este vizibilă mai ales pentru fermele mici și pentru produsele diferențiate. Într-un material despre soiurile românești de tomate și accesul lor la piață, AGRONET.ro arăta că lipsa infrastructurii de colectare, ambalare și distribuție poate limita accesul unor producători la magazine, chiar și atunci când există cerere pentru produse locale. Pentru retail, sezonalitatea înseamnă că lista furnizorilor și volumele disponibile se pot schimba într-un interval relativ scurt. Pentru fermieri, înseamnă că simpla existență a cererii pentru produse românești nu este suficientă: valorificarea prin marile rețele depinde și de organizarea producției și a livrărilor. România nu se află între primii cinci producători de legume și fructe ai UE Dimensiunea pieței horticole europene arată și nivelul competiției. Datele Eurostat prezentate anterior de AGRONET.ro indică o producție de 62,3 milioane de tone de legume în Uniunea Europeană în 2024. Spania și Italia au reprezentat împreună aproape jumătate din volum, cu ponderi de 23,8%, respectiv 22,2%. România nu apărea între primii cinci producători europeni de legume, clasament format din Spania, Italia, Franța, Polonia și Țările de Jos. Și în sectorul fructelor, fructelor de pădure și nucilor, producția UE a ajuns la 58,7 milioane de tone în 2024, iar primele poziții au fost ocupate de Italia, Spania, Franța, Polonia și Grecia. Aceste date pun într-un context mai larg importanța canalelor interne de valorificare. Pentru producătorii români de fructe și legume, diferențierea prin origine și accesul la retail pot conta în competiția cu o piață europeană dominată de state cu sectoare horticole mult mai mari. Sezonul local poate deveni o fereastră importantă de vânzare PENNY precizează că sortimentul 3RO de fructe și legume este adaptat perioadelor naturale de recoltare. Din perspectiva producătorului, aceasta concentrează oportunitatea comercială în lunile în care oferta românească poate ajunge la volume competitive și poate fi livrată rapid. Un lanț de aprovizionare mai scurt poate reduce timpul dintre recoltare și raft, aspect important pentru produsele perisabile. Avantajul economic pentru fermier depinde însă de contractele de furnizare, volume, prețuri și costurile logistice, informații care nu sunt prezentate în materialul publicat de companie. Pentru legumicultori și pomicultori, elementul concret al inițiativei rămâne vizibilitatea separată a originii românești și adaptarea sortimentului la sezon. Într-o piață în care originea poate influența alegerea cumpărătorului, identificarea distinctă la raft oferă produselor locale un criteriu suplimentar de diferențiere față de marfa de import.

Tractor roșu cu încărcător frontal ridicat lângă o grămadă de pământ, într-o curte cu gard albastru.

Big Land lansează Universal LITE 1000 – Încărcător frontal de o tonă pentru tractoare Belarus

Big Land a lansat încărcătorul frontal Universal LITE 1000, cu o capacitate nominală de ridicare de 1.000 kg și o înălțime maximă de 3,8 metri până la axa de rotație. Producătorul anunță pentru modelul din 2026 o rezervă de rezistență structurală majorată cu 30% față de versiunea anterioară, prin modificări aduse brațului și elementelor care preiau cele mai mari solicitări, potrivit Big Land, sursa oficială a lansării. Big Land, cunoscută și sub denumirea Bolshaya Zemlya, este un producător rus de utilaje agricole și echipamente comunale, cu sediul în Perm, Rusia. Compania produce încărcătoare frontale și accesorii pentru acestea, remorci basculante pentru tractoare, lame și perii comunale și declară o rețea de aproximativ 200 de distribuitori și prezență în 10 țări. Universal LITE 1000 este destinat în principal tractoarelor Belarus/MTZ, produse de Minsk Tractor Works. Capacitate de o tonă și ridicare la 3,8 metri Universal LITE 1000 este o evoluție a încărcătorului Universal LITE, iar producătorul a modificat atât capacitatea de lucru, cât și structura brațului. Principalele caracteristici tehnice anunțate sunt: CaracteristicăUniversal LITE 1000Capacitate de ridicare la axa de rotație1.000 kgÎnălțime maximă până la axa de rotație3.800 mmUnghi de basculare în poziția superioarăpână la 66°Unghi de basculare la solpână la 68°Volumul cupei0,4–1,0 m³Grosimea oțelului în secțiunile solicitatepână la 9 mm Față de generația anterioară, înălțimea de ridicare a crescut de la 3,5 la 3,8 metri. Producătorul indică și o creștere cu 30% a rezervei de rezistență a principalelor componente structurale. Brațul a fost întărit în zonele cu solicitări mari Modificările nu se limitează la creșterea grosimii materialului. Big Land susține că a mărit de două ori suprafața plăcii de ranforsare a brațului, pentru o rezistență mai bună la încovoiere și torsiune. Profilul brațului a fost lățit cu 20 mm, iar grosimea unor elemente de ranforsare a crescut de la 6 la 8 mm. Traversă centrală a fost, de asemenea, reproiectată astfel încât să treacă prin pereții brațului și să fie sudată atât la exterior, cât și la interior. Modelul folosește oțel slab aliat de înaltă rezistență 09G2S. Producătorul indică pentru acest material o rezistență cu aproximativ 25% mai mare decât pentru oțelurile St3 și St20 utilizate în mod obișnuit în această categorie și menținerea caracteristicilor mecanice la temperaturi foarte scăzute. O particularitate constructivă este secțiunea ovoidală a brațului, soluție utilizată pentru distribuirea solicitărilor fără creșterea excesivă a masei structurii. Compatibilitate cu mai multe tractoare Belarus Universal LITE 1000 poate fi montat, în configurațiile anunțate de producător, pe mai multe modele Belarus/MTZ: Belarus 80;Belarus 82.1;Belarus 82.3;Belarus 82.1-23/12;Belarus 826;Belarus 892;Belarus 952.3 și 952.6. Această compatibilitate plasează încărcătorul în categoria echipamentelor destinate tractoarelor de putere medie utilizate pentru manipularea cerealelor, furajelor, baloților, îngrășămintelor, paleților sau materialelor din ferme. Cupe, furci pentru paleți și echipamente pentru baloți Producătorul oferă pentru gama Universal mai multe tipuri de organe de lucru, inclusiv cupe, furci agricole, furci pentru paleți, dispozitive pentru manipularea baloților și alte accesorii. Universal LITE 1000 poate utiliza și cadrul de prindere standard Euro, ceea ce permite montarea unor accesorii compatibile produse de alți furnizori. În configurația de bază este prevăzut sistemul de schimbare rapidă a organelor de lucru. Printre opțiunile disponibile se află comanda prin joystick, indicatorul nivelului cupei, protecția radiatorului, cuplele hidraulice rapide și sistemele suplimentare de siguranță pentru instalația hidraulică. Pentru ferme, specificația relevantă este combinația dintre capacitatea de o tonă și înălțimea de 3,8 metri. Aceasta permite folosirea încărcătorului la operațiuni de manipulare și încărcare fără trecerea la un utilaj autopropulsat dedicat, cu condiția ca tractorul, balastarea și configurația hidraulică să respecte cerințele producătorului. Universal LITE 1000 este o noutate 2026 în gama Big Land, însă producătorul nu a anunțat prin sursele consultate disponibilitatea oficială prin distribuitori din România.

Medic veterinar în echipament de protecție verifică o turmă de oi aflată într-un țarc, lângă un panou de acces interzis și un steag al României.
Zootehnie

Comisia Europeană extinde măsurile de urgență pentru variola ovină și caprină din România – un nou focar în județul Iași impune ajustarea zonelor de restricții

Comisia Europeană extinde măsurile pentru variola ovină și caprină din România, după apariția unui nou focar în județul Iași. Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1943, adoptată la 10 august 2026 și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 13 august, modifică zonele de protecție, supraveghere și restricții stabilite anterior pentru România. Noua intervenție europeană vine după ce România a notificat Comisiei, la 3 august, un focar suplimentar într-o exploatație de ovine și caprine din județul Iași. Focarul se afla în afara zonelor de protecție și supraveghere stabilite până atunci, ceea ce a determinat actualizarea delimitărilor teritoriale și a perioadelor în care trebuie aplicate măsurile sanitar-veterinare. Focarul din Iași schimbă harta restricțiilor Decizia 2026/1943 modifică Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1108, actul european care stabilește măsurile de urgență pentru variola ovină și caprină din România. Comisia arată că trebuie actualizate: zonele de protecție;zonele de supraveghere;zonele suplimentare de restricții;perioadele în care măsurile rămân obligatorii;arealele prevăzute în anexele deciziei europene. Dimensiunea acestor zone și durata restricțiilor sunt stabilite în funcție de situația epidemiologică din teritoriile afectate, situația generală a bolii în România și riscul unei răspândiri suplimentare. Comisia precizează că perioadele sunt stabilite și în concordanță cu standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. Pentru crescătorii aflați în zonele incluse în anexele actualizate, consecința practică este menținerea sau introducerea unor restricții sanitar-veterinare asupra circulației animalelor și aplicarea măsurilor stabilite pentru controlul focarelor. Focarul din Popești: 34 de animale moarte Focarul care a determinat noua modificare europeană fusese confirmat în localitatea Popești, județul Iași. AGRONET.ro a relatat despre cazul din Iași, unde 34 de animale muriseră, iar alte 462 de ovine erau considerate susceptibile. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat virusul la 31 iulie 2026. În exploatația afectată au fost introduse măsuri privind restricționarea mișcării animalelor, supravegherea, dezinfecția, controlul trasabilității, neutralizarea cadavrelor și eliminarea animalelor afectate. Notificarea transmisă Comisiei Europene la 3 august a arătat însă că focarul se află în afara zonelor europene de protecție și supraveghere valabile la acel moment. Tocmai această situație a dus la necesitatea revizuirii anexelor deciziei. Comisia consideră ridicat riscul răspândirii către alte ferme În motivarea măsurilor, Comisia Europeană arată că variola ovină și caprină poate avea un impact important asupra populațiilor de oi și capre și asupra rentabilității fermelor, inclusiv prin perturbarea circulației animalelor și produselor în interiorul Uniunii și prin efectele asupra exporturilor către state terțe. Răspândirea bolii către o nouă exploatație poate însemna mai mult decât pierderile din ferma infectată. În jurul focarului sunt introduse măsuri care pot afecta temporar și exploatații fără animale bolnave, prin limitarea transportului și comercializării efectivelor. Aceste restricții pot aduce costuri suplimentare pentru furajare, personal și întreținerea animalelor care nu mai pot fi vândute sau deplasate conform planului inițial. Focarele s-au extins ulterior și în alte județe Situația epidemiologică a continuat să evolueze după notificarea focarului din Iași. AGRONET.ro a prezentat ulterior două focare din Turcinești, județul Gorj, și Malaia, județul Vâlcea. Cele două exploatații aveau împreună 908 ovine. În Gorj erau 400 de oi, dintre care 96 prezentau boala la raportare și 71 muriseră. În Vâlcea erau 508 ovine, dintre care 150 prezentau semne de boală. În zilele următoare au fost confirmate și focare în județul Constanța, ceea ce a amplificat presiunea asupra controlului transporturilor și a trasabilității efectivelor. Miza pentru ferme este circulația animalelor Pentru crescători, una dintre cele mai importante consecințe ale măsurilor europene este controlul deplasării oilor și caprelor din zonele afectate. Într-o zonă de protecție sau supraveghere, transportul animalelor nu poate fi tratat ca într-o perioadă epidemiologică normală. Exploatațiile trebuie să respecte restricțiile stabilite de autoritățile sanitar-veterinare, iar mișcările efectivelor sunt supuse condițiilor impuse pentru limitarea răspândirii virusului. Trasabilitatea devine astfel esențială. Autoritățile trebuie să poată identifica exploatația de origine, mișcările animalelor și eventualele contacte cu alte turme pentru a delimita cât mai repede un nou focar. Comisia Europeană justifică aplicarea rapidă a Deciziei 2026/1943 prin caracterul urgent al situației epidemiologice și prin necesitatea prevenirii răspândirii bolii din unitățile afectate către alte zone din România sau către alte state membre. Pentru fermele românești, actualizarea zonelor europene de restricție confirmă că apariția unui focar nou poate modifica rapid condițiile de circulație și comercializare a animalelor într-o regiune. Evoluția focarelor din Iași, Gorj, Vâlcea și Constanța face ca supravegherea efectivelor, identificarea corectă și respectarea restricțiilor de mișcare să rămână principalele obligații practice pentru crescătorii din zonele afectate.

Mulțime de oameni pe o stradă, cu doi bărbați îmbrăcați în cojoace de lână în prim-plan.

Crescătorii de oi pregătesc noi proteste la București cu bălegar și lapte amestecat cu aracet – cer Guvernului un plan pentru eradicarea pestei micilor rumegătoare

Crescătorii de ovine pregătesc un nou protest la București, iar decizia finală ar urma să depindă de rezultatul întâlnirii programate vineri, 14 august, la Sibiu cu vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna. Președintele Asociației Moldoovis, Ionică Nechifor, a declarat pentru AGERPRES că fermierii iau în calcul revenirea în Capitală cu utilaje, remorci cu bălegar și cisterne cu lapte, dacă discuțiile cu Guvernul nu aduc răspunsuri privind bolile la micile rumegătoare și reluarea comerțului cu ovine. Anunțul vine la aproximativ două săptămâni după protestul organizat la București la 30 iulie, când crescătorii au cerut intervenția Guvernului pentru deblocarea exporturilor, compensarea pierderilor și schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare. AGRONET.ro a relatat atunci că Guvernul promisese un plan pentru sector, fără ca la acel moment să existe un calendar pentru reluarea exporturilor sau o schemă de compensare cu reguli publicate. Întâlnirea de la Sibiu poate decide dacă protestele sunt reluate Ionică Nechifor a precizat că hotărârea privind un nou protest va fi luată după întâlnirea de la Sibiu. Crescătorii intenționează să continue demersurile dacă revendicările lor nu primesc un răspuns pe care îl consideră suficient. „Reluăm demersurile, până le epuizăm. De data asta ducem utilaje, bălegar, lapte cu aracet, piei de oaie, coarne de oi. Ne pregătim din timp, pentru că nu ne bagă în seamă.” Întâlnirea cu Tánczos Barna este programată pentru 14 august și are loc într-un moment în care sectorul ovin se confruntă simultan cu restricții comerciale, focare de boli la micile rumegătoare și solicitări pentru noi forme de sprijin financiar. AGRONET.ro a prezentat agenda întâlnirii de la Sibiu, care include pesta micilor rumegătoare, variola ovină și caprină și posibilitățile de sprijin pentru ferme. Oierii cer un plan național pentru pesta micilor rumegătoare Una dintre principalele solicitări formulate de crescători este adoptarea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare. Organizațiile din sector cer ca planul să conțină: obiective definite pentru combaterea bolii;termene de aplicare;criterii transparente pentru evaluarea rezultatelor;măsuri care să permită protejarea fermelor neafectate;condiții pentru normalizarea circulației și comercializării animalelor. Miza depășește fermele în care au fost confirmate cazuri de boală. Restricțiile sanitar-veterinare pot afecta transporturile, centrele de colectare și posibilitatea de a valorifica animalele în perioadele în care crescătorii aveau programate vânzările. Pentru exploatațiile care păstrează animalele mai mult timp în fermă, blocajele pot însemna costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea efectivelor, precum și amânarea încasărilor. Reluarea exporturilor rămâne una dintre revendicările centrale Crescătorii solicită Guvernului să folosească instrumentele instituționale disponibile pentru reluarea comerțului cu ovine atât în interiorul Uniunii Europene, cât și cu statele terțe. Exporturile au fost una dintre temele centrale și la protestul din 30 iulie. Atunci, Tánczos Barna a anunțat că autoritățile pregătesc un plan care să includă măsuri mai stricte de identificare, trasabilitate și control al circulației animalelor. Pentru redeschiderea piețelor, sectorul are nevoie de reguli care să permită demonstrarea statutului sanitar al efectivelor și urmărirea deplasărilor animalelor între ferme, centre de colectare și punctele de export. Reluarea fluxurilor comerciale cu statele din afara Uniunii Europene depinde însă și de condițiile sanitar-veterinare stabilite de fiecare partener comercial, astfel că un plan național este doar una dintre componentele necesare. Crescătorii nu îl vor pe șeful ANSVSA la discuțiile de la Sibiu O altă componentă a conflictului este relația dintre organizațiile de crescători și conducerea ANSVSA. Ionică Nechifor a declarat că fermierii au refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnirea de la Sibiu și că discuțiile cu Tánczos Barna vor avea loc fără acesta. Nemulțumirile față de conducerea Autorității au fost exprimate și la protestul din iulie. Crescătorii au cerut atunci schimbarea președintelui ANSVSA, iar Tánczos Barna a transmis că problema urma să fie analizată la nivelul Guvernului. AGRONET.ro a arătat însă că schimbarea conducerii ANSVSA nu rezolvă singură criza sectorului. Reluarea exporturilor depinde și de controlul bolilor, trasabilitatea efectivelor și acceptarea măsurilor sanitar-veterinare de către partenerii comerciali. Rezultatul întâlnirii de la Sibiu va fi important pentru a vedea dacă autoritățile și organizațiile de crescători ajung la un calendar concret pentru controlul bolilor, reluarea comerțului și sprijinirea fermelor afectate. În lipsa unor soluții considerate suficiente, reprezentanții crescătorilor din Botoșani spun că pregătirile pentru un nou protest la București vor continua.

Masă cu farfurii de tomate etichetate, coș cu legume și panou informativ într-un spațiu interior.

Sărbătoarea Tomatelor 2026 are loc pe 17 august la Ștefănești – Fermierii pot vedea soiurile direct în cultură

Sărbătoarea Tomatelor revine la Ștefănești pe 17 august, iar fermierii vor putea vedea direct soiuri și linii de tomate dezvoltate de cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură. Evenimentul, ajuns la a VII-a ediție, este programat la Complexul Fitotron din județul Argeș, relatează AGRO TV. Organizatorul, INCDBH Ștefănești, a anunțat că manifestarea va avea loc luni, 17 august 2026, de la ora 10:00, sub forma unei zile a porților deschise dedicate culturii tomatelor. Fermierii pot vedea materialul genetic direct în cultură Una dintre componentele practice ale evenimentului este prezentarea tomatelor cultivate în cadrul Complexului Fitotron. Participanții vor putea discuta cu cercetătorii despre soiuri, material săditor și soluțiile urmărite în programele de ameliorare. Interesul este tot mai mare pentru tomate care combină mai multe caracteristici importante pentru cultura comercială: producție stabilă, toleranță la temperaturi ridicate și deficit de apă, comportament bun în fața bolilor, dar și gust și calități comerciale apreciate de cumpărători. Institutul de la Ștefănești are în portofoliu mai multe soiuri proprii de tomate. De exemplu, soiul Argeș 11 are o producție medie indicată de institut de 4,5–5 kg pe plantă și toleranță la organismele dăunătoare specifice tomatelor. INCDBH Ștefănești îl recomandă atât pentru cultura clasică sau ecologică, cât și pentru spații protejate și câmp cu sistem de susținere. Un alt soi menținut de institut, Ștefănești 67, are fructe cu o greutate medie de aproximativ 260 de grame, toleranță ridicată la principalele boli întâlnite în spațiile protejate și rezistență la crăpare și păstrare. Producția medie indicată este tot de 4,5–5 kg pe plantă, în condițiile unei tehnologii adecvate. Cercetarea caută echilibrul dintre rezistență, producție și gust Evenimentul de la Ștefănești se înscrie într-o direcție mai largă a cercetării legumicole românești: selecția unor tomate care să răspundă atât condițiilor din fermă, cât și cerințelor pieței. În iulie, AGRONET.ro a prezentat un program asemănător al SCDL Buzău, unde consumatorii au evaluat 15 linii experimentale de tomate. Cercetătorii urmăresc acolo simultan gustul, productivitatea, rezistența la crăpare, toleranța la boli și dăunători, adaptarea la temperaturi ridicate și deficit de apă și interesul cumpărătorilor. Pentru fermieri, această combinație este importantă. Un soi destinat culturii comerciale trebuie să ofere nu numai calități gustative bune, ci și producții suficient de stabile, rezistență la manipulare și capacitatea de a face față presiunii climatice și fitosanitare. Sesiune științifică dedicată culturii de tomate Programul Sărbătorii Tomatelor include și o sesiune științifică la INCDBH Ștefănești. Potrivit informațiilor publicate de AGRO TV, cercetătorii vor aborda noile rezultate din domeniul biotehnologiilor horticole, calitatea nutrițională a tomatelor și rolul cercetării în dezvoltarea unor soiuri adaptate condițiilor actuale de cultură. Pentru producători, componenta practică a evenimentului poate fi mai importantă decât simpla prezentare a unor soiuri: vizitarea loturilor și discuțiile directe cu cercetătorii permit compararea caracteristicilor plantelor înainte ca materialul genetic să fie ales pentru o cultură comercială. Sărbătoarea Tomatelor ajunge în 2026 la ediția a VII-a și continuă formatul prin care institutul de la Ștefănești prezintă rezultatele cercetării direct fermierilor și celorlalți profesioniști din horticultură.

Punct de încărcare al unui siloz de cereale, cu poartă metalică încuiată, sigiliu vizibil și iluminare de securitate, într-o fermă din Europa de Est.

Stocul poate ieși din siloz fără să lipsească o ușă: ce puncte de transfer trebuie controlate și înregistrate

Un siloz poate rămâne încuiat, iar stocul să iasă totuși printr-o gură de descărcare, un transportor, o instalație de încărcare sau un acces la comenzi lăsat fără control. Indiciile din teren pot arăta că trebuie verificat un flux, dar nu dovedesc singure cine a intervenit și nu justifică o confruntare cu persoane din zonă. Ce poate observa fermierul la punctele de transfer Semnele care merită consemnate sunt un sigiliu rupt, lipsă ori cu serie diferită, un lacăt deteriorat sau înlocuit, o poartă de descărcare într-o poziție neobișnuită, urme proaspete de manevrare la transportor sau la burlanul de încărcare, precum și o activitate de încărcare în afara ferestrei stabilite de fermă. O diferență între stocul calculat și cel măsurat este un semnal de verificare, nu o concluzie despre furt. La siloz, punctele care trebuie privite ca un singur lanț sunt accesul în incintă, gurile de descărcare, vanele și șuberele, transportoarele sau snecurile, capătul de încărcare, tabloul de comandă, cântarul și zona în care sunt ținute cheile, cartelele ori codurile de acces. Separă constatarea de verificare În prima etapă, notează ce se vede fără să atribui vina cuiva: data și ora constatării, punctul de transfer, starea sigiliului sau a lacătului, poziția echipamentului și orice document disponibil pentru ultimul transport autorizat. Fotografierea stării punctului de transfer, conform regulilor interne, poate ajuta la compararea ulterioară. Apoi verifică fluxul documentar și cantitativ: stocul anterior, bonurile de cântar sau alte dovezi de cântărire, avizele de expediție, comenzile de livrare și jurnalul de încărcare. Reconcilierea are sens când compară aceeași partidă de cereale, aceeași perioadă și aceleași unități de măsură. Dacă diferența rămâne, păstrează documentele și solicită o verificare independentă a stocului și a traseului de încărcare. Nu interveni asupra unui lacăt, sigiliu sau echipament care pare manipulat înainte de a consemna starea lui. Nu urmări vehicule, nu bloca persoane și nu încerca recuperarea pe cont propriu a cerealelor. Măsuri practice pentru reducerea riscului Stabilește un singur traseu normal de acces către zona de încărcare și limitează punctele secundare care permit apropierea necontrolată de siloz.Ține porțile, gurile de descărcare și comenzile instalației închise sau blocate atunci când nu există o operațiune autorizată.Păstrează evidența persoanelor care pot primi chei, cartele sau coduri; retrage accesul când rolul unei persoane se schimbă și evită folosirea unui cod comun de către mai multe persoane.Folosește sigilii identificabile pentru punctele care nu trebuie deschise între două operațiuni și verifică la fiecare control seria și integritatea lor.Verifică periodic dacă lacătele sunt cele alocate de fermă și dacă nu au urme de tăiere, forțare sau înlocuire.Asigură iluminarea practică a zonei de încărcare și a acceselor, astfel încât verificarea de seară sau de noapte să se poată face în siguranță.Păstrează un jurnal simplu pentru fiecare încărcare: momentul operațiunii, punctul folosit, partida, documentul de transport, cantitatea confirmată și persoana care a închis și a sigilat zona după plecare.Separă atribuțiile când dimensiunea fermei permite: persoana care aprobă încărcarea să nu fie singura care confirmă și cantitatea ieșită. Când devine necesară escaladarea Contactează responsabilul de securitate fizică sau auditorul de stoc dacă apar diferențe repetate, sigilii deteriorate, accesări în afara programului ori documente care nu se potrivesc cu cântărirea. O evaluare a punctelor vulnerabile poate arăta dacă problema este de acces, de procedură, de evidență sau de funcționare a instalației. Dacă există pericol imediat pentru persoane, o pătrundere în desfășurare sau o situație care necesită intervenție urgentă, apelează 112. Pentru sesizarea unei posibile fapte și predarea documentelor sau a altor dovezi, contactează Poliția fără a confrunta ori acuza persoane pe baza unor presupuneri. Cadru de pază și responsabilitate Legea nr. 333/2003 reglementează paza obiectivelor, bunurilor și valorilor. Pentru exploatațiile și societățile care intră în categoria unităților prevăzute de lege, măsurile de pază trebuie analizate în raport cu bunurile deținute și cu riscurile locului. Înainte de modificări importante ale controlului de acces sau ale organizării pazei, cere sprijinul unui specialist în securitate fizică pentru o soluție potrivită fermei și obligațiilor aplicabile. Riscul este relevant pe tot parcursul anului, însă merită atenție sporită din iulie până în decembrie, când recoltarea, condiționarea și livrările cresc numărul transferurilor de cereale. Tocmai atunci, jurnalul de încărcare și reconcilierea cantităților trebuie făcute consecvent, nu doar după apariția unei diferențe. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă responsabil de securitate fizică, auditor de stoc sau poliție. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Un fermier indică o zonă pe o hartă întinsă pe capota unei mașini, lângă un câmp recoltat și o combină în depărtare.
Mediu

Fermierii găsesc terenuri arabile în hărțile biodiversității – MMAP, chemat să verifice contururile înainte de aprobare

Clubul Fermierilor cere clarificarea hărților înainte de aprobarea Catalogului, după ce organizația susține că a identificat terenuri arabile în interiorul unor contururi propuse pentru zonele prioritare pentru biodiversitate. Într-o scrisoare adresată ministrei Mediului, Diana Buzoianu, prezentată de AGRO TV, fermierii indică un caz concret la Balta Albă, în județul Brăila, și cer o hartă publică pe care fiecare proprietar să poată verifica dacă terenul său este inclus. Disputa nu este despre necesitatea protejării biodiversității, ci despre modul în care sunt trase limitele și despre ce se întâmplă dacă în interiorul lor ajung sole agricole lucrate. Clubul solicită și compensații pentru eventualele pierderi, acordul proprietarilor și al autorităților locale, precum și publicarea documentației care a stat la baza delimitării zonelor. Grâu, orz, porumb și rapiță în interiorul unui contur ZPB Cazul indicat de Clubul Fermierilor Români este ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni. Organizația spune că limita din documentația MMAP se suprapune cu terenuri agricole din blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă. Pe aceste suprafețe, membrii Clubului cultivă în rotație grâu, orz, porumb și rapiță. Situația este importantă deoarece, potrivit organizației, în dezbaterea publică din 10 august reprezentanții ministerului ar fi precizat că lista nu cuprinde terenuri încadrate ca arabil. AGRONET.ro a documentat anterior cazul de la Balta Albă, inclusiv imaginile prezentate de Club pentru blocurile fizice APIA menționate. Fermierii nu susțin că această verificare dovedește existența aceleiași probleme în toate zonele propuse. Spun însă că, fără o hartă interactivă oficială, proprietarii nu au o metodă simplă de a verifica dacă există și alte suprapuneri. Fermierii vor o hartă în care să își poată găsi parcela Una dintre principalele solicitări este ca hărțile GIS folosite pentru delimitarea zonelor să fie încărcate în sistemul cartografic interactiv al Ministerului Mediului. Pentru un proprietar de teren, diferența este importantă. Un fișier cartografic tehnic sau o imagine din documentația unei consultări publice este greu de folosit pentru verificarea unei parcele. O hartă interactivă ar permite identificarea solei și compararea ei cu limita oficială propusă. Clubul cere, în același timp: publicarea integrală a studiului care a stat la baza identificării zonelor;verificarea suprapunerilor cu terenurile arabile;înștiințarea proprietarilor înaintea includerii definitive;acordul proprietarilor și al autorităților locale în cazurile prevăzute de lege;compensarea pierderilor generate de eventuale restricții;realizarea planurilor de management pentru ariile protejate deja existente;revizuirea periodică a delimitărilor pe baza datelor științifice. Ce spune Ministerul Mediului despre proprietățile private Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că actualul Catalog este construit în principal din suprafețe care beneficiau deja de niveluri ridicate de protecție, alături de păduri ale statului pentru care Romsilva și-a exprimat acordul. În cazul proprietăților private, ministerul afirmă că acestea își păstrează regimul juridic actual. Pentru zonele în care este permis managementul activ, pot continua activități precum pășunatul și cositul, în condițiile obiectivelor de conservare. Diferența dintre poziția ministerului și solicitarea fermierilor apare înainte de această etapă. Clubul vrea ca limitele să fie verificate parcelă cu parcelă înainte de aprobarea Catalogului, mai ales în cazurile în care documentația pare să includă teren arabil. Acordul proprietarilor și compensațiile, două puncte sensibile Clubul invocă prevederile OUG nr. 57/2007, modificată prin OUG nr. 25/2026, și cere ca procedurile privind informarea și acordul proprietarilor să fie parcurse înainte ca zonele să intre definitiv în Catalog. Organizația solicită și compensarea proprietarilor atunci când regimul de protecție produce pierderi economice sau reduce posibilitatea de folosire a terenului. Aceasta este una dintre principalele temeri ale fermierilor: nu simpla apariție a unei culori noi pe o hartă, ci posibilitatea ca ulterior să fie introduse restricții asupra unor sole productive fără o formulă previzibilă de despăgubire. Clubul mai cere ca planurile de management și compensațiile pentru ariile naturale protejate existente să fie rezolvate înainte de extinderea suprafețelor supuse protecției. Catalogul este legat și de un jalon PNRR Proiectul nu are doar o miză de mediu. Aprobarea Catalogului contribuie la îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR, legat de desemnarea zonelor de protecție strictă. MMAP a precizat că valoarea maximă a corecției financiare asociate acestui jalon este de 25,69 milioane de euro. Proiectul de ordin a fost publicat în consultare la 3 august, iar dezbaterea publică a avut loc la 10 august. Scrisoarea Clubului Fermierilor Români este datată 11 august. Pentru ferme, următorul răspuns important trebuie să vină însă din hartă. Dacă ministerul confirmă că terenurile agricole semnalate la Balta Albă au intrat în contur, trebuie lămurit ce statut vor avea și ce reguli li se vor aplica. Dacă este vorba despre o eroare cartografică, aceasta poate fi corectată înainte ca ordinul să fie aprobat. Miza este una foarte concretă: proprietarul trebuie să poată afla înainte de adoptarea Catalogului dacă parcela pe care o cultivă se află într-o zonă propusă pentru biodiversitate și ce consecințe ar avea această includere.

Sac deschis cu căpățâni mari de usturoi, așezat lângă o mașină, cu pomi în fundal.

Usturoi Elefant la 30 de lei/kg – Cum a dezvoltat un fermier din Giurgiu cultura pornită cu 10 căței

Cosmin Chițu a ajuns la circa 400 kg de usturoi Elefant pornind de la 10 căței, într-o cultură de nișă dezvoltată în livada familiei din Giurgiu. Povestea și declarațiile fermierului au fost publicate inițial, la 11 august 2026, de Agrointeligența, care a discutat direct cu cultivatorul. Fermierul spune că vinde producția cu aproximativ 30 de lei/kg, atât pentru consum, cât și ca material săditor. Cultura a început în urmă cu cinci-șase ani, după ce mama lui Cosmin Chițu a primit câteva căpățâni. Agricultorul a plantat zece căței în livada moștenită de la bunici și a păstrat ulterior material de plantat din propria recoltă. În 2026 estimează că a obținut aproximativ 400 de kilograme, cea mai mare cantitate de când cultivă această plantă. Vânzarea apare și în postările publice de pe Facebook Postările publice indexate pe Facebook confirmă că fermierul oferă efectiv usturoiul Elefant spre vânzare în Giurgiu. Anunțuri atribuite profilului „Cosmin Chitu” apar atât în grupul Piața Giurgiu, cât și în grupul dedicat Cultura Usturoiului. În aceste postări produsul este prezentat ca „usturoi elefant de vânzare în Giurgiu”. Facebook confirmă astfel existența unei valorificări directe, în timp ce informațiile despre producția de aproximativ 400 de kilograme, prețul de 30 de lei/kg și tehnologia folosită provin din interviul acordat Agrointeligența. O recoltă care ar însemna circa 12.000 de lei la prețul indicat La un preț de aproximativ 30 de lei/kg, valorificarea integrală a unei recolte de 400 de kilograme ar însemna încasări brute teoretice de circa 12.000 de lei. Calculul nu reprezintă profitul culturii și nici o estimare făcută de fermier. Chițu spune, de altfel, că nu a dezvoltat cultura cu obiectivul unui profit ridicat, ci a urmărit în primul rând să își acopere o parte din cheltuielile de întreținere a livezii. Producția este vândută în piața din Giurgiu și prin comenzi trimise în alte județe. Un avantaj economic pe care îl indică agricultorul este producerea propriului material de plantat. După multiplicarea culturii, nu mai cumpără în fiecare sezon cățeii necesari pentru înființare, ci păstrează material din recolta precedentă. Îl cultivă printre pomii din livadă În exploatația din Giurgiu, usturoiul Elefant este plantat între rândurile de pomi. Fermierul spune că aplică un erbicid preemergent pentru buruieni și un tratament foliar, iar una dintre lucrările importante este îndepărtarea tijei florale, pentru ca planta să își concentreze resursele în dezvoltarea bulbului. Experiența sa cu apa este una interesantă, dar trebuie privită ca rezultat obținut în parcela respectivă. Chițu spune că partea irigată a culturii a produs bulbi mai mici decât cea care a beneficiat numai de precipitații. „Cel mai bine este să-l plantezi toamna și apoi să-l lași în pace.” Fermierul afirmă și că nu a avut probleme importante cu viermele sârmă în această cultură. Aceste observații descriu experiența sa din livada din Giurgiu și nu reprezintă o tehnologie universală pentru toate solurile și regiunile. Usturoiul Elefant este, botanic, mai apropiat de praz Denumirea comercială poate induce în eroare. Usturoiul Elefant nu este pur și simplu un soi cu bulbi foarte mari al usturoiului comun. Royal Horticultural Society îl identifică drept Allium ampeloprasum și precizează că este mai apropiat botanic de praz. Această particularitate explică și diferențele observate la consum: bulbii și cățeii pot deveni mult mai mari, iar aroma este în general mai blândă decât la usturoiul comun. În cazul producției din Giurgiu, Chițu spune că tocmai gustul mai puțin iute reprezintă unul dintre motivele pentru care clienții revin. Fermierul recomandă testarea culturii înainte de extindere Pentru cei interesați de această nișă, cultivatorul recomandă să înceapă pe suprafață redusă, cu aproximativ 10 kilograme de material de plantat. Argumentul său este că planta se multiplică rapid, iar producătorul poate testa cererea înainte să mărească suprafața. Experiența din Giurgiu arată modelul unei culturi mici care folosește un teren deja ocupat de livadă, își produce materialul pentru sezonul următor și este valorificată direct către consumatori. La producția raportată pentru 2026, nu vorbim despre o cultură comercială de mari dimensiuni, ci despre o nișă care îi permite fermierului să obțină un venit suplimentar din aceeași exploatație.

Panouri solare și turbine eoliene amplasate pe un teren deschis, lângă un drum de pământ.

Statul pregătește concesionarea a 32.074 de hectare pentru energie regenerabilă

România a identificat peste 32.000 de hectare de terenuri degradate pentru proiecte regenerabile, iar aceste suprafețe ar urma să poată fi concesionate prin licitații publice pentru investiții fotovoltaice și eoliene. Un document analizat de Profit.ro arată că registrul digital aferent a fost recepționat la 31 martie 2026 și cuprinde 32.074,79 hectare, însă validarea la nivelul Comisiei Europene nu este încă finalizată. Pentru agricultură, miza este importantă deoarece legea separă explicit terenurile productive de cele degradate sau neproductive. AGRONET.ro a explicat anterior că mecanismul vizează terenuri ale statului care nu mai pot fi utilizate normal pentru agricultură, nu proprietățile private ale fermierilor și nici suprafețele agricole productive. Din 84.000 de hectare analizate, 32.000 au fost selectate Potrivit documentului citat, studiile pedologice au fost realizate pentru o suprafață totală de aproximativ 84.000 de hectare administrate de stat. Din acestea, circa 32.000 de hectare au fost desemnate drept zone pretabile pentru accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. IndicatorSuprafațăTerenuri analizate prin studii pedologice84.000 haTerenuri introduse în registrul digital32.074,79 haDestinațieproiecte de energie regenerabilă Registrul nu este încă disponibil public pe site-ul Ministerului Agriculturii sau al autorității care administrează terenurile statului. În platformele PNRR, jalonul apare încă „în implementare”, deoarece urmează evaluarea Comisiei Europene. Ce terenuri pot intra în acest mecanism Legea stabilește că pot fi utilizate pentru proiecte regenerabile doar anumite categorii de terenuri aflate în proprietatea statului. Sunt vizate: terenuri agricole din clasele de calitate a IV-a și a V-a care nu mai pot fi utilizate pentru agricultură;terenuri degradate sau neproductive;suprafețe care nu sunt deservite de infrastructură funcțională de îmbunătățiri funciare;terenuri aflate în afara siturilor Natura 2000;suprafețe situate în afara altor zone naturale protejate și a principalelor rute de migrație. Studiile pedologice și agrochimice sunt esențiale pentru încadrare. Simplul fapt că un teren are o clasă de calitate mai slabă nu este suficient dacă acesta încă poate fi folosit pentru producție agricolă. Concesionarea se va face prin licitație publică Terenurile nu vor fi vândute. Statul va păstra proprietatea, iar investitorii vor primi dreptul de utilizare prin contracte de concesiune. Procedura prevăzută este licitația publică cu strigare. Documentația pentru fiecare concesiune va trebui să stabilească elemente precum: suprafața și amplasamentul;durata contractului;redevența;tehnologia energetică permisă;condițiile de racordare;obligațiile investitorului;condițiile de încetare a contractului. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă că utilizarea agricolă a terenurilor productive nu ar trebui să fie afectată de mecanism, dacă selecția suprafețelor este făcută corect. Autorizare în cel mult șase luni Proiectele amplasate în aceste zone de accelerare ar urma să beneficieze de o procedură simplificată și digitalizată. Este prevăzut un sistem de tip ghișeu unic pentru: avize;acorduri;autorizații;documentații tehnice;condiții de racordare;licențe. Termenul maxim indicat pentru autorizare este de șase luni. Este prevăzută și aprobarea tacită în anumite situații în care autoritatea competentă nu răspunde în termenul legal. Această simplificare poate accelera proiectele, însă nu elimină problema racordării la rețea. Un teren poate fi potrivit pentru un parc fotovoltaic, dar investiția poate rămâne neviabilă dacă rețeaua locală nu poate prelua energia sau dacă lucrările de întărire sunt prea costisitoare. De ce contează pentru agricultură Pentru sectorul agricol, legea poate avea două efecte importante. Primul este reducerea presiunii asupra terenurilor productive. Dacă proiectele regenerabile sunt orientate către suprafețe degradate, terenurile agricole bune pot rămâne în circuitul de producție. Al doilea este legat de infrastructura energetică din mediul rural. Dezvoltarea unor proiecte noi poate atrage investiții în rețele, stații și capacități de stocare, deși beneficiile pentru fermele din apropiere nu sunt automate. Legea nu acordă fermierilor compensații și nu creează un drept direct asupra veniturilor din concesionare. Statul estimează venituri de peste 100 de milioane de lei anual Guvernul estimează venituri de aproximativ 33 de milioane de lei în 2026 din concesionarea terenurilor. Pentru perioada 2027–2030, estimarea este de aproximativ 107,2 milioane de lei anual. Acestea sunt valori bugetare prognozate, nu venituri garantate. Sumele efective vor depinde de: numărul terenurilor scoase la licitație;interesul investitorilor;nivelul redevențelor;capacitatea de racordare;ritmul autorizării;viabilitatea proiectelor. Ce trebuie urmărit în perioada următoare Pentru agricultură, cele mai importante informații vor fi lista exactă a terenurilor și documentațiile care justifică încadrarea lor drept degradate. Până la publicarea registrului și lansarea licitațiilor, nu poate fi stabilit unde vor fi amplasate primele proiecte și câte dintre cele 32.074,79 hectare vor fi concesionate efectiv. Dacă mecanismul este aplicat strict pe terenuri neproductive, el poate transforma suprafețe fără valoare agricolă într-o sursă de venit pentru stat și într-o bază pentru investiții energetice, fără a concura direct cu agricultura. Dacă selecția terenurilor este făcută superficial, riscul este ca suprafețe încă utilizabile să iasă inutil din circuitul agricol.

Urs brun lângă stupi, vaci într-un țarc, ciori pe sol și păsări acvatice pe un lac într-un peisaj rural.

România cere reguli europene mai flexibile pentru urși, ciori și cormorani – MADR invocă pagubele fermelor

România cere reguli europene mai flexibile pentru gestionarea speciilor care produc pagube fermelor, după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finalizat răspunsul la evaluarea Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate. În documentul transmis în cadrul consultării europene, MADR cere simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare pentru speciile protejate ale căror populații generează pagube importante în agricultură, zootehnie și acvacultură. Poziția României face parte din „testul de rezistență” lansat de Comisia Europeană pentru Directiva 2009/147/CE privind păsările sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică. Consultarea a început la 12 mai 2026 și urmărește modul în care cele două acte europene funcționează în practică, inclusiv dificultățile administrative și eventualele suprapuneri dintre reguli. MADR cere derogări mai rapide când populațiile produc pagube Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității trebuie corelată cu protejarea culturilor, animalelor și activităților economice ale fermierilor. În răspunsul transmis Comisiei, România indică în mod explicit trei categorii care produc probleme importante: ursul brun, în special pentru fermele zootehnice, stupine și gospodăriile rurale;ciorile, prin pagubele produse culturilor agricole;cormoranii, prin presiunea exercitată asupra fermelor de acvacultură. MADR solicită ca statele membre să poată interveni mai ușor atunci când datele științifice indică populații numeroase și un statut favorabil de conservare. „Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.” Ministerul leagă aceste intervenții de protecția producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice. România estimează peste 10.000 de urși bruni Problema ursului brun este unul dintre cele mai puternice exemple folosite în dezbaterea privind gestionarea speciilor protejate. O estimare genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a indicat o populație cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Evaluarea s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. AGRONET.ro a analizat măsurile adoptate pentru 2026 și 2027, când Parlamentul a aprobat pentru fiecare an un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Dacă ambele niveluri sunt utilizate integral, limita anuală ajunge la 969 de urși. IndicatorValoarePopulație estimată genetic10.419–12.770 exemplareNivel anual de prevenție pentru 2026859 exemplareNivel anual de intervenție110 exemplareTotal posibil anual969 exemplare Pentru ferme, impactul se concentrează mai ales în zonele în care urșii intră repetat în exploatații, atacă animale domestice, distrug stupine sau culturile și ajung aproape de gospodării. Ministerul Mediului a distribuit și 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor, împreună cu 150 de sisteme foto-video pentru monitorizare. La floarea-soarelui, atacurile ciorilor pot reduce aproape întreaga recoltă Pagubele produse de păsări au devenit în această vară o problemă economică importantă în mai multe ferme. În județul Iași, AGRONET.ro a documentat cazul unei exploatații în care stolurile de ciori afectaseră zeci de hectare de floarea-soarelui. Într-o fermă de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 tone/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. La o cultură cu potențial de 4 tone/ha, o pierdere de asemenea amploare poate însemna dispariția aproape integrală a venitului de pe parcelă, în timp ce costurile cu sămânța, fertilizarea, lucrările și combustibilul au fost deja suportate. Fermierii folosesc tunuri acustice, petarde și personal trimis permanent în câmp, însă stolurile se deplasează între parcele și pot reveni după perioade scurte. Acvacultura intră și ea în discuția despre speciile protejate MADR include cormoranii între speciile care produc pagube în sectorul piscicol. Problema apare într-o industrie cu o bază de producție internă redusă. România produce aproximativ 9.500 de tone de pește din acvacultură, în timp ce importurile de pește și preparate au ajuns la aproximativ 130.000–140.000 de tone, potrivit datelor RomFish analizate de AGRONET.ro. În aceste condiții, pierderile provocate în fermele piscicole se adaugă problemelor de competitivitate, costurilor de producție și presiunii importurilor. Poziția MADR urmărește ca managementul speciilor care produc pagube să poată fi adaptat mai rapid situației fiecărui stat, pe baza populațiilor existente și a efectelor economice observate. Comisia Europeană testează funcționarea a două directive vechi de peste trei decenii Directiva Habitate datează din 1992, iar actuala Directivă Păsări din 2009 continuă cadrul european de protecție construit încă din anii anteriori. Aceste acte stau la baza unei mari părți din politica europeană privind conservarea speciilor și habitatelor și influențează inclusiv desemnarea și gestionarea ariilor Natura 2000. Evaluarea începută în mai 2026 urmărește aplicarea practică a celor două directive și posibilitățile de simplificare. Pentru agricultură, miza este procedura prin care autoritățile pot interveni atunci când o specie protejată produce pierderi importante, precum și rapiditatea cu care pot fi aprobate măsurile. MADR cere ca analiza europeană să țină seama de particularitățile fiecărui stat și de diferențele dintre sistemele agricole. Datele locale ar urma să cântărească mai mult în deciziile de management Poziția României nu vizează eliminarea regimului de protecție, ci o legătură mai directă între datele privind populațiile, pagubele produse și măsurile permise. Pentru fermieri, acest principiu ar putea însemna un răspuns mai rapid în zonele unde conflictele se repetă: culturi atacate constant de păsări, ferme zootehnice expuse carnivorelor sau exploatații piscicole în care păsările ihtiofage produc pierderi. MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific, iar regulile europene să permită adaptarea lor la situația națională. Consultarea Comisiei Europene va alimenta evaluarea celor două directive. Rezultatul acesteia poate deveni important pentru următoarea etapă de simplificare a legislației europene privind biodiversitatea și pentru modul în care statele membre vor putea gestiona, în anii următori, conflictele tot mai frecvente dintre protecția speciilor și activitatea fermelor.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.