Politician la microfon, alături de un colaj cu panouri fotovoltaice, turbine eoliene și echipamente energetice.

Bolojan propune un „Pact pentru Energie” – 1.500 MW noi la Iernut și Mintia și investiții în stocare

România ar urma să lege mai strâns producția regenerabilă de stocarea energiei, una dintre direcțiile propuse de Ilie Bolojan într-un „Pact pentru Energie” prezentat de Mediafax. Planul include finalizarea unor noi capacități de producție, accelerarea investițiilor în stocare, securizarea funcționării centralei de la Cernavodă și schimbarea regulilor pentru noile instalații fotovoltaice. Subiectul nu este dublat integral pe AGRONET.ro. Mai multe dintre problemele invocate au fost însă analizate separat în ultimele zile, în special vulnerabilitatea energetică produsă simultan de debitul redus al Dunării, creșterea masivă a producției fotovoltaice și lipsa capacităților suficiente de stocare. AGRONET.ro a arătat că Dunărea ajunsese la un debit de numai 1.370 m³/s, în timp ce fotovoltaicele produceau 52% din electricitatea țării, o combinație care pune presiune pe flexibilitatea sistemului.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Verificare pre-montă a unui berbec într-un țarc de fermă
Zootehnie

Lucrări de sezon în agricultură 15 august: Examinarea berbecilor pentru reproducție cu șase-opt săptămâni înainte de montă

Înainte de monta de toamnă, berbecii trebuie verificați individual, nu doar priviți de la distanță. Programați examinarea cu șase-opt săptămâni înainte de introducerea la oi, când mai există timp real pentru reevaluare, refacere sau înlocuire. De ce se face acum Dacă monta de toamnă este stabilită, mijlocul lunii august este momentul potrivit pentru a programa examinarea berbecilor care vor intra la oi. Fereastra de șase-opt săptămâni permite evaluarea individuală, discutarea rezultatelor cu medicul veterinar și, dacă este cazul, reevaluarea sau pregătirea unui înlocuitor înainte de formarea loturilor de montă. Examinarea apreciază potențialul reproductiv al berbecului la data controlului. Ea nu înlocuiește supravegherea efectivă a masculilor după introducerea în turmă. Pregătește vizita Stabilește data estimată la care fiecare berbec va fi introdus la oi și numără înapoi 42-56 de zile.Pregătește identificarea clară a fiecărui animal și o fișă scurtă cu vârsta, lotul în care a lucrat, eventualele probleme observate și modificările recente de condiție corporală sau mers.Asigură un țarc de prindere sigur, uscat și bine împrejmuit, astfel încât animalele să poată fi aduse pe rând fără agitație inutilă.Rezervă din timp posibilitatea de a ține separat un berbec care necesită reevaluare și de a completa lotul de montă dacă medicul nu recomandă folosirea lui.În zilele foarte calde, organizează manipularea într-un interval mai răcoros și evită înghesuirea animalelor. Ce urmărește examinarea Controlul este făcut individual de medicul veterinar. El cuprinde starea generală și capacitatea de deplasare, cu atenție la ochi, dantură, picioare și membre, precum și examinarea aparatului reproducător. Evaluarea poate include aprecierea scrotului și testiculelor, măsurarea circumferinței scrotale și analiza materialului seminal. Nu folosi un prag unic pentru toate animalele. Vârsta, rasa, dezvoltarea berbecului și rezultatele complete ale examinării trebuie interpretate împreună, nu separat. Folosește rezultatul înainte de alcătuirea loturilor Păstrează în fișa fiecărui berbec concluzia medicului și data la care trebuie revăzut, dacă este recomandată o nouă examinare.Nu construi loturile de montă bazându-te pe un berbec aflat încă în evaluare sau cu o problemă nerezolvată.Pregătește un mascul de rezervă atunci când efectivul depinde de puțini reproducători.După introducerea la oi, urmărește zilnic deplasarea, interesul pentru femele și comportamentul de montă, fără a presupune că rezultatul controlului exclude apariția ulterioară a unei probleme.Notează rapid animalele care nu lucrează normal și discută situația cu medicul veterinar. Când oprești manipularea Nu forța examinarea într-un spațiu nesigur, când berbecul este foarte agitat sau când personalul nu îl poate manevra fără risc. Dacă observi o stare generală evident modificată, dificultăți de mers ori leziuni în zona reproducătoare, limitează manipularea și cere evaluarea medicului veterinar înainte de a lua decizii de montă. Pentru intervalul complet, verificări și actualizări, consultă lucrarea din Calendarul agricol AGRONET.ro. Vezi fișa permanentă a recomandării în Calendarul lucrărilor agricole.

Trei bărbați discută într-o sală rustică, lângă câteva oi aflate în prim-plan.

Trei forme de sprijin pregătite pentru crescătorii de ovine – Ajutor de minimis pentru furaje și compensații pentru pierderi

Crescătorii de ovine ar putea primi trei forme noi de sprijin, între care un ajutor de minimis pentru furajarea suplimentară și o schemă de compensare a pierderilor de venit. Măsurile au fost prezentate de viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, după întâlnirea din 14 august 2026 de la Sibiu cu organizațiile crescătorilor de ovine și caprine, relatează AgroInfo. Proiectele sunt încă în elaborare, astfel că nu există deocamdată cuantumuri, bugete, criterii de eligibilitate sau termene pentru depunerea cererilor. Anunțul aduce informații noi față de discuțiile programate anterior la Sibiu: Ministerul Agriculturii a indicat pentru prima dată trei direcții distincte prin care ar urma să fie sprijinite fermele afectate de boli și de restricțiile comerciale. Trei forme de sprijin pregătite pentru sectorul ovin Tánczos Barna a prezentat organizațiilor de crescători următoarele măsuri aflate în lucru: sprijin pentru investiții în echipamente necesare carantinării și prevenirii răspândirii bolilor;o schemă de ajutor de minimis pentru furajarea suplimentară, prin compensarea parțială a cheltuielilor suportate de fermieri;o schemă pentru compensarea pierderilor de venit. Ajutorul pentru furaje răspunde unei probleme reclamate în ultimele săptămâni de crescători: animalele care nu pot fi valorificate conform planurilor comerciale rămân mai mult timp în ferme și generează costuri suplimentare de întreținere. ROMOVIS a cerut Guvernului inclusiv compensarea costurilor suplimentare de furajare și a pierderilor provocate de restricții și dificultățile de comercializare. Schema de compensare a veniturilor ar urma să trateze separat pierderile economice produse fermelor, însă mecanismul de calcul nu a fost prezentat. Nu este precizat dacă vor fi luate în considerare animalele nevândute, reducerea prețurilor, contractele pierdute, perioada de menținere suplimentară a animalelor în exploatație sau alte categorii de pierderi. Ajutorul nu este încă deschis Cele trei măsuri nu sunt programe în care fermierii să poată depune deja cereri. Ministerul Agriculturii lucrează la proiecte, iar Tánczos Barna a precizat că acestea urmează să fie înaintate Guvernului și Parlamentului după consultările cu organizațiile din sector. Pentru ajutorul de minimis nu au fost anunțate încă elementele necesare aplicării efective: bugetul total;suma maximă acordată unei exploatații;cheltuielile cu furajele care vor putea fi compensate;perioada pentru care vor fi recunoscute aceste cheltuieli;efectivele și exploatațiile eligibile;documentele justificative;instituția care va gestiona cererile;perioada de depunere și calendarul plăților. Ministerul anunțase încă din iulie intenția de a crea un sprijin pentru fermele afectate de criza sanitar-veterinară. AGRONET.ro relata la 28 iulie despre pregătirea unui ajutor calculat pe cap de animal, pentru care nu fuseseră stabilite public cuantumul, bugetul și condițiile de acordare. Cele trei instrumente prezentate acum la Sibiu conturează mai precis direcțiile în care autoritățile vor să intervină. Trasabilitate mai strictă și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor Sprijinul financiar este însoțit de schimbări pregătite împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Tánczos Barna a anunțat propuneri pentru consolidarea sistemului de trasabilitate a animalelor și pentru introducerea unor sancțiuni în cazul persoanelor care nu respectă regulile. Trasabilitatea a devenit una dintre problemele centrale ale crizei din sectorul ovin, întrucât autoritățile încearcă să demonstreze că animalele pot fi urmărite corect de la exploatație până la centrele de colectare și export. Un sistem considerat credibil de partenerii comerciali este important și pentru negocierile privind reluarea comerțului cu animale. Pentru ferme, noile reguli pot însemna obligații mai stricte privind identificarea animalelor, evidențele și circulația efectivelor. Forma exactă a acestor obligații și sancțiunile prevăzute vor putea fi evaluate după publicarea proiectelor de acte normative. Discuțiile continuă în săptămâna următoare Întâlnirea de la Sibiu nu încheie negocierile dintre autorități și crescători. Tánczos Barna a anunțat continuarea discuțiilor în săptămâna următoare pentru definitivarea proiectelor. Pentru crescători, elementele decisive vor fi cuantumul efectiv al ajutoarelor, modul în care vor fi demonstrate pierderile și cheltuielile cu furajele, efectivele eligibile și termenele de aplicare. Până la apariția actelor normative, cele trei măsuri rămân propuneri aflate în elaborare, nu scheme de sprijin deschise.

Dronă agricolă zboară deasupra unui câmp de floarea-soarelui, lângă mai multe persoane și un vehicul de teren.

Tranzacție pe piața tehnologiei agricole – East Grain preia 51% din distribuitorul de drone Riagro

East Grain intră pe piața dronelor agricole prin preluarea a 51% din Drone Box, compania care operează brandul Riagro, potrivit informațiilor publicate de Agrointeligența. Tranzacția extinde activitatea grupului dincolo de comerțul cu cereale, logistică, depozitare, procesare și inputuri agricole, către servicii și echipamente pentru agricultura de precizie. Fondatorii Drone Box vor păstra 49% din companie și vor continua să coordoneze dezvoltarea Riagro. Structura anunțată păstrează astfel echipa tehnică implicată în afacere, dar aduce compania sub controlul majoritar al East Grain. Riagro distribuie drone DJI Agras și oferă servicii de pulverizare Riagro este specializată în distribuția dronelor agricole DJI Agras și furnizează mai multe tipuri de servicii asociate utilizării acestora: pulverizare de precizie;instruirea operatorilor;asistență tehnică;servicii după vânzare. Brandul a fost fondat în 2022 și și-a dezvoltat activitatea în jurul utilizării dronelor pentru lucrări agricole în care viteza de intervenție și accesul în teren sunt importante. Dronele pot fi utilizate pentru aplicarea tratamentelor în zone unde accesul tractoarelor sau al mașinilor autopropulsate este dificil, inclusiv atunci când solul nu permite intrarea utilajelor convenționale fără risc de tasare sau deteriorare a culturii. Pentru fermieri, valoarea practică a tehnologiei depinde însă de tipul culturii, suprafață, capacitatea echipamentului, timpul necesar alimentării și încărcării bateriilor, precum și de organizarea lucrării în fermă. East Grain adaugă tehnologia agricolă unui portofoliu construit în jurul cerealelor East Grain activează de aproape două decenii în mai multe zone ale agribusinessului, inclusiv comerț cu cereale, logistică, depozitare, procesare și distribuție de inputuri. Prin intrarea în Drone Box, grupul adaugă o componentă de servicii tehnologice pentru ferme. Mișcarea este relevantă și prin tipul de integrare urmărit: aceeași companie poate ajunge să deservească fermierul atât în relația comercială și logistică, cât și prin soluții pentru lucrările din câmp. În ultimii ani, agricultura de precizie a evoluat de la monitorizare și ghidare GPS către automatizarea efectivă a unor operațiuni. AGRONET.ro a urmărit această direcție inclusiv prin dezvoltarea roboților autonomi pentru însămânțare și plivit, precum și prin demonstrațiile cu drone și echipamente autonome prezentate la evenimente agricole regionale. Tratamentele cu drone câștigă teren acolo unde accesul utilajelor este dificil Principalul avantaj operațional al dronelor agricole este posibilitatea de intervenție fără intrarea unui utilaj greu în cultură. În anumite situații, această caracteristică poate conta mai mult decât viteza de lucru. După ploi, de exemplu, un tractor cu pulverizator poate avea acces limitat în parcelă, în timp ce o dronă poate efectua tratamentul fără contact cu solul. Tehnologia poate reduce și pierderile produse prin călcarea culturii în timpul trecerilor, însă eficiența economică trebuie analizată în funcție de suprafață și de lucrarea efectuată. Pentru fermele mari, dronele nu înlocuiesc automat mașinile de stropit cu capacitate ridicată, dar pot completa flota pentru intervenții punctuale, parcele fragmentate sau lucrări care trebuie executate într-o fereastră foarte scurtă. Fondatorii rămân în companie East Grain va controla 51% din Drone Box, în timp ce fondatorii păstrează 49%. Menținerea lor în structura de proprietate și conducerea operațională indică faptul că tranzacția nu presupune înlocuirea echipei care a dezvoltat Riagro. East Grain aduce în principal resursele și accesul la propria rețea comercială, în timp ce partea tehnică rămâne în responsabilitatea echipei existente. Pentru Riagro, accesul la clienții și infrastructura unui grup agricol mai mare poate accelera extinderea serviciilor și distribuția echipamentelor. Investiții anunțate pentru următorii trei ani East Grain a anunțat că intenționează să investească în următorii trei ani în dezvoltarea activităților de agricultură de precizie și în consolidarea Riagro în cadrul propriului portofoliu. Valoarea investițiilor nu a fost făcută publică în informațiile disponibile. Direcția anunțată include atât comercializarea echipamentelor, cât și dezvoltarea serviciilor conexe, de la instruire și suport tehnic până la lucrări realizate direct în ferme. Pentru piața românească, tranzacția indică și o apropiere tot mai mare între companiile tradiționale de agribusiness și furnizorii de tehnologie. Pe măsură ce fermele caută soluții pentru reducerea timpului de intervenție, deficitul de personal și utilizarea mai precisă a inputurilor, tehnologiile de aplicare și automatizare devin o componentă tot mai importantă a serviciilor oferite fermierilor.

Saci cu porumb și cereale, bani, o plângere scrisă, camion deschis și autospecială de poliție lângă silozuri.

A plătit 13.500 de lei pentru 20 de tone de cereale, dar marfa nu a mai venit – Dosar penal la Suceava

O comandă de 20 de tone de cereale s-a încheiat cu o plângere penală, după ce un bărbat din județul Suceava a plătit 13.500 de lei pentru zece tone de grâu și zece tone de porumb cumpărate online, dar nu a mai primit marfa. Cazul a fost anunțat de Inspectoratul de Poliție Județean Suceava și relatat de Știrile ProTV. Bărbatul, din satul Mitocași, comuna Mitocu Dragomirnei, ar fi identificat pe internet o firmă prezentată ca având profil agricol și a comandat în total 20 de tone de cereale. Pentru întreaga cantitate a achitat 13.500 de lei. Zece tone de grâu și zece tone de porumb nu au mai ajuns la cumpărător După efectuarea plății, cumpărătorul a așteptat livrarea, însă produsele agricole nu au mai ajuns. Potrivit informațiilor transmise de IPJ Suceava, acesta a încercat timp de mai multe zile să contacteze firma la diferite numere de telefon, fără să reușească să ia legătura cu reprezentanții acesteia. În lipsa cerealelor și fără recuperarea celor 13.500 de lei achitați, bărbatul s-a prezentat la poliție și a depus plângere. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Din informațiile publicate până acum nu rezultă dacă societatea indicată de cumpărător a fost identificată, dacă banii au fost recuperați sau dacă există și alte persoane care reclamă situații similare. O comandă de asemenea dimensiune înseamnă deja o tranzacție agricolă importantă Cantitatea cumpărată nu era una specifică unei achiziții obișnuite pentru consum casnic. Zece tone de grâu și zece tone de porumb înseamnă un lot care poate fi destinat furajării animalelor, comercializării sau altor activități agricole. Raportat strict la suma totală achitată și la cantitatea comandată, plata a reprezentat în medie 675 de lei pentru fiecare tonă din lotul mixt. Această valoare nu poate fi tratată drept preț separat pentru grâu sau porumb, deoarece sursa nu precizează cât a costat fiecare dintre cele două produse, calitatea cerealelor, condițiile de livrare sau alte elemente comerciale. Pentru astfel de tranzacții, prețul afișat într-un anunț nu este suficient pentru evaluarea unei oferte. Calitatea cerealelor, umiditatea, masa hectolitrică în cazul grâului, locul de încărcare, transportul și condițiile de plată pot modifica semnificativ valoarea finală. Verificarea vânzătorului devine importantă înaintea plății Cazul din Suceava arată riscul unei achiziții agricole realizate exclusiv pe baza contactului online, mai ales atunci când plata este făcută înainte de livrare. În cazul comenzilor de cereale, cumpărătorii pot verifica înaintea transferului banilor cel puțin existența și identitatea juridică a furnizorului, datele înscrise pe documentele comerciale, adresa punctului de lucru și condițiile exacte de livrare. Pentru cantități mari, documentele privind marfa și transportul sunt la fel de importante ca oferta de preț. Piața cerealelor traversează în această perioadă un sezon cu volume mari. AGRONET.ro a relatat că România intră în sezonul 2026 cu recolte ridicate de grâu, orz și rapiță, iar oferta ridicată înseamnă și un număr mare de tranzacții între producători, intermediari și cumpărători. Pentru achizițiile făcute în afara relațiilor comerciale deja cunoscute, existența unei oferte online nu confirmă însă că vânzătorul deține efectiv marfa sau că poate asigura livrarea în condițiile promise. În cazul din Suceava, ancheta trebuie să stabilească modul în care au fost încasați cei 13.500 de lei și cine se află în spatele tranzacției reclamate.

Camion forestier încărcat cu bușteni pe un drum de munte, lângă stive de lemn și pădure de conifere.

ANAP analizează achizițiile Romsilva: 371 de negocieri fără publicare prealabilă în 2025

Romsilva a atribuit 28,25 milioane de lei prin negocieri fără publicare prealabilă în 2025, după 371 de proceduri de acest tip, arată o analiză a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice prezentată de Digi24. Peste 82% dintre proceduri au fost justificate prin „extremă urgență”, iar cele mai multe au vizat servicii din agricultură, silvicultură și domenii conexe. Subiectul nu apare dublat pe AGRONET.ro în forma acestei analize ANAP. Publicația a relatat recent despre alte controverse și investiții legate de Romsilva, inclusiv lucrările de regenerare forestieră pregătite pentru Ocolul Silvic Dăbuleni și disputa privind tăierile ilegale din Brașov și reorganizarea Regiei. Numărul procedurilor a scăzut puternic față de 2023 și 2024 Datele ANAP arată că Romsilva a utilizat în 2025 negocierea fără publicare prealabilă de 371 de ori. Numărul este mult mai mic decât în cei doi ani anteriori: AnProceduri de negociere fără publicare20231.32420248602025371 Față de 2024, numărul procedurilor a scăzut cu aproape 57%, iar față de 2023 cu aproximativ 72%. Chiar și după această reducere, Romsilva a rămas pe locul al doilea la nivel național după numărul procedurilor, în urma Spitalului Clinic Municipal de Urgență Moinești, care a înregistrat 418. Spitalul Universitar de Urgență București s-a situat pe locul al treilea, cu 351. Valoarea totală atribuită de Romsilva prin aceste proceduri a fost de 28.254.307 lei, reprezentând 0,46% din valoarea tuturor negocierilor fără publicare prealabilă raportate la nivel național în 2025. În 2024, ponderea Regiei fusese de 0,31%. Aproape 95% dintre proceduri au vizat servicii agricole și silvice Dintre cele 371 de proceduri, 351, adică 94,61%, au fost încadrate în diviziunea CPV 77, care include servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură. Potrivit analizei ANAP, cele mai multe achiziții din această categorie au vizat servicii de exploatare forestieră. Distribuția explică de ce analiza are relevanță directă pentru modul în care Romsilva își organizează activitatea din teren. Serviciile de exploatare, regenerare și întreținere a fondului forestier presupun contractarea periodică de lucrări, iar modul în care acestea sunt planificate influențează atât concurența dintre operatori, cât și costurile Regiei. „Extrema urgență”, invocată în peste 82% dintre cazuri Motivul utilizat cel mai frecvent pentru recurgerea la negocierea fără publicare prealabilă a fost „extrema urgență”. ANAP arată că: 82,75% dintre proceduri au fost justificate prin extremă urgență;aproximativ 17% au urmat unor proceduri competitive în care nu fusese depusă nicio ofertă. Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare este permisă de legislația achizițiilor publice numai în situațiile expres prevăzute de lege. Procedura reprezintă o excepție de la atribuirea competitivă a contractelor. Președinta ANAP, Raluca Rogoz, a recomandat întărirea planificării achizițiilor și a controlului intern astfel încât această procedură să fie folosită numai atunci când condițiile legale sunt îndeplinite. București și Suceava concentrează cea mai mare parte a procedurilor Datele ANAP arată o concentrare puternică a procedurilor în București și Suceava. ZonăNumăr de proceduriBucurești215Suceava106Bihor30Tulcea10Arad5Caraș-Severin3Prahova2 Bucureștiul și Suceava însumează astfel 321 dintre cele 371 de proceduri, adică aproximativ 86,5% din total. Distribuția teritorială nu indică însă, prin ea însăși, locul efectiv în care au fost executate toate serviciile contractate. Datele ANAP prezentate public descriu înregistrarea procedurilor și trebuie interpretate în raport cu structura instituțională a Regiei și a direcțiilor silvice. Raportul a ajuns la Ministerul Mediului, Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței ANAP precizează că analiza continuă monitorizarea începută pentru perioada 2020–2024 și urmărește identificarea tiparelor de utilizare și a eventualelor riscuri asociate unei proceduri cu caracter excepțional. Raportul privind Romsilva a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și adus la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței. Instituțiile respective pot analiza concluziile și pot dispune măsuri în limitele competențelor proprii. ANAP a anunțat că va continua monitorizarea negocierilor fără publicare prealabilă și a indicatorilor de performanță din sistemul național de achiziții publice. Pentru sectorul forestier, datele sunt relevante mai ales prin structura contractelor: aproape toate procedurile analizate de Romsilva au fost legate de servicii agricole și silvice, iar cea mai mare parte de exploatarea forestieră. Scăderea puternică a numărului de proceduri față de 2023 nu elimină însă întrebarea ridicată de ANAP privind utilizarea repetată a motivului de „extremă urgență”.

Terminal portuar cu silozuri, macarale și o navă roșie acostată la cheu.

Fermierii cer trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene – Control de la intrarea în România până la ieșire

Fermierii cer trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene aflate în tranzit, într-o scrisoare deschisă prin care Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților române să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor care intră în țară, inclusiv prin Republica Moldova. Solicitarea, prezentată de Digi24, apare pe fondul perspectivei creșterii fluxurilor agricole ucrainene prin România și al presiunii deja existente asupra transportului cerealelor românești. Subiectul nu este dublat integral pe AGRONET.ro, dar continuă o problemă urmărită deja de publicație. La 30 iulie, Florian Ciolacu cerea reguli stricte pentru tranzitul cerealelor ucrainene, inclusiv sigilare, trasabilitate electronică și corelarea transporturilor cu destinația portuară. Noua intervenție este mai largă: AAC cere răspunsuri instituționale privind controlul efectiv al întregului traseu și accesul producției românești la infrastructura logistică. Cerealele venite prin Republica Moldova, în centrul solicitării Alianța cere o atenție distinctă pentru mărfurile provenite din Ucraina care tranzitează Republica Moldova și intră apoi în România. Organizațiile solicită proceduri prin care să poată fi verificate: originea cerealelor;cantitatea declarată;punctul de intrare;traseul pe teritoriul României;destinația finală;ieșirea efectivă a întregii cantități din țară. Miza este delimitarea verificabilă dintre tranzit și import. Fermierii susțin că, în lipsa unui control complet, există riscul ca o parte dintre mărfurile declarate în tranzit să rămână pe piața românească. Tema capătă greutate după apariția proiectului unui nou coridor feroviar prin Republica Moldova. AGRONET.ro a relatat că Ucraina negociază transportul a până la 4,5 milioane de tone de cereale anual către Portul Constanța. Un asemenea volum ar reprezenta aproximativ 10% din exporturile de cereale estimate ale Ucrainei pentru sezonul 2026/2027. Fermierii cer monitorizarea mărfii de la intrare până la ieșire AAC solicită autorităților să explice ce mecanisme există pentru schimbul de informații cu instituțiile din Ucraina și Republica Moldova și dacă datele privind transporturile pot fi corelate în timp real. Organizațiile vor să fie stabilit și cine răspunde concret de verificarea: originii și cantității;calității cerealelor;destinației declarate;reziduurilor și pesticidelor;siguranței alimentare;contaminării mijloacelor de transport;respectării limitelor de încărcare pentru camioane și alte mijloace de transport. O altă solicitare privește mecanismul prin care autoritățile pot confirma că marfa declarată în tranzit părăsește efectiv România în aceeași cantitate în care a intrat. Această cerere merge în aceeași direcție cu propunerea formulată anterior de Clubul Fermierilor Români privind sigilarea transporturilor și urmărirea electronică a traseului de la frontieră până la terminal sau punctul de ieșire. Problema nu este doar prețul cerealelor, ci accesul la logistică Organizațiile agricole avertizează că o creștere puternică a tranzitului ucrainean poate reduce accesul cerealelor românești la transport, depozitare și operare portuară. Presiunea este deja vizibilă. AGRONET.ro a relatat pe 13 august că fermierii din Moldova reclamă lipsa garniturilor feroviare pentru transportul cerealelor către Portul Constanța. Producătorii susțin că silozurile se umplu, iar apropierea recoltării florii-soarelui și porumbului crește urgența eliberării spațiilor. Pentru fermier, efectul logistic se poate transforma direct într-un cost. Lipsa vagoanelor, barjelor sau ferestrelor de încărcare poate amâna livrarea, poate crește navlul și poate reduce prețul net obținut pentru cereală. AAC cere din acest motiv ca autoritățile să precizeze dacă există proceduri prin care mărfurile ucrainene primesc prioritate și, dacă există, în ce condiții sunt aplicate. Dunărea scăzută reduce suplimentar capacitatea de transport Presiunea asupra infrastructurii apare într-un moment dificil pentru transportul fluvial. Nivelul redus al Dunării limitează încărcarea barjelor și reduce cantitatea care poate fi transportată într-un singur voiaj. AGRONET.ro a arătat anterior că, în funcție de sectorul navigat și de tipul navei, capacitatea de transport poate scădea cu aproximativ 30–60% în condiții de apă foarte joasă. În același timp, atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Marea Neagră cresc probabilitatea ca o parte mai mare din exporturile Ucrainei să fie redirecționată spre România. AGRONET.ro a relatat că Portul Constanța și frontiera românească ar urma să preia volume suplimentare, într-o perioadă în care recolta românească are nevoie de aceleași camioane, vagoane, barje, silozuri și terminale. AAC cere publicarea cantităților tranzitate Alianța solicită și date detaliate privind cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România. Organizațiile vor ca informațiile să fie defalcate după: punct de intrare;punct de ieșire;rută;mijloc de transport;perioadă de raportare;fluxurile care vin prin Republica Moldova. Publicarea acestor informații ar permite compararea volumelor anunțate la intrarea în țară cu cele care ies efectiv și ar oferi fermierilor și operatorilor logistici o imagine mai precisă asupra presiunii exercitate asupra infrastructurii. AAC cere, în plus, consultarea organizațiilor de fermieri, cooperativelor, transportatorilor și operatorilor portuari înaintea adoptării unor noi măsuri privind coridoarele de solidaritate. Alianța pentru Agricultură și Cooperare reunește Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal și Asociația Forța Fermierilor. Pentru agricultorii români, problema centrală nu este simpla trecere a cerealelor ucrainene prin țară, ci modul în care tranzitul este controlat și programat. Dacă volumele cresc în lunile de recoltare, diferența dintre un coridor organizat și unul fără trasabilitate completă poate fi măsurată în acces la vagoane, barje, depozite și terminale portuare.

Cultură de câmp într-o zi senină și caldă de august

Meteo agricol România 14 august 2026, ora 21: caniculă în Crișana și Muntenia, de urmărit în dimineața de 15 august

La buletinul din 14 aug. 2026, 21:00, ziua de lucru de 15 august, de dimineață până după-amiază, se conturează uscată în toată țara. Fenomenul principal este căldura, mai accentuată în Crișana, unde maxima calculată în fereastra de lucru urcă la 35°C. În Muntenia, temperaturile și evapotranspirația mențin presiunea asupra culturilor cu necesar de apă. Orientare rapidă pentru ziua de 15 august Nu sunt estimate precipitații în fereastra de lucru în niciuna dintre regiunile analizate; accesul și transportul pot fi planificate după verificarea locală a parcelei.Recoltarea, transportul și lucrările în câmp au condiții meteorologice favorabile, cu atenție la încălzirea de după-amiază.În Crișana, Banat și București-Ilfov, evapotranspirația ridicată justifică verificarea umidității solului înainte de stabilirea irigării.Nu sunt semnalate avertizări regionale active în datele buletinului. Banat: zi uscată, cu pierderi ridicate de apă În Timiș și Caraș-Severin, cerul senin și lipsa ploilor permit organizarea lucrărilor de recoltare și transport. Temperatura crește rapid către după-amiază, iar evapotranspirația de peste 5 mm indică necesitatea urmăririi stresului hidric la culturile sensibile. Lucrările care cer prezență îndelungată în câmp se organizează cu prudență în partea mai răcoroasă a zilei. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură17°C la 07:00 – 34°C la 14:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație6 km/h, rafale 12,5 km/h; umiditate 26,5%; evapotranspirație 5,22 mmFereastră și decizieFavorabilă dimineață–după-amiază pentru câmp și transport; verifică local necesarul de irigare Crișana: caniculă și evapotranspirație maximă În Arad și Bihor, ziua de 15 august aduce cea mai ridicată maximă regională, de 35°C la ora 14:00. Cerul senin și ploaia improbabilă oferă continuitate pentru recoltare și logistică, însă căldura și pierderea estimată de apă pot accentua stresul la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie. Evită operațiunile sensibile în orele calde. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură18,5°C la 06:00 – 35°C la 14:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație7,5 km/h, rafale 15 km/h; umiditate 18%; evapotranspirație 6,255 mmFereastră și decizieFavorabilă pentru acces și transport; prioritate pentru verificarea apei din sol și protejarea echipelor de arșiță Maramureș: dimineață răcoroasă, regim stabil Maramureșul are un contrast termic mai mare între dimineață și după-amiază, fără semne de ploaie care să întrerupă activitatea. Pentru pajiști și furaje, intervalul uscat susține lucrările numai dacă uscarea reală poate fi urmărită local. Vântul are rafale moderate, astfel că tratamentele necesită verificarea condițiilor din parcelă înainte de pornire. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură13,5°C la 06:00 – 31,5°C la 15:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație11,5 km/h, rafale 23 km/h; umiditate 32%; evapotranspirație 4,17 mmFereastră și decizieFavorabilă pentru lucrări și transport; tratamentele doar după controlul vântului local Transilvania: acces bun pe parcele, cu amplitudine termică mare În Transilvania, intervalul de lucru rămâne senin și uscat, cu o pornire rece a dimineții și încălzire către 31,6°C la ora 16:00. Condițiile susțin recoltarea și deplasarea utilajelor, inclusiv în zonele unde accesul este prioritar. Pentru culturi horticole, urmărește umiditatea din sol înainte de a decide irigarea. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură12,9°C la 06:00 – 31,6°C la 16:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație9,7 km/h, rafale 17,8 km/h; umiditate 33,4%; evapotranspirație 4,566 mmFereastră și decizieBună pentru câmp și transport; irigarea se decide după verificarea locală a solului Moldova: uscat până după-amiază În Moldova, lipsa precipitațiilor estimate permite continuitatea lucrărilor de câmp și a transportului. Maxima de 31°C este atinsă mai târziu, la ora 17:00, astfel încât intervalul de dimineață oferă condiții mai confortabile pentru activitățile expuse. Pentru livezi, vie și legumicultură, verificarea apei disponibile rămâne utilă în parcelele cu sol uscat. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură12,625°C la 06:00 – 31°C la 17:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație9,625 km/h, rafale 19,875 km/h; umiditate 30,875%; evapotranspirație 4,2275 mmFereastră și decizieFavorabilă pentru recoltare și transport; planifică lucrările sensibile înaintea încălzirii Dobrogea: cea mai temperată maximă, vânt prezent Dobrogea are cea mai redusă maximă regională, de 27°C, atinsă la ora 11:00, dar vântul și rafalele sunt mai active decât în multe alte regiuni. Fereastra uscată susține activitatea pe câmp și transportul. Pentru tratamente, condițiile trebuie verificate direct în parcelă, iar irigarea nu apare ca presantă fără o evaluare a solului. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură17,5°C la 06:00 – 27°C la 11:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 4%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație14 km/h, rafale 24,5 km/h; umiditate 45%; evapotranspirație 4,49 mmFereastră și decizieFavorabilă pentru câmp și logistică; evită tratamentele dacă vântul local crește Muntenia: căldură și nevoie de control al apei din sol În Muntenia, vremea senină păstrează accesul bun pentru recoltare, transport și alte lucrări în câmp. Maxima de 30,3°C, împreună cu evapotranspirația de 4,61 mm, recomandă monitorizarea culturilor cu consum ridicat de apă. Pentru zootehnie, apa și umbra trebuie pregătite înaintea încălzirii de după-amiază. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură14,556°C la 06:00 – 30,333°C la 15:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație10,333 km/h, rafale 21,444 km/h; umiditate 32,444%; evapotranspirație 4,614 mmFereastră și decizieBună pentru lucrări și transport; verifică irigarea local și asigură apă pentru animale Oltenia: condiții stabile pentru activitate în câmp Oltenia rămâne sub regim senin, fără precipitații estimate pentru ziua de lucru de 15 august. Temperaturile permit planificarea activităților agricole, însă încălzirea către ora 14:00 și pierderea de apă din sol cer prudență la culturile irigate. Cositul, uscarea și balotarea sunt posibile doar unde durata uscată este confirmată local. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură13,6°C la 06:00 – 30,8°C la 14:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație8,8 km/h, rafale 18,2 km/h; umiditate 35,8%; evapotranspirație 4,132 mmFereastră și decizieFavorabilă pentru câmp; verifică local uscarea furajelor și necesarul de apă București-Ilfov: căldură accentuată și aer uscat În București-Ilfov, ziua de 15 august este uscată, cu maximă de 32°C la ora 16:00 și evapotranspirație ridicată. Transportul și accesul pe parcele sunt favorizate, dar operațiunile care depind de vânt sau de lipsa arșiței se stabilesc după control local. Legumicultura are nevoie de monitorizarea apei și de aerisire adaptată condițiilor din fermă. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură17,5°C la 06:00 – 32°C la 16:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 2%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație13 km/h, rafale 23,5 km/h; umiditate 20,5%; evapotranspirație 5,27 mmFereastră și decizieFavorabilă pentru transport și câmp; verifică stresul hidric și evită arșița pentru lucrări sensibile Zona montană: dimineață răcoroasă, apoi încălzire În zona montană, vremea rămâne stabilă și fără ploaie estimată, cu minime apropiate de 13°C dimineața și încălzire până la 30,7°C către ora 16:00. Accesul și transportul pot continua unde drumurile și parcelele permit. Diferențele locale de relief impun verificarea directă a vântului înaintea tratamentelor. IndicatorDate pentru fereastra de lucru și decizieTemperatură12,727°C la 06:00 – 30,727°C la 16:00, minimul și maximul fiind calculate pentru dimineață–după-amiazăPrecipitații și avertizări0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 3%; fără avertizăriVânt, umiditate, evapotranspirație8,636 km/h, rafale 17,091 km/h; umiditate 38,727%; evapotranspirație 4,129 mmFereastră și decizieBună pentru activități în câmp și transport; verifică local vântul și accesul Lucrările care merită pregătite Recoltarea și transportul pot fi programate în regiunile analizate, întrucât nu sunt estimate ploi în fereastra de lucru; verifică totuși umezeala reală a produsului și condițiile de depozitare.Pentru porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie, urmărește stresul hidric mai ales în Crișana, Banat, Muntenia și București-Ilfov.Tratamentele se fac numai în ferestre locale fără vânt, fără frunză umedă și în afara orelor calde.În zootehnie, pregătește apa și umbra înainte de încălzirea de după-amiază; în piscicultură, monitorizează temperatura apei și condițiile de siguranță. Fenomene de urmărit până la buletinul de dimineață Nu apar avertizări regionale active și nici precipitații estimate pentru fereastra de lucru din 15 august. Punctele de atenție rămân canicula din Crișana, aerul uscat și evapotranspirația ridicată din vest și sud, precum și rafalele locale din Dobrogea și Maramureș. Până la buletinul de dimineață, fermierii pot verifica apa disponibilă în sol, starea culturilor expuse la căldură, vântul din parcelă și pregătirea transportului. Decizia finală pentru irigare, tratamente sau furaje trebuie adaptată observației locale, în special după răsăritul zilei de 15 august.

Masă cu farfurii de tomate etichetate, coș cu legume și panou informativ într-un spațiu interior.

Sărbătoarea Tomatelor 2026 are loc pe 17 august la Ștefănești – Fermierii pot vedea soiurile direct în cultură

Sărbătoarea Tomatelor revine la Ștefănești pe 17 august, iar fermierii vor putea vedea direct soiuri și linii de tomate dezvoltate de cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură. Evenimentul, ajuns la a VII-a ediție, este programat la Complexul Fitotron din județul Argeș, relatează AGRO TV. Organizatorul, INCDBH Ștefănești, a anunțat că manifestarea va avea loc luni, 17 august 2026, de la ora 10:00, sub forma unei zile a porților deschise dedicate culturii tomatelor. Fermierii pot vedea materialul genetic direct în cultură Una dintre componentele practice ale evenimentului este prezentarea tomatelor cultivate în cadrul Complexului Fitotron. Participanții vor putea discuta cu cercetătorii despre soiuri, material săditor și soluțiile urmărite în programele de ameliorare. Interesul este tot mai mare pentru tomate care combină mai multe caracteristici importante pentru cultura comercială: producție stabilă, toleranță la temperaturi ridicate și deficit de apă, comportament bun în fața bolilor, dar și gust și calități comerciale apreciate de cumpărători. Institutul de la Ștefănești are în portofoliu mai multe soiuri proprii de tomate. De exemplu, soiul Argeș 11 are o producție medie indicată de institut de 4,5–5 kg pe plantă și toleranță la organismele dăunătoare specifice tomatelor. INCDBH Ștefănești îl recomandă atât pentru cultura clasică sau ecologică, cât și pentru spații protejate și câmp cu sistem de susținere. Un alt soi menținut de institut, Ștefănești 67, are fructe cu o greutate medie de aproximativ 260 de grame, toleranță ridicată la principalele boli întâlnite în spațiile protejate și rezistență la crăpare și păstrare. Producția medie indicată este tot de 4,5–5 kg pe plantă, în condițiile unei tehnologii adecvate. Cercetarea caută echilibrul dintre rezistență, producție și gust Evenimentul de la Ștefănești se înscrie într-o direcție mai largă a cercetării legumicole românești: selecția unor tomate care să răspundă atât condițiilor din fermă, cât și cerințelor pieței. În iulie, AGRONET.ro a prezentat un program asemănător al SCDL Buzău, unde consumatorii au evaluat 15 linii experimentale de tomate. Cercetătorii urmăresc acolo simultan gustul, productivitatea, rezistența la crăpare, toleranța la boli și dăunători, adaptarea la temperaturi ridicate și deficit de apă și interesul cumpărătorilor. Pentru fermieri, această combinație este importantă. Un soi destinat culturii comerciale trebuie să ofere nu numai calități gustative bune, ci și producții suficient de stabile, rezistență la manipulare și capacitatea de a face față presiunii climatice și fitosanitare. Sesiune științifică dedicată culturii de tomate Programul Sărbătorii Tomatelor include și o sesiune științifică la INCDBH Ștefănești. Potrivit informațiilor publicate de AGRO TV, cercetătorii vor aborda noile rezultate din domeniul biotehnologiilor horticole, calitatea nutrițională a tomatelor și rolul cercetării în dezvoltarea unor soiuri adaptate condițiilor actuale de cultură. Pentru producători, componenta practică a evenimentului poate fi mai importantă decât simpla prezentare a unor soiuri: vizitarea loturilor și discuțiile directe cu cercetătorii permit compararea caracteristicilor plantelor înainte ca materialul genetic să fie ales pentru o cultură comercială. Sărbătoarea Tomatelor ajunge în 2026 la ediția a VII-a și continuă formatul prin care institutul de la Ștefănești prezintă rezultatele cercetării direct fermierilor și celorlalți profesioniști din horticultură.

Un fermier indică o zonă pe o hartă întinsă pe capota unei mașini, lângă un câmp recoltat și o combină în depărtare.
Mediu

Fermierii găsesc terenuri arabile în hărțile biodiversității – MMAP, chemat să verifice contururile înainte de aprobare

Clubul Fermierilor cere clarificarea hărților înainte de aprobarea Catalogului, după ce organizația susține că a identificat terenuri arabile în interiorul unor contururi propuse pentru zonele prioritare pentru biodiversitate. Într-o scrisoare adresată ministrei Mediului, Diana Buzoianu, prezentată de AGRO TV, fermierii indică un caz concret la Balta Albă, în județul Brăila, și cer o hartă publică pe care fiecare proprietar să poată verifica dacă terenul său este inclus. Disputa nu este despre necesitatea protejării biodiversității, ci despre modul în care sunt trase limitele și despre ce se întâmplă dacă în interiorul lor ajung sole agricole lucrate. Clubul solicită și compensații pentru eventualele pierderi, acordul proprietarilor și al autorităților locale, precum și publicarea documentației care a stat la baza delimitării zonelor. Grâu, orz, porumb și rapiță în interiorul unui contur ZPB Cazul indicat de Clubul Fermierilor Români este ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni. Organizația spune că limita din documentația MMAP se suprapune cu terenuri agricole din blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă. Pe aceste suprafețe, membrii Clubului cultivă în rotație grâu, orz, porumb și rapiță. Situația este importantă deoarece, potrivit organizației, în dezbaterea publică din 10 august reprezentanții ministerului ar fi precizat că lista nu cuprinde terenuri încadrate ca arabil. AGRONET.ro a documentat anterior cazul de la Balta Albă, inclusiv imaginile prezentate de Club pentru blocurile fizice APIA menționate. Fermierii nu susțin că această verificare dovedește existența aceleiași probleme în toate zonele propuse. Spun însă că, fără o hartă interactivă oficială, proprietarii nu au o metodă simplă de a verifica dacă există și alte suprapuneri. Fermierii vor o hartă în care să își poată găsi parcela Una dintre principalele solicitări este ca hărțile GIS folosite pentru delimitarea zonelor să fie încărcate în sistemul cartografic interactiv al Ministerului Mediului. Pentru un proprietar de teren, diferența este importantă. Un fișier cartografic tehnic sau o imagine din documentația unei consultări publice este greu de folosit pentru verificarea unei parcele. O hartă interactivă ar permite identificarea solei și compararea ei cu limita oficială propusă. Clubul cere, în același timp: publicarea integrală a studiului care a stat la baza identificării zonelor;verificarea suprapunerilor cu terenurile arabile;înștiințarea proprietarilor înaintea includerii definitive;acordul proprietarilor și al autorităților locale în cazurile prevăzute de lege;compensarea pierderilor generate de eventuale restricții;realizarea planurilor de management pentru ariile protejate deja existente;revizuirea periodică a delimitărilor pe baza datelor științifice. Ce spune Ministerul Mediului despre proprietățile private Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că actualul Catalog este construit în principal din suprafețe care beneficiau deja de niveluri ridicate de protecție, alături de păduri ale statului pentru care Romsilva și-a exprimat acordul. În cazul proprietăților private, ministerul afirmă că acestea își păstrează regimul juridic actual. Pentru zonele în care este permis managementul activ, pot continua activități precum pășunatul și cositul, în condițiile obiectivelor de conservare. Diferența dintre poziția ministerului și solicitarea fermierilor apare înainte de această etapă. Clubul vrea ca limitele să fie verificate parcelă cu parcelă înainte de aprobarea Catalogului, mai ales în cazurile în care documentația pare să includă teren arabil. Acordul proprietarilor și compensațiile, două puncte sensibile Clubul invocă prevederile OUG nr. 57/2007, modificată prin OUG nr. 25/2026, și cere ca procedurile privind informarea și acordul proprietarilor să fie parcurse înainte ca zonele să intre definitiv în Catalog. Organizația solicită și compensarea proprietarilor atunci când regimul de protecție produce pierderi economice sau reduce posibilitatea de folosire a terenului. Aceasta este una dintre principalele temeri ale fermierilor: nu simpla apariție a unei culori noi pe o hartă, ci posibilitatea ca ulterior să fie introduse restricții asupra unor sole productive fără o formulă previzibilă de despăgubire. Clubul mai cere ca planurile de management și compensațiile pentru ariile naturale protejate existente să fie rezolvate înainte de extinderea suprafețelor supuse protecției. Catalogul este legat și de un jalon PNRR Proiectul nu are doar o miză de mediu. Aprobarea Catalogului contribuie la îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR, legat de desemnarea zonelor de protecție strictă. MMAP a precizat că valoarea maximă a corecției financiare asociate acestui jalon este de 25,69 milioane de euro. Proiectul de ordin a fost publicat în consultare la 3 august, iar dezbaterea publică a avut loc la 10 august. Scrisoarea Clubului Fermierilor Români este datată 11 august. Pentru ferme, următorul răspuns important trebuie să vină însă din hartă. Dacă ministerul confirmă că terenurile agricole semnalate la Balta Albă au intrat în contur, trebuie lămurit ce statut vor avea și ce reguli li se vor aplica. Dacă este vorba despre o eroare cartografică, aceasta poate fi corectată înainte ca ordinul să fie aprobat. Miza este una foarte concretă: proprietarul trebuie să poată afla înainte de adoptarea Catalogului dacă parcela pe care o cultivă se află într-o zonă propusă pentru biodiversitate și ce consecințe ar avea această includere.

Sac deschis cu căpățâni mari de usturoi, așezat lângă o mașină, cu pomi în fundal.

Usturoi Elefant la 30 de lei/kg – Cum a dezvoltat un fermier din Giurgiu cultura pornită cu 10 căței

Cosmin Chițu a ajuns la circa 400 kg de usturoi Elefant pornind de la 10 căței, într-o cultură de nișă dezvoltată în livada familiei din Giurgiu. Povestea și declarațiile fermierului au fost publicate inițial, la 11 august 2026, de Agrointeligența, care a discutat direct cu cultivatorul. Fermierul spune că vinde producția cu aproximativ 30 de lei/kg, atât pentru consum, cât și ca material săditor. Cultura a început în urmă cu cinci-șase ani, după ce mama lui Cosmin Chițu a primit câteva căpățâni. Agricultorul a plantat zece căței în livada moștenită de la bunici și a păstrat ulterior material de plantat din propria recoltă. În 2026 estimează că a obținut aproximativ 400 de kilograme, cea mai mare cantitate de când cultivă această plantă. Vânzarea apare și în postările publice de pe Facebook Postările publice indexate pe Facebook confirmă că fermierul oferă efectiv usturoiul Elefant spre vânzare în Giurgiu. Anunțuri atribuite profilului „Cosmin Chitu” apar atât în grupul Piața Giurgiu, cât și în grupul dedicat Cultura Usturoiului. În aceste postări produsul este prezentat ca „usturoi elefant de vânzare în Giurgiu”. Facebook confirmă astfel existența unei valorificări directe, în timp ce informațiile despre producția de aproximativ 400 de kilograme, prețul de 30 de lei/kg și tehnologia folosită provin din interviul acordat Agrointeligența. O recoltă care ar însemna circa 12.000 de lei la prețul indicat La un preț de aproximativ 30 de lei/kg, valorificarea integrală a unei recolte de 400 de kilograme ar însemna încasări brute teoretice de circa 12.000 de lei. Calculul nu reprezintă profitul culturii și nici o estimare făcută de fermier. Chițu spune, de altfel, că nu a dezvoltat cultura cu obiectivul unui profit ridicat, ci a urmărit în primul rând să își acopere o parte din cheltuielile de întreținere a livezii. Producția este vândută în piața din Giurgiu și prin comenzi trimise în alte județe. Un avantaj economic pe care îl indică agricultorul este producerea propriului material de plantat. După multiplicarea culturii, nu mai cumpără în fiecare sezon cățeii necesari pentru înființare, ci păstrează material din recolta precedentă. Îl cultivă printre pomii din livadă În exploatația din Giurgiu, usturoiul Elefant este plantat între rândurile de pomi. Fermierul spune că aplică un erbicid preemergent pentru buruieni și un tratament foliar, iar una dintre lucrările importante este îndepărtarea tijei florale, pentru ca planta să își concentreze resursele în dezvoltarea bulbului. Experiența sa cu apa este una interesantă, dar trebuie privită ca rezultat obținut în parcela respectivă. Chițu spune că partea irigată a culturii a produs bulbi mai mici decât cea care a beneficiat numai de precipitații. „Cel mai bine este să-l plantezi toamna și apoi să-l lași în pace.” Fermierul afirmă și că nu a avut probleme importante cu viermele sârmă în această cultură. Aceste observații descriu experiența sa din livada din Giurgiu și nu reprezintă o tehnologie universală pentru toate solurile și regiunile. Usturoiul Elefant este, botanic, mai apropiat de praz Denumirea comercială poate induce în eroare. Usturoiul Elefant nu este pur și simplu un soi cu bulbi foarte mari al usturoiului comun. Royal Horticultural Society îl identifică drept Allium ampeloprasum și precizează că este mai apropiat botanic de praz. Această particularitate explică și diferențele observate la consum: bulbii și cățeii pot deveni mult mai mari, iar aroma este în general mai blândă decât la usturoiul comun. În cazul producției din Giurgiu, Chițu spune că tocmai gustul mai puțin iute reprezintă unul dintre motivele pentru care clienții revin. Fermierul recomandă testarea culturii înainte de extindere Pentru cei interesați de această nișă, cultivatorul recomandă să înceapă pe suprafață redusă, cu aproximativ 10 kilograme de material de plantat. Argumentul său este că planta se multiplică rapid, iar producătorul poate testa cererea înainte să mărească suprafața. Experiența din Giurgiu arată modelul unei culturi mici care folosește un teren deja ocupat de livadă, își produce materialul pentru sezonul următor și este valorificată direct către consumatori. La producția raportată pentru 2026, nu vorbim despre o cultură comercială de mari dimensiuni, ci despre o nișă care îi permite fermierului să obțină un venit suplimentar din aceeași exploatație.

Panouri solare și turbine eoliene amplasate pe un teren deschis, lângă un drum de pământ.

Statul pregătește concesionarea a 32.074 de hectare pentru energie regenerabilă

România a identificat peste 32.000 de hectare de terenuri degradate pentru proiecte regenerabile, iar aceste suprafețe ar urma să poată fi concesionate prin licitații publice pentru investiții fotovoltaice și eoliene. Un document analizat de Profit.ro arată că registrul digital aferent a fost recepționat la 31 martie 2026 și cuprinde 32.074,79 hectare, însă validarea la nivelul Comisiei Europene nu este încă finalizată. Pentru agricultură, miza este importantă deoarece legea separă explicit terenurile productive de cele degradate sau neproductive. AGRONET.ro a explicat anterior că mecanismul vizează terenuri ale statului care nu mai pot fi utilizate normal pentru agricultură, nu proprietățile private ale fermierilor și nici suprafețele agricole productive. Din 84.000 de hectare analizate, 32.000 au fost selectate Potrivit documentului citat, studiile pedologice au fost realizate pentru o suprafață totală de aproximativ 84.000 de hectare administrate de stat. Din acestea, circa 32.000 de hectare au fost desemnate drept zone pretabile pentru accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. IndicatorSuprafațăTerenuri analizate prin studii pedologice84.000 haTerenuri introduse în registrul digital32.074,79 haDestinațieproiecte de energie regenerabilă Registrul nu este încă disponibil public pe site-ul Ministerului Agriculturii sau al autorității care administrează terenurile statului. În platformele PNRR, jalonul apare încă „în implementare”, deoarece urmează evaluarea Comisiei Europene. Ce terenuri pot intra în acest mecanism Legea stabilește că pot fi utilizate pentru proiecte regenerabile doar anumite categorii de terenuri aflate în proprietatea statului. Sunt vizate: terenuri agricole din clasele de calitate a IV-a și a V-a care nu mai pot fi utilizate pentru agricultură;terenuri degradate sau neproductive;suprafețe care nu sunt deservite de infrastructură funcțională de îmbunătățiri funciare;terenuri aflate în afara siturilor Natura 2000;suprafețe situate în afara altor zone naturale protejate și a principalelor rute de migrație. Studiile pedologice și agrochimice sunt esențiale pentru încadrare. Simplul fapt că un teren are o clasă de calitate mai slabă nu este suficient dacă acesta încă poate fi folosit pentru producție agricolă. Concesionarea se va face prin licitație publică Terenurile nu vor fi vândute. Statul va păstra proprietatea, iar investitorii vor primi dreptul de utilizare prin contracte de concesiune. Procedura prevăzută este licitația publică cu strigare. Documentația pentru fiecare concesiune va trebui să stabilească elemente precum: suprafața și amplasamentul;durata contractului;redevența;tehnologia energetică permisă;condițiile de racordare;obligațiile investitorului;condițiile de încetare a contractului. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă că utilizarea agricolă a terenurilor productive nu ar trebui să fie afectată de mecanism, dacă selecția suprafețelor este făcută corect. Autorizare în cel mult șase luni Proiectele amplasate în aceste zone de accelerare ar urma să beneficieze de o procedură simplificată și digitalizată. Este prevăzut un sistem de tip ghișeu unic pentru: avize;acorduri;autorizații;documentații tehnice;condiții de racordare;licențe. Termenul maxim indicat pentru autorizare este de șase luni. Este prevăzută și aprobarea tacită în anumite situații în care autoritatea competentă nu răspunde în termenul legal. Această simplificare poate accelera proiectele, însă nu elimină problema racordării la rețea. Un teren poate fi potrivit pentru un parc fotovoltaic, dar investiția poate rămâne neviabilă dacă rețeaua locală nu poate prelua energia sau dacă lucrările de întărire sunt prea costisitoare. De ce contează pentru agricultură Pentru sectorul agricol, legea poate avea două efecte importante. Primul este reducerea presiunii asupra terenurilor productive. Dacă proiectele regenerabile sunt orientate către suprafețe degradate, terenurile agricole bune pot rămâne în circuitul de producție. Al doilea este legat de infrastructura energetică din mediul rural. Dezvoltarea unor proiecte noi poate atrage investiții în rețele, stații și capacități de stocare, deși beneficiile pentru fermele din apropiere nu sunt automate. Legea nu acordă fermierilor compensații și nu creează un drept direct asupra veniturilor din concesionare. Statul estimează venituri de peste 100 de milioane de lei anual Guvernul estimează venituri de aproximativ 33 de milioane de lei în 2026 din concesionarea terenurilor. Pentru perioada 2027–2030, estimarea este de aproximativ 107,2 milioane de lei anual. Acestea sunt valori bugetare prognozate, nu venituri garantate. Sumele efective vor depinde de: numărul terenurilor scoase la licitație;interesul investitorilor;nivelul redevențelor;capacitatea de racordare;ritmul autorizării;viabilitatea proiectelor. Ce trebuie urmărit în perioada următoare Pentru agricultură, cele mai importante informații vor fi lista exactă a terenurilor și documentațiile care justifică încadrarea lor drept degradate. Până la publicarea registrului și lansarea licitațiilor, nu poate fi stabilit unde vor fi amplasate primele proiecte și câte dintre cele 32.074,79 hectare vor fi concesionate efectiv. Dacă mecanismul este aplicat strict pe terenuri neproductive, el poate transforma suprafețe fără valoare agricolă într-o sursă de venit pentru stat și într-o bază pentru investiții energetice, fără a concura direct cu agricultura. Dacă selecția terenurilor este făcută superficial, riscul este ca suprafețe încă utilizabile să iasă inutil din circuitul agricol.

Urs brun lângă stupi, vaci într-un țarc, ciori pe sol și păsări acvatice pe un lac într-un peisaj rural.

România cere reguli europene mai flexibile pentru urși, ciori și cormorani – MADR invocă pagubele fermelor

România cere reguli europene mai flexibile pentru gestionarea speciilor care produc pagube fermelor, după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finalizat răspunsul la evaluarea Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate. În documentul transmis în cadrul consultării europene, MADR cere simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare pentru speciile protejate ale căror populații generează pagube importante în agricultură, zootehnie și acvacultură. Poziția României face parte din „testul de rezistență” lansat de Comisia Europeană pentru Directiva 2009/147/CE privind păsările sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică. Consultarea a început la 12 mai 2026 și urmărește modul în care cele două acte europene funcționează în practică, inclusiv dificultățile administrative și eventualele suprapuneri dintre reguli. MADR cere derogări mai rapide când populațiile produc pagube Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității trebuie corelată cu protejarea culturilor, animalelor și activităților economice ale fermierilor. În răspunsul transmis Comisiei, România indică în mod explicit trei categorii care produc probleme importante: ursul brun, în special pentru fermele zootehnice, stupine și gospodăriile rurale;ciorile, prin pagubele produse culturilor agricole;cormoranii, prin presiunea exercitată asupra fermelor de acvacultură. MADR solicită ca statele membre să poată interveni mai ușor atunci când datele științifice indică populații numeroase și un statut favorabil de conservare. „Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.” Ministerul leagă aceste intervenții de protecția producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice. România estimează peste 10.000 de urși bruni Problema ursului brun este unul dintre cele mai puternice exemple folosite în dezbaterea privind gestionarea speciilor protejate. O estimare genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a indicat o populație cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Evaluarea s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. AGRONET.ro a analizat măsurile adoptate pentru 2026 și 2027, când Parlamentul a aprobat pentru fiecare an un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Dacă ambele niveluri sunt utilizate integral, limita anuală ajunge la 969 de urși. IndicatorValoarePopulație estimată genetic10.419–12.770 exemplareNivel anual de prevenție pentru 2026859 exemplareNivel anual de intervenție110 exemplareTotal posibil anual969 exemplare Pentru ferme, impactul se concentrează mai ales în zonele în care urșii intră repetat în exploatații, atacă animale domestice, distrug stupine sau culturile și ajung aproape de gospodării. Ministerul Mediului a distribuit și 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor, împreună cu 150 de sisteme foto-video pentru monitorizare. La floarea-soarelui, atacurile ciorilor pot reduce aproape întreaga recoltă Pagubele produse de păsări au devenit în această vară o problemă economică importantă în mai multe ferme. În județul Iași, AGRONET.ro a documentat cazul unei exploatații în care stolurile de ciori afectaseră zeci de hectare de floarea-soarelui. Într-o fermă de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 tone/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. La o cultură cu potențial de 4 tone/ha, o pierdere de asemenea amploare poate însemna dispariția aproape integrală a venitului de pe parcelă, în timp ce costurile cu sămânța, fertilizarea, lucrările și combustibilul au fost deja suportate. Fermierii folosesc tunuri acustice, petarde și personal trimis permanent în câmp, însă stolurile se deplasează între parcele și pot reveni după perioade scurte. Acvacultura intră și ea în discuția despre speciile protejate MADR include cormoranii între speciile care produc pagube în sectorul piscicol. Problema apare într-o industrie cu o bază de producție internă redusă. România produce aproximativ 9.500 de tone de pește din acvacultură, în timp ce importurile de pește și preparate au ajuns la aproximativ 130.000–140.000 de tone, potrivit datelor RomFish analizate de AGRONET.ro. În aceste condiții, pierderile provocate în fermele piscicole se adaugă problemelor de competitivitate, costurilor de producție și presiunii importurilor. Poziția MADR urmărește ca managementul speciilor care produc pagube să poată fi adaptat mai rapid situației fiecărui stat, pe baza populațiilor existente și a efectelor economice observate. Comisia Europeană testează funcționarea a două directive vechi de peste trei decenii Directiva Habitate datează din 1992, iar actuala Directivă Păsări din 2009 continuă cadrul european de protecție construit încă din anii anteriori. Aceste acte stau la baza unei mari părți din politica europeană privind conservarea speciilor și habitatelor și influențează inclusiv desemnarea și gestionarea ariilor Natura 2000. Evaluarea începută în mai 2026 urmărește aplicarea practică a celor două directive și posibilitățile de simplificare. Pentru agricultură, miza este procedura prin care autoritățile pot interveni atunci când o specie protejată produce pierderi importante, precum și rapiditatea cu care pot fi aprobate măsurile. MADR cere ca analiza europeană să țină seama de particularitățile fiecărui stat și de diferențele dintre sistemele agricole. Datele locale ar urma să cântărească mai mult în deciziile de management Poziția României nu vizează eliminarea regimului de protecție, ci o legătură mai directă între datele privind populațiile, pagubele produse și măsurile permise. Pentru fermieri, acest principiu ar putea însemna un răspuns mai rapid în zonele unde conflictele se repetă: culturi atacate constant de păsări, ferme zootehnice expuse carnivorelor sau exploatații piscicole în care păsările ihtiofage produc pierderi. MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific, iar regulile europene să permită adaptarea lor la situația națională. Consultarea Comisiei Europene va alimenta evaluarea celor două directive. Rezultatul acesteia poate deveni important pentru următoarea etapă de simplificare a legislației europene privind biodiversitatea și pentru modul în care statele membre vor putea gestiona, în anii următori, conflictele tot mai frecvente dintre protecția speciilor și activitatea fermelor.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.063,5 RON/tonă-0,30%Ultima observație: 3 aug., 11:45
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.