Cont
Mai multe vaci și viței stau grupați la o hrănitoare, pe un teren de fermă.

APIA pune la plată 49,27 milioane de lei pentru ameliorarea taurinelor, ovinelor, caprinelor și altor specii – Fondurile susțin serviciile prestate în trimestrul II din 2026

APIA plătește 49,27 milioane de lei pentru ameliorarea raselor, suma fiind aferentă cererilor pentru serviciile prestate în luna iunie și în trimestrul al doilea din 2026. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a anunțat că plata se efectuează prin centrele județene, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Suma exactă pusă la plată este de 49.267.118,96 lei. Sprijinul este acordat în cadrul schemei instituite prin OUG nr. 61/2023 și nu trebuie confundat cu o subvenție nouă acordată direct fiecărui crescător sau cu plățile pe cap de animal din alte intervenții APIA.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / UtilajeAGRO Vinnytsia 2026 – demonstrații practice cu utilaje agricole
    Data
    02 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Regiunea Vinnița, Vinnyțea, Ucraina

    Expoziție agricolă cu demonstrații în câmp ale peste 50 de utilaje, organizată la Vinnyțea, Ucraina.

  2. Expoziție / HorticulturăExpoziție de peste 20 de soiuri de struguri la USAMV Cluj-Napoca
    Data
    04 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Platoul central al campusului USAMV Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, România

    Expoziție cu peste 20 de soiuri de struguri de masă, inclusiv varietăți românești și fără semințe.

  3. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  4. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  5. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  6. Târg / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026
    Data
    18 sept. 2026, 00:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Târg agricol cu utilaje, echipamente și soluții pentru ferme, horticultură, zootehnie și industria alimentară.

  7. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 12:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Ploiești, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  8. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  9. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  10. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

  11. Târg / PiațăArtisan Food Market 2026: târg de produse artizanale la București
    Data
    16 oct. 2026, 10:00
    Locația
    Biblioteca Națională a României, București, România

    Târg cu aproximativ 100 de producători locali, degustări, demonstrații culinare, ateliere și întâlniri comerciale.

  12. Târg / TehnologieINDAGRA 2026 – Târgul internațional de agricultură
    Data
    28 oct. 2026, 09:00
    Locația
    Romexpo, București, România

    INDAGRA 2026 are loc între 28 octombrie și 1 noiembrie, la Romexpo București, reunind profesioniști, tehnologii și soluții pentru agricultură.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol într-o parcelă la începutul unei dimineți cu nori și precipitații locale
Meteo & Climă

Meteo agricol România 26 august 2026, ora 5: ferestre bune de lucru în Muntenia și Oltenia, cu riscuri în dimineața zilei

La buletinul din 26 aug. 2026, ora 05:00, lucrările de dimineață până la prânz trebuie calibrate după ploi locale, umezeală și instabilitate. Ferestrele cele mai accesibile sunt în Dobrogea, însă vântul limitează tratamentele. În Muntenia și Oltenia, precipitațiile izolate din apropiere și probabilitățile de ploaie de circa 59–60% recomandă verificarea parcelei înaintea intrării cu utilaje sau a încărcării pentru transport. Orientare rapidă pentru fermier Amână tratamentele în regiunile cu averse, ceață, umezeală ridicată sau rafale; o fereastră utilă cere verificarea frunzei și a vântului la nivel de parcelă.Pentru recoltare și transport, Dobrogea are cea mai bună fereastră de dimineață. În rest, accesul trebuie decis după verificarea umezelii și a evoluției locale a averselor.Irigarea nu este presantă în datele disponibile pentru nicio regiune; decizia rămâne legată de verificarea solului și a culturii.Avertizările active pentru instabilitate și averse torențiale impun atenție sporită în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia și zona montană. Situația regională până la prânz Banat — precipitații izolate și intervale scurte În Banat, temperatura moderată și vântul slab pot permite doar intervale scurte de activitate, dar precipitațiile izolate din apropiere și avertizarea activă pentru instabilitate reduc siguranța tratamentelor. Pentru acces și transport, verificarea locală a parcelei rămâne necesară înainte de plecare. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură17,5–26,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00Precipitații0,15 mm, echivalent 0,15 l/m²Probabilitate maximă37%Vânt și rafale8,5 km/h; rafale 15,5 km/hUmiditate81,5%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: instabilitate atmosferică și averse torențialeFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăTratamente doar după verificare; transport cu atenție. Crișana — nori și risc de instabilitate În Crișana, cerul noros nu exclude aversele, iar avertizarea activă cere prudență în organizarea echipelor. Transportul și lucrările în câmp pot fi planificate condiționat, însă tratamentele rămân limitate la momente fără vânt și fără ploaie apropiată. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură16,5–26,5°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00Precipitații0,03 mm, echivalent 0,03 l/m²Probabilitate maximă40%Vânt și rafale7 km/h; rafale 9 km/hUmiditate81,5%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: instabilitate atmosferică și averse torențialeFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăIntrare în câmp doar după controlul umezelii; tratamentele se amână. Maramureș — averse și sol posibil umed Aversa ușoară, umiditatea de 85% și probabilitatea de ploaie de 68% fac dimineața nefavorabilă tratamentelor în Maramureș. Cantitatea estimată nu este mare, dar poate prelungi umezeala pe vegetație și pe drumurile agricole. Amânarea lucrărilor de câmp este opțiunea prudentă. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură14–20°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 09:00, maxim la 12:00Precipitații1,81 mm, echivalent 1,81 l/m²Probabilitate maximă68%Vânt și rafale7,5 km/h; rafale 8 km/hUmiditate85%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: averse torențiale și instabilitate atmosfericăFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăAmână tratamentele și verifică accesul înainte de transport. Transilvania — ceață, umezeală și acces condiționat Ceața ușoară și umiditatea de 87,9% sunt principalele limite pentru începutul programului în Transilvania. Cu probabilitate de ploaie de până la 67% și avertizare activă, frunza umedă și vizibilitatea locală trebuie evaluate înainte de operațiuni în livezi, vie sau culturi de câmp. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură15,8–23,8°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 08:00, maxim la 12:00Precipitații1,17 mm, echivalent 1,17 l/m²Probabilitate maximă67%Vânt și rafale6,6 km/h; rafale 10,9 km/hUmiditate87,9%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: instabilitate atmosferică și averse torențialeFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăAșteaptă ridicarea umezelii; evită tratamentele. Moldova — ploi cu probabilitate ridicată În Moldova, aversa ușoară și probabilitatea maximă de 75% de precipitații sunt argumente pentru amânarea tratamentelor și a lucrărilor sensibile la sol umed. Transportul poate continua doar cu atenție, după verificarea traseului și a încărcăturii față de ploaia locală. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură15,5–19°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 05:00Precipitații2,17 mm, echivalent 2,17 l/m²Probabilitate maximă75%Vânt și rafale6,8 km/h; rafale 13 km/hUmiditate77,5%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: instabilitate atmosferică și averse torențialeFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăAmână tratamentele; intră în câmp numai după verificare locală. Dobrogea — acces bun, dar vânt pentru tratamente Dobrogea păstrează cea mai bună fereastră de dimineață pentru lucrări în câmp și transport, cu precipitații estimate foarte reduse și fără avertizare activă. Totuși, vântul de 15,5 km/h, cu rafale de 24 km/h, nu susține tratamentele. Verifică solul înainte de a decide irigarea. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură21,5–24°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim și maxim la 05:00Precipitații0,04 mm, echivalent 0,04 l/m²Probabilitate maximă38%Vânt și rafale15,5 km/h; rafale 24 km/hUmiditate76,5%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriNu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucruFavorabilă pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăRecoltare și transport favorabile; evită tratamentele pe vânt. Muntenia — ploi locale și verificarea parcelei În Muntenia, ferestrele de lucru sunt întrerupte de riscul de precipitații izolate. Probabilitatea maximă de 59%, rafalele apropiate de 20 km/h și avertizarea pentru instabilitate justifică amânarea tratamentelor. Pentru utilaje, verificarea umezelii solului este esențială înainte de intrare. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură18–22,7°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00Precipitații1,65 mm, echivalent 1,65 l/m²Probabilitate maximă59%Vânt și rafale10,3 km/h; rafale 19,8 km/hUmiditate65,3%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: instabilitate atmosferică și averse torențialeFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăVerifică parcela; amână tratamentele și lucrează cu prudență. Oltenia — instabilitate în apropiere Oltenia are precipitații izolate în apropiere, cu probabilitate de 60% și avertizare activă. Chiar dacă totalul estimat pentru fereastră este redus, ploaia locală și rafalele de 20 km/h pot afecta recoltarea, încărcarea și aplicările pe vegetație. Activitatea se decide după verificarea locală. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură18,2–25,8°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00Precipitații0,66 mm, echivalent 0,66 l/m²Probabilitate maximă60%Vânt și rafale10,6 km/h; rafale 20 km/hUmiditate70,4%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: averse torențiale și instabilitate atmosfericăFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăAmână tratamentele; menține transportul sub observație. București-Ilfov — aversă ușoară și rafale În București-Ilfov, aversa ușoară și rafalele de până la 26 km/h limitează aplicările și cer atenție la deplasarea utilajelor. Nu sunt semnalate avertizări, însă precipitațiile estimate și umiditatea justifică verificarea parcelei înaintea lucrărilor agricole sau a manipulării produselor recoltate. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură20–25°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 06:00, maxim la 12:00Precipitații1,35 mm, echivalent 1,35 l/m²Probabilitate maximă57%Vânt și rafale13,5 km/h; rafale 26 km/hUmiditate68,5%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriNu sunt semnalate avertizăriFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăEvită tratamentele; transportul se face cu atenție. zona montană — averse și condiții schimbătoare În zona montană, aversa ușoară, umiditatea de peste 81% și instabilitatea atmosferică susțin o abordare precaută. Accesul pe teren, lucrările în pajiști și deplasarea utilajelor trebuie verificate local. Tratamentele se amână, iar irigarea nu apare ca urgentă în această fereastră. IndicatorSituația pentru dimineațăTemperatură15,9–22,9°C, calculată pentru fereastra de lucru; minim la 07:00, maxim la 12:00Precipitații1,21 mm, echivalent 1,21 l/m²Probabilitate maximă63%Vânt și rafale7,9 km/h; rafale 16,1 km/hUmiditate81,6%EvapotranspirațieReper nedisponibil pentru fereastra de lucruAvertizăriGalben: instabilitate atmosferică și averse torențialeFereastră de lucruRiscuri pentru lucrările de dimineațăDecizie practicăAșteaptă pentru lucrări sensibile și verifică accesul pe teren. Lucrări agricole de prioritizat Recoltare și transport: prioritizează verificarea umidității produsului, a accesului pe drumurile de exploatare și a evoluției averselor. Dobrogea oferă cea mai bună fereastră din datele disponibile.Cosit, uscare și balotat: nu programa operațiuni care depind de uscare în Maramureș, Transilvania, Moldova sau zona montană fără un interval uscat confirmat local.Legumicultură, livezi și vie: aerisirea și recoltarea se fac cu atenție la frunza umedă și la ploaia apropiată; tratamentele se evită în regiunile instabile sau cu rafale.Zootehnie și pășunat: menține accesul la apă și urmărește evoluția averselor înainte de deplasarea animalelor pe pășuni expuse. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizări de nivel galben sunt active în opt zone regionale din buletin, asociate cu instabilitate atmosferică și averse torențiale. Cele mai mari probabilități de precipitații până la prânz sunt în Moldova, Maramureș, Transilvania, zona montană, Oltenia și Muntenia. Nu intra pe sol umed și nu conta pe o fereastră uscată fără verificare directă a parcelei. Ce contează până la buletinul de la prânz Urmărește dacă aversele se confirmă local, mai ales în regiunile cu avertizare activă, și dacă umezeala persistă pe vegetație sau pe drumurile agricole. Reanalizează tratamentele numai după ce ploaia, frunza umedă și vântul nu mai sunt limitative. Pentru irigare, păstrează decizia după verificarea solului, deoarece datele nu indică o nevoie presantă în fereastra de dimineață.

Citește știreaVezi categoria
Insectă cu aripi pătate pe un lăstar de viță-de-vie, cu rânduri de vie în fundal.
Pomicultură și viticultură

Dăunătorul de carantină Lycorma delicatula a fost confirmat la Chișinău – Insecta poate afecta vița-de-vie, livezile și pepinierele

Un dăunător de carantină cu risc pentru vii și livezi a fost confirmat la Chișinău, unde Lycorma delicatula a fost identificată pentru prima dată oficial în Republica Moldova, potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Focarul inițial, găsit pe cenușar într-o zonă industrială a capitalei, a fost tratat pe aproximativ 7.000 de metri pătrați, însă ulterior au fost depistate populații izolate și în spații publice din zona-tampon. Pentru România, apropierea geografică face relevantă evoluția focarului, mai ales prin riscul pentru viticultură, pomicultură și pepiniere. Insecta se poate deplasa pe distanțe mari nu atât prin zbor, cât prin transportul accidental al pontelor depuse pe material lemnos, utilaje, autovehicule și alte suprafețe. Focarul inițial a fost eradicat, dar insecta a reapărut în zona-tampon ANSA a confirmat prezența dăunătorului prin analize efectuate de laboratorul de referință și a instituit un grup de lucru pentru delimitarea zonei infestate și a zonei-tampon. În perimetrul inițial au fost aplicate etapizat tratamente fitosanitare și lucrări de dezinsecție pe circa 7.000 mp. Autoritatea moldoveană precizează că focarul din spațiul delimitat a fost eradicat. Monitorizarea ulterioară a identificat însă populații izolate de Lycorma delicatula în spații publice aflate în zona-tampon, în afara perimetrului tratat inițial. Primăria Chișinău și serviciile pentru spații verzi au primit obligația de a efectua dezinsecția acestor zone. Republica Moldova a notificat, de asemenea, organismele internaționale și Comisia Europeană cu privire la apariția dăunătorului. Vița-de-vie este una dintre culturile cu risc ridicat Lycorma delicatula, cunoscută internațional drept „spotted lanternfly”, este o insectă din ordinul Hemiptera, originară din Asia. Organizația Europeană și Mediteraneeană pentru Protecția Plantelor – EPPO o consideră un risc fitosanitar important din cauza numărului mare de plante-gazdă și a capacității de răspândire. Specia se hrănește cu seva plantelor și poate ataca: vița-de-vie;mărul;prunul;cireșul;piersicul;caisul;migdalul;nucul;arțarul;salcia;plopul;numeroase plante ornamentale și forestiere. ANSA indică peste 70 de specii de plante-gazdă raportate la nivel mondial. Gazda preferată este cenușarul, Ailanthus altissima, specie invazivă răspândită inclusiv în Europa. De ce este periculoasă pentru vie Problema majoră nu este simpla prezență a insectei pe plantă, ci densitatea populației. Hrănirea repetată poate reduce vigoarea butucilor, favoriza uscarea unor ramuri și afecta dezvoltarea plantei. Insecta elimină și cantități mari de miere-de-rouă, pe care se poate instala fumagina. Depunerea neagră pe frunze reduce suprafața fotosintetic activă și poate afecta indirect producția. ANSA avertizează că, în condiții de infestare puternică, pierderile la vița-de-vie pot ajunge până la 90%, însă această valoare reprezintă un potențial de pagubă raportat în situații severe, nu o estimare a pierderilor din focarul actual de la Chișinău. EPPO confirmă că vița-de-vie este una dintre gazdele importante ale insectei și că atacuri grave au fost observate în zone unde dăunătorul s-a stabilit. Pentru România, riscul este relevant și prin dimensiunea sectorului. AGRONET.ro a arătat că România are circa 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață viticolă din Uniunea Europeană. Ouăle pot călători pe utilaje și mașini Una dintre caracteristicile care fac insecta dificil de controlat este modul de depunere a ouălor. Femelele depun grupe de aproximativ 30–50 de ouă nu numai pe arbori, ci și pe: pietre;utilaje;autovehicule;mobilier exterior;materiale depozitate în aer liber;alte suprafețe netede. Insecta are o singură generație pe an și iernează sub formă de ou. Adulții nu sunt zburători foarte buni, însă pontelor le este suficient să fie transportate odată cu un utilaj, o remorcă, material lemnos sau material săditor pentru ca dăunătorul să ajungă la zeci sau sute de kilometri de focarul inițial. Tocmai acest mecanism explică de ce controalele nu trebuie limitate la materialul vegetal. Cum poate fi recunoscută Adultul are aproximativ 25 mm lungime. Aripile anterioare sunt cenușii, cu pete negre, iar cele posterioare prezintă zone roșii care devin vizibile mai ales atunci când insecta își deschide aripile. Pontele sunt mai greu de observat. Ele apar ca depuneri cenușiu-maronii pe scoarță sau pe alte suprafețe și pot fi confundate cu noroi uscat. Pentru fermele și operatorii care transportă utilaje, material lemnos sau material săditor din zone unde dăunătorul este prezent, verificarea acestor suprafețe este una dintre cele mai importante măsuri preventive. Ce recomandă autoritățile din Republica Moldova ANSA cere raportarea imediată a oricărui exemplar suspect, împreună cu fotografii și localizarea exactă. Autoritatea recomandă și: evitarea deplasării materialului vegetal și lemnos din zona infestată;verificarea utilajelor și autovehiculelor înainte de deplasare;verificarea obiectelor păstrate în aer liber;evitarea transportului materialelor care ar putea purta ouă;continuarea monitorizării în zona-tampon. Pentru moment, confirmarea oficială privește Republica Moldova. Apariția insectei la Chișinău nu înseamnă automat că aceasta este prezentă și în România. Riscul pentru fermele românești trebuie însă urmărit, deoarece dăunătorul are numeroase gazde cultivate, iar deplasarea prin transport pasiv face posibilă extinderea mult dincolo de zona în care adulții pot ajunge prin propriul zbor.

Citește știreaVezi categoria
Tractor cu remorcă încărcată cu cereale lângă silozuri, la marginea unui lan de grâu.
Agribusiness & Piață

Cooperativele agricole cresc cu 17,6% într-un an – Liderul AAYLEX ajunge la 253,6 milioane de lei

Primele 20 de cooperative agricole din România au ajuns la afaceri de circa 2 miliarde de lei în 2025, în creștere de la aproximativ 1,7 miliarde de lei în 2024, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar pe baza bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor și a datelor Registrului Comerțului. Creșterea de aproximativ 17,6% într-un singur an vine într-o agricultură în care fragmentarea exploatațiilor rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Cea mai mare cooperativă din clasament este AAYLEX Cooperativă Agricolă, cu o cifră de afaceri de 253,6 milioane de lei în 2025, în creștere cu aproape 12% față de anul precedent. Statutul economic al organizației este confirmat și de lista marilor contribuabili publicată de ANAF, unde AAYLEX Agro Cooperativă Agricolă, CUI 26042450, figurează între contribuabilii administrați de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Top 20 concentrează aproape 29% din afacerile cooperativelor Datele capătă o altă dimensiune dacă sunt comparate cu întregul sector. AGRONET.ro a arătat anterior că 1.682 de cooperative agricole care au depus bilanțul pentru 2025 au cumulat afaceri de peste 7 miliarde de lei. Raportând cele aproximativ 2 miliarde de lei realizate de primele 20 de organizații la cele peste 7 miliarde de lei ale cooperativelor cu bilanț depus, rezultă că aproape 29% din cifra de afaceri a sectorului este concentrată în numai 20 de cooperative. AAYLEX, cu 253,6 milioane de lei, reprezintă singură aproximativ 12,7% din cifra de afaceri a Top 20. IndicatorValoareContextAfaceri Top 20 cooperative, 2025circa 2 mld. leiZiarul Financiar, date Ministerul Finanțelor și ONRCAfaceri Top 20, 2024circa 1,7 mld. leicreștere de aproximativ 17,6% în 2025Afaceri cooperative cu bilanț depus, 2025peste 7 mld. lei1.682 de organizațiiPondere estimată Top 20 în sectorcirca 28,6%calcul raportat la 7 mld. leiAAYLEX Cooperativă Agricolă253,6 mil. leiliderul clasamentului în 2025Pondere AAYLEX în Top 20circa 12,7%calcul raportat la 2 mld. lei România are aproape o treime din fermele Uniunii Europene Importanța cooperativelor devine mai evidentă atunci când cifrele sunt puse lângă structura exploatațiilor agricole. Potrivit Eurostat, România avea în 2020 aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole, reprezentând 31,8% din totalul fermelor din Uniunea Europeană. Nicio altă țară nu se apropia de această pondere. Polonia concentra 14,4% din fermele UE, Italia 12,5%, iar Spania 10,1%. România are, așadar, aproape o treime din fermele Uniunii, dar această cifră nu înseamnă automat o putere economică echivalentă. Majoritatea exploatațiilor sunt foarte mici. Nouă din zece ferme au sub 5 hectare Comisia Europeană descrie agricultura României ca având o structură puternic polarizată: un număr foarte mare de exploatații individuale mici și câteva mii de companii agricole mari. Datele utilizate în Planul Strategic PAC indică faptul că aproximativ 90% dintre ferme au mai puțin de 5 hectare. Suprafața utilizată pentru agricultură este de aproximativ 13,5 milioane de hectare, reprezentând circa 57% din teritoriul României. Fragmentarea explică o parte din dificultățile pe care fermierii mici le au atunci când încearcă să negocieze individual: prețul cerealelor și al materiilor prime;achiziția de îngrășăminte și pesticide;transportul;depozitarea;sortarea și ambalarea;accesul în marile rețele comerciale;investițiile în procesare. O cooperativă poate agrega producția mai multor exploatații și poate transforma sute de loturi individuale într-un volum comercial suficient de mare pentru negocierea unui contract. Aproape 3,5 milioane de fermieri, dar asocierea economică rămâne redusă În documentele actualizate pentru Planul Strategic PAC, Comisia Europeană estimează că România are aproape 3,5 milioane de fermieri, cel mai ridicat număr din Uniunea Europeană. Nu trebuie confundat acest indicator cu numărul de exploatații din recensământul agricol: cele două provin din metodologii și baze statistice diferite. Ambele arată însă aceeași realitate: agricultura românească are foarte mulți operatori individuali în raport cu dimensiunea economică a sectorului. În acest context, faptul că aproximativ 1.700 de cooperative au depus bilanț pentru 2025 arată că asocierea economică are încă o bază relativ restrânsă în comparație cu numărul total de ferme și fermieri. Agricultura generează 2,5% din PIB-ul României Agricultura are în România și o greutate economică peste media europeană. Datele Eurostat arată că valoarea adăugată generată de agricultură reprezenta în 2024 aproximativ 2,5% din PIB-ul României. Media Uniunii Europene era de 1,2%. Doar Grecia, cu 3,2%, avea o pondere mai mare. Spania era la 2,3%, iar Bulgaria, Italia și Croația la câte 1,8%. Diferența arată cât de importantă rămâne agricultura pentru economia românească, dar și cât de mult poate conta modul în care valoarea produsă în ferme este păstrată în interiorul sectorului. Cooperativele mari nu se limitează la simpla vânzare a producției Datele financiare pentru 2025 arată și o diferență între cooperativele care doar agregă marfă și cele care au construit infrastructură pentru procesare, depozitare și distribuție. AGRONET.ro a analizat anterior primele cooperative după cifra de afaceri. AAYLEX a ajuns la 253,6 milioane de lei, Soybean and Mays Prod la 209,6 milioane de lei, iar Agroprod Crasna la 205,5 milioane de lei. Primele cinci organizații au cumulat aproximativ 940,5 milioane de lei. Unele dintre cooperativele aflate în partea superioară a clasamentului au construit activități care merg dincolo de simpla comercializare: procesare;ambalare;depozitare;sortare;contracte directe cu retailul;distribuție. Această integrare explică de ce diferențele dintre cooperative sunt foarte mari chiar dacă toate funcționează juridic sub aceeași formă de organizare. Cifra de afaceri medie ascunde diferențe enorme Cele peste 7 miliarde de lei raportate de 1.682 de cooperative înseamnă matematic o cifră de afaceri medie de aproximativ 4,2 milioane de lei pe organizație. Media este însă înșelătoare. AAYLEX realizează de una singură o cifră de afaceri de aproximativ 60 de ori mai mare decât această medie, iar primele 20 de cooperative concentrează aproape o treime din activitatea economică raportată. Sectorul este astfel polarizat într-o formă asemănătoare agriculturii românești în ansamblu: numeroase organizații mici coexistă cu un grup restrâns de cooperative care operează volume comerciale de sute de milioane de lei. De ce contează asocierea într-o agricultură cu ferme mici Pentru o exploatație de câteva hectare, problema nu este numai producția obținută, ci și dimensiunea lotului pe care îl poate oferi cumpărătorului. Un fermier care vinde singur câteva zeci de tone are o putere de negociere diferită de o cooperativă care adună mii sau zeci de mii de tone. Același principiu funcționează și la cumpărarea inputurilor. O comandă comună pentru semințe, fertilizanți, combustibil sau servicii logistice poate permite negocierea unor condiții pe care o fermă mică nu le-ar putea obține individual. Creșterea Top 20 la circa 2 miliarde de lei arată că unele cooperative românești au depășit deja etapa unei simple forme juridice de asociere și au devenit operatori comerciali de dimensiuni importante. Dar comparația cu cele aproape 3 milioane de exploatații agricole existente în România arată și cealaltă parte a pieței: spațiul pentru asociere, consolidarea ofertei și procesarea în comun rămâne foarte mare.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat în costum așezat la o masă de ședință, cu steagurile României și Uniunii Europene în fundal.
Legislație & Politici Agricole

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, propune contracte de arendă pe minimum 5 ani – Proiectul introduce și repere pentru preț și renegociere

Contractele de arendă ar urma să aibă o durată minimă inițială de 5 ani, potrivit unei noi propuneri prezentate de Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, într-un editorial publicat de True Media. Proiectul încearcă să refacă legislația după ce varianta care impunea minimum 7 ani a fost declarată neconstituțională în 2025 și introduce, pe lângă noul termen, repere pentru prețul arendei, posibilitatea renegocierii și reguli pentru schimburile de terenuri între fermieri. Noua construcție legislativă încearcă să ofere fermierilor mai multă stabilitate pentru investiții și rotația culturilor, fără să blocheze proprietarul pe perioade considerate excesive. Regimul ar urma să se aplice contractelor încheiate după intrarea în vigoare a legii. Minimum 5 ani doar pentru prima perioadă contractuală Cea mai importantă schimbare este stabilirea unei durate minime de 5 ani pentru arendarea terenurilor agricole. Există însă două nuanțe importante: pentru terenurile cu suprafața mai mică de 1 hectar, proiectul nu ar impune o durată minimă;după expirarea perioadei inițiale de 5 ani, părțile ar putea stabili în scris orice altă durată, fără un nou prag minim obligatoriu. Prin urmare, regula de 5 ani ar funcționa pentru primul interval contractual, nu ca o obligație perpetuă pentru toate reînnoirile. Pentru fermieri, perioada este suficient de lungă pentru a susține mai bine planificarea rotației, fertilizarea, lucrările de ameliorare și recuperarea unor investiții. Pentru proprietari, proiectul încearcă să păstreze mai multă libertate decât varianta anterioară, de 7 ani. De ce a căzut legea cu termen de 7 ani În februarie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, în ansamblu, legea care introducea o durată minimă de 7 ani pentru contractele de arendă. Decizia CCR nr. 87/2025 a reținut că soluția legislativă afecta disproporționat dreptul de proprietate și libertatea economică. Problema nu era doar termenul de 7 ani în sine. În combinație cu reînnoirea de drept, contractul putea ajunge practic la 14 ani, fără suficiente mecanisme de ajustare a valorii arendei și fără o protecție echilibrată pentru proprietar. Noua propunere încearcă să răspundă exact acestor critici. Arenda medie ar urma să fie publicată local, județean și național Un element nou este crearea unor prețuri medii de referință pentru arendă. Valorile ar urma să fie publicate la trei niveluri: local;județean;național. Aceste valori nu ar reprezenta tarife obligatorii. Proprietarul și fermierul ar continua să negocieze liber prețul. Rolul mediei ar fi acela de reper pentru piață și pentru soluționarea unor eventuale dispute. Sub 75% din media locală poate apărea o prezumție de leziune Proiectul propune ca, atunci când arenda exprimată în bani este mai mică de 75% din media locală, să existe o prezumție de leziune. Aceasta nu ar însemna automat că respectivul contract este nul sau abuziv. Înseamnă că diferența mare față de nivelul pieței poate fi contestată și analizată, iar părțile pot prezenta probe care să justifice prețul negociat. Pentru proprietari, mecanismul ar trebui să limiteze situațiile în care terenurile sunt arendate la valori mult sub nivelul local. Pentru fermieri, rămâne important faptul că media publicată este un reper, nu un preț fix impus de stat. Dacă piața se mișcă cu peste 25%, arenda poate fi renegociată Un alt mecanism propus privește variațiile mari de preț. Dacă prețul mediu local al arendei crește sau scade cu peste 25%, oricare dintre părți ar putea solicita renegocierea contractului. Dacă proprietarul și arendașul nu ajung la un acord, disputa ar putea ajunge în instanță. Această prevedere încearcă să rezolve una dintre problemele semnalate la vechea lege: blocarea unui contract pe termen lung fără o metodă rezonabilă de ajustare a prețului. Neplata arendei poate duce la încetarea contractului Noua propunere întărește și protecția proprietarilor. Neplata arendei ar putea constitui motiv de reziliere a contractului. În plus, proiectul prevede o situație în care proprietarul ar putea solicita încetarea anticipată dacă apare o nevoie proprie urgentă și neprevăzută de a utiliza terenul agricol. Această excepție este importantă tocmai în raport cu criticile de constituționalitate formulate față de termenul obligatoriu de 7 ani. Schimburile de terenuri între fermieri ar primi un cadru legal Proiectul încearcă să rezolve și o problemă practică frecventă în exploatațiile agricole: parcelele dispersate. Fermierii ar putea face schimburi de utilizare a terenurilor pentru a-și compacta suprafețele și a reduce deplasările utilajelor. Pentru ca aceste schimburi să nu fie interpretate drept subarendare mascată, ele ar trebui: făcute în scris;înregistrate;realizate cu respectarea condițiilor stabilite de lege;fără afectarea drepturilor juridice ale proprietarilor. O asemenea regulă poate fi importantă în fermele care lucrează sute sau mii de parcele mici, unde comasarea operațională reduce costurile cu combustibilul și timpii de lucru. De ce contează durata pentru investițiile din fermă Pentru un fermier, stabilitatea terenului exploatat influențează direct decizia de investiție. Un contract foarte scurt poate descuraja: lucrările de fertilizare pe termen lung;amendamentele pentru corectarea solului;instalațiile de irigații;drenajul;plantarea culturilor perene;investițiile în infrastructura internă a fermei. În același timp, un contract excesiv de rigid poate limita dreptul proprietarului de a decide asupra terenului. Noua formulă de 5 ani încearcă să găsească un punct de mijloc între aceste două interese. Proiectul nu este încă lege în vigoare Pentru fermieri și proprietari, diferența esențială este că măsurile prezentate sunt încă propuneri legislative. Durata minimă de 5 ani, pragul de 75%, mecanismul de renegociere la variații de 25% și regulile pentru schimburile de terenuri nu trebuie tratate drept obligații deja aplicabile contractelor actuale. Forma finală poate fi modificată pe parcursul procedurii legislative. Până la adoptarea și intrarea în vigoare a unui nou act normativ, contractele de arendă rămân guvernate de regulile actuale din Codul civil.

Citește știreaVezi categoria
Combine agricole recoltează un lan de grâu, cu silozuri de cereale în fundal.
Culturi vegetale

România, recolte record la grâu, rapiță și orz în 2026 – 13,4 milioane de tone numai la grâu

România a ajuns în 2026 la volume istorice pentru grâu, rapiță și orz, cu o producție estimată la 13,4 milioane de tone de grâu, 3,52 milioane de tone de rapiță și 3,4 milioane de tone de orz, potrivit estimărilor expertului în piețe agricole Cezar Gheorghe, citate de Agrobiznes. Creșterea producției vine după un sezon favorabil culturilor de toamnă, susținut de rezerve bune de apă în sol și de extinderea suprafețelor semănate cu aceste culturi. Față de 2025, cele mai mari diferențe apar la rapiță și orz. Producția de rapiță ar fi crescut de la aproximativ 2,8 milioane de tone la 3,52 milioane de tone, iar cea de orz de la circa 3 milioane de tone la 3,4 milioane de tone. La grâu, avansul este mai redus, de la aproximativ 13 milioane de tone la 13,4 milioane de tone. Rapița aduce cel mai mare salt La rapiță, diferența față de anul trecut este de aproximativ 720.000 de tone, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 26%. Un asemenea volum întărește poziția României pe piața europeană a oleaginoaselor, mai ales într-un an în care producțiile din unele state membre au fost afectate de secetă și temperaturi ridicate. Pentru fermieri, miza nu este însă doar volumul total, ci și capacitatea pieței de a absorbi această cantitate fără o presiune puternică asupra prețului. În anii cu producții mari, ritmul exporturilor și disponibilitatea spațiilor de depozitare devin decisive. Grâul ajunge la 13,4 milioane de tone, dar calitatea este mai slabă Producția de grâu este estimată la aproximativ 13,4 milioane de tone, un nou maxim pentru România. Problema este calitatea. Doar aproximativ 58–60% din grâul recoltat ar îndeplini parametrii pentru panificație, față de aproximativ 78% în 2025. Restul producției ar intra în categoria grâului furajer. Această diferență este importantă comercial. Un volum mai mare de grâu nu înseamnă automat și o ofertă mai mare de grâu de panificație, iar diferențele de calitate se reflectă direct în prețurile oferite de cumpărători. Pentru fermierii cu loturi care îndeplinesc parametrii de proteină, masă hectolitrică și alți indicatori solicitați de procesatori și exportatori, separarea și depozitarea pe calități poate deveni mai importantă decât într-un an obișnuit. Orzul urcă la 3,4 milioane de tone Și orzul înregistrează o producție ridicată, estimată la aproximativ 3,4 milioane de tone, față de circa 3 milioane de tone anul trecut. Creșterea este de aproximativ 13%. România a început deja sezonul 2026/27 dintr-o poziție foarte puternică la export. AGRONET.ro a arătat că România concentra 65% din exporturile de orz ale Uniunii Europene la începutul sezonului. Volumele mari recoltate în această vară pot menține România printre principalii furnizori europeni pe piețele externe, dar aceeași ofertă ridicată poate pune presiune pe preț dacă exporturile nu țin pasul cu recolta. Apa acumulată în sol a făcut diferența Unul dintre factorii importanți ai recoltei din acest an a fost rezerva de apă acumulată înainte și în timpul vegetației culturilor de toamnă. Precipitațiile au început din septembrie 2025, iarna a adus zăpadă, iar ploile au continuat în primăvara anului 2026 și până în prima parte a verii. Grâul, rapița și orzul au intrat astfel în perioadele importante de vegetație cu o rezervă mai bună de umiditate decât culturile de primăvară. Această diferență explică parțial contrastul dintre rezultatele culturilor de toamnă și problemele întâmpinate ulterior la porumb și floarea-soarelui în unele regiuni. Fermierii au mutat suprafețe de la porumb spre culturile de toamnă Structura culturilor s-a schimbat vizibil după anii secetoși din perioada 2020–2025. Suprafața cultivată cu porumb ar fi coborât în 2026 la aproximativ 1,6 milioane de hectare, față de o medie de circa 2,65 milioane de hectare în perioada 2017–2022. O parte din suprafețe au fost mutate către grâu, rapiță și orz, culturi care valorifică mai bine precipitațiile din sezonul rece și intră în fazele decisive înainte de perioada cu cel mai mare risc de arșiță. Porumbul a rămas mai atractiv în special pentru exploatațiile care au acces la irigații. Producția națională de porumb este estimată la aproximativ 7,8–8 milioane de tone, mult sub nivelul culturilor de toamnă raportat la potențialul istoric al României. Floarea-soarelui rămâne la 2,6–2,7 milioane de tone Suprafața cultivată cu floarea-soarelui este estimată la aproximativ 1,17 milioane de hectare, față de 1,1 milioane de hectare în sezonul precedent. Producția ar putea ajunge la 2,6–2,7 milioane de tone, potrivit estimărilor citate. Există însă diferențe față de alte prognoze de piață, inclusiv cele europene, care au indicat volume mai mici. Pentru această cultură, estimările vor trebui urmărite pe măsură ce recoltarea avansează și sunt disponibile date mai complete. Recolta record mută problema din câmp în piață Pentru fermieri, anul 2026 arată că o producție mare nu rezolvă automat problema rentabilității. După recoltare, miza se mută către: prețul oferit la poarta fermei;capacitatea de depozitare;diferențierea loturilor după calitate;ritmul exporturilor;costurile logistice;funcționarea Portului Constanța;evoluția pieței din bazinul Mării Negre. România intră în a doua parte a anului cu volume mari de grâu, rapiță și orz, în timp ce piața internațională este influențată simultan de blocajele exporturilor ucrainene și de revenirea Indiei pe piața mondială a grâului. În acest context, recolta record este doar prima parte a ecuației. Pentru venitul fermierilor, decisiv va fi cât de repede și la ce preț poate fi valorificată marfa.

Citește știreaVezi categoria
Vaci la iesle și porci într-un adăpost zootehnic, separați de culoare și garduri metalice.
Subvenții & Fonduri

Ajutoare noi pentru bovine și porci – 68 euro/cap la bovine și până la 13,7 euro/loc la suine

Două noi scheme de ajutor pentru bovine și suine au intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial, însă plata nu poate începe înainte de autorizarea Comisiei Europene. Președintele Nicușor Dan a promulgat la 24 august 2026 actele pentru cele două sectoare, potrivit Administrației Prezidențiale, iar sprijinul prevăzut ajunge la 68 euro/cap pentru bovine și bubaline, respectiv la 11,9–13,7 euro/loc de cazare pentru suine. Ajutoarele sunt instituite prin Legea nr. 176/2026 pentru sectorul bovin și Legea nr. 175/2026 pentru sectorul suin. Ambele scheme vizează activitatea din perioada 1 martie–31 decembrie 2026 și sunt motivate de creșterea costurilor de producție în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Elementul esențial pentru fermieri este însă condiția europeană: publicarea legilor nu înseamnă că banii pot fi plătiți imediat. Actele prevăd că eligibilitatea beneficiarilor și obligația de plată se stabilesc după primirea deciziei Comisiei Europene privind autorizarea ajutorului de stat. 68 euro/cap pentru bovine și bubaline Schema pentru sectorul bovin are un buget maxim de 277,184 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 54,4 milioane de euro. Cuantumul prevăzut este de: 68 euro/cap bovină sau bubalină. La plafonul bugetar stabilit, schema ar permite teoretic plata pentru aproximativ 800.000 de animale, dacă toate ar îndeplini condițiile și dacă bugetul ar fi utilizat integral. Pentru a putea solicita sprijinul, crescătorul trebuie să fi avut la 1 martie 2026: minimum 10 bovine sau bubaline într-o exploatație cu cod ANSVSA;minimum 5 capete în cazul exploatațiilor din unitățile administrativ-teritoriale din zona montană prevăzută în Planul Strategic PAC. Animalele trebuie să fie înscrise în Baza Națională de Date. Animalele trebuie să aibă minimum 22 de luni Sprijinul se acordă atât pentru masculi, cât și pentru femele, dar animalele trebuie să fi avut vârsta de minimum 22 de luni la 28 februarie 2026. O altă condiție importantă privește menținerea efectivului. La 5 octombrie 2026, beneficiarul trebuie să mai dețină cel puțin 75% din numărul de bovine sau bubaline solicitat la plată. Sunt prevăzute excepții pentru anumite situații, între care forța majoră și exploatațiile supuse restricțiilor sanitar-veterinare generate de boli. Animalele mutate temporar pentru pășunat între exploatațiile aceluiași beneficiar sau către exploatații ale asociațiilor, cooperativelor ori grupurilor de producători pot rămâne eligibile în condițiile prevăzute de lege. Cine poate cere ajutorul pentru bovine Schema este accesibilă unei categorii largi de crescători: persoane fizice;persoane fizice autorizate;întreprinderi individuale;întreprinderi familiale;persoane juridice;societăți agricole și alte forme de asociere prevăzute de lege. Beneficiarii trebuie să fie înscriși în Registrul Unic de Identificare și să aibă cod unic atribuit de APIA. Pentru firme și celelalte forme juridice există și condiția de a nu se fi aflat în reorganizare, lichidare sau faliment la data de 28 februarie 2026. La porci, plata se face pe locul de cazare, nu pe fiecare animal Schema pentru sectorul suin funcționează diferit. Ajutorul nu este stabilit pentru fiecare porc existent la un anumit moment, ci în raport cu capacitatea de producție eligibilă a exploatației. Cuantumurile sunt: CategoriaAjutorPorc gras11,9 euro/loc de cazareScroafe și scrofițe de reproducție13,7 euro/loc de cazare Bugetul maxim al schemei este de aproximativ 58,8 milioane de lei, echivalentul a circa 11,54 milioane de euro. Schema este destinată fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar. Condițiile pentru fermele de porci Beneficiarii trebuie să dețină exploatații autorizate sanitar-veterinar la data depunerii cererii și să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026. Pentru fermele de îngrășare trebuie realizat cel puțin un ciclu de producție raportat la capacitatea exploatației. În fermele de reproducție trebuie menținut un efectiv mediu de cel puțin 30% din capacitatea exploatației. Solicitanții trebuie, de asemenea: să fie înregistrați în Registrul Unic de Identificare;să aibă cod unic APIA;să nu fi fost în lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Cererile se depun la APIA Cele două scheme sunt administrate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Legile prevăd un interval de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare pentru depunerea sau transmiterea cererilor către centrele județene APIA, respectiv centrul municipiului București, în condițiile prevăzute pentru fiecare schemă. Pentru crescătorii de suine, documentația este depusă la centrul APIA pe raza căruia se află sediul social sau, după caz, acolo unde a fost depusă cererea pentru intervenția DR-06 privind bunăstarea porcinelor. Plata ajutoarelor trebuie realizată până la 31 decembrie 2026, dar numai dacă schema primește autorizarea europeană necesară. Plafon maxim de 50.000 de euro pe întreprindere În ambele scheme, valoarea totală care poate fi primită de o întreprindere din producția agricolă primară este limitată la echivalentul în lei a 50.000 de euro. Acest plafon trebuie verificat distinct de cuantumul de 68 euro/cap sau de valorile pentru locurile de cazare la porci. Astfel, o exploatație mare nu poate calcula pur și simplu numărul de animale înmulțit cu cuantumul individual dacă rezultatul depășește plafonul maxim aplicabil. Buget total de aproximativ 66 milioane de euro Împreună, cele două scheme prevăd fonduri de aproximativ: 54,4 milioane de euro pentru bovine și bubaline;11,54 milioane de euro pentru sectorul suin. Bugetul cumulat ajunge astfel la aproximativ 65,94 milioane de euro. Pentru bovine, dimensiunea schemei este de aproape cinci ori mai mare decât pentru suine. AGRONET.ro va trebui însă să urmărească următoarea etapă administrativă înainte ca sprijinul să poată fi considerat efectiv la plată: decizia Comisiei Europene. Dacă autorizarea conține condiții diferite față de schema notificată, legile prevăd că mecanismele de sprijin vor trebui completate sau modificate corespunzător.

Citește știreaVezi categoria
Stație meteo amplasată la marginea unor terenuri agricole, între vegetație și dealuri.
Mediu

60 de milioane de euro pentru reducerea poluării agricole – Cum funcționează proiectul RAPID

RAPID pregătește o rețea națională de ferme demonstrative și grupuri de fermieri, printr-un proiect de 60 de milioane de euro finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Dincolo de investițiile în echipamente, proiectul urmărește ca tehnologiile pentru reducerea poluării agricole să fie testate în ferme și apoi transferate către alți agricultori, potrivit Băncii Mondiale. Proiectul „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural în România” – RAPID are termen de închidere la 30 iunie 2028. Acordul de împrumut de 60 de milioane de euro a fost semnat în aprilie 2023 și ratificat prin Legea nr. 332/2023, iar implementarea prin Ministerul Mediului a început la 13 decembrie 2023, potrivit documentației oficiale a ministerului. Ținta proiectului este de 70 de ferme demonstrative Una dintre componentele cele mai relevante pentru agricultori este modernizarea unor exploatații care să funcționeze ulterior ca ferme demonstrative. Documentele de monitorizare ale Băncii Mondiale stabilesc o țintă de 70 de ferme modernizate și transformate în locuri de instruire până în 2028. Aceste exploatații trebuie să permită altor fermieri să vadă direct modul în care funcționează practicile și tehnologiile destinate reducerii poluării. Ministerul Mediului a anunțat în octombrie 2025 că primele 18 ferme mixte au fost selectate pentru a deveni ferme model. Prin urmare, cele 70 de ferme reprezintă ținta finală a proiectului, nu numărul de exploatații deja modernizate. Fermele demonstrative pot primi investiții pentru soluții privind, între altele: gestionarea mai eficientă a fertilizanților;reducerea pierderilor de azot și alți nutrienți;gestionarea gunoiului de grajd;protejarea apelor și solului;utilizarea mai eficientă a produselor pentru protecția plantelor;tehnologii și instrumente digitale pentru managementul exploatației. Miza este ca tehnologiile să nu rămână limitate la exploatația care a făcut investiția. Ferma trebuie să devină și loc de demonstrație și transfer de experiență. 400 de grupuri de fermieri sunt prevăzute pentru schimbul de experiență Dimensiunea proiectului este mai mare decât rețeaua fermelor model. Indicatorii stabiliți de Banca Mondială prevăd până în 2028: Indicator RAPIDȚinta proiectuluiFerme demonstrative modernizate70Regiuni cu rețele funcționale de transfer de cunoștințe8Grupuri de discuții ale fermierilor400Suprafață gestionată prin practici sustenabile30.000 haTermenul proiectului30 iunie 2028 Rețelele de transfer de cunoștințe sunt concepute pentru a lega fermierii de specialiști și organizații profesionale. În interiorul lor, grupurile de agricultori ar trebui să permită discutarea unor probleme concrete din ferme, nu doar prezentarea unor recomandări generale. Această componentă poate avea o miză practică importantă. O tehnologie pentru fertilizare de precizie, gestionarea dejecțiilor sau reducerea pierderilor de nutrienți poate produce rezultate diferite în funcție de sol, dimensiunea fermei, sistemul de cultură și investițiile deja existente. Demonstrația într-o exploatație reală permite compararea costurilor, dificultăților și rezultatelor înainte ca alți fermieri să investească. Proiectul nu este o schemă generală de finanțare deschisă tuturor fermierilor RAPID nu trebuie confundat cu o intervenție APIA sau AFIR prin care fiecare agricultor poate solicita automat bani pentru achiziția de utilaje. Componenta privind fermele demonstrative funcționează prin scheme dedicate și selecția unor exploatații care primesc și rol de demonstrație. În aprilie 2025, Banca Mondială consemna lansarea apelului pentru modernizarea fermelor existente, după consultări desfășurate cu organizații de fermieri și alte părți interesate. Rolul acestora este diferit de cel al unei investiții agricole obișnuite: echipamentele și practicile introduse trebuie să genereze și transfer de cunoștințe către alte exploatații. Apele Române și Autoritatea Fitosanitară primesc, la rândul lor, echipamente Aproximativ jumătate din logica proiectului privește fermele și transferul de cunoștințe, iar cealaltă parte vizează capacitatea instituțiilor de a măsura poluarea agricolă. Ministerul Mediului a anunțat în martie 2026 că, prin RAPID, Autoritatea Națională Fitosanitară este dotată cu 22 de centre mobile și 30 de autoutilitare pentru prelevarea și transportul probelor. Investițiile vizează și Administrația Națională „Apele Române”, inclusiv capacitatea de monitorizare a calității apei. Rezultatul urmărit este un sistem în care reducerea poluării în fermă poate fi însoțită de o capacitate mai bună de măsurare a pesticidelor, nutrienților și altor surse de contaminare. De ce contează transferul între fermieri Proiectul pornește de la o problemă care depășește achiziția unui utilaj. Practicile agricole cu impact mai redus asupra apei și solului trebuie să fie suficient de eficiente economic pentru a fi preluate și de alte exploatații. De aceea, unul dintre indicatorii RAPID nu măsoară doar numărul de ferme modernizate, ci și funcționarea lor ca locuri de instruire. Pentru fermieri, această abordare poate fi mai utilă decât o recomandare teoretică atunci când permite compararea unei tehnologii cu practica obișnuită: ce investiție presupune, cât fertilizant poate economisi, ce modificări sunt necesare în fermă și dacă rezultatul justifică cheltuiala. AGRONET.ro a prezentat și alte proiecte europene în care fertilizarea mai eficientă și recuperarea nutrienților sunt testate direct în ferme și sisteme zootehnice. În cazul RAPID, diferența este dimensiunea națională: ținta este construirea unei infrastructuri de demonstrație și consiliere care să funcționeze în toate cele opt regiuni vizate până în 2028.

Citește știreaVezi categoria
Cal după efort ușor, într-o zi caldă, stând la umbră lângă apă curată, cu un îngrijitor calm în apropiere.
Zootehnie

Cal în efort pe caniculă, cu respirație accelerată: semnele care cer oprire și evaluare

Căldura, umezeala, efortul și transportul pot suprasolicita rapid un cal. Când respirația rămâne accelerată, calul pare slăbit sau nu se răcorește după pauză, activitatea se oprește și animalul este evaluat fără întârziere. În zilele caniculare, un cal care trage, este călărit sau călătorește într-o remorcă poate pierde repede apă și căldură prin transpirație. Problema se accentuează când aerul este umed, fiindcă transpirația se evaporă mai greu. Respirația accelerată după efort este un semnal de urmărit, nu un diagnostic în sine: poate arăta că animalul încă încearcă să elimine căldura, dar trebuie privită împreună cu starea generală și cu felul în care își revine după oprire. Ce se vede în teren și ce înseamnă pentru decizie respirație mult mai rapidă sau grea decât de obicei, care nu se liniștește după oprirea efortului;transpirație foarte abundentă ori, dimpotrivă, transpirație redusă sau absentă la un cal încins;oboseală evidentă, cap lăsat, urechi pleoștite, refuz de a mai merge ori de a lucra;mucoase uscate sau închise la culoare, piele care revine lent după ce este prinsă ușor în zona gâtului ori umărului;tremurături musculare, slăbiciune, mers nesigur, comportament neobișnuit, urină închisă la culoare sau colaps. Aceste observații pot apărea în stres termic, deshidratare sau în alte probleme care necesită evaluare. Ele nu stabilesc singure cauza. Măsurarea temperaturii, pulsului și respirației poate fi utilă numai dacă se face în siguranță și dacă valorile sunt transmise medicului veterinar, împreună cu durata efortului, condițiile de căldură și umezeală, accesul la apă și evoluția semnelor. Oprire imediată și răcire sigură Opriți munca, deplasarea sau încărcarea și scoateți calul din soarele direct.Mutați-l la umbră ori într-un spațiu bine ventilat; asigurați circulația aerului fără a-l agita.Începeți răcirea cu apă rece aplicată pe corp și continuați până când animalul se răcorește, fără a-l acoperi cu pături sau prelate.Oferiți apă curată și proaspătă. Nu rețineți apa de la un cal încins.Urmăriți permanent respirația, coordonarea, starea de veghe și capacitatea de a bea. Dacă respirația și pulsul rămân ridicate după repaus, calul devine apatic, nu se coordonează, nu mai transpiră, pare în suferință, se prăbușește sau refuză apa, situația trebuie tratată ca urgență: contactați imediat medicul veterinar și continuați măsurile de răcire până primiți indicații. Cum reduci riscul la muncă și în transport Programați munca, deplasările și încărcarea în intervalele mai răcoroase ale zilei, mai ales dimineața devreme.Reduceți intensitatea și durata efortului și faceți pauze suficiente pentru revenirea respirației.Nu cereți unui cal neantrenat, supraponderal, vârstnic, cu păr lung sau neobișnuit cu căldura să țină pasul cu un animal aclimatizat.Păstrați permanent apă curată la îndemână, inclusiv pe traseu și la opririle de transport.Asigurați umbră și ventilație în adăpost, la locul de lucru și în remorcă; nu lăsați remorca staționată în plin soare cu caii înăuntru.Verificați zilnic dacă apa este curată și dacă fiecare cal bea normal, mănâncă și își păstrează comportamentul obișnuit. Înainte de plecarea cu transportul, planificați opriri cu acces la apă și verificați ventilația. În timpul muncii, urmăriți fiecare cal individual: doi cai care fac aceeași activitate pot răspunde diferit la căldură. Când trebuie chemat medicul veterinar imediat, dacă apar colaps, slăbiciune marcată, mers nesigur, tulburări de comportament, tremurături persistente, mucoase foarte uscate sau închise la culoare;imediat, dacă animalul nu mai transpiră deși este fierbinte și în efort ori respiră greu;urgent, dacă după oprirea activității și răcire nu se observă o revenire clară a respirației și stării generale;pentru evaluare, dacă episoadele de toleranță slabă la căldură se repetă, chiar fără colaps sau semne dramatice. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria
Tractor agricol roșu pe un drum înzăpezit, lângă adăposturi, silozuri și vaci.
Utilaje & Tehnologie

Ursa Ag merge împotriva digitalizării accelerate din agricultură – tractoarele sale elimină sistemele considerate inutile pentru a fi mai ușor de reparat în fermă

Ursa Ag construiește tractoare noi gândite să poată fi reparate mai ușor în fermă, iar producătorul canadian își mărește capacitatea după creșterea cererii pentru utilaje fără o parte din electronica, programele și conectivitatea întâlnite pe tractoarele moderne. Compania promovează inclusiv modelul Ursa Ag 260, un tractor de 260 CP destinat lucrărilor pentru care fermierii nu consideră necesare permanent autoghidarea, GPS-ul și alte sisteme digitale. Cine este Ursa Ag și ce încearcă să vândă fermierilor Ursa Ag este un producător canadian care a ales o direcție opusă tendinței dominante din industria tractoarelor: mai puține sisteme electronice și mai multă simplitate mecanică. Compania nu încearcă să demonstreze că agricultura de precizie este inutilă, ci susține că numeroase activități zilnice din fermă nu au nevoie de toate funcțiile digitale disponibile pe un tractor modern. Doug Wilson, reprezentant al companiei, a explicat pentru 404 Media că tehnologia avansată își are locul în agricultură, dar estimează că este necesară pentru aproximativ 5% din ceea ce face o fermă. Procentul reprezintă aprecierea sa, nu o statistică privind gradul de digitalizare al agriculturii. Strategia Ursa Ag este construită în jurul unei probleme concrete: fermierul cumpără un tractor nou, dar vrea să poată interveni asupra lui fără ca orice defecțiune să necesite acces la programe proprietare, diagnoză electronică sau service specializat al producătorului. Cererea a depășit segmentul fermelor mici și mijlocii. SlashGear arată că Ursa Ag atrage inclusiv exploatații foarte mari din sectorul american al laptelui, iar compania lucrează la triplarea producției pentru a răspunde comenzilor. Ursa Ag 260: tractorul pe care compania îl împinge către fermele mari Modelul aflat în centrul acestei strategii este Ursa Ag 260. Tractorul are 260 CP și este prezentat de producător ca un utilaj cu tracțiune asistată pe puntea față, construit în jurul unei configurații mai puțin dependente de electronică decât tractoarele actuale de putere comparabilă. Pentru fermele de vaci de lapte, un asemenea tractor poate fi folosit la operațiuni precum pregătirea și distribuirea furajelor, manipularea materialelor și alte lucrări repetitive în care autoghidarea sau cartarea fiecărei treceri nu sunt neapărat esențiale. Tocmai aici încearcă Ursa Ag să își găsească locul pe piață. Un tractor nu trebuie să fie lipsit de tehnologie pentru a fi modern, dar nici nu trebuie să transporte permanent sisteme costisitoare care sunt folosite numai la o parte dintre lucrări. Prețul și costul reparațiilor sunt principalele argumente Unul dintre motivele pentru care asemenea tractoare atrag interes este costul. SlashGear estimează, pe baza informațiilor prezentate despre companie, că un tractor Ursa Ag poate ajunge la aproximativ jumătate din prețul unui tractor John Deere nou dintr-o clasă apropiată. Diferența trebuie privită în contextul echipării: tractoarele moderne ale marilor constructori includ tot mai multe sisteme de ghidare, terminale, senzori, comunicații și funcții software. AGRONET.ro a prezentat această evoluție în cazul noii generații John Deere Seria 6R. Pentru anul-model 2027, gama poate integra receptorul StarFire 7500, terminalul G5 CommandCenter și modemul JDLink, alături de sisteme pentru autoghidare, automatizarea întoarcerilor și schimbul de date dintre utilaje. Aceste tehnologii pot aduce avantaje importante la semănat, fertilizare, tratamente sau lucrări unde precizia și documentarea contează. Dar ele înseamnă și o arhitectură a utilajului mai complexă decât în cazul unui tractor construit în jurul comenzilor mecanice. Reparabilitatea devine un criteriu de cumpărare Interesul pentru Ursa Ag trebuie privit și în contextul discuției privind dreptul fermierilor de a-și repara propriile utilaje. SlashGear amintește litigiile care au implicat John Deere și accesul proprietarilor la instrumentele necesare diagnosticării și reparării tractoarelor moderne. Problema este importantă mai ales în perioadele în care utilajul trebuie să lucreze zilnic. O defecțiune produsă în timpul unei ferestre scurte de semănat, cosit sau recoltat poate costa fermierul mai mult prin timpul pierdut decât prin piesa defectă. La un utilaj cu mai puțini senzori și mai puține module electronice, o parte mai mare dintre probleme poate fi identificată de mecanicul fermei sau de un atelier independent. Acesta este unul dintre principalele argumente pe care Ursa Ag își construiește oferta. Piața tractoarelor începe să meargă în două direcții Ursa Ag nu oferă o alternativă directă pentru toate lucrările în care agricultura de precizie aduce productivitate sau economie de inputuri. În schimb, apariția cererii pentru asemenea tractoare arată că fermierii încep să separe mai atent lucrările unde tehnologia este necesară de cele unde un tractor simplu poate fi suficient. În paralel, industria merge tot mai departe cu automatizarea utilajelor existente. AGRONET.ro a prezentat, de exemplu, sistemul AgXeed pentru adăugarea funcțiilor autonome pe tractoarele existente, bazat pe control electronic, poziționare RTK și comunicații de date. Cele două concepte pot ajunge astfel să coexiste în aceeași fermă: tractoare puternic digitalizate pentru lucrările unde precizia aduce un avantaj economic și utilaje mai simple pentru transport, furajare, manipulare și alte activități unde reparabilitatea și costul pe oră pot conta mai mult. Succesul inițial al Ursa Ag arată că simplitatea mecanică nu mai este asociată exclusiv cu tractoarele vechi de pe piața second-hand. Pentru o parte dintre cumpărători, posibilitatea de a cumpăra un tractor nou, dar mai puțin dependent de software și service proprietar, devine în sine o caracteristică pentru care există cerere.

Citește știreaVezi categoria
Două bovine rănite pe o pășune lângă o zonă împădurită, cu un mistreț în apropiere.
Faună sălbatică

Atac neobișnuit într-o fermă din Thailanda – un mistreț a provocat răni fatale unei vaci și a rănit o a doua bovină

Un mistreț de circa 150 kg a atacat două vaci în Thailanda, iar una dintre ele a murit la aproximativ 12 ore după ce a suferit răni abdominale foarte grave. Incidentul s-a produs într-o zonă rurală din districtul Thung Song, provincia Nakhon Si Thammarat, unde proprietarul a fost trezit noaptea de strigătele animalelor, relatează agrarheute. Atacul a avut loc în noaptea de 6 august 2026, în apropierea locuinței crescătorului. Când acesta a ieșit cu o lanternă, mistrețul se afla încă lângă bovine. Animalul sălbatic a fugit spre pădure după ce fermierul a început să strige. O vacă fusese rănită la un picior și a supraviețuit, însă cealaltă avea abdomenul deschis și leziuni atât de severe încât a murit în dimineața zilei de 7 august. Relatarea locală nu precizează dacă bovina a primit tratament veterinar după atac. Localnicii au suspectat inițial un tigru sau un urs Gravitatea rănilor a făcut ca primele suspiciuni din comunitate să se îndrepte spre un animal de pradă de dimensiuni mari. Autoritățile locale, poliția și personalul chemat să examineze urmele au verificat însă zona, iar amprentele găsite au fost atribuite unui mistreț. Dimensiunea animalului a fost estimată la aproximativ 150 kg. După incident, zona urma să fie ținută sub observație, fără ca autoritățile să instaleze imediat camere de monitorizare sau capcane. Localitatea se află lângă o zonă împădurită, ceea ce creează un contact direct între animalele domestice și fauna sălbatică. În acest context, episodul nu este doar povestea unei bovine pierdute, ci un exemplu al costului pe care îl poate avea o singură întâlnire violentă la limita dintre pășune, gospodărie și habitatul natural. Atacurile sunt rare, dar rănile pot fi foarte grave Mistrețul nu este în mod obișnuit prezentat ca un prădător al bovinelor adulte, iar atacurile directe de acest tip sunt neobișnuite. Atunci când un exemplar de talie mare atacă însă, colții și forța animalului pot produce plăgi profunde. Literatura medicală privind atacurile de mistreț descrie leziuni severe ale țesuturilor și răni penetrante produse în timpul contactului violent, inclusiv în zona abdominală. Pentru ferme, conflictul cu mistreții este mult mai larg decât atacurile asupra animalelor. Cercetările efectuate în exploatații zootehnice din Statele Unite au identificat pierderi prin prădarea animalelor tinere, riscuri sanitare și pagube în sistemele de creștere a bovinelor. Un studiu publicat în 2019 a estimat costurile totale asociate porcilor sălbăticiți la aproximativ 40 de milioane de dolari anual în cele 13 state americane analizate. Un alt studiu, publicat în 2026 în Livestock Science, arată că porcii sălbăticiți pot concura direct cu bovinele pentru resursele de pe pășune. Cercetătorii au calculat o suprapunere de 50,3% a dietei celor două specii în sistemele analizate, ceea ce arată că prezența lor poate afecta o fermă și fără un atac direct asupra animalelor. Contactul dintre bovine și mistreți nu este excepțional în zonele comune de pășunat Monitorizări realizate în sisteme extensive din Spania arată că bovinele și mistreții pot ajunge frecvent în aceleași zone, mai ales în apropierea resurselor comune. Într-un studiu desfășurat în Parcul Național Doñana, exemplarele urmărite prin dispozitive GPS au înregistrat interacțiuni spațiale repetate, mai frecvente în orele de amurg și în perioadele în care animalele se concentrau în jurul acelorași resurse. Această apropiere nu înseamnă că un atac va avea loc, dar explică de ce fermele și pășunile aflate lângă zone forestiere reprezintă puncte în care fauna sălbatică și efectivele domestice se pot întâlni. În România, problema mistreților este urmărită mai ales prin prisma pestei porcine africane, a biosecurității și a pagubelor agricole. AGRONET.ro a relatat despre măsurile suplimentare discutate pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane în populația de mistreți. Incidentul din Thailanda arată însă că, în anumite împrejurări, contactul dintre fauna sălbatică și animalele de fermă poate produce și pierderi directe, imediate. Pentru crescătorul din Thung Song, bilanțul unei singure nopți a fost o bovină pierdută și una rănită. Autoritățile locale au continuat supravegherea zonei pentru a stabili dacă mistrețul mai rămâne în apropierea gospodăriilor și a animalelor domestice.

Citește știreaVezi categoria
Tractor la o stație de încărcare lângă panouri fotovoltaice, baterii și o hală agricolă, cu instalații de irigații pe câmp.
Electro ferma

Electrificarea fermei schimbă mai mult decât motorina – Energia, utilajele și terenul trebuie proiectate împreună

Electrificarea agriculturii schimbă mai mult decât factura de energie, pentru că transformă ferma dintr-un simplu consumator de motorină și electricitate într-un sistem care poate produce, stoca și administra energie, dar care trebuie să decidă și ce face cu terenul ocupat de această infrastructură. Un studiu publicat în Science și prezentat de Interesting Engineering arată una dintre consecințele care apar atunci când tranziția este gândită aproape exclusiv în megawați: în analiza a 2.344 de districte din China, între 2014 și 2023, o intensitate mai mare a politicilor de extindere fotovoltaică a fost asociată cu o reducere de 2,10% a indicelui diversității păsărilor pentru fiecare creștere cu o abatere standard a intensității acestor politici. Aceasta nu este o demonstrație că agricultura trebuie să aleagă între electricitate și natură. Este mai degrabă semnul că electrificarea deschide o etapă în care panoul, bateria, pompa, tractorul și hectarul nu mai pot fi proiectate separat. Pentru fermier, întrebarea importantă nu va fi doar „cât curent pot produce?”, ci „ce operațiuni pot electrifica, când consum energia, ce se întâmplă după apus și ce mai produce terenul pe care am pus panourile?”. Ferma devine producător, consumator și gestionar de energie Primul efect al electrificării este schimbarea structurii costurilor. Motorina se cumpără continuu, în funcție de lucrările executate și de prețul pieței. O instalație fotovoltaică, o baterie, un transformator sau o stație de încărcare mută o parte mai mare a cheltuielii la început, în investiție. În schimb, energia produsă ulterior în fermă poate alimenta mai mulți consumatori: irigații, frig, ventilație, uscătoare, instalații de muls, pompe, ateliere și, treptat, utilaje mobile. Agricultura românească a început deja această tranziție. În sesiunea AFIR încheiată la 14 august 2026 au fost depuse 1.177 de proiecte solare, pentru care s-au solicitat peste 282 de milioane de euro ajutor nerambursabil, față de un buget disponibil de 265 de milioane de euro. Cererea nu dovedește că toate fermele vor deveni autonome energetic, dar arată cât de repede a intrat producția proprie de electricitate în calculul investițiilor agricole. În același timp, România începe să construiască partea fără de care această producție rămâne greu de administrat. AGRONET.ro a arătat că în 2026 au fost conectați 663 MW de stocare, iar Transelectrica estima racordarea a încă aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului. Dintre cei 2.514 MW de producție și stocare conectați de la începutul anului, 1.331 MW proveneau din fotovoltaice, iar bateriile reprezentau deja a doua categorie ca dimensiune. Aceeași problemă apare la scară mică în fermă. Soarele produce când poate, nu neapărat când mulge ferma vacile, pornește uscătorul de cereale sau are nevoie de apă o cultură. Panoul nu înseamnă automat independență energetică Una dintre cele mai importante schimbări aduse de electrificare este că energia devine infrastructură operațională. Cu cât mai multe procese sunt electrice, cu atât o întrerupere de alimentare poate opri mai multe activități simultan. Datele ANRE pentru 30 iunie 2026 arătau 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu o putere fotovoltaică instalată de 1.951,69 MW, însă numai 3.853 dintre aceștia aveau instalații de stocare. Asta înseamnă aproximativ 11%. Datele nu separă fermele de celelalte companii, dar diferența dintre ritmul instalării panourilor și cel al bateriilor este relevantă. AGRONET.ro a explicat de ce o fermă poate rămâne fără energie chiar dacă are sute de panouri. O instalație conectată la rețea nu devine automat sursă de rezervă atunci când rețeaua cade. Pentru muls, răcire, ventilație, pompare sau alte procese critice sunt necesare o schemă electrică adecvată, protecții, invertoare compatibile, automatizare, prioritizarea consumatorilor și, după caz, baterii sau generatoare de rezervă. Electrificarea reduce o dependență și creează alta. Ferma poate cumpăra mai puțină motorină, dar devine mai dependentă de continuitatea instalației electrice, de transformatoare, invertoare, baterii, software de control și capacitatea de racordare. Diferența dintre o fermă cu panouri și o fermă electrificată apare tocmai aici. Prima produce energie. A doua știe și când o produce, unde o consumă, ce poate amâna, ce poate stoca și ce trebuie să continue să funcționeze indiferent de situație. Electricitatea începe să intre și în mecanizare Agricultura nu va trece într-o singură etapă de la motorină la baterii. Mai probabilă este apariția unor flote mixte, în care electricitatea intră mai întâi acolo unde traseele sunt previzibile, puterea necesară este moderată, iar utilajul revine frecvent la aceeași bază. Un exemplu prezentat recent de AGRONET.ro este tractorul electric olandez e-Horse, cu o baterie de 61,5 kWh și o autonomie declarată de 5–8 ore, destinat mai ales culturilor pe rânduri, pepinierelor, cositului și operațiunilor de întreținere. La 1.890 kg, conceptul este foarte diferit de tractorul greu de cultură mare. Nu încearcă să electrifice cu orice preț aratul sau scarificarea, ci acele activități unde autonomia și încărcarea pot fi integrate mai ușor în program. Aceasta este probabil și ordinea în care electrificarea va avansa în exploatații. Distribuirea furajelor, manipularea în curtea fermei, lucrările în livezi și vii, întreținerea, prășitul, anumite tratamente și transporturile scurte sunt mai ușor de trecut pe baterii decât campaniile lungi de lucru greu. Există deja și exemplul românesc al familiei Vlad din Piscu, județul Galați. Exploatația irigă peste 1.900 din aproximativ 2.100 de hectare, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor. Aici electrificarea are o logică economică puternică: pomparea este intensă tocmai în sezonul cu mult soare, astfel încât o parte importantă a energiei poate fi consumată direct când este produsă. Acesta poate deveni unul dintre cele mai importante avantaje ale electricității în agricultură: aceeași infrastructură energetică poate alimenta pompa dimineața, instalația de condiționare la prânz, bateria după-amiaza și, în viitor, utilajele care se întorc la fermă. Problema dificilă începe când panourile ajung pe teren Pe acoperișul unui grajd, al unui depozit sau deasupra unei parcări, conflictul cu producția agricolă este redus. Pe teren productiv, situația se schimbă. Studiul din China arată ce se poate întâmpla când extinderea este rapidă și terenurile sunt transformate fără suficientă atenție pentru structura habitatului. Efectele asupra păsărilor au fost mai pronunțate în regiunile mai bogate și în cele care nu sunt deșertice, iar cercetătorii au identificat schimbarea utilizării terenului și simplificarea vegetației printre mecanismele importante. Una dintre observațiile cele mai interesante este că un teren poate părea mai verde fără să devină neapărat mai valoros ecologic. Sub panouri poate apărea o vegetație densă, dar uniformă, care oferă mai puține tipuri de habitat și resurse decât ecosistemul pe care l-a înlocuit. Aici apare marea diferență dintre un parc fotovoltaic amplasat pe teren agricol și un sistem agrivoltaic. Primul folosește terenul în principal pentru electricitate. Al doilea trebuie proiectat astfel încât activitatea agricolă să continue. Nu este o distincție semantică. Este diferența dintre a scoate hectarul din producție și a-i cere să producă două lucruri simultan. Oile pot transforma întreținerea parcului într-o activitate agricolă Una dintre cele mai simple forme de utilizare duală este pășunatul. AGRONET.ro a analizat modelul în care oile devin „cositoarele” parcurilor fotovoltaice. Operatorul trebuie oricum să controleze vegetația dintre rândurile de panouri. Dacă acest lucru este făcut prin pășunat, crescătorul poate folosi masa vegetală, iar operatorul poate reduce o parte din cosirile mecanice. În funcție de contract, fermierul poate încasa și un tarif pentru serviciul de întreținere. Aceeași suprafață poate astfel genera electricitate, furaj și producție zootehnică. Modelul depinde însă de detaliile proiectului: înălțimea panourilor, accesul animalelor, apa, gardurile, lucrările de mentenanță și responsabilitatea pentru eventualele pagube. Un parc construit fără să ia în calcul pășunatul nu devine automat agrivoltaic după ce sunt aduse oile. Aceasta este o regulă care se repetă în întreaga electrificare agricolă: infrastructura trebuie gândită dinainte pentru ceea ce vrem să facem cu ea în următorii 20–30 de ani. Cultura de sub panouri poate câștiga apă și pierde lumină Utilizarea duală devine mai complexă atunci când pe teren se cultivă plante. Aici panoul modifică microclimatul: reduce radiația, temperatura și evaporarea în anumite momente, schimbă distribuția apei de ploaie și poate modifica presiunea unor boli. Experimentul cu hamei urmărit de AGRONET.ro în Bavaria este un bun exemplu. Instalația are 977 kWp pe aproximativ 1,3 hectare, cu panouri ridicate la circa șapte metri. În anii de testare, solul de sub sistemul Agri-PV a păstrat mai bine apa, avantaj mai vizibil în sezonul secetos. Dar rezultatul agronomic a depins puternic de cantitatea de umbră. La o reducere a radiației de aproximativ 28%, pierderile de producție au fost între 9% și 19%, în funcție de soi și an. Când reducerea luminii s-a apropiat de 37%, scăderile au ajuns între 27% și 38%. Acesta este motivul pentru care întrebarea „ce putem cultiva printre panouri?” nu are un răspuns universal. Hameiul, plantele furajere, legumele sau culturi precum meiul nu pot fi tratate doar după criteriul fizic — dacă încap sau nu între rânduri. Trebuie măsurate lumina rămasă disponibilă, apa din sol, temperatura, fotosinteza, accesul utilajelor și producția obținută. În cazul hameiului bavarez, cercetătorii au calculat pentru 2025 o eficiență combinată a utilizării terenului de 150%: aproximativ 80% din producția agricolă de referință și 70% din producția energetică de referință realizate pe aceeași suprafață. Nu înseamnă o recoltă cu 50% mai mare, ci faptul că folosirea comună a hectarului a produs mai mult decât utilizarea sa pentru o singură funcție. Aici se află poate cel mai puternic argument pentru Agri-PV. Un parc solar poate pierde biodiversitate sau o poate reconstrui Rezultatele din China nu sunt inevitabile pentru orice parc fotovoltaic. Un alt studiu prezentat de AGRONET.ro, realizat în Minnesota, a urmărit instalații unde terenul dintre panouri a fost însămânțat cu ierburi și plante native, iar nivelarea și compactarea au fost limitate. Pe parcursul a cinci ani, numărul insectelor înregistrate în monitorizare s-a triplat, iar albinele native, rare în primele observații, au revenit regulat în mai puțin de patru ani. Cercetătorii au găsit mai multe vizite ale albinelor și în culturile de soia din apropiere. Cele două situații — declinul păsărilor din China și revenirea polenizatorilor în Minnesota — nu se anulează reciproc. Împreună spun ceva mai important: efectul ecologic al fotovoltaicelor nu este determinat numai de existența panoului, ci și de locul ales, modul de construire și felul în care este administrat terenul timp de decenii. O suprafață nivelată, compactată și menținută cu vegetație uniformă nu va avea același rezultat ca una pe care solul este protejat, vegetația este diversă și activitatea agricolă continuă. Electrificarea aduce o nouă disciplină a investiției În ferma bazată pe motorină, combustibilul poate fi privit relativ separat de tractor. În ferma electrificată, separarea devine tot mai dificilă. Panourile determină câtă energie există în timpul zilei. Bateria decide cât poate fi mutat spre alte ore. Branșamentul și transformatorul limitează puterea disponibilă. Stația de încărcare stabilește cât de repede poate reveni un utilaj la lucru. Programul irigațiilor decide cât din producția solară poate fi consumată direct. Alegerea terenului hotărăște dacă electricitatea intră în conflict cu agricultura sau este produsă împreună cu ea. De aceea, următoarea generație de investiții agricole va trebui să fie gândită ca un sistem, nu ca o colecție de echipamente: ce procese pot fi electrificate fără să reducă productivitatea;ce consumuri pot fi mutate în orele cu producție solară;ce trebuie alimentat și după apus sau în timpul unei pene de curent;câtă energie trebuie stocată și cu ce putere;ce suprafețe pot primi fotovoltaice fără pierderea producției agricole;unde este posibil pășunatul sau cultivarea sub și între panouri;ce efect are proiectul asupra apei, solului și biodiversității. Electrificarea agriculturii nu va însemna dispariția rapidă a motorinei și nici acoperirea câmpurilor cu panouri. Va însemna, cel mai probabil, o combinație de surse, baterii, rețea, utilaje electrice și diesel, automatizare și utilizări duale ale terenului. Miza pentru fermier este mai mare decât reducerea unei facturi. O exploatație care își produce o parte din energie poate deveni mai puțin expusă unor variații de preț și poate electrifica operațiuni care astăzi consumă combustibili. Dar o exploatație în care fiecare proces depinde de electricitate trebuie să fie mult mai atentă la stocare, continuitatea alimentării și dimensionarea infrastructurii. Iar pentru terenurile agricole, regula ar trebui să fie la fel de exigentă. Dacă un hectar este suficient de valoros pentru a instala pe el o infrastructură care va rămâne două sau trei decenii, proiectul ar trebui să răspundă dinainte la întrebarea ce mai poate produce acel hectar în afară de electricitate. Aici se va vedea diferența dintre simpla extindere a fotovoltaicelor și electrificarea matură a agriculturii: nu în numărul de panouri instalate, ci în cât de bine reușesc energia, producția agricolă și terenul să funcționeze împreună.

Citește știreaVezi categoria
Depozit frigorific agricol bine iluminat, cu paleți de lăzi de fructe și legume așezați ordonat, zonă de încărcare și evidență de stoc la intrare.
Siguranță

Cum reduci riscul de dispariție a paleților și lăzilor dintr-un depozit agricol

Când stocurile sunt mari, iar într-o zi intră și ies mai multe mașini, un palet lipsă nu trebuie pus automat pe seama furtului. Mai întâi se verifică recepția, livrarea, relocarea în cameră și documentele de stoc. Dacă diferența rămâne neexplicată, ferma are nevoie de o reacție ordonată: limitarea accesului, păstrarea dovezilor și sesizarea autorităților, fără urmărirea ori confruntarea persoanelor suspecte. Ce poate observa fermierul în depozit Semnele de alarmă sunt diferențele repetate dintre paleții sau lăzile existente fizic și evidența de stoc, documente de predare-preluare incomplete, ambalaje mutate fără justificare, uși lăsate descuiate, chei ori cartele folosite de persoane neautorizate și vehicule care intră în curte fără o legătură clară cu recepția sau livrarea. Aceste situații indică o vulnerabilitate de organizare, nu reprezintă singure dovada unui furt. Verificarea înainte de a trage concluzii Faceți reconcilierea între stocul fizic, recepții, avize, livrări și relocările interne din ziua respectivă.Verificați dacă paletul a fost mutat în altă cameră, pregătit pentru expediere, returnat cu ambalaje sau înregistrat greșit.Stabiliți ultima persoană și ultimul vehicul care au manipulat lotul, pe baza documentelor și a accesului autorizat, nu pe presupuneri.Notați data, intervalul orar, identificarea lotului, cantitatea, zona și persoanele care au constatat diferența.Păstrați documentele și nu modificați înregistrările inițiale; corecturile trebuie să rămână trasabile. Controlul accesului reduce ocaziile de pierdere Accesul în zona de paleți, lăzi și produse ambalate trebuie să fie necesar pentru sarcină, limitat în timp și ușor de verificat. Separați traseul șoferilor și vizitatorilor de zona de stoc, desemnați un punct de predare pentru documente și nu lăsați chei, cartele sau coduri la îndemâna mai multor persoane decât este necesar. La schimbul de tură, predarea accesului și a cheilor trebuie consemnată clar. Țineți închise ușile și porțile care nu sunt folosite pentru operațiunea curentă.Permiteți încărcarea și descărcarea numai într-o zonă desemnată, cu documente verificate înainte de plecarea vehiculului.Evitați zonele ascunse de paleți în care personalul nu poate observa intrările, ieșirile sau mișcarea mărfii.Asigurați iluminare suficientă la căile de acces, rampe, uși și în spațiile unde se predau sau se numără ambalajele.Revizuiți periodic cine are drept de acces și retrageți imediat accesul persoanelor care nu mai lucrează în depozit. Evidența mișcărilor: fiecare palet trebuie să lase urmă O evidență bună nu înseamnă doar totalul de lăzi din depozit. Pentru loturile cu valoare mare, notați identificarea lotului, numărul de paleți sau lăzi, locul din cameră, momentul intrării, mutările interne, persoana responsabilă și documentul de expediere. Numărarea la recepție și la livrare, făcută de persoane desemnate, limitează atât greșelile, cât și posibilitatea dispariției neobservate a mărfii. În vârful de activitate, mai ales din iunie până în decembrie, verificați zilnic zonele cu încărcări frecvente și faceți inventare scurte ale loturilor pregătite de livrare. O diferență mică depistată în aceeași zi se clarifică mai ușor decât una observată după mai multe transporturi. Alarmare și protecție proporțională Poliția recomandă măsuri de descurajare și protecție a punctelor vulnerabile, inclusiv sisteme viabile de alarmare, protejarea căilor de acces și apelarea la servicii specializate de pază atunci când riscul o justifică. Alegerea măsurilor trebuie făcută după particularitățile depozitului, valoarea stocului, programul de lucru și numărul persoanelor sau vehiculelor care intră în incintă. Pentru unitățile care intră sub incidența cadrului legal privind paza bunurilor și valorilor, măsurile de securitate se fundamentează pe analiza de risc la securitate fizică. Dacă depozitul are vulnerabilități repetate sau urmează investiții în pază și alarmare, solicitați evaluarea unui specialist autorizat în securitate fizică și respectați cerințele aplicabile. Ce faceți când lipsa pare reală Opriți numai operațiunea din zona afectată, dacă acest lucru se poate face în siguranță, și evitați blocarea ori confruntarea persoanelor.Verificați rapid documentele, poziția lotului și accesul autorizat, fără a acuza angajați, șoferi sau colaboratori înainte de clarificare.Păstrați zona, documentele și orice element relevant în starea în care au fost găsite, pe cât posibil.Anunțați conducerea depozitului și sesizați poliția când există indicii rezonabile de acces neautorizat sau de sustragere. Dacă există pericol imediat pentru persoane, apelați serviciul de urgență.După incident, corectați punctul vulnerabil identificat: acces, iluminare, traseu de marfă, predare de chei sau evidență. Regula practică pentru depozit Protecția loturilor nu se bazează pe suspiciuni, ci pe control: cine intră, ce marfă mută, unde o lasă și cu ce document pleacă. Un traseu clar al paleților și lăzilor, accesul limitat și verificările scurte făcute consecvent reduc pierderile și ajută ferma să lămurească rapid orice diferență de stoc. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist autorizat în securitate fizică și autoritățile competente. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.Risc ridicatTransport: Furtunile, vântul sau precipitațiile pot afecta transportul.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1662BCE · 25 aug.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

206,59 EUR/taprox. 1.084 RON/tPerioada până la 16 aug. · publicată 20 aug.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.095 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

185,80 EUR/taprox. 975 RON/tPerioada până la 16 aug. · publicată 20 aug.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.049 RON/tonă-0,08%Ultima observație: 11 aug., 20:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.