Bucăți de brânză expuse pe un platou, alături de materiale de prezentare și ștergare tradiționale.

Brânza frământată de Teaca devine al 18-lea produs românesc protejat în UE

Brânza frământată de Teaca a devenit al 18-lea produs românesc protejat în UE, după ce Comisia Europeană a aprobat înregistrarea denumirii ca Indicație Geografică Protejată, relatează Ziarul Financiar. Decizia încheie o procedură europeană în care cererea a fost publicată în mai 2026 și nu a primit nicio opoziție, iar protecția leagă denumirea de satul Teaca, din județul Bistrița-Năsăud. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017, adoptat de Comisia Europeană la 2 septembrie 2026, înscrie oficial „Brânză frământată de Teaca” în registrul indicațiilor geografice al Uniunii. Documentul precizează că, după publicarea cererii, Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție. Regulamentul intră în vigoare în a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol într-un câmp de toamnă, pe vreme însorită și cu vânt

Meteo agricol România 10 septembrie 2026, ora 12: vânt puternic în Muntenia și Crișana, atenție la lucrările sensibile după prânz

La 10 septembrie 2026, ora 12:00, după-amiaza rămâne predominant uscată în majoritatea regiunilor agricole, favorabilă pentru recoltare, transport și unele lucrări de pregătire a terenului. Vântul puternic semnalat în date, împreună cu temperaturile ridicate, limitează însă siguranța lucrărilor sensibile, în special în Muntenia și Crișana. În Banat și Crișana sunt posibile precipitații izolate în apropiere, astfel că accesul pe parcelă trebuie verificat local înainte de mobilizarea utilajelor. Orientare rapidă pentru după-amiază Recoltarea de toamnă și transportul pot continua cu verificarea vântului, a accesului și a umidității produsului recoltat.Tratamentele necesită prudență sau amânare acolo unde vântul este activ, există ploi izolate în apropiere ori temperaturile sunt ridicate.Pregătirea terenului și semănatul de toamnă rămân condiționate de starea reală a solului; nu se intră pe sole umede.Irigarea nu apare ca urgență generală în datele disponibile, însă solul trebuie verificat local în zonele mai calde și uscate. Banat: ploi izolate și vânt pentru lucrările de după-amiază În Banat, după-amiaza de lucru până spre seară combină un risc de precipitații izolate cu semnal de vânt puternic și disconfort termic. Transportul poate continua cu atenție, dar tratamentele se amână. Pentru recoltare sau pregătirea terenului, verificați parcela înainte de intrare și opriți lucrul sensibil dacă vântul se intensifică. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură23–26°C, minim la 12:00 și maxim la 18:00, calculate pentru după-amiaza de lucruEvitați efortul prelungit în orele mai calde.Precipitații0,03 mm, echivalent 0,03 l/m²; probabilitate maximă 36%Verificați accesul local și țineți cont de ploi izolate.Vânt, umiditate, evapotranspirație11 km/h, rafale 12 km/h; umiditate 45%; evapotranspirație indisponibilăNu programați tratamente.Avertizare, fereastră, decizieSemnal portocaliu pentru vânt puternic, căldură și instabilitate; atenție după prânzTransport cu atenție; lucrări în câmp doar după verificarea parcelei. Crișana: rafale și ploi izolate în apropiere Crișana are una dintre cele mai restrictive situații pentru activitățile sensibile: probabilitatea maximă de precipitații ajunge la 47%, iar vântul este deja prezent. Recoltarea și transportul se pot face prudent, însă lucrările în câmp cer așteptare sau verificare atentă. Nu este o fereastră potrivită pentru tratamente. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură23,5–27,5°C, minim la 12:00 și maxim la 16:00, calculate pentru fereastrăPlanificați sarcinile solicitante cu prudență.Precipitații0,06 mm, echivalent 0,06 l/m²; probabilitate maximă 47%Luați în calcul întreruperi locale.Vânt, umiditate, evapotranspirație16 km/h, rafale 19,5 km/h; umiditate 58%; evapotranspirație indisponibilăEvitați aplicările sensibile la vânt.Avertizare, fereastră, decizieSemnal portocaliu pentru vânt, căldură și instabilitate; atenție după prânzTransport cu atenție; amânați tratamentele și așteptați pentru lucrări sensibile. Maramureș: uscat, dar cu rafale de urmărit În Maramureș, probabilitatea de ploaie rămâne redusă, iar transportul este susținut de o fereastră bună după prânz. Totuși, rafalele pot ajunge la 21,5 km/h, iar semnalul de vânt puternic cere precauție la tratamente și la manipularea produselor ușoare. Lucrările de câmp pot continua după controlul local al solei. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură20–27°C, minim la 13:00 și maxim la 15:00, calculate pentru fereastrăCondiții termice ridicate după prânz.Precipitații0,02 mm, echivalent 0,02 l/m²; probabilitate maximă 10%Risc redus de întrerupere prin ploaie.Vânt, umiditate, evapotranspirație10,5 km/h, rafale 21,5 km/h; umiditate 28%; evapotranspirație indisponibilăTratamente doar în intervale scurte și stabile.Avertizare, fereastră, decizieSemnal portocaliu pentru vânt, căldură și instabilitate; atenție după prânzTransport favorabil; verificați parcela înaintea lucrărilor. Transilvania: uscat și cald, cu atenție la lucrările fine Transilvania are vreme însorită și risc redus de ploaie în intervalul de lucru. Transportul și activitățile din câmp pot fi planificate, însă vântul semnalat și temperatura apropiată de 29°C recomandă limitarea tratamentelor la ferestre locale stabile. Urmăriți umiditatea solului înainte de orice decizie privind irigarea. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură25,8–29,1°C, minim la 12:00 și maxim la 15:00, calculate pentru fereastrăOrganizați lucrările solicitante cu pauze adecvate.Precipitații0,02 mm, echivalent 0,02 l/m²; probabilitate maximă 5%Fereastră uscată pentru activități planificate.Vânt, umiditate, evapotranspirație9,3 km/h, rafale 15,7 km/h; umiditate 30%; evapotranspirație indisponibilăTratamente numai după verificarea vântului.Avertizare, fereastră, decizieSemnal portocaliu pentru vânt, căldură și instabilitate; atenție după prânzTransport recomandat; lucrări în câmp cu verificare locală. Moldova: după-amiază uscată, dar cu vânt activ Moldova are cea mai clară fereastră uscată pentru recoltare și transport, fără precipitații estimate în intervalul vizat. Vântul mediu depășește 19 km/h, iar temperatura urcă spre 31,6°C, ceea ce exclude tratamentele în după-amiaza de 10 septembrie. Pentru lucrările de teren, controlați pierderea de apă din sol și evitați expunerea prelungită la căldură. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură25,6–31,6°C, minim la 12:00 și maxim la 16:00, calculate pentru fereastrăPrioritizați activitățile mecanizate bine organizate.Precipitații0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 6%Condiții uscate pentru acces și transport.Vânt, umiditate, evapotranspirație19,6 km/h, rafale 23,6 km/h; umiditate 34%; evapotranspirație indisponibilăAmânați tratamentele; urmăriți solul.Avertizare, fereastră, decizieSemnal galben pentru căldură, vânt și instabilitate; atenție după prânzLucrări în câmp și transport favorabile, cu precauție la vânt. Dobrogea: fereastră uscată pentru câmp și transport Dobrogea păstrează după-amiaza însorită, cu risc foarte redus de ploaie și condiții favorabile pentru recoltare, transport sau pregătirea terenului. Vântul de 22 km/h rămâne însă un factor de limitare pentru tratamente. Nivelul avertizării nu este precizat în date, dar fenomenul de vânt puternic trebuie urmărit local. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură23,5–25,5°C, minim la 12:00 și maxim la 13:00, calculate pentru fereastrăRegim termic favorabil muncii mecanizate.Precipitații0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 5%Accesul este favorabil, cu verificare locală.Vânt, umiditate, evapotranspirație22 km/h, rafale 22 km/h; umiditate 54%; evapotranspirație indisponibilăAmânați tratamentele expuse vântului.Avertizare, fereastră, decizieSemnal de vânt puternic, fără nivel precizat; atenție după prânzLucrări în câmp și transport recomandate. Muntenia: cald și uscat, cu vânt de urmărit În Muntenia, după-amiaza oferă o fereastră uscată pentru recoltarea de toamnă, transport și lucrări de câmp, însă combinația dintre căldură și vânt impune organizare atentă. Temperaturile ajung spre 30,8°C, iar rafalele pot atinge 21,3 km/h. Tratamentele sunt posibile numai în intervale locale scurte, cu verificarea vântului înainte de aplicare. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură25,3–30,8°C, minim la 12:00 și maxim la 16:00, calculate pentru fereastrăEvitați lucrările manuale solicitante în orele calde.Precipitații0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 2%Fereastră uscată pentru recoltare și transport.Vânt, umiditate, evapotranspirație10,4 km/h, rafale 21,3 km/h; umiditate 38%; evapotranspirație indisponibilăVerificați vântul înainte de tratamente.Avertizare, fereastră, decizieSemnal portocaliu pentru vânt, căldură și instabilitate; atenție după prânzLucrări în câmp și transport recomandate, cu prudență la rafale. Oltenia: temperaturi ridicate și vreme uscată Oltenia are condiții însorite și fără ploi estimate pentru după-amiaza de lucru. Transportul este favorabil, iar lucrările de câmp se pot desfășura după verificarea solelor. Temperatura de până la 30,8°C și semnalul de vânt puternic recomandă ferestre scurte pentru tratamente și atenție la confortul oamenilor și animalelor. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură26–30,8°C, minim la 12:00 și maxim la 16:00, calculate pentru fereastrăProgramați prudent activitățile expuse căldurii.Precipitații0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 1%Condiții uscate pentru acces pe teren.Vânt, umiditate, evapotranspirație6,2 km/h, rafale 18,6 km/h; umiditate 34%; evapotranspirație indisponibilăTratamente doar în intervale scurte, cu control local.Avertizare, fereastră, decizieSemnal portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitate; atenție după prânzTransport recomandat; lucrări în câmp după verificarea parcelei. București-Ilfov: uscat, cu fereastră bună de lucru București-Ilfov are o fereastră favorabilă pentru lucrările de câmp și transport până spre seară, fără precipitații estimate. Temperatura ajunge la 32°C, astfel că organizarea activităților trebuie adaptată disconfortului termic. Datele susțin o fereastră bună și pentru tratamente, dar vântul trebuie verificat în punctul de lucru. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură26–32°C, minim la 12:00 și maxim la 16:00, calculate pentru fereastrăEvitați expunerea prelungită la căldură.Precipitații0 mm și 0 l/m²; probabilitate maximă 2%Fereastră stabilă pentru activități planificate.Vânt, umiditate, evapotranspirație9 km/h, rafale 11 km/h; umiditate 46%; evapotranspirație indisponibilăVerificați local vântul înainte de tratamente.Avertizare, fereastră, decizieSemnal de vânt puternic, fără nivel precizat; condiții bune după prânzLucrări în câmp și transport recomandate. Zona montană: acces local și rafale pe expuneri În zona montană, după-amiaza este predominant însorită și aproape fără precipitații estimate. Transportul și lucrările de câmp pot continua unde accesul permite, dar diferențele locale de relief cer verificarea parcelelor și a drumurilor agricole. Pentru vie, livezi sau culturi de toamnă, tratamentele rămân condiționate de vântul local. IndicatorDate pentru fereastra de lucruDecizie practicăTemperatură24,5–28,7°C, minim la 12:00 și maxim la 15:00, calculate pentru fereastrăCondiții calde pentru altitudine, cu control local.Precipitații0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²; probabilitate maximă 7%Risc redus de ploaie în intervalul vizat.Vânt, umiditate, evapotranspirație7,8 km/h, rafale 15,5 km/h; umiditate 32%; evapotranspirație indisponibilăEvitați tratamentele pe expuneri cu vânt.Avertizare, fereastră, decizieSemnal portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitate; atenție după prânzTransport recomandat; lucrări în câmp cu verificarea accesului. Lucrări agricole susținute de vreme Pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă aflate în fereastră locală, după-amiaza uscată susține recoltarea și transportul, mai ales în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov.La pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, verificați tasarea, umiditatea și accesul înainte de intrarea pe sole; în Banat și Crișana, ploaia izolată poate schimba rapid decizia locală.În vie și livezi, valorificați intervalele uscate pentru recoltare sau lucrări după recoltare, fără operațiuni sensibile pe vânt.Pentru zootehnie, temperaturile ridicate justifică atenție la apă, ventilația adăposturilor și transportul animalelor în orele mai calde. Avertizări și fenomene de urmărit Semnalul dominant din date este vântul puternic, prezent în toate regiunile analizate și asociat, în multe zone, cu căldură și instabilitate atmosferică. Banatul și Crișana necesită atenție suplimentară din cauza precipitațiilor izolate în apropiere. În regiunile cu semnal portocaliu, adaptați activitățile expuse rafalelor și verificați condițiile chiar înainte de pornirea lucrărilor. Până la buletinul de seară Până la buletinul de seară, urmăriți evoluția vântului și eventualele ploi locale din vest. Pentru activitățile care pot continua spre seară, păstrați prioritatea pentru transport, organizarea recoltării și pregătirea logistică. Orice tratament sau lucrare sensibilă la rafale se decide numai după verificarea locală a vântului, a umezelii și a accesului pe parcelă.

Magazie agricolă ordonată, cu paleți de saci fără mărci comerciale, evidență de inventar și acces controlat la ușă.
Siguranță

Sacii pentru campania de rapiță sunt mici, valoroși și ușor de mutat: cum reduci riscul de dispariție

În pragul campaniei, sămânța de rapiță trebuie păstrată ca un stoc cu acces controlat, nu ca o marfă lăsată la îndemână. Un inventar simplu pe loturi și predarea consemnată pot preveni întârzierile costisitoare din ziua semănatului. Sacii pentru rapiță se mută ușor, iar o lipsă observată cu puțin timp înainte de semănat poate bloca echipa, utilajul și aprovizionarea. În perioada în care intră sămânța și celelalte inputuri în fermă, magazia nu trebuie să fie doar încuiată: trebuie să existe o evidență clară a ceea ce a intrat, a ceea ce a fost predat și a persoanelor care au avut acces. Ce vede fermierul în magazie nu reprezintă automat dovada unui furt. Un sigiliu deteriorat, un palet mutat, un număr de saci diferit sau o ușă rămasă descuiată pot indica și o predare neînregistrată, o eroare de numărare ori mutarea stocului pentru lucru. Diferența se verifică metodic, fără acuzații și fără confruntare. Ce merită verificat imediat Numărul de saci și unități rămase, separat pentru fiecare lot sau poziție de stoc.Documentele de recepție, avizele de însoțire și evidența predărilor către semănătoare, echipă sau alt punct de lucru.Integritatea ușilor, a încuietorilor, a sigiliilor și a ferestrelor, precum și urmele de mutare a paleților.Registrul cheilor, codurilor sau al persoanelor care au avut acces în intervalul în care a apărut diferența.Locurile în care sămânța a fost mutată temporar: atelier, remorcă, spațiu de condiționare ori punct de încărcare. Faceți verificarea în doi oameni, când este posibil, și notați data, ora, lotul, cantitatea constatată și documentele comparate. Fotografiile de inventar ale paleților și ale ambalajelor, făcute la recepție și la predare, pot ajuta la lămurirea unei diferențe fără a transforma observația într-o acuzație. Controlul care ajută cel mai mult înainte de campanie Stabiliți o singură zonă de recepție și o singură zonă de păstrare pentru sămânța de rapiță, separate de materialele care intră și ies frecvent.Înscrieți stocul la recepție pe loturi, cu numărul de saci, data, documentul de însoțire și poziția din magazie.Predați sacii numai pe bază de consemnare: data, ora, lotul, cantitatea, destinația și persoana care preia.Limitați accesul la magazie la persoanele care au nevoie efectivă de el și țineți o evidență a cheilor ori a altor mijloace de acces.Nu lăsați sacii pregătiți pentru încărcare peste noapte într-o zonă deschisă sau într-un utilaj neasigurat.La finalul fiecărei zile de lucru, comparați sacii rămași cu predările înscrise și semnalați atunci orice diferență. Pentru rapiță, regula practică este simplă: un sac mutat trebuie să lase urmă în evidență. Când sămânța pleacă din magazie spre semănătoare, predarea trebuie înregistrată înainte sau cel târziu odată cu încărcarea, nu după terminarea zilei. Astfel, fermierul știe repede dacă lipsește un sac, dacă este într-un alt punct de lucru sau dacă a apărut o eroare de evidență. Dacă apare o diferență sau un acces neautorizat Opriți predările din zona afectată până se face numărătoarea și se compară documentele.Nu modificați inutil locul unde a fost găsită încuietoarea deteriorată, sigiliul rupt sau ambalajul deschis; notați și fotografiați starea constatată, dacă acest lucru se poate face în siguranță.Nu urmăriți persoane sau vehicule și nu încercați să rezolvați situația prin confruntare. Nu acuzați o persoană doar pe baza unei diferențe de inventar.Dacă furtul este în desfășurare ori există risc pentru oameni, apelați 112 și păstrați distanța. Pentru o lipsă constatată ulterior, sesizați fără întârziere poliția și pregătiți datele despre loturi, cantități, documente, intervalul de timp și eventualii martori.După incident, separați stocul rămas, refaceți inventarul și revizuiți punctul slab: accesul, cheia, zona de încărcare, predarea sau evidența. Paza bunurilor se organizează proporțional cu valoarea, specificul și vulnerabilitățile fermei. Pentru o magazie cu intrări frecvente, stoc valoros ori diferențe repetate, administratorul fermei ar trebui să ceară o evaluare de la un specialist în securitate rurală sau de la un evaluator de risc la securitate fizică. Dacă sunt contractate servicii de pază ori sisteme de alarmă, acestea trebuie alese și utilizate în condițiile legale aplicabile. Fereastra sensibilă este înaintea semănatului de toamnă, când recepția, mutarea și predarea seminței se succed rapid. Totuși, controlul de acces și inventarul pe loturi sunt utile pe tot parcursul anului, deoarece reduc pierderile și fac mai ușor de lămurit orice diferență de stoc. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist în securitate rurală și administrator de fermă. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Antreprenor rural verificând activitatea într-o mică fermă, într-un cadru agricol local

GAL / AFIR – RURAL BUSINESS, buget de 250.000 de euro

Sesiunea RURAL BUSINESS 1 2026 este închisă Finanțarea de tip Start-up, indicată pentru nivelul unei localități, a avut perioada de depunere între 25 și 30 martie 2026, iar calendarul nu este estimativ. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Bugetul sesiunii și limitele de sprijin Instituțiile indicate pentru această sesiune sunt GAL / AFIR. Bugetul total alocat a fost de 250.000 de euro. Această sumă trebuie diferențiată de valoarea maximă care putea fi acordată: 70.000 de euro per proiect. Intensitatea sprijinului este de 100% nerambursabil, adică procentul de finanțare menționat pentru proiect, nu o valoare suplimentară peste plafonul per proiect. buget al sesiunii: 250.000 de euro;sprijin maxim: 70.000 de euro per proiect;intensitatea sprijinului: 100% nerambursabil;plafon pentru depunerea proiectelor: 500.000 de euro. Condiții și situația fondurilor Pragul minim de selecție a proiectelor a fost stabilit la 65 de puncte. În informațiile sesiunii se precizează că fondurile disponibile raportate la plafonul de depunere sunt epuizate. Mențiunea se referă la raportarea față de plafonul de depunere și nu modifică bugetul total comunicat pentru sesiune. Depunerea s-a desfășurat din 25 martie 2026 până în 30 martie 2026, iar sesiunea are statut închis. Documente indicate pentru sesiune Pentru verificarea rezultatului și a etapelor consemnate, sunt indicate documentele: „Raport de selecție final” și „Raport de selecție intermediar”. Acestea sunt documentele menționate pentru RURAL BUSINESS SESIUNEA 1 2026. Sesiunea este prezentată ca finanțare Start-up cu acoperire la nivel de localitate. Pentru cei interesați de informațiile publicate, reperele relevante rămân perioada deja încheiată, pragul minim de punctaj, plafonul de depunere și documentele de selecție indicate. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Lăzi pline cu afine sunt încărcate într-un camion lângă o plantație, cu munți în fundal.

Oferta mondială de afine ar putea crește cu 44% până în 2029 – Presiune tot mai mare pe producătorii europeni

Oferta mondială de afine ar putea crește cu peste 44% până în 2029, de la aproximativ 2,33 milioane de tone în 2025 la peste 3,36 milioane de tone, iar această expansiune schimbă rapid condițiile de concurență pentru producătorii europeni. Datele prezentate de FreshPlaza, pe baza informațiilor International Blueberry Organisation, arată că presiunea se mută de la simpla creștere a producției spre cost, calitate, păstrare și accesul organizat la piață. Diferența dintre cele două niveluri înseamnă peste un milion de tone suplimentare de afine care ar putea intra anual pe piața mondială până în 2029. În plus, aproximativ 45.000 de hectare de plantații existente la nivel global nu au ajuns încă la capacitatea maximă de producție, ceea ce indică o creștere suplimentară a ofertei chiar fără noi extinderi importante ale suprafețelor. Peru se apropie de 600.000 de tone de afine Una dintre cele mai rapide creșteri vine din Peru. Producția țării este estimată la aproximativ 407.800 de tone în sezonul 2025/2026, iar exporturile s-ar apropia de 393.800 de tone. Aceasta înseamnă că echivalentul a aproximativ 97% din producția estimată este orientat către piețele externe, ceea ce explică influența tot mai mare a Peru asupra comerțului mondial. Până în 2029, producția peruană ar putea ajunge la circa 604.000 de tone, cu aproximativ 48% peste nivelul sezonului 2025/2026. În paralel, China și alte țări din Asia-Pacific își măresc prezența în oferta mondială. Pentru producătorii europeni, concurența nu mai vine doar din interiorul continentului, ci din regiuni capabile să livreze volume foarte mari și să prelungească perioada în care fructele sunt disponibile pe piață. Polonia produce peste 60.000 de tone, dar fermele sunt foarte fragmentate Polonia, unul dintre producătorii importanți din Europa, obține anual aproximativ 62.000–64.000 de tone de afine de pe circa 13.000 de hectare. Rezultă un randament mediu orientativ de aproximativ 4,8–4,9 tone la hectar. Problema sectorului polonez nu este însă numai producția. Exploatația medie are puțin peste 1,5 hectare, iar fragmentarea limitează capacitatea fiecărui fermier de a investi individual în infrastructura care devine tot mai importantă pentru comercializare: depozitare frigorifică;sortare și calibrare;ambalare;automatizare;tehnologii de recoltare;răcirea rapidă după recoltare. Într-o piață cu ofertă tot mai mare, aceste investiții pot conta la fel de mult ca productivitatea plantației. Comercianții solicită fructe mai ferme, uniforme, cu calibru constant, gust bun și durată mai mare de păstrare. Piața nu mai recompensează automat creșterea volumelor Pentru producătorii polonezi, direcția de dezvoltare începe să se schimbe. Extinderea suprafețelor nu mai este singura cale de creștere, iar optimizarea plantațiilor existente poate deveni mai importantă. Selecția soiurilor capătă un rol decisiv, deoarece unele varietăți mai vechi nu mai răspund cerințelor actuale ale cumpărătorilor privind fermitatea, mărimea, gustul și comportamentul după recoltare. În același timp, mecanizarea, irigarea, administrarea mai precisă a culturii și răcirea rapidă după recoltare pot reduce pierderile și pot îmbunătăți uniformitatea loturilor. Pentru ferme, schimbarea este importantă: într-o piață în care producția globală ar putea crește cu peste un milion de tone în numai patru ani, simpla obținere a unei recolte mai mari nu garantează o marjă mai bună. Cooperarea între producători devine un avantaj comercial Fragmentarea sectorului face dificilă construirea individuală a depozitelor și liniilor de sortare. O soluție indicată pentru Polonia este utilizarea în comun a infrastructurii de răcire și ambalare, coordonarea producției, investițiile colective și comercializarea prin organizații sau grupuri de producători. Această direcție este susținută și de cadrul european. AGRONET.ro a prezentat raportul Comisiei Europene privind cooperarea dintre fermieri, care arată că producătorii și organizațiile lor pot colabora, în condițiile legislației UE, pentru consolidarea puterii de negociere și gestionarea mai eficientă a pieței. În sectorul afinelor, avantajul poate fi foarte concret. Mai mulți producători care livrează împreună pot forma loturi mari și uniforme, pot utiliza aceeași infrastructură frigorifică și pot negocia cu distribuitori care nu ar lucra economic cu zeci de ferme mici separat. Polonia caută deja noi piețe pentru afine Creșterea concurenței mondiale explică și interesul pentru diversificarea destinațiilor de export. AGRONET.ro relata în iulie că Polonia și Filipine discută inclusiv accesul afinelor poloneze pe piața asiatică, alături de alte produse agricole. Pentru un fruct perisabil, accesul la asemenea destinații depinde însă de lanțul frigorific, sortare, ambalare și capacitatea de a menține calitatea în timpul transportului. Aceste investiții devin astfel parte a competitivității, nu doar o etapă tehnică după recoltare. Ce înseamnă presiunea globală pentru producătorii europeni Polonia are avantajul proximității față de marile piețe de consum ale Uniunii Europene și experiență în producția și exportul de afine. Totuși, concurența prin cost și volum devine tot mai dificilă în raport cu marii furnizori internaționali. Aceeași tendință este relevantă și pentru producătorii din România care dezvoltă plantații de fructe de pădure. Dacă oferta mondială continuă să avanseze în ritmul prognozat, diferențierea prin calitate, soi, perioada de recoltare, infrastructura frigorifică și organizarea vânzărilor va cântări tot mai mult în rentabilitatea plantației. Piața mondială a afinelor se îndreaptă astfel spre o etapă în care problema nu mai este doar cât se poate produce, ci cât din producție poate fi livrată constant, la standardul cerut și la un cost care lasă fermierului o marjă suficientă.

Femeie așezată pe scenă, vorbind la microfon în cadrul unei conferințe.

Alina Crețu, director executiv FAPPR, cere României o poziție clară în negocierile pentru PAC 2028–2034 – lipsa de reprezentare poate afecta sprijinul fermierilor

România intră într-o etapă decisivă a negocierilor pentru PAC 2028–2034, iar lipsa unei poziții naționale asumate poate afecta nivelul și structura sprijinului de care vor beneficia fermierii după 2027. Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, avertizează într-o declarație prezentată de Agrobiznes că negocierile europene au intrat deja în faza amendamentelor, compromisurilor și formării majorităților care vor influența viitoarea Politică Agricolă Comună. Miza pentru România nu se reduce la suma totală care va reveni agriculturii. În negociere intră arhitectura plăților, sprijinul cuplat și redistributiv, condiționalitățile de mediu, investițiile în ferme, dezvoltarea rurală, instrumentele pentru crize de piață și regulile privind produsele agricole importate în Uniunea Europeană. Viitoarea PAC se negociază într-un buget european de aproape 2.000 de miliarde de euro Propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 are o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, însă distribuirea finală între politici și state membre rămâne în negociere. Pentru agricultură, aproximativ 300 de miliarde de euro sunt prevăzute în propunerea actuală pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și instrumentele de criză. Această sumă nu reprezintă întregul sprijin care ar putea ajunge în agricultură, deoarece investițiile, dezvoltarea rurală și alte intervenții ar urma să funcționeze într-o arhitectură bugetară mai largă. Tocmai această schimbare ridică problema autonomiei PAC. AGRONET.ro a analizat noua arhitectură a fondurilor, în care politica agricolă și politica de coeziune ar urma să fie integrate în planuri naționale și regionale de parteneriat. Bulgaria a cerut deja garanții pentru protejarea unei finanțări agricole distincte, temându-se că agricultura ar putea intra într-o competiție mai mare cu alte priorități naționale. Pentru fermierii români, negocierile pot influența direct: nivelul și distribuirea plăților directe;ajutoarele cuplate pentru anumite sectoare;plata redistributivă și sprijinul acordat diferitelor categorii de ferme;finanțarea investițiilor în exploatații și procesare;dezvoltarea rurală;instrumentele de gestionare a riscurilor și crizelor de piață;condițiile de mediu asociate sprijinului;capacitatea României de a direcționa fondurile între priorități. România ar putea negocia o anvelopă totală mai mare, dar agricultura nu are încă o sumă finală Diferențele dintre pozițiile instituțiilor europene arată de ce reprezentarea României contează în această etapă. O analiză AGRONET.ro publicată la începutul lunii septembrie arată că România ar putea ajunge la aproximativ 66 de miliarde de euro din viitorul buget european dacă se impune poziția susținută de Parlamentul European, față de circa 60 de miliarde de euro asociate propunerii Comisiei. Diferența de aproximativ 6 miliarde de euro privește însă totalul fondurilor europene pentru România, nu numai agricultura. Ea nu poate fi transformată în acest moment într-un cuantum suplimentar al subvenției pe hectar sau într-o majorare sigură a bugetelor pentru investiții agricole. Parlamentul European susține un buget general cu aproximativ 10% mai mare decât propunerea Comisiei și cere protejarea agriculturii și coeziunii în condițiile creșterii cheltuielilor pentru securitate, apărare și competitivitate. Pentru România există, astfel, trei negocieri care trebuie urmărite separat: dimensiunea bugetului european, suma și regulile rezervate agriculturii și modul în care alocarea națională va fi împărțită ulterior între plăți, investiții și alte intervenții. Germania cere economii, iar alte state încearcă deja să-și apere agricultura Avertismentul privind necesitatea unei poziții românești apare într-un moment în care alte state își formulează explicit prioritățile. Germania a cerut reducerea substanțială a viitorului buget european și aplicarea economiilor inclusiv în agricultură. AGRONET.ro a prezentat poziția cancelarului Friedrich Merz, care susține și ajungerea la un acord politic asupra bugetului până la sfârșitul anului 2026. În același timp, state beneficiare importante ale PAC încearcă să protejeze plățile agricole și investițiile rurale. Disputa nu mai privește doar împărțirea banilor între țări, ci și competiția agriculturii cu apărarea, energia, competitivitatea industrială, cercetarea și politica de coeziune. Această negociere poate avea efecte pe întreaga perioadă 2028–2034, ceea ce explică presiunea pusă de organizațiile agricole asupra autorităților naționale. FAPPR cere o poziție românească înainte de stabilirea compromisurilor Alina Crețu identifică printre principalele teme pentru România autonomia PAC, finanțarea investițiilor și dezvoltării rurale, ajutoarele cuplate și redistributive, mecanismele pentru perioadele în care prețurile agricole scad puternic și actualizarea prețurilor de referință. O altă temă este reciprocitatea standardelor aplicate importurilor. Pentru organizațiile agricole, miza este ca producătorii din afara Uniunii Europene care concurează cu fermierii europeni să respecte cerințe comparabile în domeniile care influențează costurile și accesul pe piață. Crețu cere Ministerului Agriculturii, Guvernului, partidelor politice și europarlamentarilor români să precizeze poziția pe care România o va susține în negocierile europene și cine este responsabil de reprezentarea acesteia. „România are nevoie de o poziție agricolă clară, coerentă și apărată politic la Bruxelles, indiferent de instabilitatea de la București.” Mesajul este relevant și prin calendar. AGRONET.ro a arătat încă din iulie că perioada 2026–2027 este decisivă pentru poziționarea României asupra PAC, a Cadrului Financiar Multianual și a viitorului sistem prin care vor fi gestionate fondurile europene la nivel național. Pentru fermieri, efectul final se va vedea după încheierea negocierilor în cuantumul și distribuirea plăților, finanțarea investițiilor, instrumentele de criză și obligațiile asociate sprijinului. În această etapă, nici alocarea agricolă finală a României și nici viitoarele cuantumuri pe hectar sau pe animal nu sunt stabilite.

Doi porci roz stau pe pământ într-un țarc, lângă un bloc de beton, cu fundal întunecat și text editorial suprapus.
Zootehnie

Trei noi focare de pestă porcină africană în Buzău – Cinci focare confirmate de la sfârșitul lunii august

Trei noi focare de pestă porcină africană au fost confirmate în județul Buzău, în exploatații nonprofesionale din Ziduri, Săgeata și Padina, potrivit informațiilor publicate de Agrobiznes. Împreună cu două focare depistate anterior, județul a ajuns la cinci focare confirmate de la sfârșitul lunii august, cu 23 de porci morți sau eliminați în cadrul măsurilor sanitar-veterinare. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Buzău a dispus măsuri pentru limitarea răspândirii bolii, inclusiv eliminarea animalelor afectate și instituirea zonelor de protecție și supraveghere în jurul exploatațiilor în care virusul a fost confirmat. Noile focare au fost confirmate între 4 și 8 septembrie Primul dintre cele trei focare noi a fost identificat în comuna Ziduri la 4 septembrie 2026. Doi porci au fost găsiți afectați de boală, iar ambele animale au fost ucise. La Săgeata, confirmarea a venit la 7 septembrie. Trei porci au fost afectați: unul a murit, iar ceilalți doi au fost eliminați. Al treilea focar a fost identificat în localitatea Padina la 8 septembrie. Animalul afectat a fost ucis în cadrul măsurilor aplicate de autorități. LocalitateData confirmăriiAnimale afectateSituațieZiduri4 septembrie 20262 porciambele animale uciseSăgeata7 septembrie 20263 porciun animal mort, două ucisePadina8 septembrie 20261 porcanimal ucis Cinci focare în Buzău de la sfârșitul lunii august Noile cazuri se adaugă focarelor confirmate la 25 august și 1 septembrie în Ziduri și Bălăceanu. În cele două exploatații, 17 porci au fost eliminați. În total, cele cinci focare confirmate începând cu 25 august au dus la moartea sau eliminarea a 23 de animale. Reapariția unui focar în Ziduri, după cel identificat anterior în aceeași comună, menține presiunea sanitar-veterinară asupra gospodăriilor din zonă și impune continuarea supravegherii exploatațiilor aflate în perimetrele stabilite de autorități. Zone de protecție și supraveghere în jurul focarelor DSVSA Buzău a instituit măsurile prevăzute pentru combaterea pestei porcine africane. Acestea includ sacrificarea animalelor afectate și stabilirea zonelor de protecție și supraveghere. Pentru crescătorii de porci, apariția unor focare succesive în exploatații nonprofesionale poate însemna controale suplimentare și restricții sanitar-veterinare în zonele afectate, în funcție de măsurile stabilite pentru fiecare focar. Pesta porcină africană nu se transmite oamenilor, însă poate provoca pierderi importante în gospodării și ferme prin mortalitate, eliminarea efectivelor și măsurile necesare pentru limitarea circulației virusului.

Grafic verde de eveniment agricol, cu text mare și spice de cereale în partea dreaptă.

World Agri-Tech Innovation Summit 2026 reunește la Londra 817 participanți, 169 de start-up-uri și 120 de investitori – evenimentul are loc pe 22 și 23 septembrie

World Agri-Tech Innovation Summit 2026 va pune rentabilitatea fermelor în centrul discuțiilor la Londra, în 22 și 23 septembrie, potrivit programului publicat de World Agri-Tech Innovation Summit. Evenimentul anunță 817 participanți, 169 de companii nou-înființate, 120 de investitori și 96 de vorbitori, iar agenda leagă tehnologia agricolă de o problemă tot mai concretă pentru ferme: dacă investițiile în robotică, inteligență artificială, biotehnologie sau noi inputuri pot îmbunătăți efectiv marjele și viabilitatea economică. Programul din acest an nu tratează tehnologia doar ca dezvoltare tehnică. Una dintre temele centrale este economia fermei până în 2035, alături de accesul la capital, riscul investițional și modelele prin care noile soluții pot ajunge de la proiecte-pilot la utilizare comercială. Robotica și inteligența artificială trebuie să treacă testul economic Una dintre sesiunile principale este dedicată roboticii, inteligenței artificiale și platformelor de date. Organizatorii anunță discuții despre barierele de adoptare, modelele de servicii, interesul investitorilor și rolul marilor producători de utilaje. Pentru fermieri, întrebarea devine mai puțin „ce poate face tehnologia?” și mai mult „cât costă și în cât timp se amortizează?”. Aceeași problemă apare deja în investițiile marilor producători. AGRONET.ro a relatat despre investiția de 10 milioane de dolari a John Deere în infrastructura de testare a roboților și sistemelor de inteligență artificială, cu accent pe verificarea soluțiilor în condiții reale de fermă. Trecerea de la demonstrație la exploatarea comercială este critică și pentru companiile mai mici. Cazul Robotti, analizat de AGRONET.ro, a arătat că succesul unui robot agricol nu depinde numai de performanța tehnică, ci și de continuitatea producătorului, disponibilitatea pieselor, actualizările de software și serviciile post-vânzare. 120 de investitori și problema finanțării tehnologiei agricole World Agri-Tech 2026 anunță participarea a 120 de investitori și rezervă o temă separată modelelor de investiții în tehnologia agricolă. Agenda pune în discuție deficitul de finanțare care apare între dezvoltarea unei tehnologii și extinderea acesteia la scară comercială. Pentru fermieri, această problemă poate influența direct prețul echipamentelor, modalitatea de achiziție și existența unor alternative la cumpărarea integrală, precum servicii, abonamente sau finanțări asociate tehnologiei. O altă temă este relația dintre capital, credit și risc, cu participarea băncilor, asigurătorilor și investitorilor. Miza este reducerea riscului perceput la introducerea unor tehnologii noi în ferme. Alternativele la îngrășăminte intră pe agenda investițiilor Programul include și alternative la fertilizanții convenționali și produsele biologice. Printre direcțiile anunțate se află aplicarea de precizie, hidrogenul verde și soluțiile nutritive de generație nouă. Pentru ferme, aceste tehnologii sunt relevante în măsura în care pot reduce consumul de inputuri sau pot stabiliza costurile fără diminuarea producției. Evenimentul va aborda și editarea genetică și agricultura regenerativă, două direcții tratate din perspectiva productivității și sustenabilității. Aceste tehnologii au implicații diferite pentru fermieri, de la soiuri și hibrizi adaptați mai bine condițiilor dificile până la schimbarea practicilor de gestionare a solului. Piețele de carbon vor fi discutate împreună cu problema credibilității Agricultura carbonului și piețele de carbon ocupă o secțiune distinctă în program. Organizatorii anunță discuții despre măsurarea rezultatelor la scară mare, credibilitatea certificării și prevenirea afirmațiilor de mediu fără acoperire. Pentru exploatațiile agricole, interesul economic este legat de posibilitatea apariției unor venituri suplimentare din practici care stochează carbonul sau reduc emisiile. Dar valoarea unor asemenea scheme depinde de modul în care rezultatele sunt măsurate, verificate și plătite. Tema este legată și de capacitatea fermelor de a produce date. Senzorii, imaginile satelitare, platformele informatice și evidențele digitale pot deveni importante nu doar pentru managementul culturilor, ci și pentru demonstrarea rezultatelor necesare în schemele de carbon. Deșeurile agricole, tratate ca sursă de venit O altă direcție a summitului este transformarea subproduselor și deșeurilor în produse cu valoare economică. Pentru agricultură și industria alimentară, această abordare poate însemna valorificarea resturilor vegetale, a subproduselor procesării sau a unor fluxuri care în prezent generează costuri de gestionare. Agenda World Agri-Tech 2026 arată astfel o schimbare de accent în sectorul tehnologic agricol. Performanța unei soluții nu mai este suficientă pentru atragerea fermierilor și a capitalului. Costul, perioada de recuperare a investiției, finanțarea, serviciile și efectul asupra marjei fermei devin criterii centrale pentru tehnologiile care vor ajunge efectiv în exploatații.

Mână cu mănușă plantează arpagic într-un rând de sol afânat, lângă o lădiță cu bulbi.

Drenajul este esențial pentru a evita putrezirea

Ceapa pentru iernare trebuie plantată suficient de devreme ca să formeze rădăcini, dar nu atât de devreme încât plantele să intre puternic în vegetație înaintea gerurilor. Un material publicat de Newsweek România indică pentru majoritatea regiunilor o fereastră orientativă din octombrie până la începutul lui noiembrie, însă momentul trebuie adaptat zonei, soiului, materialului de plantat și evoluției temperaturilor. Nu există o singură dată corectă pentru întreaga țară. AGRONET.ro a prezentat anterior recomandările pentru culturile care iernează, iar sursa horticola folosită atunci, Royal Horticultural Society, include plantarea arpagicului destinat iernării încă din septembrie. Diferența dintre calendare arată de ce starea terenului și vremea locală sunt mai importante decât o dată fixă. Ce urmărești înainte de plantare Obiectivul plantării de toamnă este ca arpagicul să apuce să formeze rădăcini înainte de perioada rece, fără să dezvolte o masă foliară excesivă. Plantarea prea devreme, în sol încă foarte cald, poate accelera creșterea frunzelor. Plantarea foarte târzie poate lăsa bulbii insuficient înrădăcinați înaintea episoadelor de îngheț. Newsweek indică drept reper temperaturi de aproximativ 5–8°C menținute timp de câteva zile. Acest interval poate fi folosit ca orientare, nu ca regulă universală. Într-o toamnă lungă și caldă, calendarul se poate deplasa, iar în zonele unde frigul vine devreme plantarea poate trebui făcută mai repede. Drenajul este esențial pentru a evita putrezirea Una dintre cele mai mari probleme ale cepei plantate înainte de iarnă este excesul de apă. Parcela ar trebui să fie: însorită;fără zone în care apa băltește;bine drenată;afânată suficient pentru dezvoltarea rădăcinilor;lipsită de resturi vegetale bolnave de la cultura precedentă. Solurile grele, compacte și saturate cu apă cresc riscul de deteriorare a bulbilor. În astfel de terenuri, îmbunătățirea structurii și alegerea unei parcele cu drenaj mai bun pot conta mai mult decât diferența de câteva zile între două date de plantare. Arpagicul bolnav poate compromite cultura înainte de iarnă Materialul de plantat trebuie sortat înainte de introducerea în sol. Se elimină bulbii care prezintă: mucegai;zone moi;pete suspecte;leziuni;miros de putrefacție;deteriorări mecanice puternice. Bulbii sănătoși trebuie să fie fermi și uscați. Plantarea unui material deja afectat crește riscul ca problemele să continue în sol, mai ales într-o perioadă rece și umedă. Distanța dintre plante influențează dezvoltarea bulbilor Pentru cultura destinată formării căpățânilor, sursa indică orientativ 7–10 cm între plante și 20–25 cm între rânduri. Plantarea foarte deasă poate limita spațiul disponibil pentru dezvoltarea bulbilor și îngreunează lucrările ulterioare. Distanțele trebuie însă corelate cu soiul, calibrul materialului de plantat și tehnologia folosită. O cultură destinată în principal cepei verzi poate avea o schemă diferită față de una urmărită pentru producția de bulbi maturi. Rotația reduce presiunea bolilor și dăunătorilor Ceapa nu ar trebui cultivată an după an pe aceeași parcelă. Alternarea culturilor limitează acumularea unor agenți patogeni și dăunători specifici în sol și permite o gestionare mai bună a fertilității terenului. Pentru fermele și grădinile unde suprafața disponibilă este redusă, istoricul parcelei merită verificat înaintea plantării, nu doar starea aparentă a solului din momentul respectiv. Calendarul lunar nu este criteriu agronomic Materialul Newsweek enumeră și zile considerate favorabile potrivit unor calendare lunare tradiționale, dar precizează că influența fazelor Lunii asupra producției agricole nu este demonstrată științific. Pentru alegerea momentului de plantare sunt mai utile temperatura, umiditatea solului, prognoza meteo, starea arpagicului și timpul disponibil pentru înrădăcinare înainte de frig. În practică, o dată considerată „favorabilă” într-un calendar nu compensează un teren îmbibat cu apă, temperaturi prea ridicate sau un episod de îngheț apropiat. Plantarea cepei pentru iernare trebuie privită astfel ca o fereastră de lucru, nu ca o zi fixă. Fermierul sau grădinarul urmărește ca plantele să intre în sezonul rece bine înrădăcinate, pe un teren fără exces de apă, folosind material sănătos și fără a forța inutil pornirea vegetației înainte de iarnă.

Masă cu migdale, smochine și goji lângă o livadă, cu spațiu de depozitare în fundal.

România poate extinde culturile de migdal, smochin și goji – Piața există, dar lipsesc volumele

România are potențial pentru extinderea culturilor de nișă, dar piața cere volum și constanță, iar migdalul, smochinul și goji arată trei modele foarte diferite de valorificare. Producători consultați de Ziarul Financiar susțin că problema nu mai este doar dacă aceste plante pot fi cultivate în România, ci dacă fermele reușesc să formeze volume suficiente, să proceseze și să găsească piețe stabile. Migdalul are avantajul unei perioade lungi de valorificare Florin Boguș, fondatorul Migdalii Cireșari din Teleorman, exploatează aproximativ 40 de hectare de migdal în sistem ecologic. El estimează investiția inițială la circa 2.500 euro/ha, pentru o densitate de aproximativ 300–400 de pomi/ha. La această valoare, înființarea a 40 de hectare ar însemna matematic aproximativ 100.000 de euro, fără a include toate costurile ulterioare până la intrarea livezii în producție economică. Migdalul are însă un avantaj comercial important față de multe fructe proaspete: produsul poate fi păstrat și comercializat timp de mai multe luni după recoltare. Fermierul nu este astfel obligat să vândă într-o fereastră de câteva zile. Boguș estimează că România are în prezent circa 100 de hectare de migdal. Cifra reprezintă evaluarea producătorului, nu o statistică agricolă oficială. El consideră că adevărata oportunitate ar apărea la câteva mii de hectare, când producătorii ar putea asigura volume și livrări constante pentru cumpărătorii externi. De la 100 la 1.000 de hectare se schimbă modelul comercial O cultură de nișă poate funcționa pentru un fermier prin vânzare directă, însă exportul cere altă scară. Cumpărătorii mari solicită, de regulă, cantități suficiente, calitate uniformă și continuitate. Un producător cu câteva hectare poate avea un produs bun, dar nu poate întotdeauna susține singur volumele cerute de comerțul internațional. Din acest motiv, Boguș indică asocierea în cooperative drept soluție pentru: centralizarea producției;achiziția și utilizarea comună a utilajelor;procesare;depozitare;standardizarea calității;negocierea contractelor;export. Același obstacol apare și în cazul altor culturi de nișă. AGRONET.ro a analizat recent potențialul anghinarei în România, unde experimentele au demonstrat că producțiile comerciale sunt posibile, însă canalul de vânzare poate deveni mai important decât producția maximă la hectar. Smochinul cere vânzare rapidă Modelul este aproape opus la smochine. Valentin Badea a început în 2020 cu aproximativ 400 de pomi la Buzău și a ajuns ulterior la 616. Materialul săditor a fost multiplicat local, pornind de la smochini existenți în zonă din anii 1970. Producătorul estimează că înființarea unui hectar cu material săditor cumpărat ar putea ajunge la aproximativ 20.000 de euro. Problema principală nu este însă doar investiția, ci perisabilitatea. Smochinele trebuie valorificate foarte repede, iar Badea a construit ferma în jurul vânzării directe: cumpărătorii vin în livadă și culeg fructele. Modelul a funcționat și în sezonul 2026. AGRONET.ro a relatat că livada a atras cumpărători inclusiv din Iași, Suceava, Botoșani, Mureș, Cluj și Alba. Diferența față de migdal este majoră: migdalele pot aștepta cumpărătorul, în timp ce smochinele cer o piață pregătită aproape simultan cu recoltarea. Goji mizează pe procesare și o piață internațională Pentru goji, oportunitatea prezentată de producători este diferită din nou. Adrian Nicolae, fondatorul Goji Bio Brașov, estimează piața mondială a fructului de goji la aproximativ 2 miliarde de dolari. Valoarea este prezentată de acesta ca reper de piață, fără o statistică externă indicată în materialul-sursă. Proiectul Goji Bio Brașov a contribuit, potrivit lui Nicolae, la înființarea mai multor plantații și la dezvoltarea a două soiuri românești. Experiența acumulată arată că planta poate fi cultivată în diferite regiuni ale țării, dacă există acces la apă și este respectată tehnologia de cultură. Pentru producător, miza comercială nu este limitată la fructul proaspăt. Goji poate fi procesat, iar liofilizarea permite obținerea unor produse cu valoare adăugată și durată mai mare de păstrare. Și aici reapare însă problema volumului. Nicolae consideră că existența unui centru de colectare, cu o piață stabilă pe termen lung, ar încuraja apariția rapidă a unor suprafețe noi. Trei culturi, trei probleme diferite Cele trei exemple arată că sintagma „cultură de nișă” acoperă modele economice foarte diferite. CulturăAvantaj comercialPrincipala limitare indicatăMigdalprodus puțin perisabil, posibilitate de depozitare și exportsuprafață și volume reduseSmochinvânzare directă și produs proaspăt cu valoare ridicatăperisabilitate foarte mareGojiprocesare și produse cu valoare adăugatălipsa colectării și a volumelor consolidate În toate cele trei cazuri, producătorii ajung la aceeași problemă din direcții diferite: cultivarea plantei nu este suficientă pentru construirea unui sector comercial. Migdalul are nevoie de suprafață și export, smochinul de clienți aflați aproape de fermă, iar goji de colectare și procesare. Pentru fermierii care analizează astfel de culturi, concluzia practică este că piața trebuie construită odată cu plantația. În culturile de nișă, câteva hectare pot funcționa prin vânzare directă, dar extinderea la zeci sau sute de hectare schimbă complet necesarul de depozitare, procesare, asociere și contractare.

Zid cu depuneri negre și vegetație, lângă butoaie din lemn stivuite în curtea unei clădiri de tip distilerie.
Mediu

Baudoinia se dezvoltă în jurul depozitelor de whisky – Emisiile de etanol, analizate pentru efectele asupra mediului

Vaporii de etanol din depozitele de whisky favorizează o ciupercă neagră, numită Baudoinia, care poate acoperi pereți, acoperișuri, copaci și alte suprafețe din apropierea instalațiilor de maturare. Fenomenul este investigat în Irlanda pentru a stabili cât de departe se răspândește ciuperca și ce efecte au emisiile de etanol asupra mediului, relatează Digi24, pe baza unei analize publicate de The Conversation. Interesul pentru fenomen crește odată cu extinderea industriei irlandeze de whisky. În 2025, exporturile de whisky irlandez au depășit 930 de milioane de euro, iar vânzările către Uniunea Europeană au crescut cu peste 21% în patru ani. O producție mai mare înseamnă însă și volume mai mari aflate la maturare, etapă în care o parte din alcool se evaporă prin lemnul butoaielor. Etanolul evaporat creează condiții pentru Baudoinia În timpul maturării whisky-ului, etanolul și alți compuși volatili ies treptat prin pereții poroși ai butoaielor și ajung în aer. Cantitatea pierdută în acest mod este cunoscută în industrie drept „partea îngerilor”. Un studiu comandat de guvernul scoțian a estimat că peste 90% din emisiile de compuși organici volatili nemetanici asociate producerii whisky-ului provin din etapa de maturare. Etanolul reprezintă partea dominantă a acestor emisii. În apropierea depozitelor, vaporii de alcool pot favoriza dezvoltarea ciupercii Baudoinia. Microorganismul poate exista în mod natural în cantități foarte mici, însă etanolul din aer îi oferă condiții favorabile de dezvoltare. Colonizarea poate produce depuneri întunecate pe: ziduri și acoperișuri;indicatoare și alte suprafețe expuse;trunchiuri și ramuri de copaci;construcții aflate în apropierea depozitelor de maturare. Fenomenul nu este nou. Asocierea dintre depozitele de băuturi spirtoase și apariția depunerilor negre este cunoscută de peste un secol și a fost observată inițial în jurul instalațiilor de maturare a coniacului din Franța, iar ulterior în Scoția, Canada și Statele Unite. Distanța față de depozit și umiditatea pot influența dezvoltarea Cercetările disponibile indică mai mulți factori care pot determina cât de intens se dezvoltă Baudoinia într-o anumită zonă. Printre aceștia se numără: distanța față de sursa emisiilor de etanol;direcția predominantă a vântului;umiditatea aerului;tipul suprafeței pe care se poate instala ciuperca;textura materialului expus. Un studiu recent coordonat de cercetători de la University College Cork indică faptul că etanolul ar putea avea două roluri: poate stimula germinarea și poate servi drept sursă de carbon pentru dezvoltarea ciupercii. Rămâne însă neclar până la ce distanță se poate extinde colonizarea în jurul unui depozit și ce concentrație de etanol este necesară pentru apariția unui strat vizibil. O investigație din 2022 nu a găsit ciuperca pe trei locuințe Problema a atras atenția autorităților irlandeze și în trecut. În 2022, după reclamații privind înnegrirea unor locuințe din apropierea distileriei Midleton, Agenția pentru Protecția Mediului din Irlanda a analizat probe din zonă. Baudoinia a fost identificată într-un depozit de whisky, însă nu a fost detectată în probele prelevate de la cele trei proprietăți rezidențiale verificate. Rezultatul nu stabilește cât de extins este fenomenul în alte zone, motiv pentru care cercetătorii urmăresc acum distribuția ciupercii și legătura dintre aceasta și nivelul emisiilor de etanol. Emisiile de etanol pot contribui și la formarea ozonului troposferic Miza de mediu depășește apariția stratului negru. Compușii organici volatili nemetanici participă la reacții chimice atmosferice care pot contribui la formarea ozonului troposferic. Spre deosebire de ozonul din straturile superioare ale atmosferei, ozonul format aproape de suprafața solului este un poluant. Concentrațiile ridicate pot afecta vegetația și culturile agricole, pe lângă efectele asupra calității aerului. Pentru Irlanda, problema are și o dimensiune de reglementare. Țara trebuie să respecte angajamentele europene privind reducerea emisiilor de compuși organici volatili nemetanici. Una dintre dificultăți este măsurarea precisă a etanolului eliberat de fiecare unitate. Inventarele naționale folosesc în principal volumele de producție și factori de emisie, dar aceste estimări nu arată întotdeauna ce concentrații apar în jurul unui depozit individual. Nivelul local poate varia în funcție de numărul de butoaie, vechimea lor, condițiile meteorologice și modul în care vaporii sunt dispersați. Cercetătorii verifică acum efectele asupra mediului și sănătății Datele existente nu demonstrează până acum că expunerea la Baudoinia produce efecte negative asupra sănătății oamenilor. Analiza literaturii realizată pentru guvernul scoțian nu a identificat dovezi privind efecte provocate de expunerea pe termen scurt sau lung, dar a constatat că informațiile disponibile sunt insuficiente pentru o evaluare completă. Un nou proiect desfășurat de cercetători din Irlanda împreună cu specialiști de la Universitatea din Toronto urmărește tocmai aceste necunoscute. Proiectul finanțat de Agenția irlandeză pentru Protecția Mediului va analiza: cantitățile de etanol emise de instalațiile de maturare;distribuția etanolului în mediul din jur;dezvoltarea și biologia Baudoinia;legătura dintre condițiile meteorologice și răspândirea emisiilor;modul în care sunt reglementate emisiile provenite din maturarea whisky-ului. Pentru industria băuturilor spirtoase, rezultatele pot deveni importante pe măsură ce capacitățile de producție și depozitare cresc. Problema principală nu este doar pelicula neagră vizibilă pe suprafețe, ci stabilirea cantității de etanol care ajunge în atmosferă și a efectelor pe care aceste emisii le pot avea asupra vegetației, calității aerului și comunităților din jurul depozitelor.

Bărbat lângă o platformă cu gunoi de grajd, cai, panouri fotovoltaice și echipamente energetice într-o fermă.

O fermă combină gunoiul de cal, fotovoltaicele și bateriile – Costurile cu electricitatea au scăzut la jumătate

Un crescător german și-a redus cu 50% costurile cu electricitatea printr-un sistem energetic care combină gunoiul de grajd provenit de la cai cu panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură și încălzire pe așchii de lemn, relatează agrarheute. Ferma lui Heiner Sudowe, din landul german Saxonia Inferioară, folosește astfel un reziduu produs zilnic de animale ca parte a infrastructurii energetice a exploatației. Elementul neobișnuit al sistemului este platforma pentru gunoiul de cal, utilizată ca schimbător de căldură. Sursa precizează că gunoiul proaspăt permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, însă materialul disponibil nu oferă parametrii tehnici ai instalației, puterea termică sau investiția necesară. Gunoiul de cal intră într-un sistem cu mai multe surse de energie Ferma nu se bazează pe o singură tehnologie. Sudowe a legat mai multe surse și echipamente într-un sistem comun de gestionare a energiei: gunoiul de cal este utilizat ca sursă de căldură;energia electrică este produsă și cu panouri fotovoltaice;bateriile permit stocarea unei părți din electricitatea produsă;pompele de căldură participă la asigurarea necesarului termic;o instalație pe așchii de lemn completează sistemul de încălzire. Economia de 50% la costurile cu electricitatea este asociată de publicația germană acestui ansamblu energetic. Informațiile furnizate nu permit însă separarea economiei realizate strict prin valorificarea gunoiului de cal de cea obținută prin fotovoltaice, baterii și celelalte echipamente. Pentru fermier, valoarea modelului stă tocmai în această integrare. Un material care trebuie oricum evacuat și gestionat în exploatație devine simultan o resursă energetică, iar producția solară și stocarea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea. Fermele trec de la simpla producție de curent la management energetic Modelul german ilustrează o schimbare mai amplă: o fermă care își instalează panouri fotovoltaice nu devine automat independentă energetic. Contează la fel de mult când este produsă energia, când este consumată și cât poate fi stocat. Datele ANRE analizate anterior de AGRONET.ro arătau că, la 30 iunie 2026, România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu 1.951,69 MW instalați. Numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare, adică aproximativ 11%. Datele includ toate persoanele juridice și nu permit separarea fermelor, dar diferența arată cât de mult a avansat producția fotovoltaică față de stocare. Într-o exploatație agricolă, această diferență este importantă. Ventilația, pompele, instalațiile de muls, răcirea, irigațiile sau alte echipamente pot avea nevoie de energie în momente în care panourile produc puțin sau deloc. AGRONET.ro a analizat și această transformare a fermei: exploatația devine simultan producător, consumator și gestionar al propriei energii, iar panourile, bateriile, sursele termice și consumatorii trebuie dimensionați împreună. Există deja și exemple românești de reducere a costurilor prin energie proprie În România, familia Vlad din Piscu, județul Galați, folosește panouri fotovoltaice pentru alimentarea infrastructurii de irigații a unei ferme de aproximativ 2.100 de hectare. Exemplul prezentat de AGRONET.ro arată că energia solară a permis reducerea consumului de motorină folosit anterior de generatoarele care alimentau sistemele de pompare. Cele două exploatații folosesc resurse diferite, dar logica economică este apropiată: consumul energetic al fermei este privit ca un sistem care poate combina producția proprie, stocarea și resursele disponibile local. În cazul fermei germane, particularitatea este introducerea gunoiului de cal în acest circuit. Pentru exploatațiile zootehnice, unde dejecțiile trebuie oricum colectate și gestionate, recuperarea unei părți din energia termică poate adăuga o utilizare suplimentară unei resurse deja existente în fermă. Modelul lui Heiner Sudowe nu poate fi transpus automat într-o altă exploatație fără date despre investiție, consum, efective, cantitatea de gunoi disponibilă și necesarul termic. Cazul arată însă direcția în care se dezvoltă managementul energetic în ferme: nu o singură instalație care rezolvă factura, ci mai multe surse locale conectate astfel încât energia cumpărată să fie redusă.

Un urs brun zace pe carosabil, lângă resturi de plastic, o mașină oprită și echipaje de intervenție pe un drum prin pădure.

Bărbat de 74 de ani atacat de urs pe DN13A, în Mureș, după ce mașina a lovit animalul

Un bărbat de 74 de ani a fost atacat de un urs pe DN13A, în județul Mureș, după ce autoturismul în care se afla a lovit animalul, relatează Știrile ProTV, citând AGERPRES. Victima coborâse din mașină pentru a verifica situația după impact, moment în care ursul a atacat-o și i-a provocat răni la un picior. Incidentul s-a produs pe DN13A, în zona Sângeorgiu de Pădure. Potrivit informațiilor transmise de poliție, autoturismul ar fi acroșat ursul după ce animalul a pătruns pe carosabil. Pasagerul de 74 de ani, domiciliat în județul Harghita, a coborât ulterior din vehicul. Un alt pasager a intervenit cu cricul mașinii În momentul în care ursul l-a atacat pe bărbat, un alt pasager, în vârstă de 48 de ani și tot din Harghita, a intervenit pentru a-l salva. Acesta a reușit să îndepărteze animalul folosind un cric auto. Bărbatul rănit a fost preluat de echipajele medicale și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. Ursul a murit ulterior. La locul incidentului au intervenit polițiști ai Secției 14 Poliție Rurală Ghindari, echipaje medicale, specialiști din structurile de arme, explozivi și substanțe periculoase și criminalistică ale IPJ Mureș, precum și reprezentanți ai fondului cinegetic local. Cadavrul ursului a fost ridicat de gestionarii fondului cinegetic și transportat la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș pentru expertize. Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-au produs accidentul rutier și atacul. Incidentul apare într-un an cu noi cote pentru ursul brun Cazul nu este primul atac asupra unei persoane raportat în 2026. În iulie, AGRONET.ro a relatat despre un cioban de 47 de ani atacat de urs la o stână din masivul Iezer-Păpușa. Și atunci victima a suferit răni la un membru inferior și a fost transportată la spital. Problema conflictelor dintre oameni și urși este în același timp în centrul unor modificări ale politicii de gestionare a speciei. Parlamentul a aprobat pentru 2026 și 2027 o cotă anuală de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de încă 110 exemplare, potrivit unei analize AGRONET.ro privind noul sistem de cote. Estimarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 indica o populație de urs brun cuprinsă între 10.419 și 12.770 de exemplare în România, pe baza analizării a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe. Pentru comunitățile rurale și fermele din zonele cu prezență ridicată a ursului, problema rămâne una de siguranță imediată, dar și de gestionare locală a exemplarelor care ajung frecvent pe drumuri, în gospodării, la stâne, stupine sau culturi.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,7 RON/tonă+0,16%Ultima observație: 18 aug., 19:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.