Bărbat în costum la pupitru, pe fundal albastru cu sigla Guvernului, lângă culturi uscate de porumb și floarea-soarelui.

Despăgubirile pentru secetă vor fi recalculate – Florin Barbu anunță o eroare în formula de plată

Despăgubirile pentru seceta din 2025 vor fi recalculate după identificarea unei erori în formula de plată, a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la 22 octombrie 2026. Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori la stabilirea ajutorului destinat fermierilor care au avut culturi de porumb și floarea-soarelui afectate anul trecut. Corectarea formulei ar putea majora sumele calculate pentru suprafețele cu pierderi parțiale, însă modificarea trebuie aprobată de Guvern. Schema aflată în vigoare prevede un sprijin maxim de 333 de lei pe hectar, un buget total de 155,36 milioane de lei și depunerea cererilor la APIA până la 6 noiembrie 2026. Ministerul Agriculturii pregătește modificarea actului normativ împreună cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, pentru a permite efectuarea plăților până la sfârșitul anului.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Fermier inspectând o investiție agricolă într-o zonă rurală

GAL Defileul Mureșului Superior – investiții cu buget de 70.000 de euro

Sesiunea pentru investiții a avut un buget de 70.000 de euro Apelul de selecție nr. 2 al Asociației Grupul de Acțiune Locală Defileul Mureșului Superior s-a deschis la 20 august 2026, iar termenul de depunere a fost 18 septembrie 2026. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Apel local pentru investiții Finanțarea a fost încadrată la investiții și a avut o arie geografică locală. Sesiunea a fost lansată de Asociația Grupul de Acțiune Locală Defileul Mureșului Superior, în cadrul apelului de selecție nr. 2 aferent intervenției nr. 2. Buget, plafon și intensitatea sprijinului Bugetul total alocat sesiunii a fost de 70.000 de euro. Valoarea maximă a sprijinului indicată pentru apel a fost tot de 70.000 de euro, iar intensitatea sprijinului a fost de 65%. Aceasta reprezintă ponderea finanțării în valoarea eligibilă a proiectului, conform datelor apelului. Plafonul pentru depunerea proiectelor: 140.000 de euro.Pragul minim de selecție al proiectelor: 30,00 puncte. Termenul de depunere a trecut Depunerea a fost deschisă din 20 august 2026 până în 18 septembrie 2026. La data de 25 octombrie 2026, termenul comunicat pentru această sesiune este depășit. Solicitanții interesați de informațiile sesiunii pot avea în vedere condiția de punctaj minim comunicată pentru selecție, precum și plafonul stabilit pentru depunerea proiectelor. Datele disponibile nu detaliază categoriile de investiții sau beneficiarii apelului. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Tuberculi de cartof pe o bandă de sortare de toamnă, cu un cartof secționat care prezintă o pată închisă în pulpă, în timp ce exteriorul este în mare parte intact.

Tuberculi aparent întregi la exterior, dar cu pete negre în pulpă după câteva ore sau zile

Petele negre ascunse în pulpa cartofului pot apărea la câteva ore sau zile după o lovire pe care nu ai văzut-o în câmp. În sezonul rece de recoltare, tuberculii deshidratați ori răciți și traseele cu multe transferuri devin punctele critice care merită verificate înainte ca defectul să ajungă în lotul comercial. În octombrie, la recoltarea cartofului, un lot poate arăta bine pe bandă și totuși să piardă din calitatea comercială după sortare sau la livrare. La tăiere apar pete cenușii, albăstrui ori negre, de regulă sub coajă, deși exteriorul tuberculului a rămas aparent neatins. Acesta este un indiciu frecvent de vătămare mecanică internă, nu o concluzie automată despre o boală. Ce vede fermierul în lot Tuberculi cu coaja întreagă, dar cu zone închise la culoare în pulpă după secționare.Petele pot fi mai evidente spre capătul stolonului și pe zonele mai curbate ale tuberculului.Defectul poate deveni mai clar după ce cartofii au stat o perioadă de la recoltare, deoarece pigmentul se formează în țesutul afectat.Problema poate apărea neuniform: într-o remorcă, pe un anumit rând, după o anumită bandă ori într-un anumit interval al zilei. Observația din teren trebuie separată de diagnostic. Petele interne apărute după manipulare sunt compatibile cu vânătaia internă de tip blackspot, însă tuberculii cu țesut moale, miros neobișnuit, cavități, putregai sau alte simptome persistente trebuie evaluați separat. Astfel de semne pot indica și alte probleme de calitate sau de sănătate a tuberculilor. De ce apare pulpa neagră sub coajă Lovirea sau comprimarea tuberculului poate rupe celule din interior fără să crape coaja. În urma acestei afectări, compușii din țesut se oxidează și se formează decolorarea închisă la culoare. Din acest motiv, defectul nu este întotdeauna vizibil imediat pe bandă sau la încărcare. Sensibilitatea nu ține doar de o singură lovitură. Contează soiul, maturitatea, starea de hidratare a tuberculilor, umiditatea solului, temperatura din pulpă, condițiile dinaintea recoltării și reglajul utilajelor. Tuberculii reci ori deshidratați sunt mai vulnerabili la vătămare, iar o perioadă uscată înainte de recoltare poate crește sensibilitatea unor loturi. Audit rapid al fluxului de recoltare și sortare Când apar pete negre, nu este suficientă verificarea unei singure mașini. Urmărește drumul tuberculului de la brazdă până în remorcă, depozit și sortare, apoi compară probe din fiecare etapă. Prelevează separat probe din începutul, mijlocul și finalul zilei, din zone diferite ale parcelei și din remorci diferite. Marchează proveniența fiecărei probe.Secționează tuberculi reprezentativi pentru a compara incidența petelor între punctele fluxului, nu doar la capătul liniei.Urmărește toate trecerile dintre benzi, grătare, elevatoare, buncăre și remorci. Caută căderi prea mari, muchii dure, rosturi, schimbări bruște de direcție și puncte în care tuberculii se lovesc între ei.Verifică viteza și încărcarea benzilor. O bandă prea goală poate favoriza lovirea repetată a tuberculilor; o zonă prea aglomerată poate produce presiune și strivire.Compară loturile recoltate pe sol mai uscat cu cele în care tuberculii au rămas mai turgescenți. Notează și condițiile reci din dimineața sau seara recoltării.Verifică dacă defectul crește după încărcare, după transport ori după prima manipulare în depozit. Acest lucru ajută la localizarea punctului principal de impact. Cum reduci riscul în campania de toamnă Planifică recoltarea și manipularea astfel încât tuberculii foarte reci să nu fie supuși unei succesiuni de șocuri mecanice.Redu cât se poate diferențele de nivel dintre elementele utilajului și protejează zonele de transfer prin materiale și configurații potrivite echipamentului.Elimină punctele dure și obiectele care lovesc repetat tuberculii: bare expuse, margini uzate, rosturi nepotrivite, role sau benzi dereglate.Adaptează ritmul de lucru la condițiile din parcelă. Pământul, bulgării, pietrele și încărcarea variabilă pot modifica felul în care cartofii circulă și se lovesc.Păstrează evidența loturilor cu risc, mai ales după perioade uscate, uscarea vrejilor și zile reci. Informația ajută la reglajele următoarei parcele și la decizia de păstrare sau valorificare mai rapidă.Instruiți operatorii să semnaleze imediat căderile vizibile, blocajele și punctele unde tuberculii sar sau se ciocnesc. Prevenția depinde de întregul flux, nu doar de combină. Când este nevoie de specialist Contactează agronomul sau specialistul în nutriția și fiziologia culturii dacă petele interne apar în proporție mare, se repetă între campanii, diferă puternic între parcele ori nu pot fi legate de un punct clar de manipulare. Este utilă o evaluare care să coreleze soiul, maturitatea, apa disponibilă înainte de recoltare, nutriția, temperatura tuberculilor și reglajele reale ale utilajelor. Dacă apar și putregaiuri, înmuierea pulpei sau alte semne neobișnuite, păstrează probe separate pentru examinare. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în nutriția și fiziologia culturii. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Câmp agricol de toamnă acoperit de ceață ușoară la începutul dimineții

Meteo agricol România 25 octombrie 2026, ora 5: umezeală ridicată în Moldova și Dobrogea, riscuri pentru lucrările de dimineață

Dimineață cu ceață în est și ferestre mai bune spre vest La începutul zilei, prioritatea este verificarea vizibilității pe drumurile agricole și a umidității la suprafața solului. Pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă aflate încă la recoltare locală, transportul poate fi planificat prudent acolo unde accesul este ferm. Irigarea nu este presantă în niciuna dintre regiunile analizate. Favorabil până la prânz: Banat, Crișana și Oltenia, fără precipitații estimate în fereastra de lucru.Cu prudență: Maramureș, Transilvania, Muntenia, București-Ilfov și zona montană, unde umezeala și ceața pot întârzia startul.Amână tratamentele în Moldova; în Dobrogea și regiunile cu ceață, lucrează numai după ridicarea locală a ceții și uscarea vegetației. Banat — înnorat, dar cu acces bun În Banat, dimineața este înnorată, fără ploi estimate în fereastra de lucru. Temperaturile în creștere și vântul slab susțin accesul pe terenurile care nu sunt umede local. Se pot organiza pregătirea terenului, semănatul de toamnă și fluxul de transport, iar tratamentele rămân condiționate de starea vegetației. IndicatorSituația până la prânzTemperatură6–15,5°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 15%.Vânt și umiditate6 km/h, rafale 8 km/h; umiditate 66%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieFereastră bună dimineața; intră în câmp după verificarea solului, iar irigarea nu este presantă. Crișana — interval stabil pentru lucrări de toamnă Crișana are condiții parțial noroase și risc redus de ploaie în prima parte a zilei. Vântul rămâne slab, astfel că transportul și lucrările de câmp pot începe după controlul umidității solului. Este una dintre regiunile cu condiții mai potrivite pentru semănatul culturilor de toamnă. IndicatorSituația până la prânzTemperatură6,5–15,5°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 15%.Vânt și umiditate5,5 km/h, rafale 9 km/h; umiditate 68%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieFereastră bună dimineața; transportul și intrarea în câmp sunt recomandate după verificarea locală. Maramureș — cer acoperit și umezeală moderată În Maramureș, cerul rămâne acoperit, iar probabilitatea de precipitații urcă moderat, fără cantități relevante estimate până la prânz. Umezeala și rafalele locale cer atenție la tratamente și la manipularea mărfii sensibile la apă. Accesul și transportul sunt posibile dacă parcela nu este încărcată cu apă. IndicatorSituația până la prânzTemperatură6,5–14°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²; probabilitate maximă 25%.Vânt și umiditate5 km/h, rafale 12,5 km/h; umiditate 71,5%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieFereastră utilizabilă cu prudență; verifică frunza și accesul înaintea tratamentelor sau transportului. Transilvania — ceața limitează tratamentele Transilvania pornește cu umezeală ridicată și avertizare pentru ceață. Deși nu sunt estimate precipitații până la prânz, vegetația umedă și vizibilitatea redusă pot restrânge tratamentele la intervale scurte, după disiparea ceții. Transportul și lucrările mecanizate se decid după controlul drumurilor și al parcelei. IndicatorSituația până la prânzTemperatură4,6–15°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 26%.Vânt și umiditate5 km/h, rafale 10,1 km/h; umiditate 83,3%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieUrmărește ridicarea ceții; evită tratamentele pe vegetație umedă și verifică accesul înainte de intrarea în câmp. Moldova — ceață și umiditate foarte ridicată Moldova este una dintre zonele cele mai sensibile în această dimineață: ceața ușoară, umiditatea foarte ridicată și probabilitatea mai mare de precipitații impun amânarea tratamentelor. Cantitatea estimată este nesemnificativă, dar condițiile de umezeală pot afecta vizibilitatea, aderența și uscarea vegetației. Transportul și intrarea în câmp se reiau numai după verificare locală. IndicatorSituația până la prânzTemperatură8,5–14,9°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,05 mm, echivalent 0,05 l/m²; probabilitate maximă 36%.Vânt și umiditate4 km/h, rafale 7,9 km/h; umiditate 90,9%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieAmână tratamentele; verifică vizibilitatea, roua și accesul înainte de transport sau lucrări în câmp. Dobrogea — umezeală persistentă și precipitații izolate În Dobrogea sunt semnalate precipitații izolate în apropiere, pe fond de umiditate de 90% și avertizare pentru ceață. Ploaia estimată rămâne foarte redusă, însă combinația dintre ceață și umezeală cere prudență la accesul în parcele și la transport. Tratamentele pot fi luate în calcul doar într-un interval local uscat. IndicatorSituația până la prânzTemperatură11–15,5°C, minimul la 05:00 și maximul la 09:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,02 mm, echivalent 0,02 l/m²; probabilitate maximă 29%.Vânt și umiditate4 km/h, rafale 5,5 km/h; umiditate 90%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieVerifică parcela înainte de intrare; limitează tratamentele la intervale uscate, cu vegetație zvântată. Muntenia — start umed, cu acces de verificat Muntenia are o dimineață înnorată și umedă, cu probabilitate de precipitații de până la 30%, dar cu o cantitate estimată aproape nulă. Ceața avertizată local poate întârzia operațiunile sensibile la vizibilitate și uscarea suprafețelor. Pentru culturile de toamnă, decide intrarea în câmp după evaluarea tasării și a aderenței solului. IndicatorSituația până la prânzTemperatură7,2–15,4°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²; probabilitate maximă 30%.Vânt și umiditate7 km/h, rafale 13,8 km/h; umiditate 84,3%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieÎncepe prudent după verificarea ceții și a solului; tratamentele rămân pentru intervale limitate. Oltenia — condiții stabile pentru organizarea lucrărilor Oltenia are una dintre cele mai favorabile ferestre ale dimineții, cu cer înnorat, fără precipitații estimate și vânt slab. Sunt condiții bune pentru organizarea transportului, pregătirea terenului și semănatul de toamnă, în parcelele cu sol practicabil. Tratamentele se fac cu prudență după verificarea locală a umezelii de pe plante. IndicatorSituația până la prânzTemperatură5,8–16°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 24%.Vânt și umiditate5,4 km/h, rafale 9,8 km/h; umiditate 78%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriNu sunt semnalate avertizări.Fereastră și decizieFereastră bună; intră în câmp și organizează transportul după controlul stării solului. București-Ilfov — rafale mai active, ceață de urmărit În București-Ilfov, vântul și rafalele sunt mai active decât în regiunile vecine, iar avertizarea pentru ceață rămâne relevantă la începutul zilei. Nu sunt estimate precipitații în fereastra de lucru, astfel că accesul poate fi bun după verificarea vizibilității. Pentru tratamente, se ține cont atât de rouă, cât și de rafale. IndicatorSituația până la prânzTemperatură8–16°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 30%.Vânt și umiditate10 km/h, rafale 21 km/h; umiditate 73%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieVerifică vizibilitatea și rafalele; evită tratamentele când vântul devine activ. Zona montană — ceață și acces variabil În zona montană, umezeala ridicată, temperaturile mai joase și ceața pot face accesul foarte diferit de la o parcelă la alta. Precipitațiile estimate sunt aproape nule, dar drumurile agricole și zonele umbrite necesită verificare înaintea transportului. Lucrările după recoltare și semănatul de toamnă se programează doar unde solul permite. IndicatorSituația până la prânzTemperatură5,5–15,1°C, minimul la 05:00 și maximul la 12:00, calculate pentru fereastra de lucru.Precipitații și probabilitate0,01 mm, echivalent 0,01 l/m²; probabilitate maximă 28%.Vânt și umiditate4,7 km/h, rafale 8,9 km/h; umiditate 83,4%.EvapotranspirațieNedisponibilă pentru fereastra de lucru.AvertizăriAvertizare galbenă pentru ceață.Fereastră și decizieLucrează selectiv după verificarea accesului; evită tratamentele cât timp ceața sau umezeala persistă. Lucrări de toamnă: decizii până la prânz Recoltare și transport: favorabile în vest și sud-vest; în est, pornește numai după ce vizibilitatea și drumurile de acces sunt sigure.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă: posibile în zonele fără sol umed; nu intra pe parcele încărcate cu apă sau cu risc de tasare.Vie, livezi și legumicultură de toamnă: amână intervențiile pe frunză umedă sau în ceață; aerisirea spațiilor protejate se adaptează umezelii locale.Furaje, adăpost și acces zootehnic: urmărește mai ales drumurile și zonele umbrite în regiunile cu ceață sau umezeală mare. Avertizări și fenomene de urmărit Avertizarea galbenă pentru ceață este activă în Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, București-Ilfov și zona montană. Fenomenul are impact direct asupra vizibilității, uscării vegetației și siguranței transportului. Până la prânz, nu cantitățile de ploaie sunt problema principală, ci umezeala persistentă și diferențele locale de acces. Ce contează până la buletinul de la prânz Urmărește disiparea ceții, uscarea frunzei și fermitatea drumurilor agricole înainte de a confirma tratamentele sau cursele de transport. În regiunile cu condiții stabile, valorifică intervalul pentru lucrările de toamnă, fără a forța intrarea pe sol umed. Irigarea rămâne nepresantă, iar orice decizie se validează prin verificarea locală a parcelei.

Tractor cu remorcă pe un drum de câmp, lângă un lan de cereale, o combină și silozuri agricole.

IMM-urile generează aproape 88% din afacerile agriculturii românești – Cifra de afaceri totală a ajuns la 55 de miliarde de lei

Firmele micro, mici și mijlocii au realizat aproape 88% din afacerile agriculturii românești în 2025, potrivit calculelor publicate de Ziarul Financiar, pe baza Atlasului interactiv al afacerilor românești, realizat de Bridge to Information. Cele peste 20.000 de societăți agricole analizate au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 55 de miliarde de lei și au avut 74.750 de angajați. IMM-urile au asigurat și aproape nouă din zece locuri de muncă raportate de aceste companii. Datele arată importanța economică a firmelor agricole de dimensiuni mici și mijlocii, într-o țară caracterizată prin diferențe mari între exploatațiile familiale și fermele comerciale extinse. Ele ridică însă și o problemă practică: o contribuție importantă la cifra de afaceri nu garantează accesul la finanțare, capacități de depozitare, contracte stabile sau profitabilitate. Aceste dificultăți vor fi discutate luni, 26 octombrie, la conferința ZF Agrobusiness & Food Summit 2026, organizată la București. Aproximativ 48,4 miliarde de lei, cifra de afaceri a IMM-urilor agricole Analiza Ziarului Financiar cuprinde societățile comerciale care desfășoară activități încadrate în diviziunea CAEN 01, respectiv grupele 011–016. Sunt incluse firmele specializate în cultivarea plantelor, creșterea animalelor, ferme mixte și servicii auxiliare agriculturii. Aplicarea ponderii de aproape 88% asupra cifrei de afaceri totale de 55 de miliarde de lei indică aproximativ 48,4 miliarde de lei realizate de IMM-uri și 6,6 miliarde de lei de companiile mari. Indicator economicValoare pentru 2025Cifra de afaceri a societăților agricole analizateAproximativ 55 miliarde leiPonderea IMM-urilorAproape 88%Cifra de afaceri corespunzătoare IMM-urilorAproximativ 48,4 miliarde leiCifra de afaceri corespunzătoare firmelor mariAproximativ 6,6 miliarde leiNumăr de firmePeste 20.000Număr total de angajați74.750 Valorile de 48,4 și 6,6 miliarde de lei sunt calcule orientative, bazate pe totalul și ponderea rotunjite comunicate de Ziarul Financiar. Cifra de afaceri reprezintă veniturile obținute din activitatea comercială, nu profitul rămas după plata cheltuielilor. O fermă poate avea vânzări importante, dar un rezultat financiar redus dacă prețurile cerealelor sunt mici, iar cheltuielile cu arenda, combustibilul, îngrășămintele și finanțarea rămân ridicate. De asemenea, cele 55 de miliarde de lei nu reprezintă valoarea întregului sector agroalimentar. Industria alimentară, comerțul angro și alte activități conexe nu sunt incluse automat în această analiză. IMM-urile agricole nu trebuie confundate cu fermele de câteva hectare Ponderea economică a IMM-urilor poate părea surprinzătoare într-o țară în care terenurile sunt concentrate în proporție importantă în exploatațiile mari. Diferența provine din modul de clasificare. O întreprindere este încadrată în categoria micro, mică sau mijlocie în funcție de numărul angajaților și de indicatorii financiari. Dimensiunea terenului lucrat nu reprezintă criteriul principal. Conform definiției Comisiei Europene, categoria IMM cuprinde întreprinderile cu mai puțin de 250 de angajați, care se încadrează și în limitele financiare stabilite la nivel european. O exploatație agricolă care lucrează sute sau chiar mii de hectare poate fi, așadar, o întreprindere mijlocie. În schimb, o gospodărie care lucrează două hectare pentru autoconsum poate figura în statisticile agricole, fără să apară printre societățile comerciale analizate de Ziarul Financiar. Această distincție este importantă pentru interpretarea ponderii de 88%. România are 2,9 milioane de exploatații agricole, dar numai o parte sunt societăți comerciale Datele Eurostat privind structura fermelor în 2023 arată că România avea aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole, echivalentul a 32,6% din totalul Uniunii Europene. Distribuția lor după suprafață este puternic diferențiată. Categoria exploatațieiPondere în numărul fermelor din România, 2023Pondere în suprafața agricolă utilizatăSub 5 hectare90,2%Nespecificată aiciMinimum 50 de hectare1,0%53,1% Datele arată că numai 1% dintre exploatații utilizează peste jumătate din terenul agricol al țării. Totuși, suprafața exploatată și cifra de afaceri nu evoluează neapărat proporțional. O fermă legumicolă care cultivă intensiv câteva hectare poate realiza venituri comerciale ridicate raportate la suprafață. O exploatație cerealieră extensivă are, în schimb, un alt model economic, cu venituri și cheltuieli determinate de producția la hectar și de prețul mărfii. Prin urmare, cele aproape 88% din afacerile firmelor agricole nu sunt realizate exclusiv de exploatațiile mici ca suprafață. Indicatorul descrie structura societăților comerciale, nu distribuția producției după numărul de hectare. Aproape 90% dintre angajații firmelor agricole lucrează în IMM-uri Contribuția întreprinderilor micro, mici și mijlocii nu se limitează la vânzări. Potrivit analizei financiare, acestea asigură aproape nouă din zece locuri de muncă din societățile agricole incluse în calcul. Numărul total raportat este de 74.750 de angajați. Această cifră nu reprezintă însă întreaga populație ocupată în agricultură. Statisticile financiare ale companiilor nu includ în aceeași formă membrii gospodăriilor familiale, persoanele care lucrează pe cont propriu sau toate activitățile sezoniere. În prezentarea Planului Strategic PAC al României, Comisia Europeană identifică fragmentarea exploatațiilor și diferențele dintre veniturile fermelor drept probleme structurale importante. Pentru localitățile rurale, stabilitatea firmelor agricole mici și mijlocii are consecințe care depășesc activitatea din câmp. Acestea cumpără servicii, utilizează transportatori, lucrează cu furnizori locali și generează cerere pentru reparații, depozitare și alte activități economice. Asocierea poate transforma volumul producției în putere comercială Ponderea ridicată a IMM-urilor arată că agricultura comercială din România este formată din numeroase firme care trebuie să negocieze cu furnizori, procesatori și comercianți de dimensiuni diferite. Pentru o exploatație individuală, dimensiunea comenzilor poate influența prețul inputurilor, condițiile de transport și accesul la contracte. Asocierea poate modifica această situație prin cumpărarea comună a resurselor și comercializarea unor cantități mai mari de produse agricole. În 2025, cooperativele agricole românești au raportat o cifră de afaceri cumulată de peste șapte miliarde de lei, în creștere cu 33,2% față de anul precedent, potrivit analizei AGRONET.ro asupra bilanțurilor depuse de 1.682 de cooperative. Creșterea este importantă, dar organizațiile au dimensiuni economice foarte diferite. Unele se limitează la achiziția comună de inputuri sau la vânzarea recoltei, în timp ce altele investesc în ambalare, depozitare și procesare. Aceste activități pot permite fermierilor să negocieze contracte mai mari și să reducă dependența de vânzările individuale imediat după recoltare. Cifrele cooperativelor și ale societăților agricole nu trebuie însă însumate direct, deoarece pot include activități și tranzacții care se suprapun. Procesarea poate păstra mai multă valoare în ferme Un exemplu de investiție realizată prin asociere este proiectul Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei. Organizația, formată din 21 de fermieri din județul Cluj, dezvoltă o fabrică de procesare a semințelor oleaginoase în comuna Mihai Viteazu, lângă Turda. Investiția anunțată este de 45 de milioane de euro și include capacități de depozitare și instalații industriale pentru obținerea produselor procesate. Proiectul este prezentat în materialul AGRONET.ro despre fabrica dezvoltată de Cooperativa Podișul Transilvaniei. Diferența economică este importantă: fermierii care vând numai semințe oleaginoase obțin venituri din materia primă, în timp ce un procesator poate valorifica produse precum uleiul și șrotul. Procesarea presupune însă investiții, capital de lucru, consum de energie și contracte pentru vânzarea produselor rezultate. Ea nu garantează automat o marjă de profit mai mare. Pentru IMM-urile agricole, dezvoltarea trebuie raportată la cantitățile disponibile, costurile investiției și capacitatea de a comercializa producția procesată. Conferința ZF din 26 octombrie va aborda finanțarea și accesul la piață Contribuția IMM-urilor la economia agricolă va constitui unul dintre punctele de plecare ale conferinței ZF Agrobusiness & Food Summit 2026, programată luni, 26 octombrie, începând cu ora 9:00, la București. Potrivit temelor anunțate de organizatori, dezbaterile vor urmări diferențele dintre nevoile fermelor mici, mijlocii și mari și posibilitățile de dezvoltare a industriei alimentare românești. Printre subiectele propuse se află: accesul micilor producători la procesatori și lanțurile de magazine;rolul cooperativelor în comercializarea producției;investițiile în depozitare, tehnologie și procesare;finanțarea dezvoltării exploatațiilor;valorificarea originii și identității produselor românești;perspectivele subvențiilor agricole în viitoarea Politică Agricolă Comună. Dezbaterile urmăresc inclusiv diferențele dintre producția de materii prime și comercializarea alimentelor cu valoare adăugată. Cifra de afaceri nu arată singură cât câștigă fermierii Cele 55 de miliarde de lei înregistrate de societățile agricole în 2025 reprezintă un indicator al dimensiunii activității comerciale, dar nu oferă o imagine completă asupra rezultatelor economice. Pentru evaluarea situației fermelor ar fi necesare și date privind profitul, datoriile, costurile de finanțare, investițiile și distribuția veniturilor între diferitele categorii de exploatații. Ponderea de aproape 88% confirmă importanța IMM-urilor în agricultura comercială, dar nu indică faptul că acestea sunt automat mai profitabile decât firmele mari. Pentru fermieri, problema practică rămâne capacitatea de a transforma producția în venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor și continuarea investițiilor. Accesul la finanțare, depozitare, procesare și contracte comerciale stabile poate conta la fel de mult ca dimensiunea exploatației. Datele din 2025 arată că IMM-urile au o contribuție economică majoră; evoluția lor va depinde de posibilitatea de a păstra o parte mai mare din valoarea produselor agricole.

Fermier pe câmp, cu un recipient de produs fitosanitar în mână, lângă utilaje și un tractor care aplică tratament culturii.

Amenzi de 10.000–15.000 de lei pentru utilizarea greșită a pesticidelor – Ce trebuie să verifice fermierii

Fermierii care nu respectă condițiile de utilizare a pesticidelor riscă amenzi de 10.000–15.000 de lei, potrivit legislației fitosanitare din România. Într-o informare oficială, prezentată și de AGRO TV, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) avertizează că aplicarea unui produs la o cultură neautorizată, folosirea unei doze necorespunzătoare sau nerespectarea timpului de pauză până la recoltare constituie contravenții. Regulile se aplică tratamentelor efectuate cu erbicide, fungicide, insecticide și alte produse de protecție a plantelor. Sancțiunile sunt prevăzute de OUG nr. 53/2025 și se aplică din 1 noiembrie 2025. Avertismentul publicat în octombrie 2026 nu introduce amenzi noi, ci reamintește obligațiile pe care agricultorii trebuie să le respecte la fiecare tratament. Pe lângă sancțiunile financiare, aplicarea necorespunzătoare poate provoca pierderi de producție, apariția rezistenței la pesticide și dificultăți la comercializarea recoltei. Ce abateri sunt sancționate cu 10.000–15.000 de lei Potrivit OUG nr. 53 din 2 octombrie 2025, articolul 66 punctul 1 litera y), utilizarea produselor de protecție a plantelor trebuie să respecte scopul pentru care au fost autorizate și instrucțiunile de pe etichetă. Sunt vizate în special următoarele abateri: Aplicarea la o cultură neautorizată. Un produs autorizat pentru grâu nu poate fi utilizat automat la orz, porumb sau alte culturi.Combaterea unui organism dăunător neprevăzut în autorizație. Utilizarea trebuie să corespundă domeniului aprobat pentru produs.Nerespectarea dozei autorizate. Creșterea sau modificarea dozei în afara condițiilor admise poate constitui contravenție.Nerespectarea timpului de pauză. Intervalul dintre ultimul tratament și recoltare trebuie respectat conform etichetei.Utilizarea produsului în alte condiții decât cele autorizate. Sunt relevante inclusiv momentul aplicării și restricțiile specifice culturii, atunci când acestea fac parte din autorizație. Amenda pentru încălcarea obligațiilor prevăzute la articolul 66 punctul 1 litera y) este cuprinsă între 10.000 și 15.000 de lei. Legea sancționează distinct și punerea în vânzare a produselor agricole recoltate înainte de expirarea timpului de pauză, potrivit literei z) din același articol. Pentru produsele neautorizate, amenzile sunt mai mari OUG nr. 53/2025 diferențiază folosirea necorespunzătoare a unui produs autorizat de utilizarea unui produs care nu este autorizat în România. AbatereSancțiune prevăzută de OUG nr. 53/2025Utilizarea produsului fără respectarea culturii, dozei, organismului dăunător sau timpului de pauză10.000–15.000 leiPunerea în vânzare a recoltei înainte de expirarea timpului de pauză10.000–15.000 leiComercializarea sau utilizarea unui produs neautorizat în România, în afara excepțiilor legale30.000–35.000 lei Valorile reprezintă intervalele sancțiunilor contravenționale prevăzute de articolul 66. Încadrarea unei fapte depinde de situația constatată de autoritățile competente. Prin urmare, verificarea faptului că un produs este autorizat în România este la fel de importantă ca respectarea instrucțiunilor sale de aplicare. Eticheta stabilește condițiile legale de utilizare ANF explică faptul că eticheta reflectă autorizația produsului, emisă în urma evaluării eficacității și a riscurilor pentru sănătatea oamenilor, animale și mediu. Condițiile de utilizare nu sunt stabilite exclusiv de producător, ci rezultă din procedura de autorizare. Eticheta trebuie să conțină informații în limba română și să permită identificarea produsului, a substanțelor active și a utilizărilor aprobate. Înaintea efectuării unui tratament fitosanitar, agricultorul trebuie să verifice: Cultura pentru care produsul este autorizat.Boala, buruiana sau dăunătorul împotriva căruia poate fi utilizat.Doza și concentrația admise.Momentul aplicării și eventualele restricții legate de stadiul de vegetație.Numărul maxim de tratamente și intervalul dintre aplicări.Timpul de pauză dintre ultimul tratament și recoltare.Echipamentul individual de protecție, măsurile de siguranță și condițiile de protejare a mediului. Aceste informații pot varia inclusiv între produse care conțin aceeași substanță activă. De aceea, autorizarea unui produs nu poate fi presupusă pe baza experienței cu un alt preparat. În cazul ambalajelor mici, pentru care spațiul nu permite tipărirea integrală a informațiilor, instrucțiunile pot fi furnizate printr-un prospect care însoțește produsul și face parte din etichetare. Timpul de pauză poate decide dacă recolta poate fi comercializată Una dintre obligațiile cu impact economic direct asupra fermierilor este respectarea intervalului dintre ultima aplicare a pesticidului și recoltare. Timpul de pauză este stabilit pentru fiecare utilizare autorizată și trebuie respectat chiar dacă plantele au ajuns la maturitate sau dacă există presiune comercială pentru recoltarea rapidă. O recoltare prematură poate crește riscul existenței unor reziduuri peste limitele legale. Totuși, detectarea unui reziduu de pesticid nu înseamnă automat depășirea limitei admise. Contează concentrația identificată și limita maximă de reziduuri aplicabilă combinației dintre substanța activă și produsul agricol. Aceste limite sunt stabilite la nivel european prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005. În analiza AGRONET.ro despre timpul de pauză și reziduurile de pesticide este explicată diferența dintre prezența unor reziduuri în limitele admise și neconformitatea unui lot agricol. Pentru producător, depășirea limitei poate însemna blocarea comercializării, pierderea unui contract sau suportarea unor costuri suplimentare de verificare și depozitare. Riscul este important în special pentru exploatațiile legumicole și pomicole, unde intervalul dintre tratamente și recoltare poate fi scurt, iar marfa este perisabilă. O doză mai mare poate produce costuri suplimentare, fără să îmbunătățească tratamentul Autoritatea Națională Fitosanitară avertizează și asupra practicii de a majora doza pentru obținerea unui efect mai puternic împotriva buruienilor, bolilor sau dăunătorilor. Depășirea dozei autorizate nu garantează o combatere mai eficientă. În anumite condiții, poate provoca fitotoxicitate, creșterea reziduurilor și cheltuieli suplimentare. La fel de importantă este evitarea tratamentelor repetate în condiții necorespunzătoare. Aplicarea frecventă a acelorași substanțe active poate contribui la selecția organismelor rezistente, reducând eficacitatea tratamentelor viitoare. Pentru fermieri, aceasta poate însemna necesitatea schimbării produselor, costuri mai mari și, în unele situații, pierderi de producție. Rezistența nu apare exclusiv din cauza unei singure aplicări greșite. Ea este influențată de istoricul tratamentelor, biologia organismului dăunător și măsurile de gestionare utilizate în fermă. Respectarea etichetei trebuie însoțită, atunci când este cazul, de alternarea modurilor de acțiune și de utilizarea metodelor integrate de protecție a plantelor. Produsele cu eticheta deteriorată sau ilizibilă nu pot fi utilizate Articolul 19 din OUG nr. 53/2025 interzice comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor care au etichete deteriorate, ilizibile sau care nu conțin informațiile prevăzute în autorizație. Această regulă este importantă și în cazul produselor păstrate mai mult timp în depozitele fermelor. Umiditatea, manipularea și depozitarea necorespunzătoare pot deteriora etichetele și pot face imposibilă identificarea instrucțiunilor. Înainte de utilizarea unui produs dintr-un stoc mai vechi trebuie verificate atât integritatea etichetei, cât și termenul de valabilitate și situația autorizării. OUG nr. 53/2025 stabilește și obligații privind evidența produselor. Utilizatorii profesioniști și prestatorii de servicii trebuie să păstreze evidențele pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Pentru distribuitori, importatori și alți operatori prevăzuți de lege, perioada minimă de păstrare este de cinci ani. Regimul documentelor și al registrelor electronice a fost prezentat în materialul AGRONET.ro despre evidența produselor de protecție a plantelor. Unde pot verifica fermierii produsele autorizate în România ANF recomandă verificarea situației produselor înaintea aplicării tratamentelor, nu doar la momentul achiziției. În România, autorizarea este realizată prin Comisia Națională de Autorizare a Produselor de Protecție a Plantelor (CNAPPP). Listele produselor aprobate și actualizările publicate după ședințele comisiei pot fi consultate în secțiunea oficială a Autorității Naționale Fitosanitare. În baza OUG nr. 53/2025, termenii utilizați în legislație au fost actualizați: „omologare” și „certificat de omologare” au fost înlocuiți cu „autorizare” și „autorizație”. În cazul unor neconcordanțe între etichetă și informațiile privind utilizările aprobate, fermierii pot solicita lămuriri oficiului fitosanitar județean înainte de efectuarea tratamentului. Pentru verificarea producției, ANF oferă și servicii de laborator. Agricultorii pot solicita contra cost analize pentru reziduuri de pesticide în fructe, legume și cereale, potrivit procedurilor prezentate în ghidul AGRONET.ro privind analizele fitosanitare disponibile fermierilor. Aceste verificări pot fi importante înaintea livrării unor loturi valoroase sau atunci când cumpărătorii solicită documente privind conformitatea producției. Ce trebuie să urmărească fermierii înaintea următorului tratament Obligațiile prevăzute de OUG nr. 53/2025 se aplică indiferent de suprafața tratată sau de valoarea produsului folosit. Pentru agricultori, respectarea lor presupune verificarea autorizației, utilizarea dozelor aprobate, înregistrarea tratamentelor și planificarea recoltării în funcție de timpul de pauză. Sancțiunile de 10.000–15.000 de lei sunt aplicabile din noiembrie 2025, iar avertismentul ANF din octombrie 2026 readuce în atenție riscurile asociate utilizării necorespunzătoare. Din punct de vedere economic, consecințele pot depăși valoarea amenzii. Un tratament neconform poate afecta eficiența protecției culturilor și poate pune în pericol comercializarea unui lot întreg. Pentru ferme, verificarea etichetei înaintea fiecărei aplicări și respectarea timpului de pauză până la recoltare sunt două măsuri importante pentru evitarea sancțiunilor și protejarea valorii producției.

Robot agricol autonom de culoare închisă, cu roți mari, senzori și panou de comandă cu buton de oprire.

AIGRO, producător olandez de roboți agricoli autonomi pentru plivit și cosit, a intrat în faliment – directorul general Wim Reijersen van Buuren caută un investitor pentru reluarea activității

Producătorul olandez de roboți agricoli AIGRO a intrat în faliment la 19 octombrie 2026, după încheierea procedurii de suspendare a plăților. Compania din Best, fondată în 2019, dezvoltase robotul electric autonom AIGRO UP, destinat combaterii mecanice a buruienilor și cosirii vegetației în livezi, pepiniere și alte culturi. Falimentul este confirmat în evidența publică a dosarului F.01/26/323, iar conducerea încearcă să identifice un investitor care să permită reluarea activității. AIGRO ajunsese la comercializarea robotului, cu mai multe unități aflate în exploatare și o colaborare pentru distribuție încheiată în 2025. Situația companiei pune în discuție continuitatea întreținerii și a serviciilor informatice pentru fermierii care utilizează echipamente autonome, într-o industrie în care producătorii trebuie să susțină atât dezvoltarea tehnologiei, cât și rețelele comerciale și de asistență tehnică. Falimentul AIGRO, confirmat de instanța din Țările de Jos Compania AIGRO B.V., înregistrată în localitatea Best, provincia Noord-Brabant, a obținut la 8 octombrie suspendarea provizorie a plăților, procedură publicată la 9 octombrie. Suspendarea a fost încheiată la 16 octombrie, iar falimentul a fost pronunțat la 19 octombrie de instanța competentă din Oost-Brabant. Administrator judiciar a fost desemnat avocatul B. Rikkert, iar judecătorul delegat este C.A.M. de Bruijn. Dosarul de faliment poartă numărul F.01/26/323, iar procedura anterioară de suspendare a plăților a fost înregistrată sub numărul S.01/26/1048. Directorul general Wim Reijersen van Buuren a confirmat situația juridică a companiei în declarațiile acordate Future Farming, dar nu a prezentat cauzele care au condus la faliment. Potrivit acestuia, proprietarii și utilizatorii roboților AIGRO au fost informați despre situație, iar managementul încearcă să găsească un partener pentru continuarea activității. O eventuală vânzare a activelor sau reluare a producției depinde de administratorul judiciar. La 23 octombrie, nu fusese anunțat un cumpărător și nu exista un plan confirmat de relansare. AIGRO UP, un robot electric de aproximativ 100 kg pentru lucrări agricole Principalul produs al companiei este AIGRO UP, o platformă electrică autonomă care poate transporta diferite echipamente pentru întreținerea culturilor. Robotul a fost dezvoltat pentru lucrări repetitive, precum cosirea vegetației, prășitul și combaterea mecanică a buruienilor, în special în plantații unde utilajele convenționale pot întâmpina dificultăți de acces. În catalogul internațional GOFAR pentru robotul AIGRO UP, platforma este prezentată ca un utilaj comercial, nu doar ca prototip. CaracteristicăAIGRO UPPropulsieElectricăBateriiDouă unități litiu-ion de 48 VMasă netă indicată de GOFAR100 kgAutonomie de funcționarePână la 10 ore între încărcăriProductivitate estimată10–20 ha/săptămânăAplicațiiCosire, prășit, monitorizarea culturilorStadiu comercialTRL 10 – utilizare comercialăUnități aflate în exploatare, conform cataloguluiPeste 5 Valorile reprezintă specificații și estimări comerciale. Masa depinde de configurație, iar capacitatea de lucru variază în funcție de cultură, accesorii și condițiile terenului. Un avantaj al platformei îl constituie posibilitatea înlocuirii bateriilor. Aceasta permite prelungirea timpului de lucru fără a imobiliza robotul pe întreaga durată a încărcării. Sistemul de navigație utilizează senzori pentru deplasarea autonomă și identificarea traseelor dintre rândurile de plante. Robotul este proiectat pentru lucrări între rânduri, dar poate fi utilizat și în anumite aplicații pe teren deschis. AIGRO încheiase un parteneriat de distribuție cu Mechan în 2025 În mai 2025, AIGRO a anunțat un acord de colaborare cu Mechan, companie olandeză specializată în comercializarea utilajelor agricole. Parteneriatul urmărea dezvoltarea distribuției robotului AIGRO UP, în timp ce producătorul urma să își concentreze resursele asupra îmbunătățirii și extinderii funcțiilor tehnologiei. Acordul, prezentat în anunțul privind colaborarea AIGRO–Mechan, viza în special exploatațiile pomicole, viticole și pepinierele. Implicarea unui distribuitor specializat putea facilita comercializarea și sprijinul pentru utilizatori, fără ca dezvoltatorul să fie nevoit să construiască individual întreaga rețea de vânzări. Falimentul intervine astfel la aproximativ un an și jumătate după anunțarea colaborării. Nu au fost comunicate public informații despre eventualele modificări ale acordului de distribuție sau despre modul în care Mechan va gestiona relațiile comerciale și tehnice privind AIGRO UP după deschiderea procedurii de insolvență. Ce riscuri apar pentru fermierii care dețin roboți AIGRO Falimentul producătorului nu înseamnă automat că roboții aflați în exploatare își încetează funcționarea. Totuși, utilajele autonome au cerințe de întreținere mai complexe decât multe echipamente mecanice convenționale. Pe lângă baterii, motoare și componentele de lucru, funcționarea depinde de senzori, programe informatice și sisteme de comandă. Pentru proprietarii AIGRO UP, principalele elemente care trebuie stabilite sunt: disponibilitatea pieselor de schimb și a bateriilor compatibile;continuarea serviciilor de întreținere și reparații;accesul la aplicațiile necesare configurării robotului;menținerea actualizărilor informatice și a funcțiilor de siguranță;situația garanțiilor și a contractelor comerciale existente;posibilitatea preluării serviciilor de asistență de către un eventual nou proprietar. Până la 23 octombrie, nu au fost anunțate public întreruperi concrete ale serviciilor AIGRO UP și nici un calendar privind încetarea acestora. Cea mai importantă diferență este între posibilitatea reparării componentelor fizice și dreptul de a întreține sau modifica programele care controlează deplasarea autonomă. Un robot poate avea piese mecanice disponibile, dar dezvoltarea sau actualizarea funcțiilor sale poate depinde de accesul la codul informatic și la proprietatea intelectuală a producătorului. Cazul AIGRO apare după falimentul producătorului danez Agrointelli Dificultățile producătorului olandez nu reprezintă un caz izolat în industria roboticii agricole. În februarie 2026, compania daneză Agrointelli, producătorul robotului autonom Robotti, a intrat în faliment, după ce ajunsese să comercializeze peste 65 de utilaje în aproximativ 20 de țări. Situația a fost analizată de AGRONET.ro în articolul despre continuarea platformei Robotti după faliment. În septembrie, compania britanică Autonomous Agri Solutions a anunțat cumpărarea unor active tehnice, utilaje și piese de schimb pentru susținerea roboților Robotti existenți. Software-ul și proprietatea intelectuală fuseseră însă vândute separat, ceea ce a creat o diferență între posibilitatea întreținerii fizice a echipamentelor și continuarea dezvoltării lor informatice. Pentru AIGRO nu a fost anunțată o tranzacție similară. Cele două cazuri arată că existența unui produs funcțional și a unor utilaje utilizate comercial nu garantează capacitatea companiei de a finanța dezvoltarea, producția și distribuția pe termen lung. Cauzele financiare concrete ale falimentului AIGRO nu au fost publicate, astfel că nu pot fi atribuite unor probleme tehnice sau comerciale specifice. Ce trebuie urmărit la achiziția unui robot agricol autonom Pentru o fermă care intenționează să investească într-o platformă autonomă, costul de achiziție reprezintă numai o parte din evaluarea economică. Un robot destinat plivitului sau cosirii trebuie să execute suficiente lucrări într-un sezon pentru a justifica investiția. Orele de funcționare, necesarul de supraveghere, consumul energetic și costurile intervențiilor tehnice influențează rezultatul final. În plus, disponibilitatea asistenței devine importantă atunci când un defect poate bloca lucrările într-o perioadă agricolă scurtă. Unele companii încearcă să reducă această dependență prin utilizarea componentelor standardizate, care permit fermierilor să efectueze direct o parte dintre reparații. Un exemplu este platforma Field Sense Robotics prezentată de AGRONET.ro, proiectată pentru intervenții tehnice simplificate și lucrări autonome în câmp și livezi. Alți producători dezvoltă rețele de distribuitori și contracte de service pe termen lung, astfel încât exploatațiile să poată beneficia de asistență fără a depinde exclusiv de echipa care a proiectat robotul. În cazul AIGRO, următoarea etapă va fi determinată de deciziile administratorului judiciar și de posibilitatea găsirii unui cumpărător pentru activele companiei. Pentru fermierii care utilizează AIGRO UP, continuitatea pieselor, a programelor informatice și a serviciilor de întreținere va conta mai mult decât simpla existență a unui investitor interesat de reluarea activității.

Bărbat în costum la o masă oficială, lângă un colaj cu oi, capre și flacoane de vaccin, cu drapele în fundal.
Zootehnie

Guvernul României aprobă 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre – ministrul Agriculturii, Florin Barbu, cere Comisiei Europene deblocarea exporturilor

Guvernul a aprobat 1,1 milioane de doze de vaccin pentru ovine și caprine, destinate combaterii pestei micilor rumegătoare și variolei ovine și caprine, două boli care au provocat pierderi în fermele românești și au determinat restricții asupra exporturilor de animale vii. Donația, în valoare de 1.312.135 de lei, provine din rezervele strategice ale Uniunii Europene și va fi administrată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), potrivit comunicatului oficial al Guvernului din 23 octombrie 2026. Primele 300.000 de doze au ajuns deja în România, iar restul vaccinurilor sunt așteptate până duminică, 25 octombrie. Campania de imunizare va fi gratuită pentru crescători și va avea reguli diferite în funcție de județ. În paralel, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că se va deplasa luni, 26 octombrie, la Luxemburg, pentru discuții cu reprezentanții Comisiei Europene privind reluarea exporturilor de ovine către țările din afara Uniunii Europene. Ce vaccinuri primește România și împotriva căror boli Prin Hotărârea Guvernului nr. 840 din 23 octombrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 889, statul român a acceptat donația Comisiei Europene și a stabilit transmiterea vaccinurilor în administrarea ANSVSA. Cele 1,1 milioane de doze sunt împărțite între două produse: VaccinBoala vizatăNumăr de dozePestevacPesta micilor rumegătoare (PMR)300.000JovivacVariola ovină și caprină (VOC)800.000TotalDouă boli1.100.000 Valoarea totală a donației este de 1.312.135 de lei, stabilită pe baza documentelor producătorilor. Suma reprezintă valoarea vaccinurilor donate statului, nu o alocare financiară care va fi plătită crescătorilor. Comisia Europeană a activat băncile de vaccinuri la 8 octombrie, în urma solicitării transmise de România și a evaluării planurilor naționale de imunizare. Potrivit explicațiilor oferite de Comisia Europeană prin intermediul AGERPRES, stocurile europene sunt destinate începerii campaniilor de urgență, nu acoperirii tuturor rundelor ulterioare de vaccinare. ANSVSA va coordona distribuirea dozelor prin direcțiile sanitar-veterinare județene. Tulcea și Constanța vor fi vaccinate împotriva ambelor boli Strategia națională de imunizare nu prevede administrarea acelorași vaccinuri în toate județele. În planul de vaccinare comunicat de ANSVSA în septembrie, autoritatea a stabilit o abordare diferențiată, bazată pe riscul epidemiologic. În județele Tulcea și Constanța, animalele eligibile vor fi vaccinate împotriva ambelor boli: pesta micilor rumegătoare și variola ovină și caprină. În restul țării, campania va viza vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine, conform planului oficial și indicațiilor produsului vaccinal. Această diferențiere urmărește controlul bolilor în zonele cu risc ridicat și menținerea unui regim sanitar distinct pentru restul teritoriului. Vaccinarea va fi organizată de serviciile veterinare teritoriale. Crescătorii nu trebuie să cumpere dozele din donația europeană, iar președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a precizat că imunizarea va fi gratuită, inclusiv pentru proprietarii exploatațiilor vizate de campanie. Campania trebuia să înceapă la 1 octombrie. Primele vaccinuri au sosit pe 22 octombrie Calendarul anunțat inițial de autoritățile sanitar-veterinare a suferit modificări. La 23 septembrie, ANSVSA comunica faptul că vaccinarea ar urma să înceapă cel târziu la 1 octombrie, imediat după primirea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri. Termenul nu a fost respectat. Cronologia comunicată ulterior de autoritățile europene explică etapele parcurse: DataEtapa21 septembrieRomânia transmite solicitarea oficială pentru vaccinuri23 septembriePlanurile de vaccinare sunt transmise Comisiei Europene2 octombrieComisia solicită clarificări suplimentare5 octombrieRomânia transmite răspunsurile8 octombrieComisia activează băncile europene de vaccinuri22 octombrieSosesc primele 300.000 de doze23 octombrieGuvernul aprobă acceptarea donațieiPână la 25 octombrieEste așteptată livrarea restului de 800.000 de doze Președintele ANSVSA a confirmat la 23 octombrie recepționarea primei tranșe de 300.000 de doze, destinate combaterii pestei micilor rumegătoare. Celelalte 800.000 de doze, pentru variola ovină și caprină, urmează să sosească etapizat până duminică, 25 octombrie. Guvernul a precizat că imunizarea va începe imediat după recepționarea întregii cantități donate. Numărul dozelor este cu 200.000 mai mic decât cel anunțat în septembrie O diferență importantă apare între comunicările oficiale din septembrie și hotărârea adoptată în octombrie. În septembrie, ANSVSA anunțase un contingent de 1,3 milioane de doze, dintre care un milion pentru variola ovină și caprină și 300.000 pentru pesta micilor rumegătoare. Hotărârea din 23 octombrie confirmă însă 1,1 milioane de doze, prin reducerea de la un milion la 800.000 a cantității destinate variolei. VaccinAnunț ANSVSA, 11 septembrieHG nr. 840/2026DiferențăPestevac300.000300.0000Jovivac1.000.000800.000−200.000Total1.300.0001.100.000−200.000 Documentele publicate nu explică motivul acestei diferențe. În plus, Comisia Europeană a precizat că donația actuală reprezintă sprijin pentru lansarea campaniei de urgență, în timp ce asigurarea celorlalte cantități necesare rămâne în responsabilitatea autorităților naționale. Pentru crescători, elementele importante vor fi numărul efectiv de animale incluse în prima etapă și calendarul în care se va putea realiza vaccinarea în fiecare județ. Restricțiile pentru exportul de ovine rămân până la 31 decembrie 2026 Campania de vaccinare are o miză economică majoră pentru sectorul ovin românesc: redeschiderea piețelor externe pentru animalele vii. La 18 iunie 2026, Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 restricțiile aplicabile exporturilor de ovine și caprine din România, pe fondul focarelor de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină și caprină. În analiza AGRONET.ro privind restricțiile comerciale, au fost prezentate implicațiile acestor măsuri pentru crescătorii care depind de vânzarea animalelor vii. Restricțiile au redus posibilitățile de valorificare a efectivelor și au afectat relațiile comerciale cu piețele tradiționale din afara Uniunii Europene. Pentru fermele care produc miei și ovine destinate exportului, întârzierile pot genera cheltuieli suplimentare cu hrănirea și întreținerea animalelor. În anumite situații, păstrarea efectivelor peste perioada comercială planificată poate modifica greutatea animalelor și costul total al producției. Vaccinarea constituie una dintre condițiile necesare pentru revizuirea restricțiilor, dar hotărârea Guvernului din 23 octombrie nu modifică interdicțiile comerciale aflate în vigoare. Florin Barbu merge la Luxemburg pentru deblocarea exporturilor Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că luni, 26 octombrie, va participa la discuții cu reprezentanții Comisiei Europene pentru reluarea exporturilor de ovine către țări terțe. Deplasarea coincide cu reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene, programată la Luxemburg în perioada 26–27 octombrie, în cadrul căreia sunt prevăzute și discuții privind comerțul agricol. Florin Barbu consideră aprobarea vaccinurilor un prim pas pentru depășirea dificultăților din sectorul ovin și urmărește obținerea unei soluții care să permită reluarea livrărilor către statele din afara Uniunii Europene. Anterior, ministrul a indicat interesul comercial existent din partea unor țări precum Arabia Saudită, Iordania și Maroc. România a negociat deja condiții sanitare pentru exportul animalelor vaccinate către mai multe destinații din afara UE. În prezentarea AGRONET.ro a acordurilor pregătite de ANSVSA sunt identificate șase piețe: Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Reluarea efectivă a transporturilor necesită însă îndeplinirea condițiilor sanitar-veterinare și adoptarea deciziilor europene aplicabile. Existența acordurilor cu țările importatoare nu înlocuiește aceste etape. Vaccinarea și reluarea comerțului, importante pentru veniturile crescătorilor Pentru exploatațiile afectate de restricțiile sanitare, vaccinarea are două obiective economice distincte: reducerea pierderilor provocate de îmbolnăvirea animalelor și crearea condițiilor pentru reluarea vânzărilor externe. În 2026, focarele de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină și caprină au determinat sacrificarea a aproximativ 19.000 de ovine, potrivit informațiilor comunicate anterior de ANSVSA. Numărul reprezintă aproximativ 0,13% din efectivul național estimat. Deși proporția animalelor sacrificate este redusă raportat la întregul efectiv, consecințele comerciale au afectat un număr mult mai mare de exploatații, inclusiv ferme aflate în afara zonelor cu focare. Campania de imunizare urmărește limitarea riscului epidemiologic, protejarea efectivelor și restabilirea condițiilor necesare comerțului. Pentru crescători, următoarele repere sunt sosirea integrală a vaccinurilor până la 25 octombrie, începerea administrării în exploatații și rezultatul discuțiilor programate la Luxemburg pe 26 octombrie. Decizia Guvernului permite trecerea la organizarea campaniei de vaccinare, însă revenirea efectivă pe piețele externe va depinde de evoluția bolilor, aplicarea măsurilor sanitar-veterinare și deciziile ulterioare ale Comisiei Europene.

Tractor roșu cu utilaj atașat într-o plantație pe rânduri, alături de interfețe digitale suprapuse.

Kubota și Agtonomy prezintă tractorul autonom M5L de 105,6 CP pentru livezi – primele livrări în America de Nord sunt estimate pentru începutul anului 2027

Kubota și Agtonomy au prezentat tractorul autonom M5L pentru lucrările din livezi și plantații de nucifere, cu primele livrări estimate în America de Nord pentru începutul anului 2027. Noul model a fost introdus la FIRA USA 2026, desfășurat între 20 și 22 octombrie în Yakima, statul Washington, și extinde colaborarea celor două companii către tractoare cu profil redus și capacitate mai mare de ridicare. Potrivit anunțului oficial Kubota North America din 21 octombrie, sistemul este dezvoltat pentru pulverizare, cosirea vegetației și întreținerea mecanică a solului de sub pomi. Noutatea constă în integrarea automatizării într-un tractor diesel convențional, conceput pentru lucrări pomicole, fără înlocuirea platformei mecanice cu un robot agricol construit de la zero. M5L devine al treilea model echipat cu tehnologia Agtonomy, după Kubota M5N și Bobcat CT4045. Kubota M5L, platforma cu profil redus aleasă pentru extinderea programului de automatizare. Foto: Kubota North America. Kubota M5L extinde automatizarea de la plantațiile înguste la livezi Colaborarea dintre Kubota și Agtonomy urmărește adaptarea sistemelor de conducere autonomă la operațiuni repetitive, unde disponibilitatea personalului și executarea lucrărilor la momentul potrivit influențează costurile exploatației. Modelul M5N, folosit deja în programul de automatizare, este destinat în special plantațiilor cu rânduri înguste. M5L are o configurație joasă și o capacitate de ridicare superioară, fiind orientat către livezi unde se utilizează echipamente mai grele. Printre lucrările vizate se numără: pulverizarea produselor pentru protecția plantelor;cosirea vegetației dintre rândurile de pomi;tocarea și gestionarea resturilor vegetale;combaterea mecanică a buruienilor de sub pomi;deplasarea autonomă cu utilaje agricole atașate. Capacitatea de a utiliza echipamente convenționale reprezintă un avantaj potențial față de roboții specializați pentru o singură operațiune. Fermierul poate păstra o parte dintre utilajele existente, dacă acestea sunt compatibile cu sistemul autonom și cu tractorul. Kubota M5L-111: motor de 105,6 CP și capacitate de ridicare de până la 2.750 kg Datele tehnice oficiale pentru platforma M5L-111 arată un tractor cu motor diesel Kubota V3800, în patru cilindri, cu cilindree de 3,77 litri. Potrivit specificațiilor publicate de Kubota pentru seria M Low Profile, modelul M5L-111 are o putere brută a motorului de 105,6 CP. Valoarea de 114,1 CP aparține modelului M6L-111, din aceeași familie. CaracteristicăKubota M5L-111MotorKubota V3800, diesel, 4 cilindriCilindree3.769 cm³Putere brută105,6 CPPutere netă100 CPPutere la priza de putere89 CPTransmisie standard12 trepte înainte / 12 înapoiTransmisie cu trepte lente opționale18 înainte / 18 înapoiCapacitate de ridicare standard2.100 kgCapacitate de ridicare cu echipare opțională2.750 kgDebit hidraulic pentru ridicător59,4 litri/minutMasa tractorului de bazăAproximativ 2.680 kgCombustibilMotorină Specificațiile aparțin platformei convenționale M5L-111 și pot diferi în funcție de configurație. Capacitățile de ridicare sunt valorile OECD, măsurate la 610 mm în spatele punctelor de cuplare. Masa echipamentelor autonome suplimentare nu este inclusă. Pentru exploatațiile pomicole, capacitatea ridicătorului și debitul hidraulic sunt importante în alegerea tocătoarelor, cultivatoarelor și altor echipamente atașate. Autonomia deplasării nu elimină necesitatea dimensionării corecte a utilajului în funcție de tractor. Senzori și camere stereoscopice pentru deplasarea fără operator Agtonomy utilizează aceeași arhitectură de automatizare pentru modelele Kubota M5N și M5L, dar poziția senzorilor diferă în funcție de geometria tractorului. La M5N, o parte a echipamentelor de detecție este montată deasupra cadrului de protecție la răsturnare. La M5L, ansamblul este poziționat sub cadrul respectiv, pentru adaptarea la configurația mai joasă a tractorului. Camerele stereoscopice din partea frontală furnizează informații despre mediul din fața utilajului, contribuind la identificarea traseului și a obstacolelor. În cadrul FIRA USA, M5L a fost prezentat în spațiul expozițional, în timp ce M5N a participat la demonstrațiile exterioare cu o mașină de stropit tractată. Kubota M5N echipat cu sistem Agtonomy, utilizat în demonstrații de pulverizare autonomă. Este modelul anterior pe care se bazează extinderea tehnologică spre M5L. Întoarceri autonome în spații înguste, inclusiv prin mers înapoi O funcție importantă pentru lucrările dintre rândurile de pomi este executarea automată a întoarcerilor în spații limitate. În prezentarea tehnică publicată de Agtonomy la 19 august 2026, compania a anunțat introducerea manevrelor autonome în mai multe etape, inclusiv prin deplasare înapoi, fără intervenția directă a operatorului. Funcția este destinată exploatațiilor unde spațiile de întoarcere de la capetele rândurilor sunt insuficiente pentru o singură manevră. Pentru livezi și plantații viticole, aceasta poate extinde suprafețele pe care un tractor le poate parcurge autonom, dar raza de întoarcere a ansamblului tractor–utilaj rămâne determinantă. Sistemul Agtonomy include și colectarea de date despre funcționarea echipamentelor. Compania anunță procesarea a peste 2 TB de date pe oră pentru fiecare vehicul aflat în funcțiune, informațiile fiind utilizate pentru dezvoltarea sistemelor de recunoaștere și navigație. Această capacitate de procesare nu reprezintă automat un volum de date transmis permanent către fermier, ci activitatea informatică a sistemului autonom. Cât costă tractorul Kubota M5L și când va putea fi cumpărat Kubota afișează pe piața americană un preț recomandat de pornire de 73.924 de dolari pentru M5L-111-SN, în configurația convențională de bază. Acesta nu este prețul tractorului autonom cu tehnologie Agtonomy. Pentru versiunea automatizată nu a fost publicat încă un preț final de comercializare. Dincolo de tractor, costul total al unei configurații autonome poate include sistemele de detecție, programele informatice, integrarea echipamentelor, instruirea și serviciile de asistență, în funcție de oferta comercială. Primele tractoare M5L autonome sunt așteptate pe piața nord-americană la începutul anului 2027. Pentru România și restul pieței europene nu a fost comunicat un calendar distinct de comercializare. Kubota intenționează să utilizeze rețeaua sa de dealeri pentru integrarea tehnologiei și sprijinirea exploatațiilor care adoptă sistemele autonome. Închirierea sezonieră, alternativă la cumpărarea unui tractor autonom Pentru tractoarele compatibile echipate deja cu tehnologia sa, Agtonomy oferă mai multe variante comerciale, inclusiv închiriere sezonieră, contracte multianuale și achiziție. În prezentarea programului comercial Agtonomy publicată de GOFAR, compania descrie includerea instruirii operatorilor, diagnozei de la distanță și actualizărilor informatice în pachetele oferite. Închirierea poate permite evaluarea sistemului într-o exploatație înaintea asumării unei investiții permanente. Totuși, disponibilitatea acestor servicii pentru noul M5L și tarifele aferente nu au fost comunicate separat. Pentru o livadă, alegerea dintre cumpărare și închiriere depinde de numărul anual de ore de utilizare, tipul lucrărilor și costul personalului necesar supravegherii. Ce înseamnă M5L pentru pomicultura din România Dezvoltarea tractorului autonom M5L este relevantă pentru exploatațiile românești care efectuează repetat tratamente, cosiri și lucrări de întreținere în livezi. În special în plantațiile intensive, unde distanțele dintre rânduri sunt relativ uniforme, traseele repetitive pot fi adaptate mai ușor conducerii autonome. O problemă importantă rămâne compatibilitatea cu echipamentele existente și organizarea supravegherii. Utilizarea unui tractor autonom nu elimină toate operațiunile realizate de personal, iar productivitatea trebuie măsurată la nivelul întregii lucrări, nu numai prin timpul în care tractorul se deplasează fără șofer. Tehnologia prezentată la Yakima face parte dintr-o direcție mai largă a industriei. În analiza AGRONET.ro despre FIRA USA 2026 sunt prezentate și alte soluții pentru automatizarea pulverizării, recoltării și întreținerii plantațiilor. O abordare diferită este propusă de AgXeed, prin sistemele destinate automatizării tractoarelor existente, însă acestea au alte condiții de operare și supraveghere. În cazul Kubota M5L, etapa decisivă va fi trecerea de la programul-pilot la livrările comerciale anunțate pentru 2027. Pentru fermierii interesați, principalele informații care mai trebuie publicate sunt prețul versiunii autonome, echipamentele compatibile, costurile de exploatare și condițiile de service pe fiecare piață.

Vite pe o pășune, o insectă pe o frunză în prim-plan și o persoană în echipament de protecție care notează date lângă gard.

Virusul Shamonda, confirmat pentru prima dată la om în Franța – Pacientul infectat a murit, iar ancheta continuă

Franța a confirmat prima infecție umană cunoscută cu virusul Shamonda, după ce un pacient cu sistemul imunitar grav slăbit a fost diagnosticat cu acest agent patogen și a murit la începutul lunii octombrie 2026. Cazul a fost anunțat oficial la 22 octombrie de Ministerul Agriculturii din Franța, împreună cu autoritățile sanitare. Virusul, cunoscut până acum pentru infecțiile produse la bovine și alte animale, a fost depistat pentru prima dată în Europa în vara acestui an. Pacientul era internat la un spital din Lyon pentru o boală gravă și a dezvoltat complicații cerebrale considerate foarte probabil asociate infecției cu Shamonda. Investigațiile continuă pentru stabilirea rolului exact al virusului în deces și a modului de infectare. Autoritățile franceze nu au identificat, în stadiul actual al cercetărilor, un risc sanitar pentru populația generală. Primul caz uman de Shamonda, după peste 60 de ani de circulație a virusului la animale Virusul Shamonda a fost izolat pentru prima dată la bovine în Nigeria, în 1965. Ulterior, a fost identificat în mai multe regiuni ale Africii și în Japonia, fără să existe cazuri documentate de infecție umană. Situația s-a schimbat în 2026, când virusul a fost identificat în exploatații zootehnice europene, iar în octombrie a fost confirmată prima infecție la om. Potrivit Institutului Național Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm), diagnosticul pacientului din Lyon a fost stabilit după apariția unor manifestări neurologice. Analizele genetice au identificat virusul Shamonda, iar prezența acestuia a fost confirmată ulterior în mai multe probe biologice recoltate la date diferite. Principala ipoteză investigată este infectarea prin înțepătura unei musculițe din genul Culicoides, în estul Franței, unde virusul circula deja printre animale în primăvară și vară. Nu au fost identificate până acum dovezi ale transmiterii virusului de la o persoană la alta. Cazul din Franța este considerat excepțional, inclusiv din cauza stării medicale grave a pacientului. Virusul Shamonda s-a extins în fermele europene în vara și toamna anului 2026 Apariția primului caz uman intervine după extinderea virusului în mai multe țări europene. În comunicarea din 22 octombrie, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) arată că primele simptome la animalele din Europa au fost observate în iunie, iar identificarea virusului a avut loc la sfârșitul lunii iulie. Până în octombrie, infecțiile la animale fuseseră raportate în Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Elveția, precum și în Jersey. Răspândirea nu se limitează la vestul Europei. La 9 octombrie, Autoritatea Veterinară din Slovenia a confirmat primul caz național de infecție cu un virus de tip Shamonda, identificat la trei bovine dintr-o exploatație situată în regiunea Savinja. În Republica Cehă, Administrația Veterinară de Stat a introdus de la 1 octombrie testarea obligatorie pentru virusul Shamonda în anumite situații, inclusiv în cazul avorturilor la bovine și al vițeilor născuți cu malformații. Măsura urmărește identificarea timpurie a unei eventuale circulații a virusului pe teritoriul țării. Ce simptome produce Shamonda la bovine și ce pierderi pot apărea în ferme Virusul Shamonda face parte din genul Orthobunyavirus, fiind înrudit cu virusul Schmallenberg, cunoscut pentru tulburările de reproducere pe care le poate produce la rumegătoare. În evaluarea publicată la 22 octombrie, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) arată că infecțiile afectează în principal bovinele, dar au fost documentate și la ovine, caprine, cai și alpaca. Principalele manifestări raportate la animale sunt: febră, diaree și reducerea apetitului;scăderea producției de lapte la vacile infectate;avorturi și tulburări de reproducere;malformații congenitale la produșii de concepție;manifestări neurologice, observate mai rar, inclusiv la cai. În majoritatea cazurilor observate la bovinele adulte, febra, diareea și reducerea producției de lapte au caracter temporar. Totuși, pierderile de producție pot afecta veniturile exploatațiilor, iar posibilele consecințe asupra gestației necesită monitorizare pe termen mai lung. Anterior, AGRONET.ro a prezentat apariția virusului în fermele europene de bovine, inclusiv simptomele observate în Franța și preocupările medicilor veterinari privind sănătatea vițeilor. Noile observații europene indică existența a două variante, denumite Shamonda Europe 1 (SHAV-EU1) și Shamonda Europe 2 (SHAV-EU2). Efectele complete ale acestora asupra fertilității, dezvoltării fetale și productivității efectivelor nu sunt încă stabilite. Cum se transmite virusul și ce măsuri sunt recomandate în exploatații Principalul mecanism cunoscut de transmitere la animale este înțepătura musculițelor hematofage din genul Culicoides. Același grup de insecte participă la transmiterea virusurilor care provoacă boala limbii albastre și boala hemoragică epizootică. Nu există dovezi ale unei transmiteri directe semnificative între animalele adulte prin contact obișnuit. A fost însă raportată transmiterea de la femela gestantă la făt. În recomandările oficiale pentru crescători, Ministerul Agriculturii din Franța indică mai multe măsuri pentru reducerea riscurilor: limitarea expunerii animalelor la musculițele care pot transmite virusul;eliminarea acumulărilor de apă și a zonelor favorabile dezvoltării insectelor;controlul insectelor în jurul adăposturilor și al mijloacelor de transport;contactarea medicului veterinar atunci când apar febră, diaree și scăderea bruscă a producției de lapte;urmărirea fertilității, a eventualelor avorturi și a stării vițeilor nou-născuți. Simptomele nu sunt specifice exclusiv virusului Shamonda, astfel că identificarea infecției necesită analize de laborator. În prezent, nu există un vaccin comercial disponibil împotriva virusului și nici un tratament antiviral specific pentru eliminarea acestuia din organismul animalului. Îngrijirea veterinară urmărește ameliorarea simptomelor și limitarea consecințelor bolii. Spre deosebire de dermatoza nodulară contagioasă, infecția cu Shamonda nu face parte dintre bolile supuse măsurilor obligatorii de combatere prevăzute de legislația europeană privind sănătatea animală. Autoritățile franceze nu impun sacrificarea animalelor infectate. Ce se știe despre riscul pentru consumatori și despre evoluția virusului Confirmarea primei infecții umane nu modifică automat evaluarea siguranței produselor alimentare de origine animală. Ministerul Agriculturii din Franța precizează că datele științifice disponibile nu documentează transmiterea virusului Shamonda prin consumul de carne, lapte sau produse derivate. Produsele provenite de la animale bolnave sunt, în orice caz, excluse de la consum potrivit regulilor sanitare aplicabile. ECDC monitorizează situația împreună cu autoritățile franceze, Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Sunt urmărite atât posibilele noi infecții umane, cât și caracteristicile virusurilor care circulă printre animale. În Europa, activitatea musculițelor Culicoides scade de regulă odată cu răcirea vremii, ceea ce poate reduce transmiterea în perioada rece. Intensitatea și durata sezonului de activitate diferă însă în funcție de specie și de condițiile meteorologice. Pentru crescătorii de bovine, problema principală rămâne impactul asupra producției de lapte și asupra reproducției, în condițiile în care virusul s-a extins în mai multe state europene în numai câteva luni. Confirmarea infecției umane adaugă o nouă direcție de cercetare, dar supravegherea efectivelor, diagnosticul veterinar și reducerea expunerii la insectele transmițătoare rămân măsurile practice de bază.

Canal mărginit de stuf, o barcă la mal și câmpuri întinse sub cer parțial noros.
Mediu

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea deveni teren agricol – Decizia finală rămâne la MADR

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea fi introduse în circuitul agricol, după avizul acordat de Consiliul Județean Tulcea pentru o parte din amenajarea piscicolă Ceamurlia I, potrivit G4Media. Terenul se află în comuna Crișan, în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar aprobarea finală revine direcției de specialitate din Ministerul Agriculturii. Votul a avut loc pe 30 septembrie 2026 și s-a încheiat cu 25 de voturi pentru, două abțineri și o neparticipare, relatează Radio România Constanța. Avizul județean permite continuarea procedurii pentru schimbarea folosinței terenului. Pedromar Trust solicită schimbarea folosinței unei părți din concesiune Solicitarea aparține societății Pedromar Trust SRL, care deține din 2011 o concesiune pentru aproximativ 250 de hectare din amenajarea piscicolă aflată în proprietatea publică a comunei Crișan. Cererea privește numai o parte din această suprafață. Mai exact, documentația vizează 178,7422 hectare, potrivit Ziarului Delta. Consiliul Local Crișan și-a exprimat acordul în august, înaintea etapei de avizare județeană. În ședința Consiliului Județean, consilierul PNL Ciprian Safca a cerut identificarea amplasamentului, observând că proiectul nu includea o hartă. După enumerarea parcelelor, terenul a fost localizat în Ceamurlia I, între Dunărea Veche și brațul Sulina, dinspre Crișan. Dosarul ajunge la Ministerul Agriculturii Pentru terenurile ocupate cu amenajări piscicole în perimetrul rezervațiilor, procedura aprobată prin Ordinul MADR nr. 386/2017 atribuie aprobarea direcției de specialitate din minister. Documentația trebuie să cuprindă, între altele, hotărârea consiliului județean, acordul administratorului rezervației, studiul pedologic și agrochimic și procesul-verbal privind situația din teren. Studiul stabilește categoria de folosință și clasa de calitate înscrise în decizia de aprobare. Schimbarea are și o consecință contractuală: pentru amenajările piscicole concesionate, procedura prevede actualizarea contractului privind folosința terenului, clasa de calitate și redevența, pe baza aprobării și a evaluărilor prevăzute de lege. Carasuhat, cazul invocat în dezbaterea despre protejarea zonelor umede Consilierul AUR Sorin Zaharcu și-a motivat abținerea prin necesitatea protejării zonelor umede și a invocat situația Carasuhat, de lângă Mahmudia. Acolo, 924 de hectare au fost reconectate la Dunăre printr-un proiect european desfășurat între 2012 și 2016. În 2023, cedarea unui dig a permis inundarea unor terenuri agricole învecinate. Concesionarii au cerut refacerea digului pentru reluarea cultivării. Potrivit WWF România, Curtea de Apel Constanța a menținut definitiv, în noiembrie 2025, obligația de refacere a digului. Organizația avertizează că lucrările riscă să afecteze și zona umedă restaurată și solicită o soluție legală pentru păstrarea acesteia, împreună cu soluționarea echitabilă a situației concesionarilor. Avertismentul WWF privește Carasuhat, un amplasament distinct de Ceamurlia I. Valoarea terenurilor umede depinde și de rolul lor în gestionarea apei. AGRONET.ro a prezentat studiul privind folosirea unor terenuri arabile marginale din Ungaria pentru retenția apei, cu scopul refacerii rezervelor subterane. În Delta Dunării, efectele debitului redus asupra circulației apei prin canale și lacuri au fost explicate într-un material publicat în august. Pentru Ceamurlia I, decizia care poate permite folosirea celor aproape 179 de hectare în agricultură rămâne condiționată de verificarea dosarului și de aprobarea Ministerului Agriculturii.

Lucrători culeg struguri negri într-o vie aflată pe un versant, cu dealuri și o așezare rurală în fundal.

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș – Recoltare pe aproximativ 40 de hectare

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș, pe aproximativ 40 de hectare, după ce temperaturile ridicate din vară au grăbit coacerea, potrivit Agrobiznes, care citează declarațiile vicepreședintelui Asociației Fermierilor Maramureș, Florian Vlad, pentru AGERPRES. Majoritatea plantațiilor se află în zonele de deal ale județului. În mod obișnuit, recoltarea începea în prima decadă a lunii octombrie. Anul acesta, fermierii au intrat mai devreme în vii și folosesc zilele însorite pentru a avansa cu strângerea recoltei. Căldura a schimbat calendarul culesului Florian Vlad pune devansarea recoltării pe seama căldurii excesive din timpul verii. Schimbarea calendarului obligă producătorii să pregătească mai devreme culesul și prelucrarea strugurilor. Situații asemănătoare au fost semnalate și în alte regiuni viticole europene. AGRONET.ro a prezentat estimările privind recoltarea timpurie din Rioja, pe fondul caniculei și secetei. Condițiile diferă între regiuni, iar calendarul fiecărei plantații depinde de soi și de evoluția vremii. Soiurile pentru vin predomină, dar crește interesul pentru strugurii de masă Cele mai multe plantații din Maramureș sunt destinate producerii vinului. Suprafețele cu struguri de masă sunt mai mici, însă reprezentantul fermierilor spune că cererea locală pentru consumul în stare proaspătă este în creștere. Unii cultivatori au început să introducă soiuri pentru masă și să vândă o parte din producție direct consumatorilor. Fermierii aleg material săditor din pepinierele românești, atât soiuri autohtone, cât și varietăți provenite din Franța, Italia, Austria, Germania și Spania. Diversitatea soiurilor disponibile a fost prezentată și de AGRONET.ro în articolul despre expoziția de struguri organizată de USAMV Cluj-Napoca, unde lista anunțată cuprindea peste 20 de varietăți, inclusiv soiuri fără semințe și creații românești. Plantațiile se extind și în zonele de șes Potrivit lui Florian Vlad, din toamna anului 2025 au început să apară plantații și în zonele de șes ale Maramureșului, pe terenuri pregătite în prealabil. Noile suprafețe sunt înființate mai ales de mici fermieri aflați la început de activitate și de persoane care s-au mutat de la oraș la sat. Reprezentantul asociației apreciază că extinderea ar putea continua și în această toamnă, pe fondul interesului pentru viticultură. Mustul merge spre piața din Baia Mare Valorificarea recoltei se va concentra în principal pe piața locală din Baia Mare. Producătorii urmează să comercializeze must atât în municipiu, cât și la târgul săptămânal organizat de Asociația Producătorilor Tradiționali și Ecologici, în zilele de vineri și sâmbătă. Vinul obținut din recolta acestui an este așteptat pe piață începând din decembrie, potrivit informațiilor prezentate de reprezentantul fermierilor.

Patru adolescenți stau lângă un robot agricol montat pe un strat de grădină din lemn, în aer liber.

Elevii din Galați au programat un robot agricol care însămânțează, udă și identifică buruienile

Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.178,3 RON/tonă+0,02%Ultima observație: 13 oct., 16:00
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.