Cont
Alambic de cupru, sticle și pahare lângă prune și mere pe o masă rustică într-o gospodărie.

Senatul elimină scutirea pentru 200 de litri de țuică produsă în gospodării – Ce regulă rămâne pentru consumul propriu

Senatul a eliminat scutirea de accize pentru 200 de litri de băuturi produse în gospodării, după reexaminarea legii cerută de președintele Nicușor Dan, relatează Newsweek România. Modificarea nu înseamnă însă că orice cantitate de țuică sau rachiu produsă pentru consum propriu va fi automat accizată: legislația în vigoare prevede deja, în anumite condiții, scutirea pentru până la 50 de litri anual de alcool din fructe. Senatul a votat noua formă a proiectului la 2 septembrie 2026, în cadrul reexaminării Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025. Prevederea eliminată fusese introdusă anterior de Camera Deputaților și permitea scutirea de accize pentru până la 200 de litri anual de băuturi alcoolice tradiționale produse într-o gospodărie înscrisă în Registrul agricol, dacă băuturile erau destinate consumului propriu și nu erau vândute.

Evenimente

  1. Următorul eveniment / HorticulturăExpoziție de peste 20 de soiuri de struguri la USAMV Cluj-Napoca
    Data
    04 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Platoul central al campusului USAMV Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, România

    Expoziție cu peste 20 de soiuri de struguri de masă, inclusiv varietăți românești și fără semințe.

  2. Expoziție / IrigațiiExpoApa 2026
    Data
    08 sept. 2026, 00:00
    Locația
    Centrul Expozițional ROMEXPO, Pavilionul B2, București, România

    Expoziție dedicată sectorului apei, cu tehnologii, echipamente și conferințe privind gestionarea resurselor și infrastructura de apă.

  3. Târg / TehnologieTaiwan Smart Agriweek 2026, la Taipei
    Data
    08 sept. 2026, 04:30
    Locația
    TaiNEX 1, Taipei, Taiwan

    Târg dedicat agriculturii inteligente, tehnologiilor agricole, zootehniei, acvaculturii și procesării alimentelor.

  4. Expoziție / UtilajePotatoEurope 2026 la Springe
    Data
    09 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Rittergut Gestorf I, Springe-Gestorf, Germania

    Expoziție agricolă în aer liber dedicată lanțului cartofului, cu demonstrații de utilaje și tehnologii în câmp.

  5. Târg / Culturi vegetaleSugarBeet Expo 2026 – expoziție pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr
    Data
    09 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Rittergut Gestorf I, Springe-Gestorf, Germania

    Prima expoziție germană în aer liber dedicată producției profesionale de sfeclă de zahăr, cu demonstrații live, parcele și program tehnic.

  6. Expoziție / UtilajePotatoEurope și SugarBeet Expo 2026, la Springe
    Data
    09 sept. 2026, 10:00
    Locația
    Rittergut Gestorf 1, Springe, Germania

    Expoziții agricole dedicate cartofului și sfeclei de zahăr, cu demonstrații de utilaje, robotică și tehnologii digitale în câmp.

  7. Târg / UtilajeTârgul AGROMALIM 2026
    Data
    11 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Expo Arad, Arad, România

    Târg agricol dedicat utilajelor, tehnologiilor pentru ferme, zootehniei și industriei alimentare, organizat la Expo Arad.

  8. Târg / UtilajeNational Ploughing Championships 2026 (Campionatele Naționale de Arat)
    Data
    15 sept. 2026, 02:00
    Locația
    Creggan Upper, Screggan, Irlanda

    Competiție națională de arat și târg agricol în aer liber, cu expoziții de utilaje, zootehnie, tehnologii și soluții pentru ferme.

  9. Expoziție / UtilajeAgro Expo Ploiești 2026 – Ediția I
    Data
    18 sept. 2026, 11:00
    Locația
    Parcarea Shopping City Ploiești, Blejoi, România

    Expoziție dedicată utilajelor, tehnologiilor și soluțiilor pentru agricultură, industria agroalimentară, horticultură, viticultură și zootehnie.

  10. Târg / RuralAgriXpo Brașov 2026
    Data
    24 sept. 2026, 09:00
    Locația
    Fabrica de Zahăr Bod, Bod, România

    Târg agricol organizat la Bod, cu utilaje, soluții pentru irigații, produse agroalimentare, expoziții de animale și servicii pentru fermieri.

  11. Conferință / TehnologieConferința EU AgRI 2040
    Data
    24 sept. 2026, 09:30
    Locația
    Clădirea Charlemagne, Bruxelles, Belgia

    Conferință europeană despre prioritățile cercetării și inovării în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare după 2027.

  12. Expoziție / HorticulturăDegustare de soiuri de măr la Itești
    Data
    25 sept. 2026, 08:00
    Locația
    Asociația Pomicolă Sat Itești, Itești, România

    Atelier cu expoziție, prezentări și degustare de soiuri de măr, organizat la Asociația Pomicolă Sat Itești.

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Fermier verificând instalațiile de energie regenerabilă într-o gospodărie agricolă rurală
Subvenții & Fonduri

GAL Țara Secașelor – Intervenția 3, buget de 300.000 de euro

Apelul Intervenția 3 este închis Măsura locală a GAL Țara Secașelor a vizat investiții pentru protecția mediului și promovarea energiei durabile, în cadrul unei finanțări nerambursabile gestionate de GAL / AFIR. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Calendarul apelului local Apelul a fost deschis la 26 februarie 2026, ora 09:00, iar termenul de depunere a fost 27 martie 2026, ora 22:59. Datele sunt marcate ca fiind neestimate, iar apelul figurează în prezent cu statutul „închis”. Investiții vizate în teritoriul GAL Intervenția 3 a avut aplicare la nivel local, în teritoriul GAL Țara Secașelor. Obiectivul declarat al apelului a fost susținerea investițiilor pentru protecția mediului și promovarea energiei durabile. Tipurile de finanțare menționate sunt investiții și servicii, inclusiv componente de investiții și de servicii. Buget, sprijin și prag de selecție Element indicat în apelValoareBuget total300.000 de euroSprijin maxim30.000 de euroIntensitatea sprijinului100% nerambursabilPlafon de depunere proiecte600.000 de euroPrag minim de selecție35 de puncte Bugetul total al apelului este distinct de sprijinul maxim indicat. În același timp, plafonul de depunere a proiectelor este prezentat separat în informațiile apelului. Pragul minim de selecție reprezintă punctajul minim menționat pentru proiecte. Forma finanțării și instituțiile menționate Sprijinul este prezentat ca finanțare nerambursabilă. Instituțiile indicate sunt GAL / AFIR, iar apelul este identificat prin denumirea „INTERVENTIA 3”. Pentru cei interesați de intervenție, informațiile disponibile trebuie raportate la apelul deja închis și la condițiile publicate pentru acesta. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Citește știreaVezi categoria
Utilaj agricol pregătit pentru lucru într-o dimineață de septembrie, pe cer parțial noros
Meteo & Climă

Meteo agricol România 4 septembrie 2026, ora 5: ferestre bune de lucru în Oltenia și Dobrogea, cu riscuri reduse dimineața

La 4 septembrie 2026, ora 05:00, vremea susține lucrările agricole din prima parte a zilei în toate regiunile analizate. Ferestrele cele mai bune sunt în Oltenia și Dobrogea, unde precipitațiile estimate sunt nesemnificative, iar vântul rămâne moderat. Pentru tratamente, verificarea frunzei și a umezelii locale rămâne necesară, mai ales în Moldova și București-Ilfov, unde probabilitatea de precipitații este mai ridicată. Orientare rapidă pentru fermier Intrarea în câmp, pregătirea terenului și transportul sunt favorabile până la prânz în toate regiunile, cu verificarea accesului local pe parcele.Tratamentele pot fi planificate prudent în ferestrele fără rouă, ploaie apropiată și rafale locale; precauția este mai importantă în București-Ilfov și Moldova.Irigarea nu apare ca presantă în datele regionale; decizia rămâne condiționată de verificarea solului și a culturii.Nu sunt indicate avertizări active în datele disponibile pentru regiunile analizate. Banat: înnorări, dar acces bun pentru lucrări În Banat, norii nu sunt însoțiți de cantități relevante de precipitații în fereastra de lucru. Pentru recoltarea de toamnă, transport și pregătirea terenului, condițiile sunt favorabile după verificarea umidității la suprafața solei. Tratamentele se limitează la intervale scurte, după uscarea frunzei. IndicatorSituația până la prânzTemperatură19–25°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 07:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0,005 mm, echivalent 0,005 l/m²; probabilitate maximă 15%; umiditate 47,5%.Vânt și evapotranspirațieVânt 8 km/h, rafale 11 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieFereastră bună pentru câmp și transport; tratamente doar prudent, în intervale scurte și pe vegetație uscată. Crișana: fereastră stabilă pentru câmp și transport Crișana are una dintre cele mai stabile ferestre de dimineață. Precipitațiile nu sunt estimate, iar vântul slab susține deplasarea utilajelor și logistica pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă, acolo unde recoltarea este în fereastra locală. Tratamentele pot fi analizate după controlul rouăi. IndicatorSituația până la prânzTemperatură19–26,5°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 05:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 14%; umiditate 53%.Vânt și evapotranspirațieVânt 6 km/h, rafale 11,5 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieFavorabil pentru transport și intrare în câmp; tratamentele au o fereastră bună după verificarea locală a umezelii. Maramureș: dimineață mai răcoroasă, fără blocaj de ploaie În Maramureș, temperatura mai coborâtă și umiditatea de 68% cer o verificare atentă a frunzei înainte de tratamente. Nu sunt însă estimate precipitații în intervalul vizat, iar vântul este slab. Accesul pentru lucrări și transport poate fi planificat cu prudență, în funcție de starea solei. IndicatorSituația până la prânzTemperatură15,5–22°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 06:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 17%; umiditate 68%.Vânt și evapotranspirațieVânt 4,5 km/h, rafale 10 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieLucrările în câmp și transportul pot continua; pentru tratamente, începeți numai după verificarea uscării vegetației. Transilvania: vânt moderat și precipitații aproape nule În Transilvania, condițiile sunt favorabile pentru pregătirea terenului și pentru operațiunile logistice legate de recoltele de toamnă. Rafalele pot ajunge la 14,9 km/h, fără a indica un blocaj general, dar tratamentele trebuie adaptate la expunerea locală și la eventuala rouă. IndicatorSituația până la prânzTemperatură15,9–23,7°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 05:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0,004 mm, echivalent 0,004 l/m²; probabilitate maximă 17%; umiditate 54,9%.Vânt și evapotranspirațieVânt 5,9 km/h, rafale 14,9 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieBună pentru câmp și transport; evitați tratamentele dacă rafalele cresc pe parcela expusă. Moldova: umezeala locală cere verificare înainte de tratamente Moldova păstrează o fereastră utilizabilă pentru lucrări, însă umiditatea ridicată și probabilitatea de ploaie de până la 25% justifică o verificare locală înainte de aplicările fitosanitare. Cantitatea estimată este foarte mică, iar lucrările de câmp și transportul pot fi organizate cu prudență. IndicatorSituația până la prânzTemperatură16,5–25,3°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 05:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0,074 mm, echivalent 0,074 l/m²; probabilitate maximă 25%; umiditate 70,5%.Vânt și evapotranspirațieVânt 5,9 km/h, rafale 10,3 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieIntrarea în câmp și transportul sunt posibile; tratamentele se fac numai după control local al frunzei și al ploii apropiate. Dobrogea: senin și condiții eficiente pentru mobilizare Dobrogea are o fereastră foarte bună pentru lucrările de dimineață. Cerul senin, precipitațiile estimate aproape nule și vântul moderat favorizează intrarea în câmp, transportul și planificarea recoltării de toamnă. Pentru irigare, verificați solul înainte de orice decizie, deoarece necesarul nu este indicat ca presant. IndicatorSituația până la prânzTemperatură19,5–27°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 05:00 și maxim la 11:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0,02 mm, echivalent 0,02 l/m²; probabilitate maximă 17%; umiditate 73,5%.Vânt și evapotranspirațieVânt 6 km/h, rafale 15 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieFoarte favorabil pentru câmp, transport și tratamente după verificarea rouăi; urmăriți rafalele pe terenurile expuse. Muntenia: ferestre de lucru cu atenție la ploi izolate În Muntenia, probabilitatea de precipitații urcă la 29%, însă cantitatea estimată pentru fereastră rămâne redusă. Recoltarea și transportul pot fi pregătite, iar lucrările de pregătire a terenului pot începe după controlul umidității solului. Pentru tratamente, păstrați o marjă de prudență față de ploaia locală. IndicatorSituația până la prânzTemperatură18,3–26,1°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 05:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0,197 mm, echivalent 0,197 l/m²; probabilitate maximă 29%; umiditate 54,7%.Vânt și evapotranspirațieVânt 6,8 km/h, rafale 11 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieFavorabil pentru acces și transport, cu verificare locală înainte de tratamente și de intrarea pe sole sensibile la umezeală. Oltenia: fereastră stabilă pentru câmp și logistică Oltenia se află printre regiunile cu cele mai bune condiții până la prânz. Fără precipitații estimate și cu probabilitate redusă de ploaie, sunt susținute pregătirea terenului, recoltarea unde este oportună local și transportul. Vântul nu ridică o limitare generală, dar aplicările se verifică pe fiecare parcelă. IndicatorSituația până la prânzTemperatură17,6–27,2°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 06:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 18%; umiditate 50%.Vânt și evapotranspirațieVânt 6,6 km/h, rafale 14,4 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieFoarte favorabil pentru intrarea în câmp și transport; tratamentele pot fi planificate prudent, ținând cont de rafale. București-Ilfov: ploi izolate în apropiere, tratamente doar selectiv București-Ilfov are cea mai ridicată probabilitate de precipitații din datele regionale, de 36%, iar condițiile indică precipitații izolate în apropiere. Cantitatea estimată rămâne mică, astfel că transportul și accesul în câmp nu sunt blocate. Pentru tratamente, alegeți doar intervale fără semne de ploaie și cu vegetație uscată. IndicatorSituația până la prânzTemperatură21–28°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 06:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0,46 mm, echivalent 0,46 l/m²; probabilitate maximă 36%; umiditate 42%.Vânt și evapotranspirațieVânt 8 km/h, rafale 12 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieCâmpul și transportul sunt posibile; tratamentele doar în ferestre scurte, după verificarea locală a ploii. Zona montană: dimineață răcoroasă, acces cu verificare locală În zona montană, vremea rămâne mai răcoroasă, cu înnorări și precipitații estimate aproape nule. Lucrările agricole și transportul pot continua acolo unde accesul permite, dar diferențele dintre versanți și sole justifică verificarea locală. Tratamentele se programează după uscarea vegetației și evaluarea rafalelor. IndicatorSituația până la prânzTemperatură15,7–23,8°C, minim calculat pentru fereastra țintă la 06:00 și maxim la 12:00.Precipitații, probabilitate, umiditate0,004 mm, echivalent 0,004 l/m²; probabilitate maximă 19%; umiditate 58,3%.Vânt și evapotranspirațieVânt 5,4 km/h, rafale 12,8 km/h; evapotranspirația nu este disponibilă pentru fereastră.AvertizăriNicio avertizare indicată în datele disponibile.Fereastră și decizieFavorabil pentru transport și lucrări după verificarea accesului; tratați numai când frunza este uscată și vântul permite. Lucrări care merită prioritizate Pentru porumb, floarea-soarelui, soia și sfeclă, organizați recoltarea și transportul în ferestrele locale cu acces bun; evitați intrarea pe sol umed.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate în regiunile fără ploaie semnificativă, numai dacă solul permite utilajelor să intre fără tasare.În vie și livezi, lucrările de recoltare sau cele de după recoltare se pot desfășura cu atenție la umezeala de pe plante și la rafalele locale.În legumicultură, verificați umezeala și aerisirea spațiilor protejate înaintea lucrărilor de dimineață. Zootehnia nu are un impact meteorologic regional major în acest interval. Avertizări și puncte de urmărit Nu sunt indicate avertizări active în datele disponibile. Punctul principal de atenție până la prânz este ploaia izolată posibilă în București-Ilfov și, secundar, umezeala mai ridicată din Moldova și Maramureș. Pentru tratamente, nu începeți pe frunză umedă, în prezența ploii apropiate sau dacă rafalele cresc local. Ce contează până la buletinul de la prânz Urmăriți confirmarea locală a precipitațiilor în București-Ilfov, Muntenia și Moldova, precum și uscarea vegetației în regiunile cu umiditate mai mare. În Oltenia, Dobrogea, Crișana și Banat, fereastra permite avansarea lucrărilor planificate, cu controlul obișnuit al solului, accesului și vântului înainte de mobilizarea utilajelor.

Citește știreaVezi categoria
Borcane cu miere, fagure și linguriță pentru miere pe o masă, cu un apicultor lucrând la stupi în fundal.
Agribusiness & Piață

Mierea importată intră sub controale mai stricte – Originea și procentele trebuie afișate pe etichetă

Nu am identificat în arhiva AGRONET.ro un articol care să dubleze direct subiectul. Materialul poate fi publicat, dar sursa furnizată conține două formulări care trebuie corectate: procentul de 46% se referă la probe de miere importată suspectate de neconformitate, nu la 46% din întreaga miere importată în UE dovedită ca fiind falsificată; iar noile reguli privind indicarea țărilor de origine și a ponderilor pe etichetă se aplică deja din 14 iunie 2026, deci nu mai sunt doar o inițiativă aflată în dezbatere. Apicultorii români intră în 2026 după un an în care producția de miere a coborât la circa 30% din nivelul considerat normal, în timp ce prețurile mici de achiziție și concurența mierii importate continuă să apese veniturile producătorilor, potrivit informațiilor prezentate de Gazeta de Agricultură. Datele disponibile la nivel european confirmă și o problemă importantă de autenticitate în comerțul cu miere din afara UE, însă proporțiile trebuie interpretate precis. Anul 2025 a fost unul dintre cei mai slabi pentru apicultura românească. Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Răzvan Coman, declara în septembrie 2025 că producția ajunsese la aproximativ 30% din nivelul unui an obișnuit, ceea ce înseamnă o reducere de circa 70%. În același timp, pierderile de familii de albine au depășit 50% în unele zone, după o succesiune de secetă, iernare dificilă și condiții nefavorabile la principalele culesuri. Testele europene au găsit probleme la 46% dintre probele de miere importată Una dintre cele mai importante date privind autenticitatea mierii vine din acțiunea coordonată „From the Hives”, derulată de Comisia Europeană în perioada 2021–2022. Din 320 de probe de miere prelevate la frontierele Uniunii Europene, 147, adică 46%, au fost considerate suspecte de neconformitate deoarece au fost identificați indicatori ai unor surse de zahăr străine mierii. Procentul nu înseamnă însă că 46% din întreaga miere importată în UE a fost demonstrată ca fiind falsificată. Comisia Europeană precizează că rezultatele provin din campania respectivă de eșantionare și nu trebuie extrapolate la întreaga piață europeană. Problemele depistate de investigații au inclus: utilizarea siropurilor de zahăr pentru reducerea costului produsului;ajustarea amestecurilor astfel încât falsificarea să fie mai greu de depistat;folosirea unor aditivi sau coloranți pentru imitarea originii botanice;modificarea informațiilor de trasabilitate pentru mascarea originii geografice. China a furnizat cel mai mare număr absolut de loturi suspecte din acțiunea europeană, iar în cazul mierii provenite din Turcia proporția probelor suspecte a fost de 93%, respectiv 14 probe din cele 15 analizate. Siropurile din orez, grâu sau sfeclă complică depistarea falsificărilor Metodele moderne de falsificare reprezintă o dificultate suplimentară pentru controale. Comisia Europeană arată că metodele clasice folosite anterior pentru detectarea siropurilor din porumb sau trestie de zahăr nu mai sunt suficiente în toate cazurile. Analizele europene indică utilizarea unor siropuri provenite din orez, grâu sau sfeclă, ale căror caracteristici pot fi mai dificil de separat de zaharurile prezente natural în miere. Pentru apicultorii români, problema devine economică atunci când astfel de produse intră în competiție cu mierea obținută integral în stupină și sunt comercializate la prețuri mult mai mici. Sursa citată indică pentru producătorii români costuri care ar necesita prețuri de aproximativ 45 lei/kg pentru mierea de salcâm și 35 lei/kg pentru cea polifloră, în timp ce unele contracte de achiziție ar coborî până la aproximativ 8,50 lei/kg. Aceste valori provin din declarațiile sectorului și nu reprezintă o cotație națională oficială unică. Etichetele trebuie deja să arate țările de origine O schimbare importantă pentru consumatori și producători a intrat deja în vigoare. Din 14 iunie 2026, legislația europeană prevede că, atunci când mierea provine din mai multe țări, acestea trebuie indicate pe etichetă în ordinea descrescătoare a ponderii, împreună cu procentul reprezentat de fiecare origine. Este permisă o toleranță de 5% pentru fiecare componentă individuală a amestecului, calculată pe baza documentelor de trasabilitate. Prin urmare, formulările generale de tip „amestec de miere provenită din UE și din afara UE”, care ofereau consumatorului foarte puține informații despre proveniența reală a produsului, nu mai reprezintă regula aplicabilă noilor produse etichetate. Schimbarea poate ajuta și producătorii români care își comercializează mierea cu origine identificabilă, deoarece diferența dintre produsul local și amestecurile provenite din mai multe state devine mai vizibilă pe raft. Mercosur poate aduce încă 45.000 de tone în regim fără taxe Presiunea concurențială asupra apiculturii europene poate crește și prin acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Acordul prevede deschiderea graduală, pe parcursul a cinci ani, a unei cote de 45.000 de tone de miere fără taxe vamale pentru țările Mercosur. În 2024, importurile UE de miere provenite din acest bloc comercial erau de aproximativ 24.000 de tone. Comisia Europeană estimează că noua cotă reprezintă mai puțin de 10% din consumul total de miere al UE. Uniunea este deja importator net, cu un grad de autoaprovizionare de aproximativ 60%. Pentru apicultorii europeni, miza va fi prețul la care aceste volume intră în piață și capacitatea producătorilor locali de a-și diferenția mierea prin origine, trasabilitate și calitate. Prețul și trasabilitatea devin miza sezonului pentru apicultori După pierderile de producție din 2025, apicultura românească intră într-o perioadă în care refacerea familiilor de albine trebuie să se suprapună peste o piață în care prețul mierii importate poate coborî puternic nivelul de achiziție oferit producătorilor locali. În același timp, regulile de etichetare aplicabile din iunie 2026 oferă consumatorilor informații mai precise despre proveniența amestecurilor. Pentru producătorii români, această schimbare poate deveni importantă dacă originea mierii este folosită efectiv pentru diferențiere pe piață. Problema autenticității rămâne însă una europeană. Probele suspecte identificate de controalele Comisiei arată de ce trasabilitatea și metodele de laborator capabile să detecteze siropurile moderne sunt la fel de importante ca eticheta de pe borcan.

Citește știreaVezi categoria
Un polițist privește o turmă de oi lângă un camion pentru animale și o mașină de poliție, pe un drum rural la apus.
Zootehnie

Furt uriaș de animale în Australia – Poliția caută 5.500 de oi Dorper dispărute dintr-o fermă

Aproximativ 5.500 de oi și berbeci Dorper au dispărut dintr-o singură fermă australiană, iar valoarea efectivului depășește 1,7 milioane de dolari australieni, potrivit informațiilor publicate de Revista Ferma, care citează poliția din Queensland și presa australiană. Animalele ar fi fost sustrase între februarie și mai 2026 de pe o proprietate din apropierea localității Blackall, iar anchetatorii încearcă să stabilească traseul turmei și modul în care un efectiv atât de mare a putut fi scos din fermă. Dimensiunea economică este considerabilă. La o valoare totală de peste 1,7 milioane de dolari australieni pentru aproximativ 5.500 de animale, rezultă o valoare medie de peste 300 de dolari australieni pe cap de animal. Efectivul cuprinde atât oi, cât și berbeci din rasa Dorper, specializată pentru producția de carne. Furtul s-ar fi desfășurat pe parcursul mai multor luni Poliția din Queensland indică intervalul februarie–mai 2026 drept perioada în care animalele au dispărut de pe proprietatea situată pe Blackall-Isisford Road. Nu a fost stabilit deocamdată dacă întreaga turmă a fost transportată într-o singură operațiune. Reprezentanți ai sectorului zootehnic australian consideră posibil ca animalele să fi fost scoase treptat din fermă. Ipoteza este susținută de particularitățile exploatațiilor din vestul statului Queensland, unde fermele pot ocupa suprafețe foarte mari, iar verificarea fizică a efectivelor nu se face zilnic. În asemenea condiții, lipsa unui număr de animale poate deveni vizibilă cu întârziere. Un furt care implică mii de ovine presupune și o componentă logistică importantă. Deplasarea unui asemenea efectiv necesită mijloace de transport, personal, puncte de încărcare și, dacă animalele ajung mai departe în circuitul comercial, posibilitatea de a le introduce în alte exploatații, târguri, transporturi sau abatoare. Crotaliile pot deveni principala pistă pentru anchetatori Cele aproximativ 5.500 de animale poartă crotalii albe în cadrul National Livestock Identification System, sistemul australian de identificare și trasabilitate a animalelor. Poliția speră ca aceste elemente să permită identificarea oilor dacă ele apar în alte ferme sau în circuitul comercial. Cazul arată cât de importantă devine trasabilitatea atunci când animalele părăsesc neautorizat o exploatație. În România, AGRONET.ro a relatat recent despre două transporturi de animale fără elemente de identificare și trasabilitate descoperite în Tulcea, într-o acțiune în care au fost verificate crotaliile, documentele de transport și proveniența efectivelor. În cazul australian, identificarea individuală poate ajuta nu numai la recuperarea animalelor, ci și la reconstruirea traseului parcurs după ieșirea din fermă. Poliția verifică transporturile și mișcările neobișnuite de animale Rural and Stock Crime Squad a cerut sprijinul fermierilor, transportatorilor și operatorilor din sectorul zootehnic. Ancheta urmărește în special: turme numeroase de oi Dorper care corespund descrierii animalelor dispărute;transporturi neobișnuite efectuate în zona Blackall;deplasări suspecte de animale;activități neobișnuite în apropierea fermei;apariția unor animale care pot fi identificate prin crotaliile sistemului australian. Președintele organizației agricole AgForce, Shane McCarthy, consideră că dispariția unui asemenea număr de animale ar necesita planificare și, posibil, participarea mai multor persoane. Poliția nu a anunțat până în prezent suspecți și nici nu a stabilit mecanismul exact prin care turma a fost scoasă din exploatație. O pagubă care nu se limitează la valoarea animalelor Cele peste 1,7 milioane de dolari australieni reprezintă valoarea estimată a efectivului dispărut, însă pentru o fermă de reproducție sau de producție pierderea poate depăși prețul imediat al animalelor. Dispariția berbecilor și oilor poate afecta structura de reproducție a efectivului, planificarea fătărilor și numărul de animale disponibile pentru comercializare în sezoanele următoare. Recuperarea unui efectiv de mii de capete nu poate fi făcută rapid doar prin cumpărarea unor animale de înlocuire, mai ales dacă turma avea o structură genetică și productivă construită în timp. Ancheta continuă în Queensland, iar autoritățile încearcă să urmărească animalele prin sistemul de identificare și prin informațiile furnizate de ferme, transportatori, piețe și alte puncte din circuitul zootehnic.

Citește știreaVezi categoria
Un urs brun zace pe carosabil, lângă resturi de plastic, o mașină oprită și echipaje de intervenție pe un drum prin pădure.
Faună sălbatică

Bărbat de 74 de ani atacat de urs pe DN13A, în Mureș, după ce mașina a lovit animalul

Un bărbat de 74 de ani a fost atacat de un urs pe DN13A, în județul Mureș, după ce autoturismul în care se afla a lovit animalul, relatează Știrile ProTV, citând AGERPRES. Victima coborâse din mașină pentru a verifica situația după impact, moment în care ursul a atacat-o și i-a provocat răni la un picior. Incidentul s-a produs pe DN13A, în zona Sângeorgiu de Pădure. Potrivit informațiilor transmise de poliție, autoturismul ar fi acroșat ursul după ce animalul a pătruns pe carosabil. Pasagerul de 74 de ani, domiciliat în județul Harghita, a coborât ulterior din vehicul. Un alt pasager a intervenit cu cricul mașinii În momentul în care ursul l-a atacat pe bărbat, un alt pasager, în vârstă de 48 de ani și tot din Harghita, a intervenit pentru a-l salva. Acesta a reușit să îndepărteze animalul folosind un cric auto. Bărbatul rănit a fost preluat de echipajele medicale și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. Ursul a murit ulterior. La locul incidentului au intervenit polițiști ai Secției 14 Poliție Rurală Ghindari, echipaje medicale, specialiști din structurile de arme, explozivi și substanțe periculoase și criminalistică ale IPJ Mureș, precum și reprezentanți ai fondului cinegetic local. Cadavrul ursului a fost ridicat de gestionarii fondului cinegetic și transportat la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș pentru expertize. Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-au produs accidentul rutier și atacul. Incidentul apare într-un an cu noi cote pentru ursul brun Cazul nu este primul atac asupra unei persoane raportat în 2026. În iulie, AGRONET.ro a relatat despre un cioban de 47 de ani atacat de urs la o stână din masivul Iezer-Păpușa. Și atunci victima a suferit răni la un membru inferior și a fost transportată la spital. Problema conflictelor dintre oameni și urși este în același timp în centrul unor modificări ale politicii de gestionare a speciei. Parlamentul a aprobat pentru 2026 și 2027 o cotă anuală de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de încă 110 exemplare, potrivit unei analize AGRONET.ro privind noul sistem de cote. Estimarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 indica o populație de urs brun cuprinsă între 10.419 și 12.770 de exemplare în România, pe baza analizării a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe. Pentru comunitățile rurale și fermele din zonele cu prezență ridicată a ursului, problema rămâne una de siguranță imediată, dar și de gestionare locală a exemplarelor care ajung frecvent pe drumuri, în gospodării, la stâne, stupine sau culturi.

Citește știreaVezi categoria
Rânduri de porumb uscat lângă o cultură verde irigată, sub un cer înnorat, cu sol crăpat între parcele.
Culturi vegetale

Porumbul pierde teren în România – Seceta repetată îi împinge pe fermieri spre alte culturi

Porumbul pierde teren în România pe fondul secetelor repetate, iar fermierii încep să reducă suprafețele sau să treacă spre culturi cu necesar mai mic de apă, arată o analiză Reuters preluată de Economica.net. România și Ungaria, doi producători importanți ai Uniunii Europene, resimt simultan scăderea randamentelor, reducerea suprafețelor și diminuarea disponibilului de porumb pentru export. Pentru România, fenomenul este deja vizibil în structura culturilor. Datele Ministerului Agriculturii analizate anterior de AGRONET.ro arată că suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut în 2026 cu 283.200 de hectare față de anul precedent, respectiv cu 14,21%, până la aproximativ 1,7 milioane de hectare. Verile sunt cu aproximativ 3 grade mai calde decât normele istorice Reuters indică o schimbare climatică persistentă în regiune. În ultimul deceniu, temperaturile maxime din iunie și iulie au depășit în Ungaria media perioadei 1961–1990 cu 3,1 grade Celsius. În România, abaterea a fost de aproximativ 3 grade Celsius. Pentru porumb, combinația dintre temperaturile ridicate și deficitul de apă devine critică în perioadele de înflorire, polenizare și formare a boabelor. Rezultatul nu se vede numai în producția unui singur an, ci și în deciziile privind culturile din anii următori. Cezar Gheorghe, consultant AGRIColumn, citat de Reuters, spune că schimbările climatice au avut un rol major în reducerea suprafețelor cu porumb din România și în orientarea fermierilor către culturi de toamnă. „Din 2020 până în prezent, fermierii însămânțează porumb și nu recoltează nimic. De ce ai continua să faci asta?” Presiunea este mai mare asupra exploatațiilor mici și mijlocii, unde mai mulți ani cu producții foarte slabe pot face dificilă menținerea aceleiași structuri de culturi. România rămâne un mare cultivator, dar randamentul limitează producția Problema structurală a porumbului românesc nu este lipsa suprafeței, ci producția obținută pe hectar. AGRONET.ro a analizat în august această diferență: România rămâne printre statele europene cu cele mai mari suprafețe cultivate, însă randamentele sunt mult sub cele obținute de principalii producători vest-europeni. Situația s-a deteriorat în continuare pe parcursul verii. Cea mai recentă prognoză prezentată de AGRONET.ro indică pentru Uniunea Europeană numai 50,1 milioane de tone de porumb în sezonul 2026/2027, cel mai redus nivel din ultimii 19 ani. Randamentul mediu estimat pentru UE a coborât în august la 6,61 tone/ha, cu 7% sub media ultimilor cinci ani. Pentru România există în prezent estimări diferite. Materialul Reuters indică o recoltă de aproximativ 8 milioane de tone în 2026, în timp ce prognoza europeană analizată de AGRONET.ro la 1 septembrie plasează producția în jurul valorii de 6,84 milioane de tone. Sursele indică astfel valori diferite, iar recolta efectivă va putea fi evaluată pe măsură ce avansează campania de recoltare. Chiar și estimarea de 8 milioane de tone rămâne la aproximativ jumătatea nivelurilor înregistrate în 2018 și 2019, potrivit datelor citate de Reuters. Exporturile României s-au redus puternic Scăderea producției nu rămâne doar o problemă la nivelul fermei. Ea modifică și poziția României pe piața europeană a cerealelor. Datele Comisiei Europene citate de Reuters indică pentru România exporturi de porumb cuprinse între aproximativ 2,2 și 4,7 milioane de tone în perioada 2023–2025, față de peste 7 milioane de tone la începutul deceniului. Ungaria oferă un exemplu și mai puternic al schimbării regionale. Țara, în mod obișnuit exportatoare de porumb, ar urma să devină importatoare în 2026. Recolta ungară este estimată la numai 2,5 milioane de tone, mai puțin de o treime din producțiile din 2018 și 2019. La nivelul întregii Uniuni, producția mai mică împinge necesarul de import în sus. Analistul Gabriel Antonio de la Expana estimează o creștere de 8–9% a importurilor europene de porumb în sezonul 2026/2027. Fermierii schimbă culturile, dar nici irigațiile nu rezolvă problema fără apă Una dintre reacțiile fermierilor este mutarea spre culturi considerate mai puțin vulnerabile la deficitul de apă. Fermierul Ștefan Moraru, citat de Reuters, spune că a trecut spre floarea-soarelui, cultură cu un necesar de apă mai redus decât porumbul. Anul 2020 a fost decisiv pentru exploatația sa, după pierderi la toate culturile, iar experiența l-a determinat să investească și în sisteme de irigații. Investiția în echipamente nu elimină însă riscul dacă sursa de apă nu este disponibilă. Moraru arată că un canal care deservește fermele sale nu mai funcționa de la mijlocul lunii iulie. „Poți cumpăra pivoți, pompe, conducte și echipamente de irigații, dar fără apă acestea devin inutile.” Aceasta este una dintre problemele care depășesc alegerea soiului sau tehnologia din fermă. Dacă verile secetoase se repetă, decizia privind cultura porumbului va depinde tot mai mult de accesul efectiv la apă, nu doar de existența infrastructurii de irigații. Porumbul devine o cultură cu risc tot mai mare în fermele neirigate Reducerea suprafeței cu peste 280.000 de hectare într-un singur an arată că fermierii români au început deja să își adapteze structura culturilor. În același timp, scăderea producției europene și creșterea importurilor indică faptul că fenomenul nu este izolat la nivelul României. Dacă perioadele de arșiță și deficit hidric continuă în următorii ani, porumbul poate pierde în continuare suprafață în zonele fără acces sigur la apă. Pentru exploatații, alegerea dintre porumb, floarea-soarelui și culturile de toamnă devine astfel tot mai mult o decizie de gestionare a riscului climatic și economic.

Citește știreaVezi categoria
Robot agricol autonom deplasându-se printre rânduri de plante verzi pe un câmp.
Utilaje & Tehnologie

Robotti revine după falimentul Agrointelli – Activele tehnice și piesele au fost cumpărate de Autonomous Agri Solutions

Robotti revine după falimentul Agrointelli odată cu preluarea de către compania britanică Autonomous Agri Solutions a utilajelor, pieselor de schimb, materialelor de producție și a unor active tehnice necesare continuării platformei. Tranzacția, relatată de Future Farming, este importantă în primul rând pentru fermierii care folosesc deja robotul autonom și au nevoie de piese și service. Anunțul oficial al Autonomous Agri Solutions confirmă preluarea acestor active și intenția companiei de a sprijini utilizatorii Robotti. Achiziția nu închide însă toate problemele apărute după falimentul producătorului danez Agrointelli. Software-ul și proprietatea intelectuală au fost vândute separat în cursul procedurii de insolvență, iar Autonomous Agri Solutions nu a anunțat că ar fi preluat și aceste drepturi. Pentru viitorul Robotti, diferența este esențială: existența pieselor și a documentației tehnice poate susține întreținerea utilajelor, în timp ce dezvoltarea navigației autonome, actualizările și funcțiile noi depind și de accesul la software. Agrointelli avea peste 65 de roboți în 20 de țări Agrointelli a intrat în faliment la 27 februarie 2026, după ce instanța pentru falimente din Herning a constatat că lichiditățile companiei nu mai erau suficiente pentru continuarea activității. Într-o prezentare publicată chiar de companie în timpul procedurii, Agrointelli indica peste 65 de roboți Robotti aflați în piață, mai mult de 10.000 de ore de lucru comercial în câmp și prezență în peste 20 de țări. Portofoliul includea și 13 brevete acordate la nivel internațional. Aceste cifre explică de ce cazul este diferit de dispariția unui proiect aflat doar în faza de prototip. Robotti ajunsese deja în exploatații comerciale și fusese utilizat pentru însămânțare, plivit mecanic, prășit, tratamente în benzi și alte lucrări agricole. Platforma a fost construită în jurul ideii unui vehicul autonom relativ ușor, capabil să lucreze cu echipamente agricole și componente disponibile în industrie. Autonomous Agri Solutions cunoștea deja tehnologia: compania britanică a început colaborarea cu Agrointelli după ce fondatorii săi au văzut Robotti la Agritechnica în 2019 și a devenit furnizor de vânzări și service pentru piața britanică. Piesele au un nou proprietar, software-ul rămâne întrebarea principală Activele cumpărate acum de Autonomous Agri Solutions includ: componente hardware;utilaje și echipamente;piese de schimb;materiale necesare producției;active și documentație tehnică. Lista este importantă pentru proprietarii actuali deoarece oferă o bază pentru menținerea utilajelor în funcțiune. Autonomous Agri Solutions avea deja experiență directă cu Robotti în Marea Britanie, inclusiv în lucrări comerciale de plivit și fertilizare. Compania a folosit anterior Robotti pentru lucrări precum semănatul, transplantarea, plivitul mecanic, tratamentele localizate sau pe toată suprafața, colectarea datelor despre culturi, cositul și aplicarea îngrășămintelor. Mai complicată este situația software-ului și a brevetelor. Potrivit informațiilor disponibile din procedura Agrointelli, aceste active au fost vândute separat după ce nu s-a găsit un cumpărător care să preia compania ca întreg. Autonomous Agri Solutions nu a precizat în anunțul privind noua tranzacție dacă are o licență, un parteneriat sau o altă formă de acces la software. Pentru fermierii care au deja un Robotti, acesta este punctul de urmărit. Service-ul mecanic și disponibilitatea pieselor pot menține un robot operațional, dar o platformă autonomă depinde și de actualizări, navigație, control și compatibilitatea software. Robotti arată o problemă mai mare a roboticii agricole Cazul Agrointelli arată că maturitatea tehnică nu garantează automat și viabilitatea comercială a unui robot agricol. Producătorul ajunsese la zeci de utilaje în exploatare și la mii de ore de lucru, dar avea nevoie în același timp de capital, producție, distribuție și o rețea de service capabilă să susțină extinderea internațională. Problema service-ului devine tot mai importantă pe măsură ce roboții intră efectiv în ferme. AGRONET.ro a analizat recent aceeași miză în cazul Field Sense Robotics, unde noua generație de robot autonom este proiectată astfel încât o parte din întreținere să poată fi făcută direct în fermă. Pentru un utilaj care trebuie să lucreze în campanie, autonomia are valoare economică numai dacă perioadele de imobilizare și costurile de intervenție pot fi ținute sub control. În 2023, aproximativ 7% dintre exploatațiile europene utilizau robotică agricolă, potrivit datelor analizate anterior de AGRONET.ro. În România, aproximativ 10–15% dintre exploatații foloseau tehnologii de agricultură de precizie, ceea ce arată că piața pentru sisteme autonome rămâne încă într-o fază timpurie. Competiția continuă chiar dacă un producător a dispărut Falimentul Agrointelli nu înseamnă oprirea dezvoltării roboților autonomi. Producători precum AgXeed, FarmDroid și alte companii specializate continuă să extindă utilizarea tehnologiei în ferme. O direcție diferită este automatizarea utilajelor deja existente. AGRONET.ro a prezentat soluția AgXeed pentru adăugarea unor funcții autonome tractoarelor convenționale, o abordare care poate reduce necesitatea cumpărării unui vehicul autonom separat. Pentru Robotti, următoarea etapă va depinde de două lucruri distincte. Autonomous Agri Solutions trebuie să transforme activele cumpărate într-un sistem funcțional de service și suport, iar situația software-ului și a proprietății intelectuale trebuie lămurită pentru ca platforma să poată continua să evolueze, nu doar să mențină în funcțiune roboții existenți.

Citește știreaVezi categoria
Un fermier îngenuncheat examinează un știulete într-un lan de porumb uscat, pe sol crăpat, cu steagul Uniunii Europene în fundal.
Legislație & Politici Agricole

Seceta din 2026 fără un nou pachet european – Ce bani există deja și pentru ce pot fi folosiți

Comisia Europeană nu a anunțat un nou ajutor pentru seceta din 2026, deși temperaturile ridicate și deficitul de apă au afectat din nou culturile și furajele în numeroase regiuni agricole. Revista Ferma, care citează informațiile publicate de agrarheute, arată că Executivul european indică, pentru moment, instrumentele deja existente în Politica Agricolă Comună și posibilitatea intervențiilor naționale. Subiect parțial dublat: AGRONET.ro a analizat deja problema mecanismelor europene pentru secetă și faptul că România cere un sistem de intervenție mai rapid pentru fermele calamitate. Informația nouă este situația de la începutul lunii septembrie: după seceta severă din vara 2026, Comisia nu a pus pe masă un nou pachet financiar dedicat pierderilor din acest sezon. Rezerva agricolă a fost folosită pentru criza îngrășămintelor și energiei Una dintre explicațiile importante este situația rezervei agricole europene, principalul instrument utilizat pentru intervenții excepționale în agricultură. În iulie, Comisia Europeană a mobilizat 540 de milioane de euro pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu îngrășămintele și energia. România primește din acest pachet 29.977.500 de euro. Statul poate adăuga până la 200% finanțare națională, ceea ce ar permite teoretic creșterea bugetului până la 89,93 milioane de euro. Acești bani trebuie însă separați de problema secetei. Alocarea de 29,98 milioane de euro nu este o despăgubire pentru culturile calamitate în vara 2026, ci un instrument pentru compensarea parțială a costurilor mai mari cu îngrășămintele și energia. AGRONET.ro a prezentat în detaliu condițiile și termenele acestei alocări pentru România. Ce bani există deja și ce nu există pentru seceta din 2026 InstrumentValoare pentru RomâniaPentru ce este destinatSituațiePachetul UE pentru îngrășăminte și energie29,9775 mil. euro din fonduri UEcosturi mai mari cu îngrășămintele și energiaaprobatSuplimentare națională posibilămaximum 59,955 mil. euroaceeași schemăposibilă, nu garantată automatAjutor european pentru seceta din 202514,8 mil. europorumb și floarea-soarelui afectate în 2025aprobatNou ajutor UE pentru seceta din vara 2026nicio alocare anunțatăpierderile din sezonul 2026neanunțat până la începutul lui septembrieDR-31 – prime de asigurare50% din prima eligibilă, în forma consultativăreducerea costului asigurărilor agricoleghid în consultare până la 8 septembrie Diferența este esențială pentru fermieri. Faptul că există aproape 30 de milioane de euro alocate României prin rezerva agricolă nu înseamnă că această sumă poate fi utilizată automat pentru parcelele afectate de secetă în 2026. România are deja 14,8 milioane de euro pentru o secetă anterioară România beneficiază separat de 14,8 milioane de euro din fonduri europene pentru pierderile provocate de seceta severă și valurile de căldură din perioada iunie–august 2025. Sprijinul este destinat producătorilor de porumb și floarea-soarelui și poate fi suplimentat din bugetul național. Această alocare este relevantă tocmai pentru a arăta durata procesului dintre producerea pagubei și plata unui ajutor european. Pierderile s-au produs în vara 2025, iar fondurile europene pot fi distribuite beneficiarilor până cel târziu la 28 februarie 2027. Actuala secetă din 2026 pornește, practic, într-un nou ciclu de evaluare și eventuală negociere a unui sprijin. Comisia trimite statele către instrumentele existente în PAC În lipsa unui nou pachet dedicat secetei, Comisia Europeană indică mai multe mecanisme care pot fi folosite de statele membre. Printre acestea se numără: sistemele de asigurare agricolă;fondurile mutuale;instrumentele de stabilizare a veniturilor;flexibilitățile disponibile prin Planurile Strategice PAC;ajutoarele de stat acordate din bugetele naționale;anumite derogări sau aplicarea forței majore atunci când seceta împiedică respectarea obligațiilor PAC;acordarea mai rapidă a unor plăți deja prevăzute. Ultimul punct poate ajuta lichiditatea fermei, dar trebuie făcută o distincție importantă: un avans mai mare la subvențiile PAC nu reprezintă bani suplimentari. Fermierul primește mai repede o parte din suma pe care oricum urma să o încaseze. Pentru România, asigurarea devine unul dintre puținele instrumente concrete În acest context, România pregătește DR-31 – „Contribuții financiare la plata primelor de asigurare”. AFIR propune, în forma aflată acum în consultare, rambursarea a 50% din prima de asigurare eligibilă și achitată de fermier. Printre riscurile prevăzute în documentația consultativă se află: seceta;arșița;grindina;înghețul;inundațiile;furtuna și vijelia;ploile torențiale și excesive. AGRONET.ro a prezentat condițiile propuse pentru DR-31 și diferența dintre sprijinul pentru prima de asigurare și despăgubirea efectivă. Ghidul este însă în consultare până la 8 septembrie 2026. Sesiunea de depunere nu este încă deschisă, iar condițiile obligatorii vor fi cele din documentația finală. Problema este lichiditatea pentru campania de toamnă Pentru exploatațiile lovite puternic de secetă, efectul economic nu se termină odată cu recoltarea unei producții mai mici. Veniturile reduse se suprapun peste cheltuielile pentru noua campanie: semințe, îngrășăminte, motorină, lucrări și rate. Acesta este motivul pentru care organizațiile agricole cer instrumente care să ajungă mai repede în ferme, fără ca fiecare sezon dificil să fie urmat de luni de negocieri și construcție administrativă a unei noi scheme. România se află deja printre statele care susțin schimbarea mecanismului european. Împreună cu Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Slovacia, a cerut ca sprijinul pentru fenomene meteorologice extreme să poată fi declanșat mai repede și de la pierderi de 20% din producție. Seceta revine pe agenda miniștrilor Agriculturii în septembrie Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a anunțat că situația secetei va continua să fie evaluată împreună cu statele membre. Subiectul este programat pentru discuții la reuniunea informală a miniștrilor Agriculturii din Irlanda, din 6–8 septembrie, și din nou la Consiliul Agricultură de la sfârșitul lunii. Aceste discuții nu înseamnă automat că va apărea un nou fond pentru secetă. Până la o eventuală decizie, situația pentru fermieri rămâne aceasta: există instrumente PAC și posibilități de ajutor național, există bani europeni pentru criza îngrășămintelor și pentru pagube din sezoanele precedente, dar nu există încă o nouă alocare europeană dedicată pierderilor provocate de seceta din vara 2026.

Citește știreaVezi categoria
Clădire APIA cu panouri fotovoltaice pe acoperiș, intrare cu steaguri și stație de încărcare lângă o mașină electrică.
Electro ferma

APIA finalizează investiții de aproape 23 de milioane de lei în cinci sedii – Consumurile energetice scad puternic

Cinci sedii APIA au fost modernizate cu aproape 23 de milioane de lei, prin proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Investițiile au vizat clădiri din Bihor, Gorj, Harghita, Hunedoara și Mureș și au redus cu până la peste 90% consumul pentru încălzire sau emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sediu, potrivit datelor publicate direct de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Valoarea totală a proiectelor a fost de 22.779.772,89 lei, din care 14.829.704,83 lei reprezintă finanțare provenită de la Uniunea Europeană. Lucrările au inclus reabilitarea termică și modernizarea energetică, iar la unele sedii au fost extinse spațiile de lucru și instalate stații pentru încărcarea autovehiculelor electrice. Cele mai mari reduceri ale consumului pentru încălzire depășesc 90% Rezultatele diferă de la un centru la altul, în funcție de clădire și de lucrările executate. Cel mai mare procent de reducere a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire este raportat la sediul APIA Bihor din Oradea, cu 90,38%. Sediu APIASuprafață după proiectReducerea energiei pentru încălzireReducerea energiei primare totaleReducerea emisiilor de gaze cu efect de serăBihor – Oradea1.110 mp90,38%77,33%90,77%Gorj – Târgu Jiu368 mp79,37%58,27%78,19%Harghita – Miercurea Ciuc1.245 mp51,50%59,31%92,13%Hunedoara – Deva784 mp84,82%77,29%78,64%Mureș – Târgu Mureș2.128 mp81,15%67,56%90,76% La toate cele cinci clădiri, APIA indică și introducerea energiei din surse regenerabile, de la un nivel inițial de zero. Sediul din Oradea a fost extins cu peste 250 mp La Centrul Județean APIA Bihor, proiectul a inclus renovarea energetică a sediului din Oradea și instalarea unei stații de încărcare pentru vehicule electrice. Mansardarea podului a permis extinderea suprafeței de lucru de la 858 mp la 1.110 mp, adică cu 252 mp. Consumul de energie primară din surse regenerabile a crescut de la zero la 38,86 kWh/mp/an. Clădirea înregistrează după investiție: reducere de 90,38% a consumului anual specific pentru încălzire;reducere de 77,33% a consumului total de energie primară;reducere de 90,77% a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră. Târgu Jiu: consumul pentru încălzire scade cu aproape 80% În Gorj a fost reabilitat termic și modernizat energetic sediul Centrului Local APIA Târgu Jiu, cu o suprafață de 368 mp. APIA raportează o reducere de 79,37% a consumului pentru încălzire și de 58,27% a consumului total de energie primară. Emisiile anuale de gaze cu efect de seră ar urma să fie cu 78,19% mai mici. Energia primară provenită din surse regenerabile ajunge la 57,5 kWh/mp/an. Miercurea Ciuc are cea mai mare reducere a emisiilor La Centrul Județean APIA Harghita, clădirea din Miercurea Ciuc, cu o suprafață de 1.245 mp, a fost renovată energetic. Reducerea consumului pentru încălzire este de 51,50%, cea mai mică dintre cele cinci sedii, dar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ajunge la 92,13%, cel mai ridicat procent raportat în cadrul proiectelor. Consumul total de energie primară scade cu 59,31%, iar utilizarea energiei primare din surse regenerabile ajunge la 72,18 kWh/mp/an. Deva primește spațiu suplimentar și stație de încărcare Sediul APIA Hunedoara din Deva a fost renovat energetic și dotat cu o stație de încărcare pentru autovehicule electrice. Suprafața de lucru a crescut de la 700 la 784 mp, în timp ce consumul pentru încălzire scade cu 84,82%. APIA estimează o reducere cu 77,29% a consumului total de energie primară și cu 78,64% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Energia primară din surse regenerabile ajunge la 44,79 kWh/mp/an. Târgu Mureș: peste 2.100 mp de clădire reabilitată Cel mai mare dintre cele cinci sedii ca suprafață este cel din Târgu Mureș, unde lucrările au vizat o clădire de 2.128 mp. Proiectul a inclus și o stație de încărcare pentru vehicule electrice. Consumul anual specific pentru încălzire este redus cu 81,15%, consumul total de energie primară cu 67,56%, iar emisiile de gaze cu efect de seră cu 90,76%. Utilizarea energiei primare din surse regenerabile crește de la zero la 47,6 kWh/mp/an. APIA urmărește reducerea costurilor de funcționare Agenția arată că investițiile realizate prin PNRR urmăresc, pe termen lung, reducerea costurilor de funcționare ale instituției prin consumuri energetice mai mici. Proiectele au fost derulate în perioada 2022–2026, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, acesta din urmă având rol de coordonator de reformă pentru colaborarea instituțională. Modernizarea clădirilor se desfășoară în paralel cu investiții în infrastructura digitală a agenției. AGRONET.ro a relatat recent că APIA a atribuit un contract de 70,78 milioane de lei pentru viitorul Portal unic al fermierilor, proiect care include dezvoltarea unui sistem informatic integrat, echipamente și componente de securitate cibernetică. Pentru cele cinci sedii renovate, APIA nu anunță modificări ale procedurilor de accesare a subvențiilor, ci finalizarea unor investiții în infrastructura administrativă. Efectul direct măsurabil prezentat de instituție este reducerea consumurilor energetice, creșterea utilizării surselor regenerabile și, în două cazuri, extinderea spațiilor de lucru.

Citește știreaVezi categoria
Afiș grafic cu simbolul unei picături de apă, fotografii cu apă turnată în pahar și elemente de infrastructură sanitară.
Mediu

ExpoApa 2026 are loc între 8 și 10 septembrie la ROMEXPO – 86 de expozanți din 13 țări

ExpoApa 2026 aduce la București 86 de expozanți din 13 țări și pune gestionarea resurselor de apă, reducerea pierderilor și investițiile în infrastructură în centrul ediției programate între 8 și 10 septembrie 2026, la ROMEXPO. Evenimentul, prezentat de HotNews.ro, este organizat de Asociația Română a Apei și este așteptat să atragă peste 4.000 de participanți din sectorul apei, administrație, industrie, cercetare și mediul profesional. Expoziția se desfășoară în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional ROMEXPO și ajunge în 2026 la ediția cu numărul 26. Lista expozanților include companii din România, Germania, Danemarca, Turcia, Italia, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Portugalia și Austria. Pagina oficială a evenimentului confirmă perioada, locația, organizatorul și formularul destinat participanților. Seceta face din gestionarea apei o temă directă și pentru agricultură Deși ExpoApa este dedicată în primul rând sectorului de alimentare cu apă și canalizare, ediția din 2026 are loc într-un moment în care deficitul de apă afectează și agricultura. Reducerea pierderilor, monitorizarea resurselor, automatizarea distribuției și investițiile în infrastructură sunt teme care capătă importanță pe măsură ce perioadele secetoase devin mai greu de gestionat. La 30 iulie 2026, debitul Dunării la Baziaș coborâse la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cu circa 66% sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Pe sectorul Călărași–Cernavodă erau menținute restricții pentru alimentarea sistemelor de irigații, după cum a relatat AGRONET.ro. Problema depășește actualul sezon agricol. Dezbaterea europeană se mută tot mai mult de la compensarea pierderilor provocate de secetă către investiții în rezervoare, irigații, stocarea apei și tehnologii pentru utilizarea mai eficientă a resurselor. AGRONET.ro a analizat această schimbare, inclusiv implicațiile pentru fermele din România. Ce tehnologii și teme intră în programul ExpoApa 2026 În zona expozițională vor fi prezentate echipamente și soluții pentru detectarea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea în timp real a rețelelor și automatizarea proceselor. O zonă exterioară este rezervată echipamentelor de mari dimensiuni și demonstrațiilor. Programul de conferințe este împărțit pe trei direcții principale: 8 septembrie – dezvoltarea industriei apei până în 2035, digitalizare, tehnologii și competențe;9 septembrie – finanțarea investițiilor după 2027, experiența proiectelor europene și un atelier dedicat modelului danez de management al apei;10 septembrie – resursa umană și competențele necesare sectorului, prin masa rotundă #Skills4Water. Printre invitații anunțați se află Arthur Guichet, secretar general al European Water Association, și Katerina Schilling, secretar general al International Association of Water Service Companies in the Danube River Catchment Area, alături de reprezentanți ai organizațiilor profesionale din mai multe state europene. Cine organizează ExpoApa Organizatorul ExpoApa 2026 este Asociația Română a Apei, structură profesională care reunește operatori de servicii de apă și canalizare, specialiști, companii furnizoare de echipamente și tehnologii și reprezentanți ai mediului academic. ROMEXPO găzduiește evenimentul, fără a fi prezentat de ARA drept organizator al ediției. Conducerea executivă publicată în prezent de asociație îi include pe Ilie Vlaicu, președinte, Daniel Craia, director executiv, și Daniel Mihai, secretar general. ARA este implicată și în discuțiile privind finanțarea și modernizarea infrastructurii naționale de apă, inclusiv în relația cu autoritățile, operatorii regionali și instituțiile europene. Organizația estimează că necesarul de investiții în sectorul românesc de alimentare cu apă și canalizare ajunge la aproximativ 25 de miliarde de euro în următorii ani. Cum pot fi contactați organizatorii Pentru informații despre ExpoApa, înscriere și relația cu organizatorii, ARA publică următoarele date de contact: ContactDateTelefon general ARA+4 021 316 27 87E-mail [email protected] telefonicluni–joi, 08:00–17:00; vineri, 08:00–14:00SediuSplaiul Independenței nr. 202H, bloc 2, tronson 1, scara A, parter, ap. 2, sector 6, București, cod 060023 Datele sunt publicate de Asociația Română a Apei pe paginile sale oficiale de contact și ale evenimentului. Pentru solicitări adresate direct conducerii executive, ARA publică și contactele profesionale ale responsabililor instituției: Ilie Vlaicu poate fi contactat la [email protected], Daniel Craia la [email protected] și telefon 0730 221 195, iar Daniel Mihai la [email protected] și telefon 0740 214 312. Unde are loc evenimentul și cum se face înscrierea ExpoApa 2026 are loc la ROMEXPO, în Pavilionul B2, pe Bd. Mărăști nr. 65–67 din București. Pagina oficială ARA pune la dispoziție informații despre pavilion, program, expozanți și participare. Înscrierea participanților se face online prin platforma de evenimente indicată de ARA. Formularul oficial de înregistrare ExpoApa 2026 Expoziția se încheie joi, 10 septembrie 2026, la ora 16:00.

Citește știreaVezi categoria
Bărbat cu pălărie stând lângă o turmă de oi, într-o zonă cu copaci.
Siguranță

Drona din Vaslui, oprită de un cioban: „Țiuia și se aprindeau becurile. Am scos firele și s-a oprit”

O dronă avariată a fost găsită pe un câmp din Vaslui, iar primul om care a ajuns la aparat, un cioban aflat cu oile pe miriște, a încercat să îl dezactiveze singur, scoțându-i firele. Incidentul relatat de G4Media arată un risc tot mai concret pentru oamenii care lucrează pe terenurile agricole din apropierea frontierei: resturile de drone sau alte obiecte necunoscute pot ajunge direct pe pășuni, miriști și parcele cultivate. Aparatul a fost descoperit la 1 septembrie 2026, lângă Viișoara, județul Vaslui, localitate aflată la aproximativ 30 de kilometri de frontiera cu Republica Moldova. Ciobanul a povestit că drona scotea sunete și avea lumini aprinse în momentul în care s-a apropiat. „Țiuia și se aprindeau becurile. Am scos firele și s-a oprit.” Ulterior, zona a fost securizată de autorități, iar drona a fost detonată controlat, fără incidente. Proveniența aparatului era în curs de stabilire. Riscul pentru oamenii care lucrează în câmp Cazul de la Vaslui este relevant în special pentru fermieri, ciobani, mecanizatori și alte persoane care petrec mult timp în teren. Un obiect căzut pe o parcelă agricolă poate fi confundat cu o piesă de utilaj, un echipament civil sau un rest fără pericol, însă apropierea, mutarea ori demontarea lui pot crește riscul unui accident. Recomandările publicate de inspectoratele pentru situații de urgență în cazul obiectelor suspecte și al muniției neexplodate sunt fără echivoc: obiectul nu trebuie atins sau mutat;nu trebuie lovit ori demontat;oamenii și animalele trebuie îndepărtate din zonă;accesul altor persoane trebuie limitat, dacă acest lucru se poate face în siguranță;descoperirea trebuie anunțată imediat la 112, cu indicarea cât mai exactă a locului. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bacău avertiza în iunie 2026 că obiectele metalice suspecte nu trebuie manipulate, iar intervenția trebuie lăsată echipelor specializate. 69 de drone sau fragmente gestionate de autorități de la începutul războiului Incidentul din Vaslui apare într-un context în care situațiile cu drone la frontiera României nu mai sunt izolate. Datele Ministerului Apărării Naționale actualizate la 31 august 2026 indică, de la începutul războiului din Ucraina: Tip de incidentNumăr raportatAtacuri în apropierea frontierei131Pătrunderi neautorizate43Drone doborâte4Drone sau fragmente identificate, ridicate ori neutralizate69 Numai în 2026, MApN raporta până la 31 august 65 de atacuri în apropierea frontierei, 25 de pătrunderi neautorizate, patru drone doborâte și 33 de drone sau fragmente identificate, ridicate ori neutralizate. Riscul nu este identic în toate cazurile. La 20 august 2026, de exemplu, Ministerul Apărării Naționale a confirmat că o dronă neutralizată după intervenția unei aeronave F-16 avea încărcătură explozivă. Într-un alt caz, la Plauru, județul Tulcea, evaluarea preliminară a fragmentelor găsite la 27 august nu a identificat resturi de explozibil. Pentru oamenii care lucrează în agricultură, diferența nu poate fi stabilită în teren printr-o simplă inspecție vizuală. De aceea, regula practică rămâne aceeași: un obiect aerian necunoscut, o dronă prăbușită sau fragmente neidentificate nu trebuie manipulate, chiar dacă par avariate sau inactive.

Citește știreaVezi categoria
Doi oameni stau lângă rânduri de viță-de-vie, cu trandafiri plantați la marginea rândului.
Pomicultură și viticultură

De ce sunt plantați trandafiri la capătul rândurilor de vie – Ce am aflat într-o podgorie din Austria

În Austria am observat trandafiri plantați la capătul rândurilor de vie și, la prima vedere, am crezut că sunt puși acolo doar pentru ornament. În peisajul podgoriilor austriece chiar par un element decorativ, dar tradiția are o explicație practică: trandafirii au fost folosiți mult timp ca plante-indicator pentru bolile fungice. Weingut Bründlmayer din Langenlois, una dintre podgoriile cunoscute din Austria, explică faptul că trandafirul era plantat la intrarea în rândurile de vie tocmai pentru a avertiza timpuriu asupra apariției unor atacuri de ciuperci. Cu alte cuvinte, ceea ce pare astăzi o alegere estetică păstrează în spate o tehnică veche de observație în vie. Viticultorul urmărea trandafirii, iar apariția unor simptome era un semnal că trebuie să verifice mai atent și cultura de viță-de-vie. Trandafirii erau „santinelele” de la capătul rândului Făinarea, cunoscută în viticultură și sub denumirea de oidium, este una dintre bolile fungice importante ale viței-de-vie. În Austria, cercetările realizate la BOKU University din Viena au urmărit inclusiv modul în care ciuperca responsabilă de făinarea viței-de-vie supraviețuiește peste iarnă și influența temperaturilor și precipitațiilor asupra dezvoltării bolii în podgoriile austriece. Cercetătorii arătau că oidiumul provocase pagube economice importante în viticultura țării. În acest context se înțelege mai bine rostul vechilor „trandafiri-santinelă”. Un trandafir sensibil, aflat chiar la începutul rândului și ușor de observat la fiecare trecere prin vie, putea atrage atenția viticultorului asupra condițiilor favorabile dezvoltării bolilor. O sursă austriacă dedicată traseelor viticole descrie aceeași tradiție: trandafirii erau plantați înaintea rândurilor de viță și considerați „paznici” ai viei, pentru că simptomele de făinare observate pe ei îi determinau pe viticultori să verifice și să protejeze cultura. Sursa precizează însă că această funcție de avertizare este astăzi discutabilă. În viticultura modernă, avertizarea trebuie să vină înaintea simptomelor Aici apare diferența dintre podgoria de altădată și cea de astăzi. Chiar Weingut Bründlmayer spune că, pentru standardele actuale de producție, avertizarea oferită de trandafir ar veni prea târziu. Podgoria folosește în schimb stații meteorologice și monitorizarea permanentă a plantațiilor. Recomandările actuale ale [Landwirtschaftskammer Österreich] confirmă aceeași abordare pentru oidium: măsurile de protecție trebuie aplicate preventiv, înainte ca boala să devină vizibilă. Riscul este evaluat în funcție de istoricul parcelei, sensibilitatea soiului, presiunea de infecție, microclimat, stadiul de dezvoltare al viței și evoluția vremii. În Austria este utilizat inclusiv modelul VitiMeteo, care estimează riscul de infecție cu oidium. Camera Agricolă a Austriei recomandă și controale regulate în vie, în special în parcelele sensibile sau în cele în care boala a fost prezentă în anul precedent. Așadar, rolul pe care îl avea cândva trandafirul este preluat astăzi de prognoză, monitorizare și observația sistematică a culturii. De ce au rămas totuși trandafirii în podgorii Răspunsul l-am înțeles abia după ce am aflat povestea lor. Trandafirii au rămas pentru că tradiția s-a transformat într-un element al peisajului viticol. Sunt frumoși, delimitează vizual rândurile și amintesc de perioada în care viticultorul se baza mult mai mult pe semnalele observate direct în plante. La Bründlmayer, de exemplu, trandafirii continuă să fie plantați chiar dacă podgoria recunoaște că nu mai reprezintă instrumentul principal de avertizare. Dintr-o veche metodă practică, trandafirul a devenit și parte din identitatea vizuală a viei austriece. Pentru viticultori, principiul din spatele tradiției rămâne însă valabil: cultura trebuie urmărită permanent, iar primele simptome neobișnuite merită investigate. AGRONET.ro a prezentat aceeași logică de observație în teren și pentru declinul Botryosphaeria la vița-de-vie, unde uscarea lăstarilor, a pintenilor sau a brațelor reprezintă semnale care cer verificarea atentă a butucilor. Data viitoare când voi vedea un trandafir la capătul unui rând de vie în Austria, nu-l voi mai privi doar ca pe un ornament. În spatele florilor se află o bucată din istoria protecției viței-de-vie, păstrată astăzi în podgorie chiar dacă stațiile meteo și modelele de prognoză au preluat rolul vechilor „santinele”.

Citește știreaVezi categoria

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Amână lucrareaTratamente: Condițiile ies din pragurile recomandate pentru tratamente.Cu atențieTransport: Planifică rutele și verifică actualizarea înainte de plecare.

Din lumea satului

Agroturism, tradiții, ghiduri practice și viața fermierului

Vezi toate știrile

Curs valutar

Curs BNR și BCE

Convertor și istoric
EUR/RON5,2489BNR · 5 aug.USD/RON4,5480BNR · 5 aug.GBP/RON6,1244BNR · 5 aug.EUR/USD1,1615BCE · 3 sept.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
FOB · Portul Constanța

Grâu de panificație

208,92 EUR/taprox. 1.097 RON/tPerioada până la 30 aug. · publicată 3 sept.FOB · Portul Constanța

Porumb furajer

208,57 EUR/taprox. 1.095 RON/tPerioada până la 9 aug. · publicată 13 aug.FOB · Portul Constanța

Orz furajer

197,51 EUR/taprox. 1.037 RON/tPerioada până la 30 aug. · publicată 3 sept.Nespecificat · Media națională România

Grâu de panificație

184,43 EUR/taprox. 968 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.Nespecificat · Media națională România

Porumb furajer

200,75 EUR/taprox. 1.054 RON/tPerioada până la 2 aug. · publicată 6 aug.
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,7 RON/tonă+0,16%Ultima observație: 18 aug., 19:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

AGRONET.ro TV

Video, interviuri și reportaje din agricultură

Toate clipurile
0:13EvenimentePlivitorul laser CyanForce, dezvoltat în China, va fi asamblat în Belgia

Hands On Tech devine primul distribuitor european al CyanForce, iar compania belgiană va aduce în Benelux utilajele chinezești pentru combaterea buruienilor cu laser, relatează Future Farming. Prototipul european, cu lățimea de lucru de...

YouTube
2:35Tehnologie agricolăDrone folosite pentru salvarea cailor și bovinelor din incendiile din sudul Franței

O echipă germană de salvare a animalelor intervine în sudul Franței, unde incendiile de vegetație amenință cai, bovine și alte animale rămase în zonele afectate, relatează FOCUS online. Voluntarii folosesc drone pentru localizarea...

1:47EvenimenteTractor electric de 160 CP dezvoltat în Franța – Specificațiile prototipului Seederal

📖 Seederal testează în Franța un tractor electric de 160 CP, cu autonomie anunțată de până la 12 ore.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.