Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Oficial la o masă de ședință, cu steaguri în fundal și ovine într-un țarc într-o compoziție grafică.

ANSVSA convoacă celula de criză pentru exporturile de ovine – Restricțiile rămân în vigoare

ANSVSA a convocat o celulă de criză pentru exporturile de ovine, după blocarea livrărilor către țările din afara Uniunii Europene, a anunțat președintele instituției, Alexandru Bociu. Experții autorității discută cu reprezentanții Comisiei Europene, însă la 30 iulie 2026 nu exista o decizie privind reluarea exporturilor și nici un calendar aplicabil fermelor. Celula de criză a fost convocată în aceeași zi în care crescătorii de ovine și caprine au protestat la București, cerând redeschiderea piețelor externe, despăgubiri pentru pierderile comerciale și măsuri sanitar-veterinare care să nu blocheze sectorul pe termen lung. Discuțiile tehnice nu înseamnă redeschiderea exporturilor Alexandru Bociu a declarat că experții ANSVSA se află în dialog cu experții Comisiei Europene și că instituția a organizat întâlniri cu organizațiile de crescători, directorii direcțiilor sanitare veterinare și reprezentanții europeni. În cursul zilei de 30 iulie au fost programate o ședință a Consiliului Științific al ANSVSA, cu participarea epidemiologilor, și o reuniune a celulei de criză. Viceprim-ministrul Tánczos Barna urma să participe la ambele întâlniri. Convocarea acestor structuri arată că autoritățile pregătesc un răspuns tehnic și administrativ, dar nu modifică situația comercială existentă. Restricțiile privind exporturile de ovine și caprine rămân valabile până la 31 decembrie 2026, în lipsa unei noi decizii europene. Pentru reluarea comerțului, România trebuie să demonstreze că poate controla situația epidemiologică și circulația animalelor. Printre condițiile esențiale se numără: identificarea și trasabilitatea efectivelor;controlul transporturilor și al centrelor de colectare;supravegherea sanitar-veterinară;delimitarea zonelor afectate;testarea și carantina animalelor;negocierea certificatelor sanitare cu fiecare țară importatoare. Chiar dacă restricțiile europene sunt relaxate, exporturile către state terțe nu se reiau automat. Fiecare piață poate solicita condiții distincte pentru animale vii, carcase și produse provenite de la ovine și caprine. ANSVSA respinge vaccinarea în masă Președintele ANSVSA a declarat că instituția nu susține vaccinarea în masă, la nivel național, a efectivelor de ovine. Argumentul prezentat este că o asemenea măsură ar putea afecta exporturile de carne, lapte și produse lactate, în funcție de condițiile stabilite de partenerii comerciali. Poziția exprimată la 30 iulie diferă de informațiile anterioare privind pregătirea unei campanii de vaccinare în județele Constanța și Tulcea. Autoritățile trebuie să precizeze dacă vor aplica vaccinarea numai în focare, în zone delimitate sau în anumite exploatații cu risc. Pentru crescători, diferența este importantă deoarece statutul animalelor vaccinate poate influența: circulația între exploatații;participarea la târguri și centre de colectare;acceptarea la export;perioada de carantină;testele necesare înaintea livrării;valorificarea cărnii și a produselor lactate. Vaccinarea nu trebuie tratată nici ca o garanție a reluării exporturilor, nici ca o cauză automată a blocării lor. Efectul comercial depinde de planul aprobat, de delimitarea teritorială și de condițiile acceptate de statele importatoare. Exporturile au adus 500 de milioane de euro în primele cinci luni Alexandru Bociu a declarat că exporturile sectorului ovin au adus României 500 de milioane de euro în primele cinci luni ale anului 2026. Din această sumă, aproximativ 350 de milioane de euro ar proveni din exporturile de ovine vii, iar diferența din livrările de carcase. Cifrele au fost prezentate de șeful ANSVSA în conferința de presă și nu au fost însoțite, în materialul-sursă, de o defalcare pe țări, produse, cantități sau surse statistice. Ele indică însă dimensiunea economică a piețelor externe pentru fermele românești. Blocarea livrărilor poate produce efecte în lanț: animalele rămân mai mult timp în exploatații;cresc cheltuielile cu furajarea, apa și tratamentele;fermele pierd perioadele planificate de comercializare;oferta suplimentară poate pune presiune asupra prețurilor interne;contractele cu importatorii pot fi suspendate sau pierdute;centrele de colectare își reduc activitatea. AGRONET.ro a relatat că exporturile rămân problema economică principală pentru ferme, în condițiile în care nu a fost publicat un calendar confirmat pentru reluarea livrărilor. Despăgubirile nu au încă reguli de aplicare Organizațiile de crescători solicită compensații pentru animalele care nu mai pot fi exportate, scăderea prețurilor și cheltuielile suplimentare suportate de ferme. La 30 iulie 2026 nu era publicată o schemă care să stabilească bugetul, beneficiarii, cuantumul sprijinului sau calendarul plăților. Au existat declarații privind posibilitatea unei intervenții europene, însă eventualele compensații pentru pierderile oierilor nu sunt încă aprobate printr-un mecanism public. Pentru ca sprijinul să poată fi solicitat, autoritățile trebuie să publice cel puțin: sursa finanțării;perioada eligibilă;categoriile de animale și exploatații;formula de calcul a pierderilor;documentele justificative;instituția care primește cererile;termenul de depunere;calendarul estimat al plăților. Până atunci, crescătorii pot păstra evidențele privind efectivele, contractele de export, livrările anulate, prețurile negociate, cheltuielile suplimentare și măsurile sanitar-veterinare aplicate în exploatații. Aceste documente ar putea deveni relevante dacă va fi adoptată o schemă de compensare. Deciziile așteptate de ferme Celula de criză poate propune măsuri pentru controlul bolii și pentru negocierea restricțiilor, dar rezultatul va depinde de acceptarea planului de către Comisia Europeană și partenerii comerciali. Pentru ferme, următoarele informații rămân esențiale: zonele și efectivele în care se va aplica vaccinarea;regulile pentru circulația animalelor vaccinate;condițiile cerute pentru reluarea exporturilor;piețele care acceptă animale sau produse din zone vaccinate;calendarul măsurilor sanitar-veterinare;eventualul mecanism de compensare;data unei noi evaluări europene. Convocarea celulei de criză deschide o etapă de negociere și analiză tehnică, nu reluarea comerțului. Pentru crescători, rezultatul va putea fi evaluat numai după publicarea unor măsuri aplicabile, a unui calendar și a condițiilor concrete pentru redeschiderea piețelor.

Bărbat în jachetă albastră privește de pe un pod spre o albie cu apă puțină, maluri expuse și vegetație pe margini.

Dunărea a coborât la 1.600 m³/s – Restricțiile la irigații continuă între Călărași și Cernavodă

Debitul Dunării a coborât la 1.600 de metri cubi pe secundă la Baziaș, iar prognoza indică o posibilă scădere până la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 6 august 2026. Pentru fermele alimentate din fluviu, nivelul redus menține restricțiile la irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă și crește riscul ca apa să fie livrată în debite mai mici sau numai în anumite intervale. Valoarea măsurată la intrarea în țară este cu aproximativ 66% sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Debitul se apropie de minimul de 1.400 de metri cubi pe secundă înregistrat în 1985, fără să fi coborât deocamdată la acel nivel. Seceta hidrologică reduce debitul Dunării cu 66% față de media lunii iulie Nivel scăzut al Dunării, cu maluri mâloase expuse lângă o barjă Bărbat în jachetă albastră privind Dunărea de pe promenadă Clădire pe malul Dunării, promenadă și ambarcațiuni pe apă Persoană în uniformă albastră privește un panou hidrometric exterior Curs de apă scăzut, cu maluri expuse, văzut de pe pod Persoană în jachetă albastră observă albia scăzută de pe pod Restricțiile la irigații rămân în treapta a III-a Pe sectorul Călărași–Cernavodă sunt menținute restricțiile de treapta a III-a pentru alimentarea sistemelor de irigații. Măsura poate însemna reducerea volumului furnizat sau stabilirea unor intervale orare în care apa este pompată către amenajări. Restricțiile continuă o deteriorare observată pe parcursul lunii iulie. La 19 iulie, debitul Dunării coborâse la 1.650 de metri cubi pe secundă, iar AGRONET.ro relata că fermierii trebuiau să verifice programul de livrare pentru fiecare amenajare. Anunțul general nu preciza suprafețele deservite, debitele repartizate fiecărui beneficiar sau durata zilnică de funcționare. Pentru exploatațiile racordate la aceste sisteme, informațiile importante sunt: debitul disponibil la stația de pompare;intervalele în care apa poate fi livrată;timpul necesar pentru ca apa să ajungă la parcelă;pierderile înregistrate pe canale;durata estimată a restricțiilor;ordinea parcelelor care trebuie irigate. O reducere a debitului nu poate fi transformată automat într-o estimare a pierderilor de producție. Efectul depinde de cultura înființată, faza de vegetație, rezerva de apă din sol, temperaturi și numărul udărilor care mai pot fi efectuate. Debitul a pierdut 200 de metri cubi pe secundă în a doua jumătate a lunii La jumătatea lunii iulie, debitul Dunării la Baziaș era estimat la aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă. Valoarea comunicată la 30 iulie, de 1.600 de metri cubi pe secundă, indică o scădere de aproximativ 200 de metri cubi pe secundă. ReperDebit la BaziașJumătatea lunii iulie 2026aproximativ 1.800 m³/s30 iulie 20261.600 m³/sPrognoză pentru aproximativ 6 august 2026aproximativ 1.500 m³/sMedia multianuală a lunii iulie4.750 m³/sMinimul menționat pentru 19851.400 m³/s Scăderea este amplificată de temperaturile ridicate și de lipsa precipitațiilor suficiente. O analiză publicată anterior de AGRONET.ro arăta că seceta meteorologică, deficitul de apă din sol și seceta hidrologică se suprapun, în timp ce evaporarea accelerată mărește necesarul de apă al culturilor. Nivelul redus afectează și transportul cerealelor Problemele nu se limitează la irigații. Nivelul redus al fluviului poate restrânge încărcarea barjelor, accesul navelor la silozurile portuare și circulația pe sectoarele unde bancurile de nisip devin expuse. În prima parte a lunii iulie, AGRONET.ro a prezentat blocajele de la Bechet și Calafat, unde barjele nu mai puteau ajunge în siguranță la unele puncte de încărcare, iar alimentarea amenajării de irigații Nedeia–Măceșu fusese întreruptă. Pentru producătorii care livrează cereale prin porturile dunărene, consecințele pot include întârzieri, reducerea cantității încărcate pe navă și costuri logistice suplimentare. Amploarea efectului depinde însă de sectorul navigabil, pescajul navelor, destinație și durata nivelurilor scăzute. Seceta hidrologică afectează cinci regiuni Autoritățile monitorizează debite foarte mici și fenomene de secare în Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova. Este urmărită și înflorirea algală, favorizată de încălzirea apei și de reducerea volumului, însă fenomenul era menținut în limite normale la data informării. Pentru populație nu erau instituite restricții generale de alimentare cu apă la 30 iulie. Principalele 40 de lacuri de acumulare aveau un grad de umplere de aproximativ 70%, considerat suficient pentru alimentarea centralizată în condițiile existente. Situația fermierilor depinde însă de sursa utilizată. Prioritatea acordată consumului populației poate menține sau extinde limitările pentru irigații dacă debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza de aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă pentru începutul lunii august indică faptul că restricțiile operative și programele locale de livrare trebuie urmărite zilnic.

Doi bărbați consultă o tabletă lângă panouri fotovoltaice, cu tractor, hală agricolă și cultură pe câmp în fundal.

Schema de Energie 2026 – Declarație pe propria răspundere pentru documentele blocate la ANCPI

AFIR permite depunerea proiectelor chiar dacă lipsesc temporar acte ANCPI, potrivit informațiilor publicate de AGRO TV. Solicitanții Schemei de Energie pot înlocui provizoriu documentele care nu pot fi obținute din cauza indisponibilității sistemului cadastral cu o declarație pe propria răspundere, urmând să le prezinte în etapa de evaluare. Măsura se aplică documentelor prevăzute în Ghidul solicitantului a căror emitere, autentificare, avizare, înscriere sau obținere depinde de sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Facilitatea le permite fermierilor și întreprinderilor din industria alimentară să continue depunerea proiectelor pentru capacități solare destinate autoconsumului. Declarația înlocuiește temporar documentul cadastral Solicitantul trebuie să demonstreze că lipsa documentului la momentul depunerii este provocată de indisponibilitatea temporară a sistemului ANCPI. În locul actului care nu poate fi emis, acesta poate încărca în dosarul cererii o declarație pe propria răspundere. Măsura nu elimină obligația de a prezenta documentul. AFIR îl va solicita ulterior, în timpul evaluării cererii de finanțare, după reluarea serviciilor ANCPI. În cazul extrasului de carte funciară, AGRONET.ro a prezentat procedura aplicabilă până la închiderea sesiunii. Solicitanții afectați de blocaj pot completa cu valoarea „0” câmpurile referitoare la identificatorul electronic, numărul cărții funciare și numărul cadastral sau topografic. În lista actelor, extrasul poate fi înlocuit temporar cu „Declarația privind imposibilitatea temporară de obținere a extrasului de carte funciară”. Documentul cadastral va fi cerut ulterior de expertul AFIR prin solicitarea de informații suplimentare. Condițiile de eligibilitate rămân neschimbate Derogarea privește exclusiv momentul prezentării documentelor afectate de problemele sistemului ANCPI. Celelalte cerințe stabilite prin schema de ajutor de stat și prin Ghidul solicitantului rămân obligatorii. Solicitanții trebuie să respecte în continuare condițiile privind: categoria beneficiarului;caracterul nou al capacității de producție;utilizarea energiei electrice pentru autoconsum;puterea instalată și încadrarea proiectului;documentele tehnice și economice;termenele stabilite pentru transmiterea completărilor;limitele ajutorului de stat. Declarația pe propria răspundere nu garantează acceptarea proiectului și nu înlocuiește verificarea dreptului asupra imobilului pe care urmează să fie realizată investiția. Sesiunea este deschisă până la 14 august Schema de Energie este destinată investițiilor în capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare pentru autoconsumul întreprinderilor agricole și din industria alimentară. Bugetul sesiunii deschise de AFIR este de 265 de milioane de euro, iar cererile pot fi depuse online până la 14 august 2026. Capacitatea proiectuluiAjutor maximBuget alocatCel mult 1 MW650.000 de euro/MW145 de milioane de euroPeste 1 MW550.000 de euro/MW120 milioane de euro Sprijinul poate ajunge la 100% din cheltuielile eligibile, în limitele stabilite pentru categoria de capacitate în care se încadrează proiectul. Sesiunea rămâne deschisă până la termenul anunțat inclusiv în situația în care valoarea cererilor depuse depășește bugetul disponibil. Depunerea proiectului nu echivalează însă cu aprobarea finanțării, care depinde de evaluare, eligibilitate și selecție. Ce trebuie să urmărească solicitanții Fermierii și întreprinderile alimentare care folosesc derogarea trebuie să obțină documentele ANCPI imediat ce sistemul redevine funcțional și să răspundă în termen solicitărilor AFIR. Pentru evitarea întârzierilor în evaluare, dosarul ar trebui să includă: declarația cerută pentru documentul indisponibil;explicația legăturii dintre lipsa actului și blocajul ANCPI;toate celelalte documente care pot fi obținute;datele corecte de identificare a imobilului;actele solicitate ulterior, în forma și termenul comunicate de AFIR. Schema este finanțată prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei. Administratorul ajutorului de stat este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR.

Vedere aeriană asupra unui complex educațional modern aflat într-o zonă rurală, cu clădiri albe și panouri solare pe acoperișuri.

Campusul AGRITECH pentru agricultură și tehnologii din Iași intră în etapa finală a construcției – investiția ajunge la 106,9 milioane de lei

Campusul AGRITECH din Iași se apropie de finalizare, iar investiția va crea un centru regional pentru pregătirea practică în agricultură, industria alimentară și domeniile tehnice asociate, potrivit informațiilor publicate de Vocea Tinerilor. Elevii și studenții vor avea acces la laboratoare, ateliere digitalizate, echipamente agricole și spații în care pregătirea teoretică va fi completată prin activități practice. Proiectul este dezvoltat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, licee tehnologice, autorități locale și companii din regiunea Moldovei. Finanțarea este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C15 – Educație. Investiție de aproape 107 milioane de lei Campusul este construit în satul Valea Adâncă, comuna Miroslava, în zona Ezăreni. Datele tehnice prezentate pentru proiect indică o suprafață construită totală de aproximativ 6.595 de metri pătrați și o suprafață desfășurată de aproximativ 11.035 de metri pătrați. Valoarea totală actualizată a investiției este de aproximativ 106,9 milioane de lei, inclusiv TVA, dintre care circa 82,3 milioane de lei sunt destinate lucrărilor de construcții și montaj. Campusul va cuprinde: săli pentru pregătire teoretică;laboratoare echipate pentru activități aplicate;ateliere digitalizate;hale pentru activități de microproducție;mașini și echipamente agricole;cămin și cantină;sală de sport și spații de recreere. Ministerul Educației și Cercetării a transmis la 27 iulie 2026 că lucrările se află în curs de finalizare. Pregătire pentru agricultura modernă Prin structura sa, Campusul AGRITECH va putea susține pregătirea în domenii care devin tot mai importante pentru ferme și unitățile de procesare: agricultură și tehnologii agricole;horticultură;zootehnie;medicină veterinară;industrie alimentară;biotehnologii;ingineria mediului;mecanică și automatizări;tehnologia informației;inginerie chimică. Agricultura modernă folosește tot mai multe sisteme de ghidare, senzori, utilaje controlate digital, programe pentru administrarea fermei și tehnologii pentru reducerea consumului de apă, energie și inputuri. În România, numai 10–15% dintre exploatații utilizau în 2023 cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, potrivit datelor analizate de AGRONET.ro. Dezvoltarea unor centre de pregătire practică poate contribui la creșterea numărului de specialiști capabili să folosească aceste echipamente și să interpreteze datele obținute în fermă. Traseu educațional de la liceu până la universitate Una dintre particularitățile proiectului este integrarea învățământului dual într-un traseu educațional complet. Elevii care încep pregătirea într-un liceu tehnologic sau într-o clasă duală își vor putea continua studiile la nivel postliceal și universitar. Sistemul poate acoperi calificări de la nivelul 3 până la nivelul 8 din Cadrul Național al Calificărilor, inclusiv studiile de licență, masterat și doctorat. Această structură le oferă tinerilor două opțiuni: să intre pe piața muncii după obținerea unei calificări sau să continue pregătirea pentru specializări mai avansate. Pentru sectorul agricol, modelul este important deoarece combină experiența practică cu pregătirea tehnică. Datele Eurostat prezentate de AGRONET.ro arată că, în 2023, numai 1% dintre managerii exploatațiilor agricole din România aveau pregătire agricolă completă, în timp ce majoritatea se bazau în principal pe experiența practică. Companiile vor participa la pregătirea elevilor și studenților Învățământul dual presupune colaborarea directă dintre instituțiile de educație și operatorii economici. Companiile partenere pot contribui cu echipamente, specialiști, locuri de practică, burse și alte forme de sprijin. Elevii și studenții vor putea vedea cum sunt folosite tehnologiile în activitatea de zi cu zi și vor dobândi experiență înainte de absolvire. Pentru firme, sistemul poate crea o sursă mai stabilă de personal calificat. Agricultura, industria alimentară și domeniile tehnice se confruntă cu nevoia de specialiști care să poată lucra cu utilaje moderne, sisteme automatizate și procese de producție controlate digital. Campusul reunește instituții de învățământ din Iași și din alte localități ale Moldovei, printre care: Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” din Iași;Colegiul Tehnic „Mihail Sturdza” din Iași;Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava;unități de învățământ din Fălticeni și Târgu Neamț. Un centru regional pentru educația agricolă Poziționarea campusului în apropierea Iașului îi oferă acces la două universități, licee tehnologice, companii și instituții publice din regiune. Căminul, cantina și celelalte facilități sociale pot facilita participarea elevilor și studenților din localități aflate la distanță de Iași. În același timp, infrastructura ar putea fi folosită și pentru formarea continuă a angajaților sau pentru programe de specializare dedicate adulților. AGRITECH face parte dintr-un program național prin care sunt finanțate 29 de campusuri duale. Alocarea totală a apelului este de 588 de milioane de euro, fără TVA. Numărul elevilor înscriși în sistemul dual a crescut de la 5.594 în anul școlar 2018–2019 la 15.805 în anul școlar 2023–2024. Extinderea infrastructurii poate susține această evoluție și poate crea legături mai strânse între școli, universități și angajatori. Pentru agricultura din Moldova, Campusul AGRITECH poate deveni un punct important de pregătire a viitorilor mecanizatori, tehnicieni, ingineri, specialiști în industria alimentară și manageri de exploatații. Următoarea etapă va fi deschiderea programelor de studiu și stabilirea calificărilor, locurilor și condițiilor de admitere pentru primele generații de cursanți.

Bărbat în costum vorbește la microfoane într-o sală de conferințe, lângă un afiș despre pesta porcină africană cu porci.

Pestă porcină africană confirmată într-o fermă COMTIM din Timiș – Transportul porcilor, restricționat

Un focar de pestă porcină africană a fost confirmat la Ferma Bulgăruș, exploatație comercială de suine din județul Timiș, aparținând SC COMTIM ROMÂNIA SRL. Confirmarea a fost făcută la 28 iulie 2026, după analizarea probelor de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București, potrivit informațiilor transmise de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș. Autoritățile nu au comunicat numărul porcilor existenți în exploatația afectată sau efectivul care urmează să fie eliminat. După confirmarea virusului, Centrul Local de Combatere a Bolilor Timiș a aprobat planul de măsuri de urgență, care prevede uciderea animalelor sub control oficial și neutralizarea materialelor cu risc prin incinerare sau îngropare. Localitățile incluse în zonele de restricție În jurul focarului a fost stabilită o zonă de protecție cu o rază de cel puțin trei kilometri, care include localitatea Bulgăruș. Zona de supraveghere, cu o rază de minimum zece kilometri, cuprinde: Iecea Mare;Lenauheim;Grabaț;Uihei;Șandra;Gottlob;Lovrin;Pesac;fermele Biled și Iecea Mare ale SC COMTIM ROMÂNIA SRL;exploatația SC PROD SUIN SRL. Delimitarea zonelor are efect direct asupra fermelor comerciale și gospodăriilor din localitățile vizate, deoarece deplasarea porcilor și introducerea sau scoaterea animalelor din exploatații sunt supuse autorizării sanitar-veterinare. Un regim similar de control al circulației animalelor a fost aplicat și după confirmarea unui focar de pestă porcină africană în județul Constanța, unde restricțiile au vizat transporturile, comercializarea porcilor și verificarea biosecurității exploatațiilor. Transportul porcilor este interzis fără aviz veterinar Măsurile aprobate în Timiș interzic deplasarea și transportul porcilor pe drumurile publice sau private fără avizul autorității veterinare locale. Restricția se aplică atât în zona de protecție, cât și în zona de supraveghere. Intrarea și ieșirea animalelor domestice din exploatații sunt, de asemenea, interzise fără autorizare. În zona de supraveghere, această măsură trebuie aplicată cu strictețe în primele șapte zile. Sunt prevăzute excepții pentru: tranzitul animalelor prin zonă, dacă transportul se face fără oprire;porcii transportați cu aprobarea autorităților pentru tăiere imediată într-un abator autorizat;deplasările realizate în condițiile și pe traseele stabilite de serviciile veterinare. Pentru ferme, restricțiile pot afecta programarea livrărilor, accesul la abatoare, traseele de transport și documentele necesare. Crescătorii și transportatorii trebuie să verifice condițiile aplicabile înaintea oricărei deplasări, inclusiv în contextul proiectului privind înăsprirea sancțiunilor pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii. Proiectul nu este încă lege în vigoare, dar regulile sanitare veterinare existente rămân obligatorii. Inspecții clinice în exploatațiile din zona de protecție Porcii din exploatațiile aflate în zona de protecție vor fi supuși inspecțiilor clinice efectuate de echipe mixte, formate din medici veterinari oficiali și personal auxiliar. Verificările urmăresc identificarea eventualelor semne de boală și stabilirea exploatațiilor care ar fi putut avea legături epidemiologice cu ferma afectată. Confirmarea unui caz nou se poate face numai prin analize de laborator. DSVSA Timiș a anunțat că va aplica măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară și de manualul operațional pentru intervenția în focarele de pestă porcină africană. Durata restricțiilor nu a fost precizată și va depinde de evoluția anchetei epidemiologice, de rezultatele controalelor și de finalizarea operațiunilor de dezinfecție și neutralizare. Boala nu se transmite oamenilor, dar produce pierderi economice Pesta porcină africană nu afectează oamenii și nu prezintă risc de îmbolnăvire pentru populație. Virusul afectează însă porcii domestici și mistreții și poate produce mortalitate ridicată, eliminarea întregului efectiv din exploatația infectată și blocarea temporară a activităților comerciale din zona afectată. Impactul nu se limitează la ferma în care a fost confirmată boala. Exploatațiile din zonele de protecție și supraveghere se pot confrunta cu întârzieri ale livrărilor, redirecționarea animalelor către anumite abatoare, costuri suplimentare de biosecuritate și imposibilitatea deplasării porcilor fără aprobări oficiale. Autoritățile nu au comunicat până în prezent valoarea pierderilor, calendarul eliminării animalelor sau eventualele despăgubiri pentru exploatația afectată. Aceste informații vor putea fi stabilite după inventarierea efectivului și finalizarea procedurilor sanitare veterinare.

Inspector sanitar-veterinar notează date lângă bovine aflate într-un adăpost cu furaje.
Zootehnie

Buzăul are două focare confirmate și două suspiciuni de tuberculoză bovină

Buzăul are două focare confirmate și două suspiciuni de tuberculoză bovină, potrivit datelor Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor prezentate de AGERPRES. Cele două focare confirmate sunt în exploatații comerciale, iar cazurile din gospodării așteaptă rezultatele de laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii. Titlul și primul paragraf al materialului-sursă indică patru focare active, însă raportul citat de DSVSA precizează că, în perioada ianuarie–iunie 2026, în două gospodării a fost declarată suspiciunea de tuberculoză. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, aceste două cazuri nu pot fi prezentate încă drept focare confirmate. Un focar comercial a fost închis în 2026 În anul 2025, în județul Buzău au fost înregistrate cinci focare de tuberculoză bovină în gospodăriile populației și trei în exploatații comerciale. Cele cinci focare din gospodării au fost închise în cursul aceluiași an, în timp ce cele trei focare din fermele comerciale au rămas active la finalul perioadei raportate. În 2026, unul dintre focarele comerciale a fost închis după îndeplinirea condițiilor sanitare veterinare. Potrivit DSVSA, toate bovinele cu vârsta de peste șase săptămâni din exploatație au avut rezultate negative la două testări succesive. Testările au fost efectuate: la cel puțin șase luni după eliminarea ultimului animal pozitiv;la un interval de minimum șase luni între cele două verificări. După închiderea acestui focar, două exploatații comerciale au rămas sub restricții. Suspiciunile din gospodării depind de analizele de laborator În primele șase luni ale anului 2026 au fost identificate două suspiciuni de tuberculoză în gospodăriile populației. Boala urmează să fie declarată sau infirmată după primirea rezultatelor de laborator. Distincția este importantă pentru crescători. O suspiciune determină aplicarea unor măsuri preventive și a unor verificări, dar nu echivalează automat cu un focar confirmat. Materialul-sursă nu precizează: localitățile în care se află exploatațiile afectate;numărul bovinelor din focare;numărul animalelor eliminate;eventualele despăgubiri acordate;termenele estimate pentru închiderea focarelor rămase. Închiderea focarului cere testări repetate Tuberculoza bovină poate afecta circulația animalelor, valorificarea producției și activitatea curentă a exploatației. Fermele aflate sub restricții trebuie să respecte măsurile stabilite de autoritatea sanitară veterinară până la îndeplinirea condițiilor pentru stingerea focarului. Închiderea unui caz nu se produce imediat după eliminarea animalului pozitiv. Exemplul prezentat de DSVSA arată că sunt necesare testări repetate, la intervale de minimum șase luni, ceea ce poate prelungi perioada de supraveghere. Pentru exploatațiile comerciale, această perioadă poate afecta: introducerea și scoaterea animalelor din fermă;vânzarea bovinelor;planificarea reproducției;costurile cu testarea și supravegherea veterinară;fluxul de numerar al exploatației. Presiunea financiară apare într-un moment în care crescătorii solicită și plata restanțelor APIA, precum și urgentarea unui ajutor propus de 68 de euro pe bovină. AGRONET.ro a prezentat stadiul acestei măsuri, care rămâne un proiect legislativ și nu este încă deschisă pentru depunerea cererilor. DSVSA indică o reducere epidemiologică Direcția Sanitară Veterinară apreciază că evoluția generală din județul Buzău indică o reducere a numărului de focare, pe fondul supravegherii epidemiologice și al aplicării măsurilor de control. Această tendință nu înseamnă însă dispariția riscului. Două focare comerciale sunt încă active, iar cele două suspiciuni din gospodării trebuie lămurite prin analize. Pentru limitarea bolii, DSVSA consideră necesare menținerea măsurilor preventive, testarea efectivelor și cooperarea dintre crescători, medicii veterinari și instituțiile implicate.

Bărbat în costum la o masă de ședință, cu steagurile României și Uniunii Europene în fundal.

Sancțiuni mai dure pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii – Proiect pentru combaterea pestei porcine africane

Transportul și comerțul ilegal cu animale vii ar urma să fie sancționate mai sever, printr-un proiect de lege anunțat de ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna. Inițiativa vizează combaterea pestei porcine africane și introducerea unor măsuri suplimentare pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți. Proiectul nu este încă lege în vigoare. Din informațiile disponibile nu rezultă nivelul noilor amenzi, faptele sancționate distinct, autoritățile responsabile de control sau data de la care noile reguli s-ar aplica. Aceste elemente vor putea fi stabilite numai după publicarea formei adoptate și, dacă va fi necesar, a normelor de aplicare. Transporturile ilegale pot extinde rapid focarele Mișcarea porcilor fără documente sanitare veterinare și comercializarea animalelor în afara circuitelor autorizate reduc posibilitatea de urmărire a originii și destinației acestora. În cazul apariției unui focar, lipsa trasabilității îngreunează identificarea exploatațiilor de contact și poate extinde restricțiile asupra fermelor care funcționează legal. Pentru crescători, efectele unui focar pot include: sacrificarea animalelor din exploatația afectată;blocarea transporturilor și a livrărilor;restricții în zonele de protecție și supraveghere;costuri cu dezinfecția și biosecuritatea;amânarea repopulării;pierderea contractelor comerciale. Un focar de pestă porcină africană confirmat recent în județul Constanța a determinat instituirea unor restricții asupra circulației animalelor și activităților comerciale, după cum a relatat AGRONET.ro. Cazul arată efectul direct al bolii asupra fermelor, indiferent dacă acestea sunt sau nu implicate în transporturi ilegale. Proiectul pentru sancțiuni este distinct de ajutorul pentru ferme Anunțul privind combaterea pestei porcine africane a fost făcut în contextul unei întâlniri cu reprezentanții crescătorilor de porcine, în care au fost discutate și problemele financiare ale sectorului. Separat, Parlamentul analizează o schemă de sprijin care prevede aproximativ: Categoria de capacitateSprijin propusLoc de cazare pentru porci la îngrășat12 euroLoc de cazare pentru animale de reproducție14 euro Proiectul de sprijin a fost votat de Senat și așteaptă votul Camerei Deputaților. AGRONET.ro a prezentat stadiul măsurii, care nu este încă deschisă și nu are, în informațiile publicate până acum, un calendar de depunere sau condiții finale de eligibilitate. Cele două inițiative trebuie diferențiate. Înăsprirea sancțiunilor pentru transportul ilegal nu deschide automat schema financiară, iar adoptarea ajutorului pe loc de cazare nu înseamnă intrarea în vigoare a noilor măsuri sanitar-veterinare. Sectorul cere lichidități și reguli aplicabile Tánczos Barna a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea proiectelor destinate sectorului suin. Ministrul interimar a susținut că fermele au nevoie de sprijin pentru a-și continua activitatea, în condițiile creșterii costurilor cu carburanții și îngrășămintele. Pentru exploatațiile comerciale, eficiența noilor sancțiuni va depinde de aplicarea uniformă a controalelor și de capacitatea autorităților de a urmări mișcarea animalelor între gospodării, ferme, intermediari și abatoare. O înăsprire formală a amenzilor, fără controale și trasabilitate, nu reduce singură riscul epidemiologic. Extinderea pestei porcine africane în regiune rămâne o amenințare pentru producție și comerț. AGRONET.ro a relatat că Serbia a pierdut aproape 30.000 de porci în urma focarelor recente, ceea ce a obligat autoritățile să limiteze circulația animalelor și să intensifice intervențiile. Ce trebuie urmărit în forma finală Pentru crescători și comercianți, informațiile decisive vor fi: valoarea sancțiunilor;faptele considerate transport sau comerț ilegal;documentele obligatorii pentru fiecare tip de mișcare;responsabilitatea transportatorului, vânzătorului și cumpărătorului;regulile aplicabile gospodăriilor populației;măsurile pentru mistreți;data intrării în vigoare. Până la adoptarea și publicarea proiectului, anunțul reprezintă o inițiativă legislativă, nu o obligație nouă aplicabilă operatorilor. Fermierii trebuie să respecte în continuare regulile sanitare veterinare aflate în vigoare și să verifice orice transport sau tranzacție cu medicul veterinar și autoritățile competente.

Tractor pe un câmp agricol cu sol crăpat și plante tinere, sub un cer înnorat cu raze de soare.
Mediu

Omenirea intră în „datorie ecologică” la 30 iulie – Cum afectează supraconsumul agricultura

Omenirea intră la 30 iulie 2026 în „datorie ecologică”, după epuizarea bugetului anual de resurse regenerabile pe care planeta îl poate reface într-un an, potrivit informațiilor publicate de Global Footprint Network. Organizațiile estimează că resursele naturale sunt consumate cu 73% mai repede decât capacitatea de regenerare a ecosistemelor. Ziua Suprasolicitării Planetei este un indicator care compară cererea umană de resurse și servicii ecosistemice cu biocapacitatea disponibilă. După această dată, consumul anual este considerat mai mare decât volumul pe care natura îl poate reface în același interval. Data din 2026 este cu șase zile mai târzie decât cea comunicată pentru anul precedent. WWF-Adria avertizează însă că diferența nu indică automat o reducere a presiunii asupra resurselor, fiind influențată în principal de actualizarea datelor și a metodologiei de calcul. Agricultura depinde direct de resursele aflate sub presiune Pentru sectorul agricol, indicatorul nu descrie o epuizare fizică produsă într-o singură zi, ci acumularea unor dezechilibre care afectează terenurile, apa și stabilitatea producției. Printre efectele asociate supraconsumului se află: degradarea și pierderea fertilității solurilor;reducerea disponibilității apei;defrișarea și diminuarea capacității de stocare a carbonului;declinul biodiversității și al polenizatorilor;creșterea concentrației gazelor cu efect de seră;vulnerabilitatea mai mare a producției alimentare la secetă și temperaturi extreme. Aceste presiuni pot crește costurile fermelor prin necesarul mai mare de irigare, fertilizare, lucrări pentru refacerea structurii solului și protecție a culturilor. Impactul diferă însă în funcție de regiune, tipul exploatației și starea resurselor locale. AGRONET.ro a prezentat problemele discutate în iulie 2026 de Comitetul pentru Agricultură al FAO, unde sănătatea solului, deficitul de apă, pesticidele și adaptarea climatică au fost analizate împreună. Pentru ferme, aceste domenii sunt legate: o măsură de reducere a consumului de apă trebuie evaluată și prin efectele asupra randamentului, solului și costului pe hectar. Deficitul de apă devine o problemă de infrastructură Reducerea presiunii asupra resurselor nu depinde numai de comportamentul individual sau de schimbarea tehnologiei din fermă. Agricultura are nevoie de infrastructură care să limiteze pierderile, să permită măsurarea consumului și să diversifice sursele disponibile. Un exemplu este reutilizarea apelor uzate tratate. Analiza AGRONET.ro despre sistemul folosit în Cipru arată că statul insular reutilizează 85–90% din volumul de apă uzată tratată, în special pentru irigații. Procentul nu reprezintă ponderea necesarului total al agriculturii acoperit din această sursă. Aplicarea unei asemenea soluții presupune stații de tratare, rețele separate, monitorizarea salinității și a calității microbiologice, reguli privind culturile irigate și controlul volumelor distribuite. În România, utilizarea ar fi mai realistă în apropierea orașelor, pentru sere, livezi, culturi furajere și centuri legumicole, unde distanțele de transport sunt mai mici. Producția alimentară durabilă presupune rezultate măsurabile WWF indică producția alimentară durabilă, reducerea emisiilor, eficiența energetică și folosirea mai atentă a resurselor printre direcțiile care pot întârzia Ziua Suprasolicitării Planetei. În agricultură, aceste obiective pot însemna: rotații care reduc degradarea solului;acoperirea terenului și limitarea eroziunii;irigare stabilită după umiditatea reală și necesarul culturii;aplicarea precisă a îngrășămintelor și produselor de protecție;reducerea pierderilor alimentare și a deșeurilor;refacerea elementelor de peisaj utile biodiversității;folosirea energiei și a combustibililor cu randament mai bun. Eficiența nu trebuie confundată cu reducerea automată a tuturor intrărilor. O cantitate mai mică de apă sau îngrășăminte poate afecta producția dacă nu este stabilită în funcție de sol, cultură și condițiile meteorologice. Măsurile au valoare atunci când economisesc resurse fără să transfere pierderea asupra randamentului, calității sau veniturilor fermei. Data globală nu descrie situația fiecărei țări Ziua Suprasolicitării Planetei este calculată și la nivel național, în funcție de consum și de biocapacitatea atribuită fiecărui stat. WWF-Adria indică pentru 2026 date mai timpurii în mai multe țări din Balcanii de Vest: ȚaraData suprasolicitării în 2026Muntenegru20 aprilieCroația25 aprilieBosnia și Herțegovina26 aprilieSerbia16 maiMedia globală30 iulie Materialul-sursă nu include o dată națională pentru România. Din acest motiv, valoarea globală nu poate fi prezentată drept momentul în care România și-a epuizat propriul buget anual de resurse. Pentru agricultură, relevanța indicatorului constă în tendința pe care o descrie: producția alimentară depinde de resurse naturale regenerabile, iar degradarea acestora reduce capacitatea fermelor de a menține randamentele și veniturile. Schimbarea datei globale va depinde de politici privind energia, transportul, industria, consumul și sistemele alimentare, nu exclusiv de măsurile aplicate agricultorilor.

Parcelele agricole cu cereale, porumb și floarea-soarelui sunt marcate cu panouri, lângă o clădire de cercetare și o stație meteo.

Austria construiește la Großnondorf o stațiune pentru testarea culturilor rezistente la secetă – soiurile vor fi evaluate fără irigare artificială

Austria construiește o stațiune pentru testarea culturilor rezistente la secetă, într-o regiune agricolă unde noile soiuri vor fi evaluate fără irigare artificială, potrivit informațiilor publicate de Seed World. Centrul de la Großnondorf va furniza date pentru omologarea soiurilor și pentru recomandările adresate fermierilor care lucrează în condiții tot mai frecvente de căldură și deficit de apă. Proiectul este dezvoltat de Agenția Austriacă pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, cunoscută prin acronimul AGES. Stațiunea va găzdui cercetări asupra cerealelor, porumbului, florii-soarelui, soiei, cartofului și sfeclei de zahăr, dar și studii privind fertilizarea, protecția plantelor, solul și gestionarea apei. Culturile vor fi testate fără irigare artificială Großnondorf se află în regiunea panonică aridă a Austriei, o zonă reprezentativă pentru aproximativ 250.000 de hectare de teren arabil. Solurile adânci pot reține apa provenită din precipitații pentru perioade mai lungi, însă terenurile stațiunii nu vor beneficia de irigare artificială. Această condiție permite evaluarea plantelor în timpul unor episoade reale de stres hidric. Testele vor urmări: capacitatea de răsărire în condiții de umiditate redusă;menținerea producției în perioadele secetoase;toleranța la temperaturi ridicate;eficiența utilizării apei;reacția la diferite niveluri de fertilizare;rezistența la boli și dăunători;stabilitatea producției de la un an la altul. Faptul că un soi rezistă secetei nu înseamnă automat că oferă și cea mai mare producție. Cercetătorii trebuie să urmărească simultan randamentul, calitatea, stabilitatea și adaptarea la tehnologia utilizată de fermieri. Pierderile de recoltă sunt estimate la 30–50% în unele regiuni Investiția este realizată în contextul în care seceta și perioadele prelungite de căldură afectează tot mai puternic culturile din Austria. În funcție de regiune, fermierii ar putea înregistra în 2026 pierderi de recoltă de 30–50% față de anul precedent. Valorile sunt estimări regionale și nu descriu rezultatul fiecărei exploatații sau al fiecărei culturi. Efectul secetei depinde de: momentul apariției deficitului de apă;durata și intensitatea temperaturilor ridicate;tipul și adâncimea solului;rezerva de umiditate acumulată;cultura și soiul utilizat;data semănatului;tehnologia de întreținere. O stațiune amplasată într-o zonă uscată poate furniza informații mai utile decât testele efectuate exclusiv în condiții favorabile, deoarece diferențele dintre soiuri devin mai vizibile atunci când apa este limitată. Șase grupe de culturi intră în programul de cercetare Stațiunea va testa atât culturi cu suprafețe mari în Austria, cât și plante importante pentru rotație și procesare. CulturaPrincipalele elemente urmăriteCerealeproducție, calitate, rezistență la secetă și boliPorumbtoleranță la căldură și deficit de apăFloarea-soareluistabilitatea producției în regiuni uscateSoiaadaptarea soiurilor și calitatea semințelorCartofreacția la stres hidric și temperaturi ridicateSfeclă de zahărproducția de rădăcini și conținutul de zahăr Programul nu se limitează la genetică. Cercetătorii vor analiza interacțiunea dintre soi, sol și tehnologia de cultură. Astfel, același material biologic poate fi evaluat în combinație cu diferite niveluri de fertilizare, metode de protecție, lucrări ale solului și strategii de utilizare a apei. Datele vor fi folosite pentru omologarea soiurilor AGES operează opt stațiuni agricole care acoperă principalele condiții de climă și sol din regiunile arabile ale Austriei. Testarea în mai multe locații este necesară deoarece un soi performant într-o regiune poate avea rezultate mai slabe într-un alt tip de sol sau regim climatic. Omologarea nu se bazează numai pe producția maximă obținută într-un singur punct. Datele colectate vor fi utilizate pentru: înregistrarea și omologarea soiurilor;cercetarea privind tehnologiile de cultură;evaluarea riscurilor;formularea recomandărilor pentru fermieri;compararea performanței în condiții pedoclimatice diferite. Autoritățile austriece susțin că sunt aprobate numai soiurile care aduc beneficii agriculturii și consumatorilor. Aceste beneficii pot include producția, calitatea, rezistența la boli sau adaptarea la stresul climatic. Soiul rezistent la secetă nu înlocuiește tehnologia fermei Ameliorarea poate reduce pierderile provocate de lipsa apei, dar nu elimină efectele unei secete severe. Un soi tolerant poate menține mai bine producția decât unul sensibil în aceleași condiții, însă rezultatul depinde în continuare de sol, rotație, densitate, fertilizare și momentul lucrărilor. Pentru fermieri, utilitatea unui soi trebuie analizată prin mai mulți indicatori: producția medie din mai mulți ani;variația producției între anii favorabili și cei secetoși;calitatea recoltei;rezistența la bolile locale;costul semințelor;cerințele tehnologice;posibilitățile de valorificare. O varietate cu producție maximă mai mică poate fi mai potrivită într-o zonă aridă dacă oferă rezultate mai stabile și reduce riscul unei pierderi majore. Noile tehnici de ameliorare vor avea nevoie de testare locală Stațiunea poate deveni relevantă și pentru evaluarea plantelor obținute prin tehnici genomice noi. Noile reguli europene pentru aceste plante se vor aplica din iulie 2028, dar accesul fermierilor la soiuri adaptate secetei va depinde de dezvoltarea materialului genetic, testarea în câmp, înregistrare și multiplicarea semințelor, după cum a explicat AGRONET.ro. Indiferent dacă un soi este obținut prin selecție convențională sau printr-o tehnică genomică, comportamentul său trebuie verificat în mai multe condiții de mediu. Toleranța la secetă poate fi asociată cu efecte diferite asupra maturității, calității, rezistenței la boli sau necesarului de fertilizare. Testarea locală este necesară înainte ca rezultatele să fie transformate în recomandări comerciale. Cercetarea urmărește stabilitatea producției Principala miză a stațiunii din Großnondorf nu este obținerea unei culturi care să nu mai fie afectată de secetă, ci identificarea soiurilor și tehnologiilor care limitează variațiile mari de producție. Pentru exploatații, stabilitatea poate conta la fel de mult ca randamentul maxim. O producție mai previzibilă ajută la planificarea contractelor, rambursarea creditelor și dimensionarea cheltuielilor cu inputurile. Rezultatele obținute în Austria nu pot fi transferate automat fermelor din România. Condițiile de sol, regimul precipitațiilor, temperaturile și presiunea bolilor diferă. Modelul stațiunii arată însă importanța testării soiurilor direct în zonele în care stresul hidric este frecvent. Fermierii au nevoie de date din câmp, colectate în mai mulți ani, nu doar de caracteristici declarate în condiții experimentale favorabile.

Tractor care lucrează pe un câmp prăfos, pe un afiș al unui eveniment agricol.

AGRO Vinnytsia 2026 aduce peste 50 de utilaje agricole în demonstrații practice – evenimentul are loc în Ucraina, pe 2 și 3 septembrie

AGRO Vinnytsia 2026 aduce utilajele agricole direct în câmp, în perioada 2–3 septembrie, la Vinnyțea, în Ucraina, potrivit informațiilor publicate de AgroONE. Evenimentul organizat de AGRO TEAM EXPO combină expoziția de tehnică și inputuri cu demonstrații practice, iar accesul vizitatorilor este gratuit. Programul anunțat începe miercuri, 2 septembrie 2026, la ora 09:00, și se încheie joi, 3 septembrie, la ora 18:00. Expoziția se desfășoară pe strada Gonty, în Vinnyțea, una dintre principalele regiuni agricole ale Ucrainei. Peste 50 de utilaje vor lucra în fața vizitatorilor Componenta centrală a evenimentului este zona de demonstrații, unde organizatorii anunță prezentarea în lucru a peste 50 de unități de tehnică agricolă. Utilajele vor fi evaluate în condiții de câmp pentru operațiuni precum: pregătirea și prelucrarea solului;semănatul;aplicarea îngrășămintelor;protecția culturilor;lucrările executate cu tractoare și echipamente tractate. Demonstrațiile ar urma să includă informații despre parametrii tehnici, consumul de carburant și capacitatea de lucru. Formatul le permite fermierilor să compare echipamente din clase diferite în condiții apropiate și să evalueze dacă o anumită soluție se potrivește structurii propriei exploatații. Expoziția reunește utilaje, inputuri și soluții digitale Organizatorii estimează participarea a peste 200 de companii din agricultură. Oferta expozițională acoperă atât mecanizarea, cât și serviciile necesare administrării unei ferme. Principalele categorii anunțate sunt: tractoare, combine și utilaje tractate;echipamente pentru silozuri și depozitarea cerealelor;semințe, îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor;tehnologii pentru agricultura de precizie;sisteme GPS și soluții digitale;echipamente pentru irigații și gestionarea resurselor;servicii logistice și instrumente financiare. Participanții vor putea discuta direct cu producători, distribuitori și specialiști despre costurile de exploatare, întreținere, productivitate și integrarea echipamentelor în fluxurile existente ale fermei. Demonstrațiile pot ajuta la fundamentarea investițiilor Pentru fermieri, avantajul unei expoziții în câmp este posibilitatea de a vedea cum reacționează utilajele în timpul lucrului, nu doar de a analiza specificațiile prezentate într-un stand. Consumul, viteza de lucru și calitatea operațiunii depind însă de mai mulți factori, inclusiv tipul solului, umiditatea, reglajele, puterea tractorului și experiența operatorului. Rezultatele unei demonstrații nu trebuie tratate automat drept performanțe garantate pentru orice exploatație. O evaluare utilă poate urmări: compatibilitatea utilajului cu tractoarele existente;capacitatea de lucru raportată la suprafața fermei;consumul de carburant și necesarul de întreținere;disponibilitatea pieselor și a serviciilor tehnice;costul total de utilizare, nu numai prețul de achiziție;posibilitatea integrării cu sistemele digitale deja folosite. Acces gratuit pentru vizitatori Intrarea la AGRO Vinnytsia 2026 este anunțată ca fiind gratuită. Informațiile suplimentare privind participarea și eventualele actualizări ale programului sunt disponibile prin pagina indicată de organizator. Evenimentul se adresează fermierilor, administratorilor de exploatații, distribuitorilor de inputuri, producătorilor de utilaje, companiilor de tehnologie agricolă, procesatorilor și investitorilor. AGRO Vinnytsia 2026 este programată într-un context în care reducerea costurilor, eficiența lucrărilor și utilizarea mai atentă a inputurilor au devenit criterii importante pentru investițiile fermelor. Demonstrațiile practice pot oferi repere pentru comparație, dar decizia de achiziție trebuie raportată la condițiile tehnice și financiare ale fiecărei exploatații.

Un elan stă într-o poiană împrejmuită, în timp ce mai multe persoane îl observă de la distanță.

Patru elani aduși din Germania, Franța și Elveția se aclimatizează în Parcul Natural Vânători Neamț – Romsilva pregătește revenirea speciei în fauna României

Patru elani se adaptează în Parcul Natural Vânători Neamț, la trei luni după aducerea lor în România, în prima etapă a unui proiect care urmărește revenirea speciei în fauna țării după mai bine de două secole, relatează Digi24. Grupul este format dintr-un mascul și trei femele, provenite din centre specializate din Germania, Franța și Elveția. Animalele au ajuns la sfârșitul lunii aprilie 2026 în parcul administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Exemplarele au fost selectate pentru aclimatizare Romsilva afirmă că elanii au fost aleși în urma unei selecții riguroase, astfel încât să aibă șanse mai bune de adaptare la noul areal. La sosirea în România, exemplarele au intrat într-o perioadă de carantină de 30 de zile și au fost supravegheate de specialiști. După aproximativ trei luni, administrația parcului apreciază că animalele se acomodează tot mai bine cu mediul. Informațiile publicate nu precizează însă starea fiecărui exemplar, suprafața în care sunt ținute, regimul de hrană sau momentul unei eventuale eliberări într-un spațiu mai larg. Proiectul este abia în prima etapă Aducerea celor patru exemplare nu înseamnă că elanul a format deja o populație stabilă în România. Romsilva prezintă operațiunea drept prima etapă a unui proiect de revenire a speciei, ceea ce presupune monitorizare, reproducere și evaluarea capacității animalelor de a se adapta pe termen lung. Pentru ca proiectul să avanseze, specialiștii trebuie să urmărească: starea de sănătate a exemplarelor;adaptarea la hrană și climă;comportamentul în noul habitat;compatibilitatea dintre animale;posibilitatea reproducerii;riscurile asociate bolilor și interacțiunii cu alte specii;capacitatea arealului de a susține o populație viabilă. Datele disponibile nu indică un calendar pentru etapele următoare și nici numărul de exemplare care ar putea fi aduse ulterior. Revenirea speciei depinde de rezultate pe termen lung Elanul este cel mai mare reprezentant al familiei cerbilor, iar readucerea sa într-un areal din care a dispărut presupune mai mult decât aclimatizarea câtorva animale. Succesul proiectului va depinde de reproducere, supraviețuirea puilor, disponibilitatea habitatului și limitarea riscurilor provocate de trafic, boli sau intervenția umană. În această etapă, proiectul din Parcul Natural Vânători Neamț trebuie privit ca un program de acomodare și conservare aflat la început. Abia monitorizarea din următorii ani va arăta dacă cele patru exemplare pot deveni nucleul unei populații stabile de elan în România.

Baza unui butuc de viță-de-vie cu vigoare redusă, cu scoarța ridicată discret pentru a sugera o zonă albicioasă sub scoarță, într-o vie de vară cu câțiva butuci slăbiți în fundal.

Cum recunoști putregaiul armillaria al rădăcinilor în vie și ce condiții cresc riscul

În iulie, diferențele de vigoare dintre butucii din aceeași parcelă se văd mai ușor. În vie, un grup de plante cu lăstari mai scurți, frunziș rar sau semne repetate de ofilire merită urmărit, mai ales dacă terenul a avut anterior arbori, arbuști ori o plantație lemnoasă. Putregaiul Armillaria al rădăcinilor este o posibilă explicație, dar observația din teren nu înlocuiește confirmarea la nivelul coletului și al rădăcinilor. Cum arată un focar suspect în vie Declinul începe de regulă discret: lăstarii rămân mai scurți decât la butucii vecini, iar vigoarea scade de la un an la altul. Pe măsură ce afectarea avansează, frunzele pot fi mici, clorotice sau se pot ofili, poate apărea defolierea înainte de vreme, iar boabele se pot zbârci. Butucii ajung neproductivi și pot muri, de obicei progresiv, nu după un singur episod de stres. Un indiciu important este distribuția: butucii slăbiți sau uscați apar grupați, formând un focar care se poate extinde spre plantele învecinate. Acest tipar justifică marcarea pe planul parcelei a fiecărui butuc cu simptome și compararea lui cu cei sănătoși din jur. Ce se verifică la colet și sub scoarță Semnul caracteristic este un evantai sau o pâslă albă de miceliu sub scoarța de la baza butucului ori de pe rădăcinile afectate. Lemnul de sub această zonă poate fi degradat, mai moale și cu aspect brun-deschis. Uneori se observă și rizomorfe închise la culoare, asemănătoare unor șnururi sau rădăcini subțiri. Ciupercile apărute la baza butucilor pot fi asociate cu Armillaria, mai ales în sezonul rece, însă lipsa lor nu exclude problema. Aspectul frunzelor, ciupercile și un singur butuc slăbit nu sunt suficiente pentru un diagnostic cert. Condițiile care cresc riscul Terenul a fost ocupat anterior de pădure, arbori, arbuști sau livezi, iar în sol au rămas cioate și rădăcini groase.Parcela este replantată după o cultură lemnoasă ori în apropierea unui focar vechi de plante afectate.Solul rămâne umed pe perioade lungi în vegetație, condiție favorabilă dezvoltării agentului patogen.Rădăcinile viței-de-vie ajung în contact cu rădăcini lemnoase infectate sau cu rizomorfe din sol.Butucii afectați și rădăcinile lor rămân în teren, menținând sursa de infecție pentru plantele vecine sau pentru replantare. Monitorizare practică în perioada de vară În vie, faceți o trecere separată prin zonele cu vigoare neuniformă și notați butucii cu lăstari scurți, frunze mici, ofilire sau ciorchini care se dezvoltă slab. Urmăriți dacă plantele afectate sunt grupate și dacă simptomele reapar în același loc de la un sezon la altul. Verificați și istoricul parcelei: prezența anterioară a vegetației lemnoase sau a unei plantații scoase poate explica un focar localizat. Marcați butucii suspectați și fotografiați evoluția lor la date diferite, pentru a separa un stres trecător de un declin repetat.Comparați umiditatea și drenajul din zona focarului cu restul rândului; nu presupuneți automat că orice ofilire este provocată de Armillaria.Evitați replantarea grăbită exact în locurile cu butuci în declin până la evaluarea rădăcinilor și a resturilor lemnoase din sol.La înființarea unei parcele noi, analizați istoricul terenului și prezența rădăcinilor sau cioatelor provenite de la plante lemnoase. Când este necesar specialistul Contactați un agronom sau un specialist în protecția plantelor când apar focare circulare sau alungite de butuci în declin, când simptomele se accentuează anual ori înaintea unei replantări într-o zonă afectată. Specialistul poate examina coletul, scoarța și rădăcinile, poate separa Armillaria de alte cauze ale slăbirii butucilor și poate stabili măsuri adaptate parcelei. Reducerea riscului are la bază igiena terenului și limitarea contactului viitoarelor rădăcini cu material lemnos infectat. Orice intervenție fitosanitară sau lucrare cu impact asupra solului trebuie decisă pentru situația concretă, cu respectarea etichetei produsului, a autorizării curente și a recomandării specialistului. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom sau specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Meteo agricol

Vremea de azi pentru lucrări, tratamente și transport

Verifică rapid localitatea, starea curentă, riscurile ANM și ferestrele utile înainte de intrarea în câmp.

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,3 RON/tonă+0,03%Ultima observație: 30 iul., 22:30
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Prin abonare confirmi că dorești să primești buletinul AGRONET.ro. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.