Laptop cu o hartă colorată a României pe o masă de lemn, lângă un caiet, spice de grâu și un peisaj rural cu tractor la apus.

MADR lansează harta interactivă a Grupurilor de Acțiune Locală – fermierii și antreprenorii pot identifica finanțările de până la 200.000 de euro disponibile în zona lor

MADR pune la dispoziție harta interactivă a Grupurilor de Acțiune Locală. Instrumentul, anunțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ajută fermierii și antreprenorii să identifice GAL-ul din zona lor, în cadrul programului LEADER 2023–2027. Rețeaua Rurală Națională a publicat informarea despre disponibilitatea hărții la 1 octombrie 2026. Pentru cine pregătește o investiție în mediul rural, harta GAL-urilor poate fi punctul de plecare pentru găsirea parteneriatului local și a documentelor de finanțare. Următorul pas este consultarea strategiei de dezvoltare locală și a apelurilor de proiecte aferente teritoriului identificat.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe câmp sub cer înnorat, înainte de ploi de seară

Meteo agricol România 12 octombrie 2026, ora 18: vânt puternic în zona montană și Transilvania, ferestre de lucru până seara

La ora buletinului, 12 oct. 2026, 18:00, vestul țării și Dobrogea oferă încă intervale utilizabile pentru finalizarea transportului și a lucrărilor de toamnă. În Transilvania și zona montană, vântul puternic, aversele și avertizarea activă restrâng activitatea. Ploile rămân principalul obstacol în Moldova, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, unde intrarea pe sol și deplasarea utilajelor cer verificare locală. Vest și Dobrogea: transportul și lucrările în câmp pot continua până seara, cu verificarea parcelei.Centru, est și sud: evitați tratamentele și limitați intrarea utilajelor unde ploaia sau umezeala au afectat solul.Temperaturile și valorile de precipitații din tabele se referă la fereastra de lucru de la sfârșitul zilei, până seara. Cerul rămâne înnorat, dar fără precipitații estimate în fereastra de lucru. Condițiile susțin transportul și lucrările în câmp care pot fi încheiate până seara. Tratamentele pot fi luate în calcul doar în intervale scurte, cu atenție la vânt. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie10,5–14°C; maxim la 18:00, minim la 21:000 mm / 0 l/m²22%13,5 km/h, rafale 20 km/h; umiditate 49,5%; evapotranspirație: nedisponibilă; fără avertizări; până seara: transport recomandat, lucrări în câmp favorabile. În Crișana, înnorarea nu este însoțită de cantități estimate de ploaie pentru intervalul rămas. Se poate continua transportul producției și pregătirea terenului, dacă accesul local este bun. Pentru tratamente, vântul cere alegerea atentă a unui interval scurt. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie11–15°C; maxim la 18:00, minim la 22:000 mm / 0 l/m²20%15 km/h, rafale 21,5 km/h; umiditate 50%; evapotranspirație: nedisponibilă; fără avertizări; până seara: transport recomandat, lucrări în câmp favorabile. Precipitațiile izolate din apropiere și probabilitatea ridicată de ploaie cer verificarea stării parcelei înainte de orice intrare cu utilaje. Transportul poate continua cu atenție, însă tratamentele nu au o fereastră sigură. Nu este o situație care să impună irigare. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie9,5–12°C; maxim la 18:00, minim la 19:000,01 mm / 0,01 l/m²71%11 km/h, rafale 15,5 km/h; umiditate 66%; evapotranspirație: nedisponibilă; fără avertizări; până seara: verificați parcela, transport cu atenție. În Transilvania este activă o avertizare galbenă pentru averse torențiale, iar vântul puternic ridică riscul pentru activitățile expuse. Amânați tratamentele și evitați lucrările în câmp unde apar ploi sau sol umed. Transportul poate fi făcut numai cu prudență și cu adaptarea traseului la condițiile locale. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie11–13,6°C; maxim la 18:00, minim la 20:001,06 mm / 1,06 l/m²67%10,3 km/h, rafale 15,2 km/h; umiditate 67,5%; evapotranspirație: nedisponibilă; avertizare galbenă pentru averse torențiale; până seara: amânați tratamentele și lucrările expuse. Ploile sunt fenomenul dominant în Moldova, cu probabilitate de până la 76% și avertizare galbenă pentru averse torențiale. Lucrările în câmp și tratamentele se amână. Pentru transport, decideți după verificarea accesului, a încărcăturii și a stării drumurilor agricole. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie11,5–12,8°C; maxim la 18:00, minim la 20:001,96 mm / 1,96 l/m²76%16,1 km/h, rafale 27,3 km/h; umiditate 79,3%; evapotranspirație: nedisponibilă; avertizare galbenă pentru averse torențiale; până seara: așteptați pentru lucrări, transport cu atenție. Dobrogea rămâne cea mai caldă regiune din buletin, iar cantitatea estimată de precipitații până seara este redusă. Recoltarea de toamnă, transportul și lucrările în câmp pot continua unde terenul permite. Urmăriți local evoluția precipitațiilor izolate înainte de plecarea utilajelor. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie16–20°C; maxim la 18:00, minim la 22:000,16 mm / 0,16 l/m²51%12 km/h, rafale 12,5 km/h; umiditate 62,5%; evapotranspirație: nedisponibilă; fără avertizări; până seara: transport și lucrări în câmp favorabile. În Muntenia, precipitațiile izolate, umiditatea ridicată și avertizarea pentru averse torențiale reduc mult fereastra utilă. Evitați intrarea în parcele cu sol umed și amânați tratamentele. Transportul de recoltă necesită prudență, mai ales acolo unde accesul se poate degrada rapid. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie12,6–13,9°C; maxim la 18:00, minim la 19:003,67 mm / 3,67 l/m²79%11,7 km/h, rafale 17,9 km/h; umiditate 79,4%; evapotranspirație: nedisponibilă; avertizare galbenă pentru averse torențiale; până seara: așteptați cu lucrările, transport cu risc ridicat. Burnița ușoară și umiditatea de aproape 86% nu susțin lucrările pe teren și nici tratamentele. Avertizarea pentru averse torențiale impune păstrarea utilajelor în zone de acces sigur și verificarea drenajului din curți, platforme și căi de transport. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie11,2–13°C; maxim la 18:00, minim la 21:001,4 mm / 1,4 l/m²81%6,4 km/h, rafale 14 km/h; umiditate 85,8%; evapotranspirație: nedisponibilă; avertizare galbenă pentru averse torențiale; până seara: amânați lucrările și tratamentele. București-Ilfov are cea mai mare cantitate estimată de precipitații din acest buletin pentru fereastra de lucru. Burnița deja prezentă, probabilitatea de 87% și avertizarea activă fac nepotrivită intrarea pe teren. Evitați încărcările și deplasările care nu sunt necesare până seara. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie14–16°C; maxim la 18:00, minim la 20:008,22 mm / 8,22 l/m²87%10,5 km/h, rafale 25,5 km/h; umiditate 74%; evapotranspirație: nedisponibilă; avertizare galbenă pentru averse torențiale; până seara: așteptați cu lucrările, evitați transportul neesențial. În zona montană, vântul puternic este fenomenul dominant, în contextul unei avertizări galbene pentru averse torențiale. Accesul către parcele, livezi, vie sau puncte de furajare trebuie evaluat local înainte de deplasare. Amânați tratamentele și lucrările expuse până la stabilizarea condițiilor. Temperatură în fereastrăPrecipitații estimateProbabilitate maximăVânt și rafale / umiditate / evapotranspirație / avertizări / fereastră și decizie10,5–12,4°C; maxim la 18:00, minim la 20:001,08 mm / 1,08 l/m²70%8,9 km/h, rafale 15,5 km/h; umiditate 75,2%; evapotranspirație: nedisponibilă; avertizare galbenă pentru averse torențiale; până seara: așteptați cu lucrările, transport numai cu atenție. În Banat, Crișana și Dobrogea, prioritatea rămâne finalizarea recoltării de toamnă și a transportului pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă, numai acolo unde accesul este bun.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot continua în regiunile fără ploaie estimată, fără a lucra pe sol îmbibat.În zonele cu ploi sau avertizări, protejați accesul la depozitare și evitați compactarea solului prin treceri inutile.Pentru zootehnie, verificați accesul la adăposturi, furaje și punctele de apă în regiunile cu ploi, burniță sau vânt. Avertizarea galbenă pentru averse torențiale este activă în Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov și zona montană. În Transilvania și zona montană, vântul puternic completează riscul pentru lucrări expuse și deplasări. În aceste regiuni, tratamentele se amână, iar utilajele nu intră pe sol umed. Urmăriți extinderea averselor în centru, est și sud, precum și starea drumurilor agricole și a platformelor de încărcare. În vest și Dobrogea, încheiați activitățile planificate în intervalul rămas, fără a prelungi lucrul dacă apar precipitații locale. După orice ploaie, verificați local portanța solului înaintea următoarei intrări în parcelă.

Fermier verificând culturi de legume într-o fermă de mici dimensiuni

AFIR, DR-14 – sesiune deschisă până la 31 octombrie pentru ferme mici

Sesiunea DR-14 este deschisă până la 31 octombrie 2026 Programul vizează investițiile în fermele de mici dimensiuni și este organizat pe componente dedicate unor sectoare și tipuri de proiecte. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Sesiune națională pentru investiții în ferme mici AFIR gestionează finanțarea DR-14 la nivel național. Sesiunea a fost deschisă la 1 septembrie 2026 și are termen de depunere la 31 octombrie 2026. Datele sunt prezentate ca ferme, nu estimate. Obiectul sesiunii este reprezentat de investițiile în fermele de mici dimensiuni. Informațiile publicate delimitează patru componente de alocare, astfel încât solicitanții să poată identifica sectorul sau tipul de proiect menționat pentru proiectul avut în vedere. Alocările sunt împărțite în patru componente ComponentăValoarea alocatăLegumicultură30.000.000Sector zootehnic30.000.000Achiziții simple, indiferent de sector18.000.000Alte sectoare, pentru proiectele care nu îndeplinesc condițiile de încadrare în celelalte componente30.000.000 Componenta „alte sectoare” este prevăzută pentru proiectele care nu îndeplinesc condițiile de încadrare în celelalte componente. Separat, categoria achizițiilor simple este indicată ca fiind aplicabilă indiferent de sector. Ce trebuie urmărit înainte de depunere Înainte de depunere, AFIR indică citirea detaliilor importante privind mențiunile și derularea sesiunilor pentru proiectele de investiții. Pentru fermieri, cooperative, procesatori și consultanți, reperul imediat este termenul de 31 octombrie 2026. Sesiunea are statut deschis, iar informațiile disponibile o prezintă ca parte din fondurile alocate sesiunilor active. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Iepure de fermă ținut calm pentru examinarea vizuală a unei urechi cu crustă brună moderată în pavilion, fără smulgerea crustei.
Zootehnie

Urechi cu cruste groase la iepure: de ce nu trebuie smulse înainte de examinare

Crustele groase din urechea unui iepure trebuie privite ca un semnal de control, nu ca o problemă de rezolvat prin smulgere. Dacă sunt asociate cu scărpinat și scuturatul capului, pot fi compatibile cu râia auriculară, însă cauza trebuie confirmată de medicul veterinar. La iepure, o crustă brună din ureche nu este „murdărie” de curățat cu mâna. În râia auriculară, produsă de acarianul Psoroptes cuniculi, se pot forma depozite groase, aderente, iar pielea de dedesubt poate fi iritată, fără păr și foarte sensibilă. Smulgerea crustelor înainte de examinare este dureroasă și poate produce traumă locală. În plus, aspectul urechii singur nu stabilește cauza: confirmarea aparține medicului veterinar. Ce poate observa crescătorul Începutul poate fi discret, mai ales dacă modificările sunt mai adânc în canalul extern. La controlul zilnic, fermierul poate observa scărpinat repetat la ureche, scuturatul capului, roșeață, umflare sau cruste brune în urechea externă. Uneori este afectată doar o ureche. În formele mai avansate, iepurele poate deveni agitat, poate ține urechea lăsată ori poate avea crustă și pe cap sau gât, după scărpinat și toaletare. Observația din teren nu înseamnă diagnostic Crustele și scuturatul capului pot orienta atenția spre acarieni auriculari, dar nu confirmă automat Psoroptes cuniculi. Medicul veterinar examinează canalul urechii și poate verifica microscopic crustele sau un exsudat auricular. Această etapă ajută la diferențierea infestării de alte probleme ale urechii, inclusiv inflamații ori infecții care pot necesita o abordare diferită. Nu smulgeți crustele Nu desprindeți cu degetele, penseta sau alte obiecte crustele lipite de ureche și nu răzuiți canalul auricular. Crusta poate fi prinsă de o zonă inflamată, iar manevra poate fi foarte dureroasă pentru iepure. Nu introduceți empiric lichide, uleiuri sau medicamente în ureche înainte de recomandarea medicului veterinar. Păstrați iepurele calm și solicitați examinarea lui cât mai repede. Cum se poate răspândi în efectiv Psoroptes cuniculi se transmite în principal prin contact direct între iepuri. Acarienii pot persista și în afara gazdei pentru o perioadă, astfel că solzii și crustele căzute, așternutul, cuștile sau obiectele folosite în comun pot contribui la recontaminare. Riscul crește când iepurii sunt ținuți foarte aproape unul de altul sau când un animal nou este introdus fără o perioadă de observare. Măsuri prudente până la consult Dacă apare suspiciunea, limitați contactul direct al iepurelui cu ceilalți până la indicația specialistului și folosiți separat ustensilele de manipulare și îngrijire. Îndepărtați așternutul vizibil contaminat, curățați spațiul și obiectele conform procedurilor sigure pentru animale și evitați mutarea repetată ori manipularea dureroasă a iepurelui. Verificați vizual și celelalte animale, fără a le trata preventiv după ureche. În fermele de iepuri și adăposturile din România, controlul urechilor este util în toate lunile anului. Atenția merită mărită după introducerea de iepuri noi, la apariția scuturatului capului sau când mai multe animale sunt cazate apropiat. Condițiile mai reci și umede pot favoriza supraviețuirea acarienilor în mediu, deci igiena spațiului și separarea obiectelor de îngrijire rămân importante și în afara perioadelor de vârf. Când este nevoie de medic veterinar fără amânare Iepurele are cruste groase, aderente, durere evidentă sau se scarpină insistent.Se observă miros neplăcut, secreții, umflare importantă ori răni produse prin scărpinat.Apar cap înclinat, dezechilibru, apatie, scăderea consumului de furaj sau slăbire.Sunt afectați mai mulți iepuri ori semnele apar după aducerea unor animale noi. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul sau indicația medicului veterinar. Pentru semne de alarmă, izolează prudent animalul și contactează medicul veterinar ori autoritatea competentă. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă medic veterinar sau specialist în sănătatea și biosecuritatea efectivului. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Mai mulți porci stau într-un țarc interior, pe podea grătar, într-o fermă de creștere.

UE introduce noi reguli pentru fermele de porci și păsări din 2030 – crescătorii trebuie să reducă emisiile de amoniac și pierderile de azot și fosfor

Fermele mari de porci și păsări primesc noi cerințe europene pentru reducerea poluării. Comisia Europeană a adoptat pe 8 octombrie condițiile uniforme de funcționare pentru exploatațiile incluse în Directiva privind emisiile industriale și din creșterea animalelor. Aplicarea începe etapizat în 2030–2032, iar fermierii vor putea alege tehnicile prin care respectă cerințele privind amoniacul, azotul și fosforul. Pentru o exploatație din România, impactul depinde de capacitatea fermei, categoria animalelor și tehnologiile existente. Noul cadru permite statelor membre să utilizeze înregistrarea fermelor în locul unui sistem complet de autorizare individuală. Alegerea procedurii și aplicarea acesteia vor conta pentru volumul documentației cerute crescătorilor. Ce ferme intră sub noile reguli Pragurile se calculează în unități vită mare — UVM, denumite LSU în documentele europene. Această unitate folosește coeficienți diferiți pentru fiecare categorie de animale. Directiva europeană revizuită stabilește următoarele praguri de includere: Tipul exploatațieiCapacitatea de la care intră în domeniul directiveiPorci350 UVMExclusiv găini ouătoare300 UVMExclusiv alte categorii de păsări280 UVMExploatații mixte de porci și păsări380 UVM Pentru fermele care combină găini ouătoare cu alte păsări există o regulă distinctă: pragul este de 280 UVM, cu ponderarea capacității aferente găinilor ouătoare. Sunt prevăzute și excluderi pentru creșterea ecologică a porcilor și anumite sisteme extensive în aer liber. Coeficienții explică de ce același număr de animale poate conduce la încadrări diferite. Pentru o capacitate formată exclusiv din categoria respectivă: 700 de scroafe de minimum 50 kg reprezintă 350 UVM;aproximativ 1.167 de porci din categoria „alte porcine”, cu coeficientul 0,3, ating pragul de 350 UVM;40.000 de pui de carne, cu coeficientul 0,007, reprezintă 280 UVM. Calculul privește capacitatea instalației și trebuie făcut separat pe categorii, inclusiv în fermele de reproducție cu scroafe și purcei. Termenele sunt diferite în funcție de capacitate Decizia adoptată de Comisie stabilește trei termene maxime: Capacitatea exploatației incluse în directivăTermen de aplicareCel puțin 600 UVM8 octombrie 2030Cel puțin 400 UVM și sub 600 UVM8 octombrie 2031Celelalte exploatații acoperite8 octombrie 2032 Până la termenul relevant, exploatațiile deja supuse vechii directive continuă să respecte cerințele aplicabile anterior. Calendarul oferă timp pentru adaptare, însă proiectele de extindere trebuie evaluate și prin efectul asupra încadrării fermei. Furajarea și gestionarea dejecțiilor sunt în centrul conformării Regulile acoperă nutriția animalelor, prepararea furajelor, adăposturile, colectarea, stocarea și tratarea dejecțiilor, aplicarea acestora pe teren și depozitarea animalelor moarte. Anexa tehnică include și cerințe de monitorizare, cu evidențe privind furajele, animalele și gestionarea dejecțiilor. Comisia se așteaptă ca o mare parte din reducerea emisiilor să provină din măsuri de furajare. Atunci când acestea sunt insuficiente, pot deveni necesare intervenții asupra adăposturilor și sistemelor de gestionare a dejecțiilor. Tehnicile alternative sunt permise dacă statul membru validează științific o performanță de protecție echivalentă. Ce reprezintă estimarea de peste 500 de milioane de euro Evaluarea economică a Comisiei indică 503–701 milioane de euro pe an la nivelul UE, într-un scenariu de cost maxim. Documentul precizează că flexibilitățile regulilor pot face ca cheltuielile efective să fie mai mici. Pentru măsurile de furajare, evaluarea folosește un interval de 405–3.625 euro pe fermă și pe an. Aproximativ 10–25% dintre fermele nou incluse ar putea avea nevoie și de măsuri asupra adăposturilor. Aceste valori sunt estimări de model, fără să reprezinte un deviz pentru o exploatație românească. Adaptarea vine într-o perioadă de refacere a sectorului suin. AGRONET a prezentat creșterea cu 11,6% a efectivului de porcine și cu 18,9% a efectivului matcă, precum și reducerea importurilor de purcei. Pentru investițiile noi, implicația practică este includerea cerințelor de emisii încă din proiectare. Evaluarea economică trebuie să urmărească atât investiția inițială, cât și cheltuielile ulterioare cu energia, întreținerea și monitorizarea. O soluție ieftină la instalare poate deveni mai costisitoare pe durata funcționării fermei.

Convoi de barje încărcate cu cereale pe Dunăre, lângă un mal împădurit și un turn, cu mai multe nave pe fluviu.

Peste 100 de barje blocate pe Dunăre, la Capidava – transporturile de cereale către Portul Constanța sunt întârziate

Blocajul de la Capidava întârzie transporturile fluviale către Portul Constanța. Constanța Port Business Association (CPBA) cere intervenția autorităților după incidentul produs pe 6 octombrie, la kilometrul 280 al Dunării. Organizația avertizează că întreruperea navigației afectează aprovizionarea navelor maritime și transporturile de cereale. Între timp, AFDJ Galați a explicat cauza incidentului și a anunțat pregătirea lucrărilor de dragaj. Potrivit comunicatului comun transmis pe 9 octombrie de Asociația Armatorilor și Operatorilor Portuari-Fluviali din România (AAOPFR) și CPBA, în zona afectată erau imobilizate 30 de împingătoare și nave autopropulsate, precum și peste 100 de barje. Organizațiile raportau întreruperea traficului în ambele sensuri, către Constanța și dinspre port către porturile dunărene. Aceste cifre descriu situația comunicată vineri, fără să indice cantitatea de cereale aflată la bord. AFDJ explică incidentul și anunță dragaj cu PARMA În comunicatul publicat pe 9 octombrie, AFDJ Galați precizează că nava VOLUNTAS a eșuat în dreptul localității Capidava. Nava avea un pescaj de 1,95 metri, în timp ce adâncimea minimă navigabilă comunicată pentru zonă era de 1,9 metri, iar nivelul Dunării se afla în scădere. Potrivit instituției, manevrele de dezeșuare au afectat adâncimile din șenal și au blocat traficul. AFDJ anunță începerea lucrărilor cu draga PARMA după efectuarea măsurătorilor hidrografice și cere navigatorilor să respecte informațiile zilnice privind adâncimile și coordonarea căpităniilor portuare. Informarea prezintă intervenția pregătită, însă nu oferă un termen precis pentru restabilirea navigației. Operatorii reclamă tocmai lipsa unui calendar concret, necesar pentru reprogramarea transporturilor și încărcărilor maritime. Cum ajunge întârzierea unei barje în costul exportului CPBA avertizează că navele maritime care așteaptă mărfuri aduse pe Dunăre își prelungesc staționarea. Cerealele întârziate pe traseul fluvial pot amâna completarea încărcăturii și plecarea navei, afectând inclusiv livrările ucrainene către piețele externe. Un cost posibil îl reprezintă contrastaliile, sumele prevăzute contractual pentru depășirea timpului permis de încărcare sau descărcare. Aplicarea lor depinde de contract și de împrejurările întârzierii, așa cum explică BIMCO în documentația privind contractele de transport maritim. Comunicările consultate nu oferă o valoare totală a pierderilor provocate de acest incident. Pentru producătorii agricoli, efectul economic poate apărea prin reprogramarea livrărilor, depozitare suplimentară sau oferte de cumpărare care includ un cost logistic mai ridicat. Transferarea acestor cheltuieli către fermier depinde de condițiile vânzării și transportului. Alternativele feroviare și rutiere trebuie evaluate cu terminalul Problemele de pe Dunăre apar într-un moment în care autoritățile pregătesc și modificarea regulilor de acceptare a trenurilor cu cereale în Portul Constanța. Anunțul din 5 octombrie urmărea reducerea așteptării și o coordonare mai bună între transportatori și terminale, fără să precizeze data aplicării noilor reguli. Din perspectiva planificării unei livrări, mutarea mărfii pe camion sau tren presupune verificarea a trei elemente: capacitatea disponibilă și costul complet al transportului;confirmarea intervalului de descărcare la terminal;condițiile contractuale pentru întârziere și cheltuielile suplimentare. Comparația trebuie făcută folosind suma rămasă după livrare. În analiza AGRONET privind cotațiile cerealelor, grâul de panificație avea un reper de 234,25 euro/tonă FOB Constanța pentru săptămâna 28 septembrie–4 octombrie. Acesta include o altă condiție comercială decât vânzarea din siloz; diferența de preț trebuie evaluată împreună cu transportul și operațiunile portuare.

Mâini care țin un tubercul de cartof dulce rupt, cu pulpă portocalie și urme de sol.

Cercetătorii de la Dăbuleni testează un nou soi de cartof dulce rezistent la secetă – poate fi recoltat cu 50 de zile mai devreme decât soiurile cultivate în prezent

La Dăbuleni este testat un nou cartof dulce cu coajă roz și miez galben. Selecția poate produce rădăcini de aproximativ 500 de grame în 50–60 de zile de la plantare și prezintă toleranță la secetă în câmpul experimental, potrivit reportajului realizat de Știrile ProTV. Cercetătorii continuă evaluarea înainte de omologare, iar avantajul urmărit este scurtarea perioadei de vegetație în condițiile solurilor nisipoase din sudul Olteniei. Pentru fermieri, dezvoltarea mai rapidă poate oferi mai multă flexibilitate la recoltare. Totuși, atingerea unei anumite greutăți de către rădăcini trebuie separată de momentul în care cultura poate fi recoltată. Recoltarea poate începe la circa 100 de zile Într-un reportaj realizat de Euronews România, cercetătorul Gheorghe Coteț explică faptul că noua selecție poate fi recoltată începând de la aproximativ 100 de zile. Pentru majoritatea soiurilor cultivate la stațiune, acesta indică o perioadă de circa 150 de zile, de la începutul lunii mai până la începutul lunii octombrie. Diferența de aproximativ 50 de zile ar putea permite recoltarea mai devreme și ar reduce timpul în care cultura rămâne expusă condițiilor meteorologice de la sfârșitul sezonului. Acesta este avantajul practic care trebuie urmărit în testele următoare, alături de producție, uniformitatea rădăcinilor și calitatea comercială. Directorul stațiunii, Ștefan Nanu, precizează că selecția este studiată de câțiva ani. Dacă rezultatele sezonului sunt favorabile, va fi trimisă la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, în vederea omologării. Stațiunea are deja două soiuri de cartof dulce omologate. Toleranța la secetă trebuie evaluată împreună cu producția Solurile din câmpul de cercetare au un conținut de humus de aproximativ 0,5–0,7%, iar cercetătorii indică posibilitatea obținerii a două–trei kilograme de cartof dulce pe cuib. În același reportaj ProTV, directorul stațiunii arată însă că perioada foarte secetoasă instalată după vară influențează maturarea culturii. Pentru o exploatație comercială, toleranța observată în câmpul experimental trebuie pusă în legătură cu producția vandabilă și costurile necesare pentru obținerea acesteia. Evaluarea economică are nevoie de rezultate pe mai multe sezoane și de informații despre consumul de apă, materialul săditor și lucrările de întreținere. Un reper există deja în fișa oficială a soiului KSC 1: stațiunea indică o capacitate biologică de producție de 30,1 t/ha pentru acest soi semitardiv, recomandat pe soluri nisipoase. Valoarea aparține KSC 1 și nu trebuie atribuită noii selecții aflate în testare. Prețul este de 8 lei/kg, iar valorificarea începe înainte de recoltare Stațiunea Dăbuleni confirmă pe site vânzarea cartofului dulce la 8 lei/kg, TVA inclus. Informații despre cumpărare pot fi obținute la telefonul 0251 334 402. Anunțul privește cartoful dulce comercializat de unitate, fără să identifice noua selecție drept produsul oferit. Prețul de vânzare directă al stațiunii este un reper pentru cumpărători. Pentru calculul rentabilității unei ferme trebuie folosit prețul negociat pentru cantitățile și calitatea livrate, din care se scad cheltuielile de producție, recoltare, sortare, ambalare și transport. AGRONET a analizat deja rolul depozitării și al vânzării organizate în dezvoltarea culturii de cartof dulce. Experiența locală a cultivatorilor de pepeni din zona Dăbuleni arată cât de mult contează accesul la cumpărători atunci când producția crește. Pentru extinderea cartofului dulce, testarea soiului și pregătirea comercializării trebuie să avanseze împreună.

Mai mulți bivoli stau culcați într-o baltă noroioasă, pe o pășune cu iarbă.

Tehnologie românească pentru compostarea dejecțiilor animaliere, introdusă la stațiunea Șercaia – sistemul folosește o membrană semipermeabilă și aerare forțată

Stațiunea Șercaia a început compostarea dejecțiilor animaliere și a resturilor vegetale pe 7 octombrie, potrivit comunicatului stațiunii transmis de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – ASAS. Sistemul folosește o membrană semipermeabilă și aerare forțată, iar tehnologia și echipamentele au fost puse gratuit la dispoziția unității de cercetare din județul Brașov de compania Inoveco. Obiectivul este valorificarea materiei organice din fermă și reducerea unei părți din necesarul de îngrășăminte cumpărate. Cum funcționează compostarea sub membrană Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor Șercaia prezintă sistemul drept o tehnologie de concepție românească. Materialul este acoperit cu o prelată cu membrană semipermeabilă, iar aerarea forțată pozitivă introduce aer în masa supusă compostării. Procesul urmărește descompunerea biologică controlată a dejecțiilor și a resturilor vegetale. Pentru funcționarea unei asemenea instalații, acoperirea materialului trebuie însoțită de controlul procesului. Decizia Comisiei Europene privind cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea deșeurilor enumeră, la BAT 36, monitorizarea temperaturii, umidității, aerării și caracteristicilor amestecului, inclusiv raportul dintre carbon și azot, dimensiunea particulelor și porozitatea grămezii. Același document include, la BAT 37, acoperirea grămezilor de compostare activă cu membrane semipermeabile pentru reducerea emisiilor difuze de praf, mirosuri și bioaerosoli. Referința europeană privește tehnica de tratare; ea nu stabilește compoziția sau valoarea fertilizantă a compostului produs la Șercaia. Acestea trebuie determinate prin analize. Cât îngrășământ mineral poate fi înlocuit depinde de analize Stațiunea urmărește utilizarea compostului atât ca sursă de nutrienți, cât și ca amendament pentru îmbunătățirea solului. Sunt avute în vedere inclusiv sistemele cu lucrări reduse și semănatul fără mobilizarea convențională a solului. Anunțul prezintă însă obiectivele proiectului, fără să publice rezultate privind economiile realizate, sporurile de producție sau compoziția primelor loturi. Pentru fermieri, diferența dintre azotul total și azotul disponibil culturii este decisivă. Penn State Extension explică faptul că formele minerale de azot pot fi utilizate de plante, în timp ce azotul organic trebuie eliberat prin mineralizare. Viteza procesului depinde de compost, condițiile solului și climă. Prin urmare, cantitatea totală de azot identificată în laborator nu poate fi scăzută integral din fertilizarea minerală a primului sezon. Analiza trebuie corelată cu necesarul parcelei și cu aportul de fosfor și potasiu. Aplicarea unei cantități mari de compost numai pentru acoperirea necesarului de azot poate aduce alți nutrienți peste necesarul culturii. Ghidul AGRONET.ro pentru fertilizarea porumbului explică includerea surselor organice în planul de fertilizare și corelarea aplicării cu mineralizarea azotului. Echipamentele gratuite nu elimină costurile de exploatare Punerea gratuită la dispoziție a instalației reduce cheltuiala inițială pentru stațiune. Pentru evaluarea unei investiții similare într-o fermă comercială, calculul trebuie să urmărească întregul traseu, de la colectarea materiilor prime până la aplicarea compostului. Element de evaluatRelevanță pentru fermăCantitatea tratată și compostul obținutStabilește capacitatea necesară și volumul utilizabilEnergia, manopera și întreținereaDetermină costul de procesareAnalizele compostuluiPermit calcularea aportului de nutriențiÎncărcarea, transportul și împrăștiereaCompletează costul până la aplicarea pe parcelăÎngrășămintele cumpărate care pot fi înlocuiteArată economia posibilă în planul de fertilizare Anunțul nu precizează capacitatea instalației, durata unui ciclu complet sau costul pe tona de compost. Fără aceste date, beneficiul economic rămâne un obiectiv de evaluat după obținerea și utilizarea produsului. Nutrienții recuperați trebuie gestionați și după compostare Valorificarea dejecțiilor continuă în câmp, unde doza și momentul aplicării influențează utilizarea nutrienților. Universitatea din Minnesota recomandă analize de laborator pentru planificarea fertilizării organice, deoarece compoziția dejecțiilor variază în funcție de animale, hrană, așternut și depozitare. Analiza AGRONET.ro despre fertilizarea organică și riscul de poluare prezintă legătura dintre cantitate, condițiile terenului, depozitare și pierderile de nutrienți. Pentru proiectul de la Șercaia, următoarele informații utile fermierilor sunt analizele compostului, costul complet de utilizare și rezultatele pe parcelele fertilizate. Acestea vor permite aprecierea contribuției instalației la reducerea cheltuielilor și la gestionarea resurselor din fermă.

Un bărbat cu mănuși administrează o injecție unei oi într-un țarc, lângă recipiente medicale și documente, cu bovine pe pășune în fundal.

Vaccinarea anuală împotriva antraxului întârzie – Riscurile pentru efective și obligațiile crescătorilor

Șase județe nu aveau vaccin împotriva antraxului la momentul declarațiilor lui Viorel Andronie, președintele Colegiului Medicilor Veterinari, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Potrivit informațiilor publicate de AGRO TV pe 9 octombrie, în alte 24 de județe imunizarea era încă în desfășurare, după aprovizionarea întârziată. Problema privește prevenirea unei boli care poate provoca moartea rapidă a animalelor și se poate transmite oamenilor. În 30 de județe, campania nu era încheiată Situația prezentată de Andronie arată diferențe mari între județe: Stadiul vaccinării, potrivit declarațiilorNumăr de județeCampanie începută primăvara și finalizată11Campanie începută mai târziu, încă în desfășurare24Vaccin indisponibil pentru începerea imunizării6 Prin însumare, în 30 de județe campania nu era încheiată. Aceste cifre descriu stadiul administrativ al vaccinării, fără să indice numărul animalelor nevaccinate sau proporția efectivelor protejate. Județele cu vaccinarea în desfășurare au o situație diferită de cele în care lipsa dozelor împiedică începerea acțiunii. Andronie a indicat lipsa bugetului, indisponibilitatea vaccinului și organizarea achizițiilor printre explicațiile posibile. El a insistat asupra planificării comenzilor, deoarece producătorii au nevoie de timp pentru fabricarea și livrarea cantităților solicitate. Declarațiile nu stabilesc însă cauza exactă a blocajului în fiecare județ. Ce prevede programul oficial pentru vaccinarea anuală Normele metodologice ANSVSA din 24 martie 2026, aprobate prin Ordinul nr. 358/2026, prevăd vaccinarea anticărbunoasă obligatorie a animalelor receptive o dată pe an, în intervalul de 12 luni de la ultima vaccinare, cu respectarea recomandărilor producătorului privind vârsta și starea fiziologică. Pentru animalele care ies la pășunat, vaccinarea trebuie efectuată primăvara, înaintea scoaterii la pășune. Normele prevăd și vaccinări lunare de completare pentru animalele care nu aveau vârsta necesară sau nu au putut fi vaccinate la momentul campaniei. Pentru evaluarea întârzierilor contează, așadar, atât livrarea dozelor, cât și data ultimei vaccinări a fiecărui animal. Sosirea vaccinului în județ nu înseamnă automat imunizarea tuturor efectivelor. Vaccinul este suportat de stat, manopera de proprietar Aceleași norme fac o distincție financiară relevantă pentru crescători: contravaloarea vaccinului contra antraxului se suportă din bugetul ANSVSA, în timp ce manopera vaccinării este în sarcina proprietarilor animalelor. Lipsa dozelor și costul administrării sunt, prin urmare, probleme distincte. Regula de finanțare nu dovedește că plata manoperei a provocat întârzierile semnalate, dar trebuie cunoscută atunci când fermierii își programează vaccinarea efectivelor. De ce riscul persistă chiar fără cazuri recente Antraxul este provocat de bacteria Bacillus anthracis. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor explică faptul că sporii pot supraviețui în mediu timp de decenii. Animalele se pot infecta prin ingerarea sporilor din sol sau furaje, iar boala poate reapărea la mult timp după un focar. La rumegătoare, evoluția poate fi atât de rapidă încât animalul este găsit mort fără semne de boală observate anterior. Absența cazurilor recente nu elimină astfel necesitatea prevenției. O moarte subită nu confirmă singură antraxul, dar necesită evaluare veterinară. Ce trebuie făcut când apare o suspiciune Norma sanitară veterinară privind prevenirea și controlul antraxului stabilește măsuri pentru proprietari și persoanele care lucrează cu animalele: anunțarea urgentă a medicului veterinar, fără depășirea termenului de 24 de ore pentru îmbolnăviri sau mortalități suspecte;izolarea animalelor bolnave;păstrarea cadavrelor pe loc și împiedicarea contactului cu alte animale;interzicerea deschiderii și jupuirii cadavrelor;interzicerea sacrificării animalelor cu simptome și a consumului produselor provenite de la acestea;oprirea mișcărilor de animale în și din exploatație. Aceeași normă prevede, pentru animalele vaccinate în cadrul completărilor, scoaterea la pășune după instalarea imunității, respectiv la 21 de zile de la vaccinare. Recuperarea întârzierii presupune astfel și respectarea perioadei necesare protecției, nu doar administrarea dozei.

Canal mărginit de stuf, o barcă la mal și câmpuri întinse sub cer parțial noros.
Mediu

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea deveni teren agricol – Decizia finală rămâne la MADR

Aproape 179 de hectare din Delta Dunării ar putea fi introduse în circuitul agricol, după avizul acordat de Consiliul Județean Tulcea pentru o parte din amenajarea piscicolă Ceamurlia I, potrivit G4Media. Terenul se află în comuna Crișan, în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar aprobarea finală revine direcției de specialitate din Ministerul Agriculturii. Votul a avut loc pe 30 septembrie 2026 și s-a încheiat cu 25 de voturi pentru, două abțineri și o neparticipare, relatează Radio România Constanța. Avizul județean permite continuarea procedurii pentru schimbarea folosinței terenului. Pedromar Trust solicită schimbarea folosinței unei părți din concesiune Solicitarea aparține societății Pedromar Trust SRL, care deține din 2011 o concesiune pentru aproximativ 250 de hectare din amenajarea piscicolă aflată în proprietatea publică a comunei Crișan. Cererea privește numai o parte din această suprafață. Mai exact, documentația vizează 178,7422 hectare, potrivit Ziarului Delta. Consiliul Local Crișan și-a exprimat acordul în august, înaintea etapei de avizare județeană. În ședința Consiliului Județean, consilierul PNL Ciprian Safca a cerut identificarea amplasamentului, observând că proiectul nu includea o hartă. După enumerarea parcelelor, terenul a fost localizat în Ceamurlia I, între Dunărea Veche și brațul Sulina, dinspre Crișan. Dosarul ajunge la Ministerul Agriculturii Pentru terenurile ocupate cu amenajări piscicole în perimetrul rezervațiilor, procedura aprobată prin Ordinul MADR nr. 386/2017 atribuie aprobarea direcției de specialitate din minister. Documentația trebuie să cuprindă, între altele, hotărârea consiliului județean, acordul administratorului rezervației, studiul pedologic și agrochimic și procesul-verbal privind situația din teren. Studiul stabilește categoria de folosință și clasa de calitate înscrise în decizia de aprobare. Schimbarea are și o consecință contractuală: pentru amenajările piscicole concesionate, procedura prevede actualizarea contractului privind folosința terenului, clasa de calitate și redevența, pe baza aprobării și a evaluărilor prevăzute de lege. Carasuhat, cazul invocat în dezbaterea despre protejarea zonelor umede Consilierul AUR Sorin Zaharcu și-a motivat abținerea prin necesitatea protejării zonelor umede și a invocat situația Carasuhat, de lângă Mahmudia. Acolo, 924 de hectare au fost reconectate la Dunăre printr-un proiect european desfășurat între 2012 și 2016. În 2023, cedarea unui dig a permis inundarea unor terenuri agricole învecinate. Concesionarii au cerut refacerea digului pentru reluarea cultivării. Potrivit WWF România, Curtea de Apel Constanța a menținut definitiv, în noiembrie 2025, obligația de refacere a digului. Organizația avertizează că lucrările riscă să afecteze și zona umedă restaurată și solicită o soluție legală pentru păstrarea acesteia, împreună cu soluționarea echitabilă a situației concesionarilor. Avertismentul WWF privește Carasuhat, un amplasament distinct de Ceamurlia I. Valoarea terenurilor umede depinde și de rolul lor în gestionarea apei. AGRONET.ro a prezentat studiul privind folosirea unor terenuri arabile marginale din Ungaria pentru retenția apei, cu scopul refacerii rezervelor subterane. În Delta Dunării, efectele debitului redus asupra circulației apei prin canale și lacuri au fost explicate într-un material publicat în august. Pentru Ceamurlia I, decizia care poate permite folosirea celor aproape 179 de hectare în agricultură rămâne condiționată de verificarea dosarului și de aprobarea Ministerului Agriculturii.

Lucrători culeg struguri negri într-o vie aflată pe un versant, cu dealuri și o așezare rurală în fundal.

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș – Recoltare pe aproximativ 40 de hectare

Culesul strugurilor a început mai devreme în Maramureș, pe aproximativ 40 de hectare, după ce temperaturile ridicate din vară au grăbit coacerea, potrivit Agrobiznes, care citează declarațiile vicepreședintelui Asociației Fermierilor Maramureș, Florian Vlad, pentru AGERPRES. Majoritatea plantațiilor se află în zonele de deal ale județului. În mod obișnuit, recoltarea începea în prima decadă a lunii octombrie. Anul acesta, fermierii au intrat mai devreme în vii și folosesc zilele însorite pentru a avansa cu strângerea recoltei. Căldura a schimbat calendarul culesului Florian Vlad pune devansarea recoltării pe seama căldurii excesive din timpul verii. Schimbarea calendarului obligă producătorii să pregătească mai devreme culesul și prelucrarea strugurilor. Situații asemănătoare au fost semnalate și în alte regiuni viticole europene. AGRONET.ro a prezentat estimările privind recoltarea timpurie din Rioja, pe fondul caniculei și secetei. Condițiile diferă între regiuni, iar calendarul fiecărei plantații depinde de soi și de evoluția vremii. Soiurile pentru vin predomină, dar crește interesul pentru strugurii de masă Cele mai multe plantații din Maramureș sunt destinate producerii vinului. Suprafețele cu struguri de masă sunt mai mici, însă reprezentantul fermierilor spune că cererea locală pentru consumul în stare proaspătă este în creștere. Unii cultivatori au început să introducă soiuri pentru masă și să vândă o parte din producție direct consumatorilor. Fermierii aleg material săditor din pepinierele românești, atât soiuri autohtone, cât și varietăți provenite din Franța, Italia, Austria, Germania și Spania. Diversitatea soiurilor disponibile a fost prezentată și de AGRONET.ro în articolul despre expoziția de struguri organizată de USAMV Cluj-Napoca, unde lista anunțată cuprindea peste 20 de varietăți, inclusiv soiuri fără semințe și creații românești. Plantațiile se extind și în zonele de șes Potrivit lui Florian Vlad, din toamna anului 2025 au început să apară plantații și în zonele de șes ale Maramureșului, pe terenuri pregătite în prealabil. Noile suprafețe sunt înființate mai ales de mici fermieri aflați la început de activitate și de persoane care s-au mutat de la oraș la sat. Reprezentantul asociației apreciază că extinderea ar putea continua și în această toamnă, pe fondul interesului pentru viticultură. Mustul merge spre piața din Baia Mare Valorificarea recoltei se va concentra în principal pe piața locală din Baia Mare. Producătorii urmează să comercializeze must atât în municipiu, cât și la târgul săptămânal organizat de Asociația Producătorilor Tradiționali și Ecologici, în zilele de vineri și sâmbătă. Vinul obținut din recolta acestui an este așteptat pe piață începând din decembrie, potrivit informațiilor prezentate de reprezentantul fermierilor.

Patru adolescenți stau lângă un robot agricol montat pe un strat de grădină din lemn, în aer liber.

Elevii din Galați au programat un robot agricol care însămânțează, udă și identifică buruienile

Un robot agricol programat de 60 de elevi din Galați cultivă plante și folosește inteligența artificială pentru identificarea buruienilor, în cadrul proiectului FARMERS 2.0. Potrivit comunicatului Asociației Act for Tomorrow, participanții au asamblat FarmBot Genesis v1.8 și au urmărit dezvoltarea plantelor de la însămânțare până la maturitate, folosind senzori, automatizare și instrumente digitale. Proiectul este derulat de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Inițiativa a fost prezentată la 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice. Ce poate face FarmBot Genesis v1.8 Stația agricolă robotizată poate fi controlată de la telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea;uda plantele;măsura umiditatea solului;monitoriza evoluția culturilor;colecta date din grădină;identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și au urmărit funcționarea acesteia într-o grădină reală. Proiectul are în primul rând o componentă educațională, dar tehnologiile pe care le folosește — senzori, automatizare, monitorizare digitală și recunoaștere automată — sunt aceleași categorii de instrumente care intră tot mai mult și în agricultura comercială. De la programare la cultivarea efectivă a plantelor Participanții nu s-au limitat la asamblarea robotului. După instalare și programare, au urmărit plantele pe parcursul dezvoltării și au putut vedea direct cum reacționează sistemul la datele colectate din grădină. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”. Vizitatorii au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Marinela Buruiană, responsabil de activități în cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, explică faptul că obiectivul proiectului a fost transformarea programării și roboticii într-o experiență concretă. „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Automatizarea agricolă, testată la scară educațională FarmBot nu este un utilaj destinat lucrărilor pe suprafețe agricole mari, ci o platformă robotizată pentru cultivare la scară redusă și pentru experimentare. Valoarea proiectului constă în faptul că elevii pot lucra cu tehnologii utilizate și în agricultura de precizie: senzori pentru sol, automatizarea udării, colectarea datelor și identificarea vizuală a plantelor. Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow, susține că astfel de proiecte permit testarea practică a unor soluții care combină agricultura cu tehnologia digitală. „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” În arhiva AGRONET.ro nu apare un material anterior dedicat proiectului FARMERS 2.0 sau robotului construit de elevii din Galați.

Mai multe ciori se hrănesc pe un teren cu cartofi, lângă un lan de porumb, iar un urs se află la marginea unei păduri.

Ciorile lovesc culturile din Covasna – Fermierii reclamă pierderi de până la 50% din producție

Ciorile pot distruge până la jumătate din recoltă în unele ferme din Covasna, unde agricultorii reclamă simultan pagube produse culturilor de păsări și de urși. Stolurile afectează cartoful, porumbul și floarea-soarelui, iar metodele folosite pentru alungarea păsărilor au eficiență redusă, potrivit informațiilor publicate de G4Food, pe baza declarațiilor conducerii Direcției Agricole Covasna. Directorul instituției, Kozma Bela, afirmă că stolurile pot provoca pierderi importante pe suprafețe extinse. La cartof, păsările scot tuberculii din pământ fără să îi consume neapărat, iar la porumb și floarea-soarelui gradul de afectare poate ajunge până la aproximativ 50% din producție. Aproape 500 de constatări de pagube într-un singur an Dimensiunea problemei nu este redusă la câteva exploatații. În 2025 au fost întocmite în județul Covasna 492 de procese-verbale pentru pagube provocate de animale sălbatice și păsări, potrivit datelor prezentate de Direcția Agricolă. Pentru ferme, pierderea nu înseamnă doar recolta distrusă. La culturile atacate înainte de recoltare, cea mai mare parte a costurilor cu sămânța, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și combustibilul a fost deja suportată. Problema ciorilor a fost raportată în 2026 și în alte zone agricole. AGRONET.ro a documentat situații în care pierderile la floarea-soarelui s-au apropiat de 90% pe unele parcele. Într-o exploatație de 320 de hectare din județul Iași, aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare în proporție de 20–30%. Fermierii din astfel de exploatații au folosit tunuri acustice, petarde și personal trimis în câmp, însă stolurile se pot deplasa între parcele și reveni după perioade scurte. Urșii rămân principala problemă în Covasna Presiunea păsărilor se adaugă pagubelor provocate de ursul brun. Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, estimează că efectivul din județ a crescut de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la circa 2.400 în 2026. În același timp, frecvența incidentelor raportate a crescut. Dacă în 2015 erau înregistrate 58 de situații de pagube în întregul județ, autoritățile locale indică în prezent, în medie, cel puțin un caz de pagubă provocată de urs în fiecare zi. La nivel național, evaluarea genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a estimat populația de urs brun la 10.419–12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%. Studiul s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe. Presiunea exercitată de fauna sălbatică asupra exploatațiilor agricole a determinat și Ministerul Agriculturii să solicite reguli europene mai flexibile pentru gestionarea urșilor, ciorilor și cormoranilor. MADR a cerut simplificarea și accelerarea derogărilor atunci când populațiile unor specii produc pagube importante agriculturii, zootehniei sau acvaculturii. Legea privind urșii a trecut din nou de Parlament În paralel, Parlamentul a reexaminat în septembrie legea care modifică regulile privind intervenția asupra populației de urs brun. Camera Deputaților a adoptat din nou proiectul PL-x 218/2026 la 16 septembrie, după cererea de reexaminare formulată anterior de președintele României. Forma reexaminată menține pentru 2026 un nivel național de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași valori fiind prevăzute și pentru 2027. AGRONET.ro a prezentat anterior mecanismul și efectele posibile asupra fermelor din zonele cu atacuri repetate. La 23 septembrie, fișa oficială a Camerei Deputaților indica proiectul în etapa procedurală de după votul final, înaintea finalizării traseului către promulgare. Prin urmare, nivelurile prevăzute de proiect trebuie separate de măsurile deja aplicabile în teren. Pentru ferme, două tipuri diferite de risc Situația din Covasna arată că pagubele produse faunei sălbatice pot afecta aceeași exploatație în moduri foarte diferite. Urșii produc în special pierderi în ferme zootehnice, stupine, gospodării și culturi aflate în zonele frecventate de animale, în timp ce stolurile de ciori pot diminua direct producția vegetală pe suprafețe mari. În cazul păsărilor, problema poate deveni deosebit de costisitoare deoarece atacul se poate repeta zilnic și poate afecta simultan mai multe parcele. Existența unor cote de recoltare nu a eliminat până acum dificultatea semnalată de agricultorii din Covasna, care reclamă efective mari și eficiență redusă a mijloacelor obișnuite de îndepărtare. Cele 492 de procese-verbale întocmite într-un singur an indică o presiune constantă asupra exploatațiilor din județ. Pentru fermieri, miza practică rămâne reducerea efectivă a pagubelor în zonele afectate și existența unor proceduri suficient de rapide pentru constatarea pierderilor și intervenție.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.176,4 RON/tonă+0,04%Ultima observație: 29 sept., 16:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.