Bucăți de brânză expuse pe un platou, alături de materiale de prezentare și ștergare tradiționale.

Brânza frământată de Teaca devine al 18-lea produs românesc protejat în UE

Brânza frământată de Teaca a devenit al 18-lea produs românesc protejat în UE, după ce Comisia Europeană a aprobat înregistrarea denumirii ca Indicație Geografică Protejată, relatează Ziarul Financiar. Decizia încheie o procedură europeană în care cererea a fost publicată în mai 2026 și nu a primit nicio opoziție, iar protecția leagă denumirea de satul Teaca, din județul Bistrița-Năsăud. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017, adoptat de Comisia Europeană la 2 septembrie 2026, înscrie oficial „Brânză frământată de Teaca” în registrul indicațiilor geografice al Uniunii. Documentul precizează că, după publicarea cererii, Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție. Regulamentul intră în vigoare în a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Evenimente

Actualitate agricolă

Ultimele știri agricole din România

Toate știrile
Utilaj agricol pe câmp într-o după-amiază de septembrie cu vânt

Meteo agricol România 11 septembrie 2026, ora 12: vânt puternic în Crișana și Banat, atenție la lucrările sensibile după prânz

La 11 sept. 2026, 12:00, vântul puternic și disconfortul termic impun prudență la lucrările sensibile în vestul țării, în special în Crișana și Banat. Pentru după-amiaza de lucru și spre seară, transportul și lucrările de câmp rămân posibile în multe zone, însă tratamentele trebuie amânate sau limitate acolo unde vântul, căldura ori instabilitatea reduc siguranța aplicării. Orientare rapidă pentru ferme Crișana și Banat: evitați tratamentele și urmăriți evoluția vântului, a căldurii și a instabilității.Moldova și Dobrogea: fereastră favorabilă pentru transport și lucrări în câmp, cu verificarea locală înainte de plecare.Muntenia, Oltenia și București-Ilfov: condiții uscate pentru activități logistice, dar vântul și temperaturile ridicate cer ritm de lucru adaptat.În toate regiunile, nu intrați pe parcele dacă verificarea locală indică umezeală sau acces degradat. Banat: vânt, căldură și instabilitate după prânz În Timiș și Caraș-Severin, după-amiaza rămâne foarte caldă, cu cer înnorat și risc ridicat pentru activitățile expuse. Transportul necesită atenție, iar tratamentele și lucrările care cer precizie ar trebui amânate până la o verificare locală favorabilă. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură29–31°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 14:00Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 36%Vânt și umiditate15 km/h, rafale 24,5 km/h; umiditate 30,5%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; nivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitateFereastră și decizieAtenție după prânz; amână tratamentele, iar transportul se face cu prudență Crișana: probabilitate ridicată de precipitații și vânt În Arad și Bihor, cerul rămâne înnorat, iar probabilitatea de precipitații este cea mai ridicată dintre regiunile analizate. Chiar fără cantitate estimată în fereastra de lucru, combinația de vânt, instabilitate și căldură nu susține tratamentele sau lucrările ce depind de o perioadă stabilă. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură27–30,5°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 73%Vânt și umiditate9,5 km/h, rafale 14 km/h; umiditate 34,5%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; nivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitateFereastră și decizieAtenție la lucrările sensibile după prânz; așteaptă pentru tratamente și lucrări în câmp Maramureș: înnorări, vânt și risc de instabilitate În Maramureș și Satu Mare, temperaturile sunt mai temperate, dar cerul înnorat și instabilitatea păstrează o fereastră precaută. Cantitatea estimată este foarte mică, însă verificarea locală înainte de transport sau intrarea în câmp rămâne necesară. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură20,5–25,5°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 13:00, maxim la 15:00Precipitații0,035 mm, echivalent 0,035 l/m²; probabilitate maximă 44%Vânt și umiditate6,5 km/h, rafale 11 km/h; umiditate 50%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; nivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitateFereastră și decizieAtenție după prânz; verifică parcela și amână tratamentele Transilvania: uscat, dar cu vânt și temperaturi ridicate Pentru majoritatea județelor din Transilvania, vremea însorită susține transportul și unele lucrări de câmp. Totuși, vântul de urmărit și căldura de după-amiază reduc intervalul util pentru tratamente; acestea pot fi luate în calcul doar după verificarea condițiilor din parcelă. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură26,9–31,4°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații0,001 mm, echivalent 0,001 l/m²; probabilitate maximă 16%Vânt și umiditate10 km/h, rafale 16,9 km/h; umiditate 36,8%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; nivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitateFereastră și decizieAtenție la lucrările sensibile după prânz; transportul este favorabil, tratamentele doar în intervale scurte Moldova: fereastră bună pentru câmp și transport În Moldova, vremea însorită și probabilitatea redusă de ploaie oferă cea mai stabilă fereastră pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului. Vântul rămâne un element de urmărit înainte de tratamente, dar riscul regional este scăzut. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură22,8–28°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 17:00Precipitații0,0075 mm, echivalent 0,0075 l/m²; probabilitate maximă 10%Vânt și umiditate8,4 km/h, rafale 16,9 km/h; umiditate 51,3%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; vânt puternic de urmărit, fără severitate precizatăFereastră și decizieFereastră bună după prânz; se pot continua lucrările în câmp și transportul, cu verificare locală Dobrogea: condiții stabile pentru logistică În Constanța și Tulcea, după-amiaza este însorită și uscată, favorabilă operațiunilor de transport și lucrărilor de câmp. Pentru vie, livezi sau legumicultură, tratamentele pot fi planificate numai dacă vântul local permite aplicarea în siguranță. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură25–27,5°C, calculată pe fereastra de lucru; minim și maxim la 12:00Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%Vânt și umiditate8,5 km/h, rafale 19,5 km/h; umiditate 58%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; vânt puternic de urmărit, fără severitate precizatăFereastră și decizieFereastră bună după prânz; transportul și lucrările în câmp sunt favorabile Muntenia: uscat pentru recoltare, cu atenție la vânt În Muntenia, vremea uscată poate susține recoltarea de toamnă, transportul și pregătirea terenului. Temperaturile cresc spre după-amiază, iar vântul justifică prudență la lucrările sensibile, chiar dacă probabilitatea de ploaie este redusă. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură26,8–30,7°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 16:00Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 5%Vânt și umiditate12,8 km/h, rafale 15,7 km/h; umiditate 42,3%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; nivel portocaliu pentru vânt, instabilitate și disconfort termicFereastră și decizieAtenție la lucrările sensibile după prânz; transportul și lucrările în câmp pot continua Oltenia: căldură și vânt în orele de lucru În Oltenia, timpul însorit și uscat susține activitățile de recoltare și logistică, dar căldura și vântul limitează tratamentele. Pentru culturile de toamnă, verificarea umidității solului este mai utilă decât o decizie de irigare luată doar după datele regionale. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură28,4–31,4°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 8%Vânt și umiditate13,6 km/h, rafale 16,4 km/h; umiditate 32%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; nivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitateFereastră și decizieAtenție după prânz; transportul poate continua, iar tratamentele se amână București-Ilfov: vânt susținut și temperaturi în creștere În București-Ilfov, condițiile rămân uscate, utile pentru acces și transport, însă vântul este mai susținut decât în multe alte regiuni. Temperatura ridicată spre finalul ferestrei cere organizarea lucrului fără a forța activitățile sensibile la vânt. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură28–34°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 17:00Precipitații0 mm, echivalent 0 l/m²; probabilitate maximă 1%Vânt și umiditate21 km/h, rafale 25 km/h; umiditate 43%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; vânt puternic de urmărit, fără severitate precizatăFereastră și decizieLucrările în câmp și transportul pot continua; amână tratamentele din cauza vântului Zona montană: interval util, cu verificarea accesului În zona montană, vremea predominant însorită favorizează transportul și activitățile din exploatațiile agricole, dar accesul trebuie verificat local. Vântul, instabilitatea și diferențele de relief justifică prudență la tratamente și la lucrările expuse. IndicatorSituația pentru după-amiaza de lucru, până spre searăTemperatură25,5–29,4°C, calculată pe fereastra de lucru; minim la 12:00, maxim la 15:00Precipitații0,0118 mm, echivalent 0,0118 l/m²; probabilitate maximă 15%Vânt și umiditate9,7 km/h, rafale 15,9 km/h; umiditate 39,7%Evapotranspirație și avertizăriEvapotranspirație indisponibilă; nivel portocaliu pentru căldură, vânt și instabilitateFereastră și decizieAtenție după prânz; transportul este favorabil, iar accesul pe parcele se verifică local Lucrări agricole prioritare până spre seară Recoltarea de toamnă și transportul pot continua în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov, Transilvania și zona montană, cu adaptare la vânt și la condițiile de acces.Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă se planifică numai pe sol care permite intrarea utilajelor; riscul de instabilitate cere atenție în vest.Tratamentele se evită în Crișana și Banat și se fac doar cu prudență în celelalte regiuni, după verificarea vântului, a temperaturii și a ploii apropiate.În fermele zootehnice din zonele calde și vântoase, urmăriți confortul animalelor, apa, adăposturile și accesul la furaje. Avertizări și fenomene de urmărit Nivelul portocaliu este indicat în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană, în context de căldură, vânt și instabilitate. În Moldova, Dobrogea și București-Ilfov, vântul rămâne fenomenul principal de urmărit. Probabilitatea maximă de precipitații este de 73% în Crișana și de 44% în Maramureș; aceasta poate schimba rapid accesul și deciziile pentru lucrările sensibile. Ce contează până la buletinul de seară Urmăriți local intensificările de vânt și apariția precipitațiilor, mai ales în vest și nord-vest. În regiunile uscate, organizați transportul și lucrările de câmp înainte de orice schimbare a vântului, iar pentru tratamente păstrați decizia condiționată de verificarea din parcelă. Nu sunt date care să susțină planificarea unor lucrări agricole de noapte.

Lucrări la o infrastructură locală într-o comunitate rurală

GAL / AFIR – 880.834 de euro pentru investiții în servicii și infrastructură locală

Sesiunea I5_publici pentru investiții locale este închisă Intervenția GAL / AFIR a vizat dezvoltarea serviciilor și infrastructurii locale, cu finanțare nerambursabilă și o intensitate a sprijinului de 100%. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Calendarul sesiunii și statutul actual Depunerea a fost deschisă la 11 octombrie 2025 și s-a încheiat la 9 decembrie 2025. Datele nu sunt estimate. Statutul publicat pentru intervenție este „închisă”, iar evenimentul de închidere are data efectivă de 25 februarie 2026. Prin urmare, informațiile disponibile descriu o sesiune deja finalizată, nu un apel aflat în depunere. Ce investiții au fost vizate Intervenția a avut o arie geografică locală și s-a încadrat la investiții. Destinația declarată a finanțării a fost dezvoltarea serviciilor și infrastructurii locale. Sprijinul a avut formă nerambursabilă, adică finanțare care nu este prezentată ca împrumut în datele sesiunii. Alocarea sesiunii, plafonul și proiectele depuse IndicatorValoare publicatăFonduri alocate sesiunii880.834 de euroPlafon de depunere a proiectelor1.761.668 de euroFonduri disponibile raportate la plafon868.652 de euroValoarea proiectelor depuse893.016 de euroSprijin maxim62.916 euro per proiectIntensitatea sprijinului100% nerambursabil Alocarea de 880.834 de euro reprezintă fondurile atribuite acestei sesiuni, în timp ce plafonul de depunere este un indicator separat. Suma maximă de 62.916 euro este exprimată per proiect și nu trebuie confundată cu alocarea sesiunii. Rata de 100% indică intensitatea nerambursabilă publicată pentru sprijin. Condiția de selecție publicată Pentru proiecte a fost publicat un prag minim de selecție de 30,00 puncte. Acesta este criteriul numeric menționat în informațiile sesiunii; datele disponibile nu detaliază alte condiții de participare sau etape de analiză. Informațiile actualizate și documentele oficiale sunt disponibile în fișa finanțării.

Mere aflate în creștere și câteva mere proaspăt recoltate într-o livadă, cu mici gropițe brune discrete vizibile pe unele fructe.

Gropițele brune de la baza merelor pot anunța o problemă care se agravează după recoltare

Gropițele brune apărute spre baza merelor nu trebuie trecute cu vederea la cules. La unele fructe, ele pot deveni mai numeroase și mai evidente după recoltare, când lotul intră la păstrare. În septembrie, merită verificat atent lotul de mere înainte de cules și la primele sortări. Gropițele mici, brune, ușor adâncite, mai ales spre baza fructului, pot fi semnul unei tulburări cunoscute drept pătarea amară. La roșul-brun de sub coajă se poate adăuga un țesut brun, cu aspect spongios sau ușor îmbibat cu apă. Problema nu confirmă automat o lipsă de calciu în sol. Este legată de felul în care calciul ajunge și se distribuie în fruct, în raport cu ritmul de creștere, vigoarea pomului, încărcătura de rod, apa disponibilă și alți nutrienți. Un fruct mare, provenit de pe un pom cu încărcătură redusă, poate fi mai expus chiar dacă analiza solului nu arată simplu o carență de calciu. Ce se vede în livadă și ce nu poate fi stabilit numai din privire În teren, notați poziția petelor pe fruct, forma lor, soiul, parcela, mărimea fructelor și uniformitatea încărcăturii pomilor. Pătarea amară apare de obicei prin leziuni circulare pe lateral sau spre baza mărului. O lovitură de ploșniță de câmp poate semăna, dar este mai des poziționată către peduncul și poate avea o formă conică ori rectangulară. Observația nu este un diagnostic final. Simptomele pot fi confundate cu vătămări produse de insecte, lovituri, alte dereglări fiziologice sau începutul unor alterări. Este utilă verificarea fructelor tăiate transversal, dar confirmarea cauzei și evaluarea riscului pentru lot se fac împreună cu un agronom, pomicultor cu experiență sau specialist în protecția plantelor. De ce riscul continuă după recoltare Pătarea amară se poate forma în fruct încă din perioada de vegetație, însă nu toate fructele afectate sunt ușor de recunoscut la cules. În unele loturi, amploarea reală devine mai clară în primele circa 60 de zile de păstrare. De aceea, fructele din parcelele cu istoric, din soiurile sensibile sau cele foarte mari trebuie urmărite separat la sortare și în depozit. Riscul poate crește în livezile cu variații mari de umiditate în sol, cu pomi foarte viguroși, cu fructe supradimensionate ori cu încărcătură de rod prea mică. Seceta și alternanța dintre perioadele uscate și udările abundente pot afecta transportul calciului către fructele în creștere. Măsuri practice pentru reducerea pierderilor La mere, prevenția începe cu evidența loturilor: separați la recoltare fructele din pomii sau parcelele unde apar gropițe suspecte și urmăriți evoluția lor în depozit. Nu amestecați fără control loturile cu istoric de pătare amară cu cele aparent uniforme. Evitați oscilațiile mari ale apei din sol, printr-o gestionare cât mai uniformă a irigării și a umidității.Păstrați un echilibru între creșterea vegetativă și rod; pomii excesiv de viguroși și fructele foarte mari merită monitorizate prioritar.Revizuiți încărcătura de rod, tăierile și fertilizarea împreună cu specialistul, pe baza istoricului livezii și, unde este cazul, a analizelor relevante.Recoltați la maturitatea potrivită pentru soi și destinația fructului; recoltarea prea devreme sau prea târziu poate influența riscul în anumite condiții.Stabiliți condițiile de păstrare pentru fiecare lot cu responsabilul depozitului și specialistul, deoarece unele decizii postrecoltare pot modifica balanța dintre tulburările fiziologice. Orice intervenție nutrițională sau fitosanitară se alege numai după evaluarea livezii. Se respectă eticheta produsului, cultura și utilizarea autorizată în prezent, iar alegerea se discută cu specialistul; nu există o schemă unică potrivită pentru toate soiurile, livezile și sezoanele. Când este necesară verificarea rapidă apar pete adâncite pe mai multe fructe din aceeași parcelă sau același soi;fructele sunt neobișnuit de mari, iar pomii au crescut puternic vegetativ;livada a trecut prin secetă, udări neuniforme sau variații repetate ale apei;lotul a avut pierderi similare după păstrare în sezoanele anterioare;aspectul petelor nu este clar și trebuie exclusă o vătămare de insecte ori o altă cauză. Informațiile au doar caracter informativ și nu înlocuiesc verificarea în teren sau recomandarea unui specialist. Orice intervenție se decide după confirmarea problemei și se aplică numai conform etichetei și autorizărilor în vigoare. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă agronom, pomicultor sau specialist în protecția plantelor. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Mai multe ciori stau pe capitule de floarea-soarelui, iar alte păsări zboară deasupra unui câmp agricol.

Derogare pentru ciori, pregătită de Ministerul Mediului – În ferme, pierderile pot ajunge la 90%

Ministerul Mediului pregătește o derogare pentru ciori la Oradea, într-un moment în care gestionarea acestor păsări a devenit și o problemă agricolă, după pagube severe raportate în culturile de floarea-soarelui. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat la 4 septembrie 2026 un proiect de ordin privind derogarea pentru unele specii din fauna sălbatică, iar denumirile documentelor anexate indică explicit că măsura vizează ciorile din Oradea. Proiectul se află în consultare publică. Ministerul precizează că cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Pagina de transparență nu prezintă în textul principal numărul de păsări vizat, speciile exacte sau modalitatea de intervenție. Aceste elemente sunt cuprinse în documentele anexate proiectului, intitulate „ordin aprobare derogare ciori Oradea 29 07 2026” și „referat de aprobare ordin ciori Oradea”. Derogările pentru ciori au devenit o temă și pentru agricultură Proiectul privind Oradea apare la mai puțin de o lună după ce Ministerul Agriculturii a cerut la nivel european proceduri mai rapide pentru intervențiile asupra speciilor protejate care provoacă pagube economice. AGRONET.ro a prezentat poziția transmisă de MADR Comisiei Europene, în care ciorile sunt menționate explicit printre speciile care produc pierderi culturilor agricole. Ministerul Agriculturii solicită simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare atunci când populațiile sunt numeroase, iar pagubele sunt documentate. În aceeași poziție, urșii sunt asociați în special cu pierderile din zootehnie și stupine, iar cormoranii cu cele din acvacultură. Până la 90% din floarea-soarelui afectată pe unele parcele Presiunea exercitată de ciori nu este doar teoretică. În vara anului 2026, AGRONET.ro a documentat pierderile raportate de fermieri din județul Iași. Într-o exploatație de 320 de hectare: aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 t/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha. În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%. Problema apare atât după semănat, când păsările pot consuma semințele sau smulge plantele tinere, cât și înainte de recoltare, când atacă semințele formate în capitulele de floarea-soarelui. Fermierii spun că sperietorile au efect limitat Exploatațiile afectate folosesc tunuri acustice, petarde sau oameni trimiși permanent în câmp, însă efectul poate fi de scurtă durată. Stolurile se mută pe alte parcele și revin ulterior, ceea ce adaugă costuri cu paza fără să elimine cauza pierderilor. În cazul documentat în Iași, fermierii reclamau că posibilitățile legale de intervenție nu țin pasul cu dimensiunea populațiilor observate în teren. Tocmai de aceea procedura de derogare are o miză mai largă pentru agricultură. Proiectul publicat acum de Ministerul Mediului privește Oradea, dar mecanismul juridic prin care autoritățile aprobă intervenții asupra speciilor protejate este cel pe care organizațiile agricole cer să îl facă mai rapid și mai ușor de aplicat în zonele unde sunt documentate pagube importante. Proiectul nu este încă un ordin în vigoare În acest moment este vorba despre un proiect supus transparenței decizionale, nu despre o măsură deja adoptată. Forma finală poate fi stabilită după parcurgerea procedurii și analizarea observațiilor primite. Pentru fermieri, evoluția acestor derogări merită urmărită mai ales în regiunile unde ciorile provoacă anual pierderi la floarea-soarelui și alte culturi. Datele din 2026 arată că, pe parcelele puternic atacate, problema poate trece de la o simplă diminuare a producției la compromiterea aproape integrală a recoltei.

Fermier cu calculator și documente lângă saci de îngrășăminte, tractor și silozuri la apus.

România depășește puternic media UE la scumpirea inputurilor

Inputurile agricole s-au scumpit cu 11,7% în România într-un an, în timp ce prețurile produselor agricole obținute de fermieri au crescut cu numai aproximativ 1%. Datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026, prezentate de Agrobiznes, plasează România printre statele UE cu cea mai puternică scumpire a costurilor de producție, într-un moment în care energia și îngrășămintele pun cea mai mare presiune pe bugetele fermelor. Diferența dintre cele două evoluții este de aproximativ 10,7 puncte procentuale: costurile inputurilor au avansat mult mai repede decât prețurile produselor agricole din România. Pentru exploatațiile care intră în campania 2026–2027 cu achiziții de îngrășăminte, combustibili și alte materiale, această diferență pune presiune directă pe marja de producție. România depășește puternic media UE la scumpirea inputurilor La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii ale inputurilor agricole au crescut cu 4,7% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. În România, creșterea a fost de 11,7%, adică cu 7 puncte procentuale peste media UE și de aproximativ 2,5 ori mai rapidă. Dintre statele membre menționate de Eurostat, cele mai puternice scumpiri au fost: Lituania: +16,4%;România: +11,7%;Ungaria: +1,2%;Polonia: +1,2%. Creșteri ale prețurilor inputurilor au fost înregistrate în toate statele membre, însă diferențele dintre țări sunt mari. Pentru fermele românești, situația este cu atât mai dificilă cu cât prețurile produselor agricole nu au urmat aceeași traiectorie. În România, acestea au crescut cu aproximativ 1% față de trimestrul al doilea din 2025. Energia și îngrășămintele trag costurile în sus Cele mai mari presiuni la nivel european vin din două categorii esențiale pentru agricultură. Prețul mediu al energiei și lubrifianților a crescut cu 22% față de trimestrul al doilea din 2025, iar îngrășămintele și amendamentele pentru sol s-au scumpit cu 13,4%. Indicator UEEvoluție anuală, trimestrul II 2026Inputuri agricole, total+4,7%Energie și lubrifianți+22%Îngrășăminte și amendamente+13,4%Produse agricole-5,8%Cereale-5,6%Lapte-16,6% Presiunea îngrășămintelor era vizibilă încă din primăvară. AGRONET.ro a analizat evoluția fertilizanților, iar datele Comisiei Europene indicau în aprilie 2026 prețuri ale îngrășămintelor azotate cu aproximativ 71% peste media anului 2024. În mai, fertilizanții azotați se situau încă la aproximativ 70% peste media din 2024 și cu circa 30% peste nivelul din februarie 2026. Cerealele și laptele se ieftinesc în UE în timp ce costurile cresc La nivelul întregii Uniuni Europene apare o evoluție în sens opus între veniturile potențiale din producție și costurile necesare obținerii ei. Prețurile produselor agricole au scăzut în medie cu 5,8% în trimestrul al doilea din 2026, acesta fiind al treilea trimestru consecutiv de reducere. Scăderea a fost înregistrată în 20 de state membre. Printre cele mai afectate categorii se numără laptele, cu un recul anual al prețului de 16,6%, și cerealele, cu o diminuare de 5,6%. Pentru fermele vegetale, combinația dintre cereale mai ieftine și îngrășăminte sau energie mai scumpe reduce spațiul financiar disponibil pentru campania următoare. Fermierul trebuie să finanțeze noile lucrări la costuri mai ridicate, fără ca prețul mărfii vândute să compenseze automat această creștere. Fermierii cer ca sprijinul pentru îngrășăminte să ajungă înaintea fertilizărilor Presiunea costurilor a determinat și solicitări pentru intervenția rapidă a autorităților. Forumul APPR a cerut accelerarea sprijinului pentru achiziția îngrășămintelor, avertizând că unele exploatații ar putea reduce dozele de fertilizare sau suprafețele cultivate dacă banii ajung după ce deciziile pentru campania 2026–2027 au fost deja luate. România are alocate 29,9775 milioane de euro din rezerva agricolă a UE pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu îngrășămintele și energia. Statul poate suplimenta această sumă cu maximum 59,955 milioane de euro, ceea ce ar permite un buget total de până la 89,9325 milioane de euro. Plafonul maxim nu înseamnă însă că suplimentarea națională a fost deja decisă. România trebuie să stabilească sectoarele eligibile, beneficiarii, formula de distribuire și valoarea sprijinului. Reluarea producției la Azomureș nu rezolvă costurile actualei campanii Pe termen mediu, piața îngrășămintelor ar putea fi influențată de revenirea producției interne. Azomureș are o capacitate de aproximativ 1,8 milioane de tone de îngrășăminte anual, însă reluarea producției nu este suficient de rapidă pentru a modifica aprovizionarea culturilor de toamnă din 2026. Platforma a fost preluată de Romgaz la 1 septembrie, iar revenirea producției depinde de reviziile instalațiilor și de asigurarea gazului natural. Pentru fermieri, problema imediată rămâne astfel finanțarea campaniei la costurile actuale. O creștere de 11,7% a indicelui inputurilor într-un singur an, concomitent cu un avans de numai aproximativ 1% al prețurilor produselor agricole din România, arată o deteriorare a raportului dintre costurile fermei și prețul obținut pentru producție.

Ramură cu fructe de fistic lângă rânduri de pomi tineri și un panou informativ într-o plantație.

Dăbuleni testează alternative pentru agricultura din sud – Rezultate bune la fistic și curmal chinezesc

Fisticul a ajuns la circa 10 kg de fructe pe un pom de șapte ani la Dăbuleni, într-un sezon în care speciile considerate până recent exotice au beneficiat de condiții favorabile. La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri sunt urmărite, între altele, fisticul, kiwi, rodiul, curmalul chinezesc și kaki, iar producția din acest an ar fi fost cu aproximativ 30% mai mare, potrivit informațiilor prezentate de Click, pe baza unui reportaj PRO TV. Rezultatele sunt interesante pentru agricultura din sudul României, unde temperaturile ridicate și seceta repetată îi determină pe cercetători și fermieri să testeze specii adaptate unor condiții mai calde. Totuși, performanța biologică este doar prima etapă: pentru transformarea acestor culturi într-o activitate comercială contează materialul săditor, tehnologia, stabilitatea producției, costurile și existența unei piețe capabile să preia recolta. Un pom de fistic de șapte ani a produs aproximativ 10 kg Fisticul a avut una dintre cele mai bune evoluții în acest sezon. Un reprezentant al stațiunii a indicat o producție de aproximativ 10 kg de fructe pentru un pom în vârstă de șapte ani. Cercetătorii leagă rezultatul bun din 2026 de precipitațiile mai abundente. Ștefan Nanu, directorul stațiunii de cercetare de la Dăbuleni, a explicat că nivelul mai ridicat al precipitațiilor a apropiat umiditatea atmosferică de valorile favorabile plantelor. Informația este importantă pentru interpretarea rezultatelor: Dăbuleni este cunoscut tocmai pentru solurile nisipoase și pentru deficitul de apă, iar un an mai umed poate modifica semnificativ comportamentul unor specii perene. Producția raportată în acest sezon nu poate fi transformată automat într-o medie multianuală pentru o plantație comercială. Curmalul chinezesc atrage deja interesul fermierilor O altă specie urmărită este curmalul chinezesc, pentru care cercetătorii de la Dăbuleni spun că există interes din partea producătorilor. Inginerul Irina Țițirică arată că aceasta a fost prima dintre speciile exotice promovate de stațiune către fermieri. În perioada actuală, fructele sunt prezentate la prețuri de aproximativ 40–45 de lei/kg. Nivelul de preț poate face cultura atractivă la prima vedere, însă valoarea cu amănuntul nu este echivalentă cu prețul primit de fermier și nici cu profitul unei plantații. Pentru evaluarea economică ar fi necesare date privind producția comercială pe hectar, costul materialului săditor, intrarea pe rod, necesarul de irigare și forță de muncă, pierderile și canalele de vânzare. Pe lângă curmalul chinezesc și fistic, la Dăbuleni sunt testate sau cultivate și kiwi, rodii și kaki. Dăbuleni a demonstrat deja că poate adapta culturi considerate neobișnuite Stațiunea are experiență în introducerea unor specii noi pentru sudul României. AGRONET.ro a prezentat rezultatele obținute la cartoful dulce, unde soiurile dezvoltate și testate la Dăbuleni au o capacitate biologică de producție de aproximativ 30 t/ha. Experiența cartofului dulce arată însă și diferența dintre adaptarea agronomică și dezvoltarea unei piețe. O cultură poate produce bine în condițiile pedoclimatice locale, dar are nevoie de depozitare, sortare, ambalare, logistică și cumpărători pentru a deveni o alternativă economică la scară mai mare. Aceeași întrebare va apărea și în cazul fisticului sau al curmalului chinezesc dacă interesul fermierilor se transformă în extinderea plantațiilor. Producția bună nu garantează automat valorificarea Dăbuleni a oferit chiar în vara anului 2026 un exemplu despre riscul extinderii producției înaintea pieței. În bazinul Dăbuleni-Călărași, producțiile de pepeni au ajuns în unele ferme la aproximativ 70 t/ha, însă oferta mare a împins prețurile sub 0,50 lei/kg. AGRONET.ro a relatat că producătorii asociați au avut prioritate la valorificare, în timp ce o parte dintre fermierii fără contracte și cumpărători stabili au rămas cu marfa pe câmp. Pentru culturile de nișă, lecția este cu atât mai importantă. Fisticul, kaki sau curmalul chinezesc pot beneficia de prețuri mai mari decât culturile tradiționale, dar piața este și mult mai îngustă. O creștere rapidă a suprafețelor, fără contracte și fără infrastructură de condiționare, poate reduce avantajul prețului ridicat. Rezultatele din 2026 arată că mai multe specii cu origine în regiuni mai calde pot fructifica în condițiile de la Dăbuleni. Următorul test pentru fermierii interesați nu este doar dacă pomii pot produce, ci dacă producțiile se mențin în ani diferiți și dacă există un model de valorificare capabil să susțină investiția.

Carcase de porc suspendate pe linia unei unități de procesare, cu un lucrător în fundal.
Zootehnie

Sacrificările de animale în iulie 2026 – Creșteri la bovine și porcine, recul la ovine și păsări

Sacrificările de porcine au crescut cu 13,4% în iulie față de anul trecut, iar producția de carne de porc a avansat și mai rapid, cu 14,7%, până la 29.564 de tone. Datele Institutului Național de Statistică, prezentate de Agrobiznes, arată evoluții divergente în zootehnie: bovinele și porcinele au crescut față de iulie 2025, în timp ce sacrificările de păsări, ovine și caprine au scăzut. Datele din iulie continuă tendința favorabilă din sectorul suin, însă arată o schimbare la păsări față de luna precedentă. În iunie, avicultura raportase o creștere anuală atât a sacrificărilor, cât și a producției de carne. Porcinele au cea mai mare creștere anuală În iulie 2026 au fost sacrificate 338.000 de porcine, față de 298.000 în aceeași lună a anului trecut. Diferența de 40.000 de capete înseamnă o creștere de aproximativ 13,4%. Greutatea totală în carcasă a ajuns la 29.564 de tone, față de 25.783 de tone în iulie 2025, un avans de aproximativ 14,7%. Evoluția confirmă tendința observată și în luna precedentă. AGRONET.ro arăta pentru iunie 2026 că fuseseră sacrificate 335.000 de porcine, cu 11,3% peste iunie 2025, iar producția de carne crescuse cu 13,3%. Față de iunie, numărul porcilor sacrificați a avansat ușor, de la 335.000 la 338.000 de capete. Cantitatea de carne a coborât însă de la 30.248 la 29.564 de tone. Greutatea medie rezultată a carcasei a fost de aproximativ 87,5 kg pe porc în iulie, față de circa 90,3 kg în iunie. Mai multe bovine sacrificate decât în iulie 2025 La bovine, sacrificările au ajuns la 44.000 de capete, comparativ cu 41.000 în iulie anul trecut. Creșterea anuală este de aproximativ 7,3%. Greutatea în carcasă a urcat de la 6.801 tone la 7.275 de tone, echivalentul unui avans de aproape 7%. Față de luna iunie, când fuseseră sacrificate 43.000 de bovine și obținute 7.233 de tone de carne, modificarea este redusă: numărul animalelor a crescut cu aproximativ 2,3%, iar cantitatea de carne cu mai puțin de 1%. Situația trebuie privită și în contextul mai larg al sectorului. AGRONET.ro a analizat evoluția efectivelor naționale, care indică o reducere de peste 40% a numărului de porcine și bovine față de 2006. Creșterile lunare ale sacrificărilor nu schimbă automat această tendință structurală, deoarece efectivele existente și fluxul de animale trimise la abator măsoară lucruri diferite. Păsările scad anual, după avansul puternic din iunie În sectorul avicol au fost sacrificate 37,742 milioane de păsări în iulie, față de 38,952 milioane în aceeași lună din 2025. Scăderea este de aproximativ 3,1%. Producția de carne de pasăre s-a redus mai accentuat, de la 63.873 la 60.688 de tone, respectiv cu aproape 5%. Comparativ cu iunie 2026, situația este însă inversă. Numărul păsărilor sacrificate a crescut de la 35,364 milioane la 37,742 milioane, iar cantitatea de carne de la 56.776 la 60.688 de tone. Astfel, avicultura a avut o creștere lunară, dar a rămas sub nivelul din iulie 2025. SectorSacrificări iulie 2026Evoluție anualăCarne în carcasăEvoluție anualăBovine44.000 capete+7,3%7.275 tone+7,0%Porcine338.000 capete+13,4%29.564 tone+14,7%Ovine și caprine219.000 capete-9,5%3.074 tone-13,3%Păsări37,742 milioane capete-3,1%60.688 tone-5,0% Ovinele și caprinele scad cu aproape 10% Cea mai puternică reducere anuală a numărului de animale apare la ovine și caprine. În iulie au fost sacrificate 219.000 de capete, față de 242.000 în aceeași lună din 2025, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 9,5%. Cantitatea de carne s-a redus și mai mult, de la 3.544 la 3.074 de tone, adică aproximativ 13,3%. Comparativ cu iunie, când fuseseră sacrificate 312.000 de ovine și caprine, numărul a coborât cu aproape 30%. Cantitatea de carne s-a redus de la 3.999 la 3.074 de tone, cu aproximativ 23%. Evoluția sectorului este puternic influențată de sezonalitate. Datele AGRONET.ro pentru luna mai arătau o reducere abruptă după vârful sacrificărilor de miei din perioada Paștelui, de la 3,875 milioane de capete în aprilie la 309.000 în mai. Porcul rămâne sectorul cu cea mai puternică dinamică anuală Datele din iulie arată două direcții distincte. Porcinele și bovinele depășesc nivelurile din urmă cu un an atât ca număr de animale sacrificate, cât și ca producție de carne, în timp ce păsările și ovinele-caprine se află sub valorile din iulie 2025. Cea mai mare creștere este în continuare la porc: aproape 15% la cantitatea de carne într-un singur an. În același timp, evoluția lunară arată că sacrificările nu cresc uniform de la o lună la alta, iar numărul animalelor trebuie analizat împreună cu greutatea în carcasă. INS precizează că datele pentru unitățile industriale specializate provin din cercetări statistice exhaustive, iar informațiile pentru exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Statisticile se referă exclusiv la sacrificările pentru consum.

Un vizitator ține un ecuson lângă un terminal de înregistrare într-un spațiu expozițional cu branding verde și plante decorative.
Mediu

Ecomondo 2026 are loc între 3 și 6 noiembrie, la Rimini – bioenergia, recuperarea nutrienților și gestionarea apei sunt printre temele cu miză directă pentru ferme

Ecomondo 2026 va reuni peste 1.800 de expozanți pe 167.000 mp între 3 și 6 noiembrie, la Rimini, iar Ecomondo include agricultura și bioenergia printre cele șase sectoare tematice ale ediției. Pentru ferme, interesul practic se concentrează pe transformarea dejecțiilor și resturilor organice în energie și fertilizanți, reducerea consumului de resurse și soluțiile pentru apă, sol și gestionarea deșeurilor. Evenimentul va reuni companii, instituții, cumpărători și furnizori de tehnologie pentru economia circulară. Organizatorii anunță 20 de companii nou-înființate, 350 de cumpărători invitați, peste 200 de evenimente și mai mult de 1.000 de experți implicați în programul de conferințe. Agricultura intră direct în economia circulară Una dintre zonele Ecomondo este dedicată bioenergiei și agriculturii, cu tehnologii pentru biomasă, biogaz și alte procese prin care fluxurile organice pot fi transformate în energie sau materii prime secundare. Pentru fermele zootehnice, exemplul cel mai direct este gunoiul de grajd. Prin digestie anaerobă, dejecțiile pot produce simultan: biogaz, utilizabil pentru căldură, electricitate sau, după purificare, biometan;digestat, care păstrează o parte importantă din azotul, fosforul și potasiul materiei inițiale. Această combinație face ca economia unei instalații să nu depindă doar de prețul energiei. O parte din valoare poate veni și din reducerea achizițiilor de fertilizanți sau din valorificarea nutrienților către exploatații vegetale. AGRONET.ro a analizat noile reguli europene pentru azotul recuperat din dejecții, într-un context în care Uniunea Europeană importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, 70% din necesarul de fertilizanți fosfatici și circa 40% din necesarul de potasiu. 9,8 milioane de tone de fertilizanți cu azot și fosfor într-un singur an Miza recuperării nutrienților este importantă prin dimensiunea consumului. Datele Eurostat prezentate de AGRONET.ro arată că agricultura Uniunii Europene a utilizat în 2024 aproximativ 9,8 milioane de tone de fertilizanți minerali cu azot și fosfor, cu 6% mai mult decât în 2023. Fertilizanți utilizați în UECantitate în 2024Evoluție anualăAzot8,9 milioane tone+5,8%Fosfor0,9 milioane tone+7,7%Total9,8 milioane tone+6% România s-a numărat printre marii consumatori de fertilizanți fosfatici, cu aproximativ 90.000 de tone în 2024. Acesta este motivul pentru care tehnologiile care recuperează azot și fosfor din dejecții sau alte fluxuri organice capătă relevanță economică: pot înlocui o parte din inputurile cumpărate, mai ales acolo unde fermele zootehnice și cele vegetale sunt suficient de apropiate pentru ca transportul să nu anuleze avantajul. Piața echipamentelor pentru dejecții ar putea ajunge la 3,47 miliarde de dolari Investițiile în economia circulară a fermelor formează deja o piață importantă. AGRONET.ro a prezentat dezvoltarea tehnologiilor pentru transformarea dejecțiilor în energie, într-o piață mondială a echipamentelor pentru procesarea dejecțiilor estimată la 1,94 miliarde de dolari în 2026. Estimările citate indică o creștere până la aproximativ 3,47 miliarde de dolari în 2035. Europa deținea circa 35% din piață în 2025, echivalentul a aproximativ 639 de milioane de dolari. Fermele zootehnice și exploatațiile de lapte reprezentau 55,7% din veniturile acestei industrii. Creșterea nu se limitează la digestoare. Investițiile generează cerere pentru: separatoare solid-lichid;pompe și echipamente de omogenizare;rezervoare și sisteme de stocare;instalații pentru tratarea digestatului;tehnologii de purificare a biogazului;sisteme de monitorizare a nutrienților. Instalațiile de biogaz coboară spre ferme mai mici Una dintre schimbările relevante este reducerea dimensiunii instalațiilor. Modelele clasice de digestie anaerobă sunt mai ușor de amortizat în exploatații cu efective mari și volume constante de dejecții. În 2026 apar însă tot mai multe soluții gândite pentru ferme cu câteva zeci de animale. Un exemplu prezentat de AGRONET.ro este sistemul BioNomad, dezvoltat în Regatul Unit pentru ferme de bovine, porcine și păsări care nu justifică o instalație industrială mare. Compania estimează că, într-o fermă de aproximativ 50 de vaci, economiile anuale la energie și fertilizanți pot ajunge la ordinul miilor de lire sterline. Rezultatul depinde însă de volumul dejecțiilor, consumul propriu de energie, suprafața agricolă disponibilă pentru digestat și costul instalației. Această coborâre a tehnologiei către exploatații mai mici este una dintre direcțiile cu cea mai mare relevanță pentru România, unde structura fermelor este mult mai fragmentată decât în principalele regiuni zootehnice din vestul Europei. Noile reguli RENURE pot schimba valoarea economică a gunoiului de grajd O schimbare de reglementare completează evoluția tehnologică. Comisia Europeană a adoptat la 9 februarie 2026 norme pentru fertilizanții RENURE, obținuți prin recuperarea azotului din dejecții animale. Noile reguli permit statelor membre, în anumite condiții, să autorizeze utilizarea acestor produse peste limita obișnuită de 170 kg de azot pe hectar și pe an aplicabilă azotului provenit din gunoi de grajd. Pentru fermele zootehnice, această evoluție poate crește valoarea unei resurse care până acum era privită în primul rând ca obligație de gestionare. Rentabilitatea depinde însă de instalațiile de separare și tratare, costul energiei, analizele necesare și distanța până la terenurile pe care fertilizantul poate fi utilizat. Apa și refacerea solurilor, alte două sectoare cu miză pentru ferme Ecomondo 2026 nu se limitează la bioenergie. Cele șase sectoare tematice includ și ciclul apei, bioeconomia circulară, refacerea terenurilor și solurilor contaminate, monitorizarea mediului și transformarea deșeurilor în resurse. Pentru agricultură, legătura cu aceste tehnologii este tot mai directă. Seceta din 2026 a readus problema gestionării apei în centrul deciziilor fermelor românești. AGRONET.ro a analizat inclusiv soluția stocării debitelor mari pentru irigații, într-un context în care aceeași regiune poate trece de la exces de apă la deficit sever într-un interval de câteva luni. Tehnologiile pentru tratarea și reutilizarea apei, monitorizarea calității, pompare eficientă și recuperarea resurselor pot deveni astfel parte a aceleiași ecuații economice cu biogazul și nutrienții recuperați. Ce merită urmărit de ferme la Ecomondo 2026 Pentru un fermier sau un procesator agricol, cele mai relevante soluții nu sunt neapărat cele cu cea mai spectaculoasă prezentare, ci cele care pot transforma un cost recurent într-o resursă. În cazul unei ferme zootehnice, calculul poate porni de la cantitatea anuală de dejecții și de la factura de energie. Pentru o exploatație vegetală, interesul poate fi recuperarea nutrienților, apa și fertilizanții alternativi. Pentru procesatori, materia organică reziduală poate deveni materie primă pentru energie sau alte produse. Ecomondo 2026 se desfășoară între 3 și 6 noiembrie, la Rimini Expo Centre, într-o ediție care pune agricultura în aceeași zonă de investiții cu energia, apa, refacerea solurilor și economia circulară. Pentru ferme, valoarea reală a acestor tehnologii se va măsura în costuri evitate: mai puțină energie cumpărată, mai puțini fertilizanți achiziționați și o valorificare mai bună a resurselor care există deja în exploatație.

Doi vizitatori discută lângă un echipament expus într-un stand de târg zootehnic aglomerat.

EuroTier 2026, între 10 și 13 noiembrie – Cum pot senzorii și roboții reduce pierderile din ferme

EuroTier 2026 pune automatizarea și inteligența artificială în centrul fermelor zootehnice, iar ediția programată între 10 și 13 noiembrie, la Hanovra, va avea drept temă „Intelligence in animal farming”, potrivit EuroTier. Organizatorii pregătesc soluții pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, furajare, adăposturi, muls, robotică și senzori, într-un moment în care fermele europene încearcă să compenseze costurile ridicate și reducerea efectivelor printr-o productivitate mai mare pe animal. Interesul pentru aceste tehnologii este deja vizibil în sondajele organizatorilor: 60% dintre persoanele chestionate au decis că vor participa la ediția din 2026. Printre domeniile urmărite cel mai atent se află sănătatea animalelor, bunăstarea, tehnologia adăposturilor și a furajării, dar și automatizarea, robotica, senzorii și inteligența artificială. De la robotul de muls la detectarea timpurie a bolilor Programul EuroTier 2026 include o zonă specială dedicată roboților pentru grajduri, cu accent pe automatizarea fermelor de lapte, precum și prezentări tehnice despre digitalizare, senzori și inteligență artificială. Direcția tehnologică este mai amplă decât înlocuirea muncii manuale. Sistemele prezentate în sectorul zootehnic urmăresc să lege datele despre fiecare animal de: producția de lapte sau sporul de greutate;consumul și distribuția furajelor;activitatea și comportamentul animalului;identificarea modificărilor care pot indica o problemă de sănătate;climatul și funcționarea adăpostului;muls, răcire și manipularea produselor;consumul de energie și resurse. Miza economică este intervenția mai rapidă și controlul mai precis al costurilor. Într-o fermă cu sute de animale, o abatere mică a rației sau o problemă de sănătate identificată târziu poate fi repetată zilnic și poate deveni rapid o pierdere semnificativă. O fermă din Iași arată deja cum funcționează acest model Tehnologia pe care EuroTier o pune în centrul ediției din 2026 este deja folosită și în România. AGRONET.ro a prezentat ferma robotizată a familiei Vasiliu din Lespezi, județul Iași, unde investiția totală în zootehnie depășește 3 milioane de euro. Noul adăpost a fost realizat printr-un proiect de aproximativ 2 milioane de euro, finanțat în proporție de 50% din fonduri europene, și are o capacitate proiectată de aproximativ 200 de capete, dintre care până la 140 de vaci la muls. Doi roboți realizează mulsul, iar animalele se deplasează singure spre instalație. Sistemul identifică fiecare vacă și înregistrează date despre producție și starea animalului. La începutul funcționării noii ferme, media era de aproximativ 2,4 mulsori pe vacă și zi, față de două mulsori zilnice în sistemul anterior, iar ținta era depășirea nivelului de 2,8. Producția medie se situa la aproximativ 24 de litri pe vacă și zi, în timp ce obiectivul fermei este de 34–35 de litri și aproximativ 5.000 de litri de lapte pe zi. Precizia furajării poate fi măsurată direct în bani Exemplul fermei din Lespezi arată de ce EuroTier acordă atât de mult spațiu tehnologiilor de furajare. În exploatația din Iași, un sistem automat pregătește și distribuie rațiile în funcție de rețetele stabilite pentru fiecare grupă de animale. Fermierul estima că numai 10 kilograme de șrot de soia introduse în plus într-o rație ar genera o pierdere de aproximativ 25 de lei la fiecare alimentare. Efectul funcționează și invers: o rație insuficientă sau dezechilibrată poate reduce producția de lapte. În fermele mari, automatizarea furajării nu trebuie evaluată doar prin numărul de oameni înlocuiți, ci și prin reducerea erorilor repetate, uniformitatea rației și controlul consumului de ingrediente scumpe. Senzorii pot transforma sănătatea animalului într-un indicator urmărit continuu Tot în ferma din Lespezi, sistemul automat a emis o avertizare pentru o vacă ce producea aproximativ 31 de litri de lapte pe zi. Semnalul nu a fost tratat imediat, iar animalul a avut ulterior nevoie de antibiotice. Fermierul estima pierderea la cel puțin 200 de litri de lapte, fără costul medicației și fără efectele suplimentare asupra animalului. Acesta este unul dintre domeniile în care senzorii și inteligența artificială pot avea o utilitate economică directă: identificarea unei deviații înainte ca problema să devină vizibilă prin simptome evidente sau printr-o scădere mare a producției. EuroTier include sănătatea și bunăstarea animalelor printre temele majore ale ediției 2026, împreună cu monitorizarea digitală și automatizarea. România are mai puține bovine și porcine decât în urmă cu două decenii Investițiile în productivitate capătă o greutate suplimentară într-un sector în care efectivele s-au redus. Datele analizate de AGRONET.ro indică aproximativ 1,93 milioane de bovine în România, cu aproape 41% mai puține decât în 2006. Efectivul de porcine este estimat la aproximativ 3,1 milioane de capete, față de 5,3 milioane în 2006, ceea ce înseamnă o reducere de circa 41,5%. La nivelul Uniunii Europene, tendința este similară, chiar dacă ritmul diferă între specii. SpecieEfectiv UE în 2025Evoluție 2015–2025Porcine131,5 milioane-8,9%Bovine71,6 milioane-9,7%Ovine55,3 milioane-12,2%Caprine10,2 milioane-17,5% Un efectiv mai mic nu înseamnă automat o producție redusă în aceeași proporție. Genetica, furajarea, sănătatea și organizarea fermei pot crește producția obținută de la fiecare animal. Tocmai aici intră în calcul tehnologiile pe care EuroTier le va prezenta la Hanovra. Bunăstarea animalelor și productivitatea sunt tratate împreună Tema ediției din 2026 pleacă de la ideea că tehnologia trebuie să combine eficiența cu sănătatea și bunăstarea animalelor. Într-un adăpost conectat, monitorizarea temperaturii, ventilației, mișcării animalelor, consumului de apă sau comportamentului poate oferi fermierului informații pe care nu le poate observa continuu prin supraveghere directă. Aceste sisteme devin relevante mai ales atunci când efectivele cresc, iar numărul de persoane care gestionează ferma rămâne redus. Automatizarea poate muta o parte a muncii de la executarea repetitivă a operațiunilor către supravegherea proceselor și intervenția acolo unde apar abateri. Aceeași direcție este vizibilă și la SPACE 2026, târgul zootehnic de la Rennes, unde sănătatea animalelor, biosecuritatea, digitalizarea și automatizarea se află printre principalele teme tehnologice ale acestui an. Energia intră tot mai mult în calculul fermei zootehnice EuroTier se desfășoară împreună cu EnergyDecentral, expoziția specializată în producerea descentralizată a energiei. Legătura este directă pentru fermele zootehnice. Mulsul automat, ventilația, răcirea laptelui, încălzirea, pomparea apei, prepararea furajelor și evacuarea dejecțiilor consumă energie în fiecare zi. Prin urmare, economia unei investiții în automatizare depinde și de consumul electric al sistemului. Pentru o fermă, un robot sau o instalație nouă trebuie evaluată prin costul total de utilizare, nu doar prin prețul de achiziție. EuroTier 2026 va concentra astfel la Hanovra o tendință care începe să fie vizibilă și în fermele românești: tehnologia zootehnică se mută de la simpla mecanizare către sisteme care măsoară continuu animalul, furajarea și funcționarea fermei. Pentru crescători, criteriul decisiv rămâne însă economic — dacă aceste date și automatizări se traduc în mai multă producție, mai puține pierderi și un cost mai mic pe kilogramul de carne sau litrul de lapte.

Magazie agricolă ordonată, cu paleți de saci fără mărci comerciale, evidență de inventar și acces controlat la ușă.
Siguranță

Sacii pentru campania de rapiță sunt mici, valoroși și ușor de mutat: cum reduci riscul de dispariție

În pragul campaniei, sămânța de rapiță trebuie păstrată ca un stoc cu acces controlat, nu ca o marfă lăsată la îndemână. Un inventar simplu pe loturi și predarea consemnată pot preveni întârzierile costisitoare din ziua semănatului. Sacii pentru rapiță se mută ușor, iar o lipsă observată cu puțin timp înainte de semănat poate bloca echipa, utilajul și aprovizionarea. În perioada în care intră sămânța și celelalte inputuri în fermă, magazia nu trebuie să fie doar încuiată: trebuie să existe o evidență clară a ceea ce a intrat, a ceea ce a fost predat și a persoanelor care au avut acces. Ce vede fermierul în magazie nu reprezintă automat dovada unui furt. Un sigiliu deteriorat, un palet mutat, un număr de saci diferit sau o ușă rămasă descuiată pot indica și o predare neînregistrată, o eroare de numărare ori mutarea stocului pentru lucru. Diferența se verifică metodic, fără acuzații și fără confruntare. Ce merită verificat imediat Numărul de saci și unități rămase, separat pentru fiecare lot sau poziție de stoc.Documentele de recepție, avizele de însoțire și evidența predărilor către semănătoare, echipă sau alt punct de lucru.Integritatea ușilor, a încuietorilor, a sigiliilor și a ferestrelor, precum și urmele de mutare a paleților.Registrul cheilor, codurilor sau al persoanelor care au avut acces în intervalul în care a apărut diferența.Locurile în care sămânța a fost mutată temporar: atelier, remorcă, spațiu de condiționare ori punct de încărcare. Faceți verificarea în doi oameni, când este posibil, și notați data, ora, lotul, cantitatea constatată și documentele comparate. Fotografiile de inventar ale paleților și ale ambalajelor, făcute la recepție și la predare, pot ajuta la lămurirea unei diferențe fără a transforma observația într-o acuzație. Controlul care ajută cel mai mult înainte de campanie Stabiliți o singură zonă de recepție și o singură zonă de păstrare pentru sămânța de rapiță, separate de materialele care intră și ies frecvent.Înscrieți stocul la recepție pe loturi, cu numărul de saci, data, documentul de însoțire și poziția din magazie.Predați sacii numai pe bază de consemnare: data, ora, lotul, cantitatea, destinația și persoana care preia.Limitați accesul la magazie la persoanele care au nevoie efectivă de el și țineți o evidență a cheilor ori a altor mijloace de acces.Nu lăsați sacii pregătiți pentru încărcare peste noapte într-o zonă deschisă sau într-un utilaj neasigurat.La finalul fiecărei zile de lucru, comparați sacii rămași cu predările înscrise și semnalați atunci orice diferență. Pentru rapiță, regula practică este simplă: un sac mutat trebuie să lase urmă în evidență. Când sămânța pleacă din magazie spre semănătoare, predarea trebuie înregistrată înainte sau cel târziu odată cu încărcarea, nu după terminarea zilei. Astfel, fermierul știe repede dacă lipsește un sac, dacă este într-un alt punct de lucru sau dacă a apărut o eroare de evidență. Dacă apare o diferență sau un acces neautorizat Opriți predările din zona afectată până se face numărătoarea și se compară documentele.Nu modificați inutil locul unde a fost găsită încuietoarea deteriorată, sigiliul rupt sau ambalajul deschis; notați și fotografiați starea constatată, dacă acest lucru se poate face în siguranță.Nu urmăriți persoane sau vehicule și nu încercați să rezolvați situația prin confruntare. Nu acuzați o persoană doar pe baza unei diferențe de inventar.Dacă furtul este în desfășurare ori există risc pentru oameni, apelați 112 și păstrați distanța. Pentru o lipsă constatată ulterior, sesizați fără întârziere poliția și pregătiți datele despre loturi, cantități, documente, intervalul de timp și eventualii martori.După incident, separați stocul rămas, refaceți inventarul și revizuiți punctul slab: accesul, cheia, zona de încărcare, predarea sau evidența. Paza bunurilor se organizează proporțional cu valoarea, specificul și vulnerabilitățile fermei. Pentru o magazie cu intrări frecvente, stoc valoros ori diferențe repetate, administratorul fermei ar trebui să ceară o evaluare de la un specialist în securitate rurală sau de la un evaluator de risc la securitate fizică. Dacă sunt contractate servicii de pază ori sisteme de alarmă, acestea trebuie alese și utilizate în condițiile legale aplicabile. Fereastra sensibilă este înaintea semănatului de toamnă, când recepția, mutarea și predarea seminței se succed rapid. Totuși, controlul de acces și inventarul pe loturi sunt utile pe tot parcursul anului, deoarece reduc pierderile și fac mai ușor de lămurit orice diferență de stoc. Informațiile au doar caracter informativ. Aplică numai măsuri legale și proporționale, evită confruntarea persoanelor și sesizează autoritățile competente când există furt, acces neautorizat sau pericol imediat. Pentru confirmare și alegerea măsurilor potrivite, consultă specialist în securitate rurală și administrator de fermă. Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Femeie așezată pe scenă, vorbind la microfon în cadrul unei conferințe.

Alina Crețu, director executiv FAPPR, cere României o poziție clară în negocierile pentru PAC 2028–2034 – lipsa de reprezentare poate afecta sprijinul fermierilor

România intră într-o etapă decisivă a negocierilor pentru PAC 2028–2034, iar lipsa unei poziții naționale asumate poate afecta nivelul și structura sprijinului de care vor beneficia fermierii după 2027. Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, avertizează într-o declarație prezentată de Agrobiznes că negocierile europene au intrat deja în faza amendamentelor, compromisurilor și formării majorităților care vor influența viitoarea Politică Agricolă Comună. Miza pentru România nu se reduce la suma totală care va reveni agriculturii. În negociere intră arhitectura plăților, sprijinul cuplat și redistributiv, condiționalitățile de mediu, investițiile în ferme, dezvoltarea rurală, instrumentele pentru crize de piață și regulile privind produsele agricole importate în Uniunea Europeană. Viitoarea PAC se negociază într-un buget european de aproape 2.000 de miliarde de euro Propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 are o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, însă distribuirea finală între politici și state membre rămâne în negociere. Pentru agricultură, aproximativ 300 de miliarde de euro sunt prevăzute în propunerea actuală pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și instrumentele de criză. Această sumă nu reprezintă întregul sprijin care ar putea ajunge în agricultură, deoarece investițiile, dezvoltarea rurală și alte intervenții ar urma să funcționeze într-o arhitectură bugetară mai largă. Tocmai această schimbare ridică problema autonomiei PAC. AGRONET.ro a analizat noua arhitectură a fondurilor, în care politica agricolă și politica de coeziune ar urma să fie integrate în planuri naționale și regionale de parteneriat. Bulgaria a cerut deja garanții pentru protejarea unei finanțări agricole distincte, temându-se că agricultura ar putea intra într-o competiție mai mare cu alte priorități naționale. Pentru fermierii români, negocierile pot influența direct: nivelul și distribuirea plăților directe;ajutoarele cuplate pentru anumite sectoare;plata redistributivă și sprijinul acordat diferitelor categorii de ferme;finanțarea investițiilor în exploatații și procesare;dezvoltarea rurală;instrumentele de gestionare a riscurilor și crizelor de piață;condițiile de mediu asociate sprijinului;capacitatea României de a direcționa fondurile între priorități. România ar putea negocia o anvelopă totală mai mare, dar agricultura nu are încă o sumă finală Diferențele dintre pozițiile instituțiilor europene arată de ce reprezentarea României contează în această etapă. O analiză AGRONET.ro publicată la începutul lunii septembrie arată că România ar putea ajunge la aproximativ 66 de miliarde de euro din viitorul buget european dacă se impune poziția susținută de Parlamentul European, față de circa 60 de miliarde de euro asociate propunerii Comisiei. Diferența de aproximativ 6 miliarde de euro privește însă totalul fondurilor europene pentru România, nu numai agricultura. Ea nu poate fi transformată în acest moment într-un cuantum suplimentar al subvenției pe hectar sau într-o majorare sigură a bugetelor pentru investiții agricole. Parlamentul European susține un buget general cu aproximativ 10% mai mare decât propunerea Comisiei și cere protejarea agriculturii și coeziunii în condițiile creșterii cheltuielilor pentru securitate, apărare și competitivitate. Pentru România există, astfel, trei negocieri care trebuie urmărite separat: dimensiunea bugetului european, suma și regulile rezervate agriculturii și modul în care alocarea națională va fi împărțită ulterior între plăți, investiții și alte intervenții. Germania cere economii, iar alte state încearcă deja să-și apere agricultura Avertismentul privind necesitatea unei poziții românești apare într-un moment în care alte state își formulează explicit prioritățile. Germania a cerut reducerea substanțială a viitorului buget european și aplicarea economiilor inclusiv în agricultură. AGRONET.ro a prezentat poziția cancelarului Friedrich Merz, care susține și ajungerea la un acord politic asupra bugetului până la sfârșitul anului 2026. În același timp, state beneficiare importante ale PAC încearcă să protejeze plățile agricole și investițiile rurale. Disputa nu mai privește doar împărțirea banilor între țări, ci și competiția agriculturii cu apărarea, energia, competitivitatea industrială, cercetarea și politica de coeziune. Această negociere poate avea efecte pe întreaga perioadă 2028–2034, ceea ce explică presiunea pusă de organizațiile agricole asupra autorităților naționale. FAPPR cere o poziție românească înainte de stabilirea compromisurilor Alina Crețu identifică printre principalele teme pentru România autonomia PAC, finanțarea investițiilor și dezvoltării rurale, ajutoarele cuplate și redistributive, mecanismele pentru perioadele în care prețurile agricole scad puternic și actualizarea prețurilor de referință. O altă temă este reciprocitatea standardelor aplicate importurilor. Pentru organizațiile agricole, miza este ca producătorii din afara Uniunii Europene care concurează cu fermierii europeni să respecte cerințe comparabile în domeniile care influențează costurile și accesul pe piață. Crețu cere Ministerului Agriculturii, Guvernului, partidelor politice și europarlamentarilor români să precizeze poziția pe care România o va susține în negocierile europene și cine este responsabil de reprezentarea acesteia. „România are nevoie de o poziție agricolă clară, coerentă și apărată politic la Bruxelles, indiferent de instabilitatea de la București.” Mesajul este relevant și prin calendar. AGRONET.ro a arătat încă din iulie că perioada 2026–2027 este decisivă pentru poziționarea României asupra PAC, a Cadrului Financiar Multianual și a viitorului sistem prin care vor fi gestionate fondurile europene la nivel național. Pentru fermieri, efectul final se va vedea după încheierea negocierilor în cuantumul și distribuirea plăților, finanțarea investițiilor, instrumentele de criză și obligațiile asociate sprijinului. În această etapă, nici alocarea agricolă finală a României și nici viitoarele cuantumuri pe hectar sau pe animal nu sunt stabilite.

Bărbat lângă o platformă cu gunoi de grajd, cai, panouri fotovoltaice și echipamente energetice într-o fermă.

O fermă combină gunoiul de cal, fotovoltaicele și bateriile – Costurile cu electricitatea au scăzut la jumătate

Un crescător german și-a redus cu 50% costurile cu electricitatea printr-un sistem energetic care combină gunoiul de grajd provenit de la cai cu panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură și încălzire pe așchii de lemn, relatează agrarheute. Ferma lui Heiner Sudowe, din landul german Saxonia Inferioară, folosește astfel un reziduu produs zilnic de animale ca parte a infrastructurii energetice a exploatației. Elementul neobișnuit al sistemului este platforma pentru gunoiul de cal, utilizată ca schimbător de căldură. Sursa precizează că gunoiul proaspăt permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, însă materialul disponibil nu oferă parametrii tehnici ai instalației, puterea termică sau investiția necesară. Gunoiul de cal intră într-un sistem cu mai multe surse de energie Ferma nu se bazează pe o singură tehnologie. Sudowe a legat mai multe surse și echipamente într-un sistem comun de gestionare a energiei: gunoiul de cal este utilizat ca sursă de căldură;energia electrică este produsă și cu panouri fotovoltaice;bateriile permit stocarea unei părți din electricitatea produsă;pompele de căldură participă la asigurarea necesarului termic;o instalație pe așchii de lemn completează sistemul de încălzire. Economia de 50% la costurile cu electricitatea este asociată de publicația germană acestui ansamblu energetic. Informațiile furnizate nu permit însă separarea economiei realizate strict prin valorificarea gunoiului de cal de cea obținută prin fotovoltaice, baterii și celelalte echipamente. Pentru fermier, valoarea modelului stă tocmai în această integrare. Un material care trebuie oricum evacuat și gestionat în exploatație devine simultan o resursă energetică, iar producția solară și stocarea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea. Fermele trec de la simpla producție de curent la management energetic Modelul german ilustrează o schimbare mai amplă: o fermă care își instalează panouri fotovoltaice nu devine automat independentă energetic. Contează la fel de mult când este produsă energia, când este consumată și cât poate fi stocat. Datele ANRE analizate anterior de AGRONET.ro arătau că, la 30 iunie 2026, România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu 1.951,69 MW instalați. Numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare, adică aproximativ 11%. Datele includ toate persoanele juridice și nu permit separarea fermelor, dar diferența arată cât de mult a avansat producția fotovoltaică față de stocare. Într-o exploatație agricolă, această diferență este importantă. Ventilația, pompele, instalațiile de muls, răcirea, irigațiile sau alte echipamente pot avea nevoie de energie în momente în care panourile produc puțin sau deloc. AGRONET.ro a analizat și această transformare a fermei: exploatația devine simultan producător, consumator și gestionar al propriei energii, iar panourile, bateriile, sursele termice și consumatorii trebuie dimensionați împreună. Există deja și exemple românești de reducere a costurilor prin energie proprie În România, familia Vlad din Piscu, județul Galați, folosește panouri fotovoltaice pentru alimentarea infrastructurii de irigații a unei ferme de aproximativ 2.100 de hectare. Exemplul prezentat de AGRONET.ro arată că energia solară a permis reducerea consumului de motorină folosit anterior de generatoarele care alimentau sistemele de pompare. Cele două exploatații folosesc resurse diferite, dar logica economică este apropiată: consumul energetic al fermei este privit ca un sistem care poate combina producția proprie, stocarea și resursele disponibile local. În cazul fermei germane, particularitatea este introducerea gunoiului de cal în acest circuit. Pentru exploatațiile zootehnice, unde dejecțiile trebuie oricum colectate și gestionate, recuperarea unei părți din energia termică poate adăuga o utilizare suplimentară unei resurse deja existente în fermă. Modelul lui Heiner Sudowe nu poate fi transpus automat într-o altă exploatație fără date despre investiție, consum, efective, cantitatea de gunoi disponibilă și necesarul termic. Cazul arată însă direcția în care se dezvoltă managementul energetic în ferme: nu o singură instalație care rezolvă factura, ci mai multe surse locale conectate astfel încât energia cumpărată să fie redusă.

Navigator AGRONET.ro

Găsește secțiunea potrivită

Scrie ce vrei să afli sau să faci ori alege una dintre nevoile de mai jos.

Recomandate9 destinații
Nu ai găsit zona potrivită?Explorează toate secțiunile

Bursa agricolă

Cotații agricole pentru România și Portul Constanța

Grâu, porumb și orz, cu piața, condiția comercială, perioada și echivalentul orientativ în lei.

Vezi cotațiile și istoricul
Sursa: Comisia Europeană — Agri-food Data PortalCotații săptămânale de referință, nu oferte ferme de tranzacționare.

Piețe internaționale

Evoluția cotațiilor internaționale

Repere pentru agricultură, zootehnie și energie, afișate separat de prețurile fizice din România.

Vezi istoricul complet
Grâu1.115,7 RON/tonă+0,16%Ultima observație: 18 aug., 19:15
Data provided by Twelve Data.Cotații informative; nu reprezintă oferte de tranzacționare.

Buletin agricol

Primești dimineața știrile, meteo ANM și termenele importante

Un rezumat scurt pentru fermieri, consultanți, companii agricole și oameni care urmăresc piața.

Pentru o adresă fără cont, abonarea se activează după confirmarea primită prin e-mail. Poți renunța oricând. Vezi Politica de confidențialitate.