| Sector | Livezi |
|---|---|
| Lucrare | irigare |
| Perioadă orientativă | mai-sep (mai, iunie, iulie, august, septembrie) |
| Risc | mediu |
În perioadele calde, irigarea nu se decide numai după temperatura aerului sau după data din calendar. Decizia pornește de la deficitul de apă din zona radiculară și de la pierderile estimate prin evapotranspirație, apoi se adaptează la condițiile parcelei.
Când cererea evaporativă este mare, iar solul nu poate furniza apă suficient de repede, pomii pot ajunge la un deficit hidric excesiv, cu risc pentru producție, calitatea fructelor sau pentru ambele. Amploarea efectului depinde de specie și de faza de dezvoltare.
Ce se verifică înainte de udare
- Capacitatea solului de a reține apa, apa disponibilă deja în profil și eventualele restricții fizice care limitează rădăcinile.
- Adâncimea efectivă a zonei exploatate de rădăcini, care nu se deduce numai din vârsta pomilor.
- Modelul de umezire al instalației și partea din zona radiculară udată efectiv.
- Precipitațiile recente, actualizând bilanțul apei fără a presupune că orice ploaie a reîncărcat zona cu rădăcini active.
- Fenofaza reală a speciei și soiului, mai ales apropierea perioadelor de creștere rapidă a fructelor.
Cum se ajustează irigarea
- Delimitează zona de sol exploatată efectiv de rădăcini și stabilește apa disponibilă în această zonă.
- Actualizează deficitul urmărit cu pierderile estimate prin evapotranspirație, cu precipitațiile efective și cu irigarea deja aplicată.
- Ajustează volumul și intervalul la apa care poate fi stocată în zona radiculară și la capacitatea instalației de a aplica apa uniform.
- Evită sau redu deficitul hidric în fazele sensibile, în special în creșterea rapidă a fructelor, după identificarea fenofazei pentru specie și soi.
- În livezile tinere sau în formare, actualizează necesarul pe măsura extinderii coroanei și evită, pe cât posibil, stresul hidric intenționat.
Verifică rezultatul după udare
După irigare, verifică umiditatea solului în zona radiculară și, unde există monitorizare, la adâncimi reprezentative. Rezultatele servesc la ajustarea duratei sau volumului aplicărilor următoare; tipul senzorului, poziționarea lui și interpretarea citirilor depind de sol, rădăcini și sistemul de udare.
Protejează producția în fazele sensibile
În livezile pe rod, deficitul hidric se evită sau se reduce în fazele sensibile, în special la creșterea rapidă a fructelor. Stresul din aceste perioade poate reduce dimensiunea fructelor, însă sensibilitatea exactă diferă între specii, soiuri și momentul apariției stresului.
Livezile tinere sau în formare au o programare distinctă: dezvoltarea coroanei modifică necesarul de apă, iar stresul hidric intenționat se evită, pe cât posibil, până la atingerea dimensiunii mature a coroanei.
Salinitatea și adaptarea la specie
La folosirea apei cu conținut relevant de săruri sau la reducerea îndelungată a aportului de apă se urmărește riscul acumulării sărurilor în profil. Apa se evaporă sau este transpirată, iar sărurile rămân în sol; riscul depinde de calitatea apei, precipitații, drenaj și condițiile de irigare.
Surse și verificări utile
Surse folosite
- Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) - Yield Response to Water of Fruit Trees and Vines: Guidelines
- Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) - Scheduling Deficit Irrigation of Fruit Trees for Optimizing Water Use Efficiency
- Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) - Crop evapotranspiration: Guidelines for computing crop water requirements. Chapter 8 — ETc under soil water stress conditions
- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni - Schemă realizare – proiect privind irigarea și fertirigarea la măr și cireș
Întrebări frecvente
Este suficientă temperatura ridicată pentru a porni irigarea?
Nu. Decizia se bazează pe deficitul de apă din zona radiculară și pe pierderile estimate prin evapotranspirație. Temperatura ridicată poate mări cererea evaporativă, dar nu stabilește singură momentul intervenției.
Ce trebuie verificat înainte de o udare?
Se verifică apa disponibilă în profil, capacitatea solului de a reține apa, adâncimea efectivă a rădăcinilor, modelul de umezire al instalației, precipitațiile recente și fenofaza.
Cum se stabilesc volumul și intervalul dintre udări?
Prin bilanțul apei din zona radiculară, corelând pierderile prin evapotranspirație cu apa care poate fi stocată în sol și cu capacitatea instalației de a aplica apa uniform. Nu există valori universale pentru toate livezile.
De ce se verifică solul după irigare?
Verificarea umidității și a profilului umezit permite ajustarea aplicărilor următoare. Ea ajută și la limitarea aplicării peste deficitul urmărit, situație care poate favoriza percolarea profundă și levigarea nutrienților.
Sunt livezile tinere tratate la fel ca cele mature?
Nu. În livezile tinere sau în formare, necesarul de apă se actualizează odată cu dezvoltarea coroanei, iar stresul hidric intenționat se evită, pe cât posibil.