Furajarea vacilor de lapte vara

Furajarea de vară se ajustează după încărcarea termică reală și după răspunsul lotului, nu numai după lunile din calendar sau temperatura aerului. Temperatura, umiditatea, radiația solară, mișcarea aerului și durata episodului influențează capacitatea vacilor de a elimina căldura. Vacile lactante cu producție ridicată sunt mai expuse, iar răcirea, apa și furajarea trebuie să funcționeze împreună.

Observă vacile fără să le agiți. Frecvența respiratorie și comportamentul pot avertiza înainte să apară scăderea producției de lapte. Ca reper practic, dacă cel puțin un sfert dintre vacile lotului au minimum 60 de respirații pe minut, răcirea existentă este probabil insuficientă și trebuie intensificată.

Lista de control pentru apă și răcire

• Verifică la adăpători debitul, reumplerea, curățenia, plutitoarele, pompele și conductele.
• Controlează instalația și la punctul cel mai îndepărtat, nu doar la sursa de alimentare.
• Verifică ventilatoarele, admisiile, duzele și alarmele, astfel încât aerul și răcirea să ajungă efectiv la nivelul vacilor.
• Inspectează zilnic animalele dependente de îngrijire frecventă și echipamentele indispensabile bunăstării; remediază defecțiunile imediat sau aplică măsuri de protecție.
• Păstrează o soluție de rezervă pentru ventilația artificială și testează regulat alarma aferentă.
• Urmărește dacă accesul la apă este lipsit de competiție dăunătoare, mai ales când vacile revin de la muls.

Pași în timpul episodului cald

1. Menține apă curată disponibilă continuu. Verifică dacă debitul și capacitatea acoperă momentele în care mai multe vaci beau simultan, în special după muls.
2. Oferă o parte mai mare a furajului dimineața devreme și seara. Lucrează cu loturi mai mici și distribuiri mai frecvente, apoi împinge furajul regulat spre iesle, inclusiv la întoarcerea de la muls.
3. Urmărește temperatura și aspectul TMR-ului în cursul zilei. Nu include în rație furaje încălzite sau alterate. Dacă TMR-ul se încălzește, identifică sursa, scurtează expunerea și redu mărimea loturilor distribuite.
4. Păstrează proporțiile ingredientelor pe bază de substanță uscată. Cântărește și amestecă consecvent, urmărește refuzurile și sortarea, iar când se modifică umiditatea silozurilor sau a ingredientelor umede corectează cantitățile administrate ca atare.
5. Asigură umbră, schimb de aer și mișcare a aerului la nivelul animalelor. Dacă folosești răcire directă cu apă, alternează udarea cu perioade care permit evaporarea și ajustează ori oprește sistemul dacă udă persistent ugerul, așternutul sau furajul.
6. Amână manipulările și deplasările lungi din orele cele mai calde. Mută operațiunile neesențiale dimineața devreme sau seara.

Scăderea ingestiei nu justifică reducerea excesivă a fibrei eficiente sau creșterea necontrolată a amidonului. În stres termic, vacile tind să sorteze furajul și să consume mese mai mari în orele răcoroase, iar tamponarea ruminală poate scădea. Modificările densității energetice, mineralelor sau grăsimilor se formulează împreună cu nutriționistul, pentru grupa de producție și stadiul lactației vizate.

Ce urmărești după măsuri

• Reverifică frecvența respiratorie și distribuția vacilor în adăpost, la umbră sau la pășune.
• Controlează accesul la apă, debitul și reumplerea adăpătorilor.
• Urmărește temperatura furajului, refuzurile, sortarea și ingestia estimată.
• Urmărește producția de lapte în zilele următoare, fără a o folosi drept singur avertizor: scăderea poate apărea la una sau două zile după debutul stresului termic.
• Diferențiază planul între grupele de animale: vacile cu producție ridicată, vacile în repaus mamar sau tranziție, loturile la pășune și cele din adăpost nu au aceleași priorități de răcire și acces la resurse.