Semne și simptome
- Pene căzute progresiv, cu apariția penelor noi în creștere, mai ales toamna.
- Reducerea sau oprirea temporară a ouatului în perioada schimbării penajului.
- Zone chele localizate pe spate, gât, cloacă sau coadă.
- Pene rupte, tocite, ciupite ori smulse, uneori cu piele expusă.
- Răni, sânge, cruste sau păsări care se ciugulesc insistent între ele.
- Prurit, agitație nocturnă, paloarea crestei și a mucoaselor, slăbire sau apatie.
- Acarieni vizibili în cuibare, în crăpături, sub stinghii ori pe păsări după lăsarea întunericului.
Zone afectate
Cu ce se poate confunda
Este de regulă sezonieră, progresivă și urmată de regenerarea penelor; poate coincide cu scăderea ouatului, fără răni extinse sau agresivitate în efectiv.
Penele sunt rupte sau smulse de alte păsări, apar frecvent zone chele accesibile ciocului, iar în efectiv se poate observa urmărire, ciupire, sânge sau răni.
Poate fi asociată cu iritație, agitație, paloare și scăderea ouatului; acarienii se caută în special noaptea pe păsări și ziua în ascunzătorile adăpostului.
Penele lipsesc mai ales pe spate și ceafă; se corelează cu frecvența montelor și trebuie diferențiată de ciugulire și de paraziți.
Penajul poate fi fragil sau neuniform, dar diagnosticul cere evaluarea rației, a stării corporale și, când apar semne generale, consult veterinar.
Condiții și perioade de risc
Condiții favorizante
- Scurtarea fotoperioadei la sfârșit de vară și toamna, pentru năpârlirea naturală.
- Lipsa așternutului friabil și a materialelor pentru scurmat, căutat hrană și explorare.
- Densitate excesivă, competiție la hrană sau apă, stres de grup și posibilități reduse de evitare între păsări.
- Iluminare necorespunzătoare, disconfort termic sau schimbări bruște de management.
- Fisuri, cuibare, stinghii și alte locuri greu de curățat care oferă ascunzători acarienilor.
- Introducerea de păsări, echipamente, lăzi sau materiale contaminate fără măsuri de igienă și separare.
Semnale meteo
- Scurtarea duratei zilei de la sfârșit de vară și toamna.
- Perioadele calde pot favoriza activitatea ectoparaziților în adăposturile cu igienă și întreținere insuficiente.
Stadii sensibile
Cum verifici în teren
- Notați data apariției penelor căzute, evoluția ouatului și dacă fenomenul afectează individual câteva păsări sau întregul efectiv.
- Observați zilnic penajul, pielea și comportamentul: năpârlirea este de regulă treptată, în timp ce smulgerea penelor poate fi observată direct între păsări.
- Examinați cu grijă baza penelor, pielea, zona cloacală și creasta pentru iritații, cruste, sânge, paloare sau paraziți.
- Verificați după lăsarea întunericului păsările, cuibarele, îmbinările și punctele de sprijin ale stinghiilor pentru acarieni; ziua inspectați crăpăturile și rosturile.
- Evaluați accesul simultan al păsărilor la apă, furaj, așternut și zone de odihnă; urmăriți competiția și urmărirea agresivă.
- Cântăriți orientativ păsările cu aspect afectat și urmăriți consumul de apă și furaj; slăbirea sau apatia nu sunt semne obișnuite ale unei năpârliri simple.
- Pentru confirmarea ectoparaziților, a unei carențe sau a unei boli, solicitați examinarea de către medicul veterinar.
Prevenție
- Mențineți apă curată și furaj complet, adecvat categoriei de vârstă și producție, disponibil fără întreruperi.
- Asigurați așternut uscat și friabil, precum și materiale sigure care permit scurmatul, explorarea și căutarea hranei.
- Reduceți factorii de stres: supraaglomerarea, competiția la hrană și apă, schimbările bruște de lumină, temperatură sau structură a lotului.
- Oferiți stinghii și spațiu de odihnă care permit păsărilor să se retragă și să evite conflictele.
- Curățați periodic cuibarele, stinghiile, crăpăturile și echipamentele; reparați suprafețele care pot adăposti acarieni.
- Separați și observați păsările nou introduse înainte de amestecarea lor cu efectivul existent.
- Nu provocați năpârlirea prin înfometare și nu limitați accesul la apă; orice program de management al ouatului într-o fermă comercială necesită supraveghere de specialitate.
Măsuri agronomice și nechimice
- Izolați temporar, într-un spațiu sigur și confortabil, păsările rănite sau puternic ciugulite pentru a limita agravarea leziunilor și a permite evaluarea lor.
- Îndepărtați cauzele imediate ale stresului, inclusiv accesul inegal la resurse, lumina excesivă, așternutul degradat și lipsa oportunităților de explorare.
- Reorganizați adăpostul astfel încât toate păsările să aibă acces practic la hrană, apă, cuibare, așternut și stinghii.
- Curățați mecanic și igienizați atent zonele de refugiu ale acarienilor; în cazul infestărilor suspectate, tratați adăpostul ca parte a problemei, nu doar păsările.
- Evitați manipulările repetate și inutile ale găinilor în năpârlire, când penele noi pot fi sensibile.
- În gospodării, limitați introducerea necontrolată a păsărilor și a obiectelor provenite din alte efective.
Principii de intervenție
- Nu tratați pierderea penelor ca un diagnostic unic: diferențiați năpârlirea fiziologică de ciugulire, ectoparaziți, probleme nutriționale și boală.
- Dacă sunt suspectați acarieni sau alți ectoparaziți, confirmarea trebuie făcută prin examinarea păsărilor și a adăpostului, preferabil cu sprijin veterinar.
- Pentru orice produs destinat păsărilor de consum, alegerea intervenției trebuie să țină cont de autorizarea actuală, specie, categorie, ouă, timpi de așteptare și eticheta produsului.
- Nu utilizați medicamente veterinare, insecticide, acaricide sau remedii improvizate fără recomandarea medicului veterinar și fără verificarea utilizării legale pentru găini ouătoare.
- În ciugulirea vătămătoare, prioritatea este corectarea cauzelor de bunăstare și management, plus protejarea promptă a păsărilor rănite.
- Dacă apar semne generale sau mortalitate, medicul veterinar trebuie să stabilească investigațiile necesare și măsurile pentru efectiv.
Semnale care cer atenție rapidă
- Creastă sau mucoase foarte palide, slăbiciune marcată, respirație dificilă ori colaps.
- Răni deschise, sânge, canibalism sau atac repetat asupra unei păsări.
- Acarieni numeroși observați în adăpost sau pe păsări, mai ales împreună cu paloare și scăderea ouatului.
- Apatia pronunțată, refuzul hranei sau al apei, diaree persistentă, slăbire accentuată ori pene murdare în zona cloacală.
- Mortalitate, scădere bruscă a producției în tot efectivul sau pierdere rapidă a penelor la multe păsări.
- Păsări noi cu semne clinice introduse recent în efectiv.
Surse
- Artificial Lighting for Winter Egg ProductionPenn State Extension · 9 septembrie 2025
- Molting and Determining Production of Laying HensUtah State University Extension
- Mites of PoultryMerck Veterinary Manual · 1 februarie 2026
- Welfare of laying hensEuropean Food Safety Authority · 21 februarie 2023
- Laying hensComisia Europeană

