Psila morcovului

Semne și simptome

• Frunze răsucite sau deformate
• Decolorări galbene ale frunzișului
• Nuanțe violacee ale frunzișului
• Creștere lentă a părții aeriene
• Plante stagnate
• Rădăcină pivotantă slab dezvoltată
• Numeroase rădăcini secundare

Zone afectate

Cu ce se poate confunda

Condiții și perioade de risc

Condiții favorizante

• Zborul și colonizarea culturii de morcov.
• Diferențe locale între regiuni și chiar între sole apropiate în momentul și intensitatea activității insectei.

Stadii sensibile

Cum verifici în teren

1. Compară plantele cu simptome cu plante aparent sănătoase, atât din aceeași zonă, cât și din alte puncte ale solei.
2. Verifică dacă simptomele apar întâi la marginea solei, în pete sau uniform în cultură.
3. Urmărește separat plantele tinere, care pot fi mai afectate.
4. Notează frunzele răsucite sau deformate, decolorările galbene ori violacee și stagnarea creșterii.
5. Examinează atent frunzișul pentru insecte, ouă sau forme imature.
6. Păstrează evidența solei, a datei răsăririi, a primelor simptome și a zonelor în care acestea apar.
7. Capcanele adezive pot ajuta la urmărirea activității, însă amplasarea, identificarea capturilor și interpretarea rezultatelor se stabilesc local.

Prevenție

• Începe supravegherea din timp și continuă verificările regulate în solele de morcov.
• Verifică marginile și interiorul parcelei, fără a te baza numai pe calendar.
• Păstrează observații comparabile despre răsărire, primele simptome și distribuția plantelor afectate.
• Colectează plante reprezentative pentru evaluare, în loc să iei decizii numai după aspectul frunzelor.
• Analizează împreună cu specialistul dacă o barieră fizică adecvată sistemului de cultură este fezabilă.
• Privește culturile-capcană ca opțiuni aflate încă în evaluare, nu ca soluții garantate.
• Nu transfera automat la morcov soluțiile folosite în alte culturi.

Măsuri agronomice și nechimice

• Monitorizare regulată la marginea și în interiorul solei.
• Compararea plantelor afectate cu plante aparent sănătoase.
• Evidența zonelor cu simptome și a momentului apariției acestora.
• Colectarea de plante reprezentative pentru evaluare.
• Analizarea fezabilității unei bariere fizice, împreună cu specialistul.
• Utilizarea culturilor-capcană numai cu prudență, ca variantă care necesită evaluare suplimentară.

Principii de intervenție

• Nu considera simptomele vizuale drept diagnostic final.
• Stabilește orice intervenție fitosanitară numai după identificarea corectă a problemei, consultarea specialistului și verificarea autorizării curente pentru cultura vizată.
• Nu aplica tratamente preventive „după ureche” și nu presupune că un produs folosit pentru alt dăunător controlează psila.

Semnale care cer atenție rapidă

• Răsucirea frunzelor se extinde în cultură.
• Apar simultan decolorări și stagnarea plantelor.
• Rădăcinile pivotante rămân mici și se observă multe rădăcini secundare.
• Simptomele apar în focare sau sunt observate insecte suspecte pe frunziș.

Surse

• Trioza apicalis (TRIZAP) [Overview]EPPO Global Database
• First report of ‘Candidatus Liberibacter solanacearum’ on carrots in Finland, in association with Trioza apicalisEPPO Reporting Service · 1 iunie 2012
• Exceeding the threshold value for Trioza apicalis Förster 1848 in carrot fields did not cause damage as revealed during monitoring in Germany from 2017–2020Journal of Plant Diseases and Protection · 25 martie 2021
• Assessment of the efficiency of different control programs to reduce Trioza apicalis feeding damage and the spread of ‘Candidatus Liberibacter solanacearum’ on carrotsAnnals of Applied Biology · 1 decembrie 2020