Tăciunele comun al porumbului: pierderi de calitate în siloz

Semne și simptome

• Gale ferme, umflate, inițial alb-verzui sau cenușii, pe știulete, panicul, tulpină ori frunze.
• Gale care cresc mult, uneori comparabile cu o minge mică, în special pe știulete.
• Membrana galelor se usucă și crapă, lăsând vizibilă o masă de spori brun-negricioși, prăfoși.
• Boabe lipsă sau dezvoltare slabă a știuletelui în zona atacată.
• La recoltare, eliberarea abundentă de praf negru din galele mature.
• La silozul puternic afectat: valoare nutritivă mai slabă și posibilă încălzire mai rapidă după deschidere.

Zone afectate

Cu ce se poate confunda

Condiții și perioade de risc

Condiții favorizante

• Vreme caldă și uscată, mai ales când porumbul suferă de stres hidric.
• Stres puternic în perioada polenizării, cu sincronizare slabă între apariția mătăsii și eliminarea polenului.
• Țesuturi tinere, cu diviziune celulară intensă, și ovule nefertilizate.
• Răni produse de grindină, insecte, lucrări agricole sau alte traumatisme ale plantei.
• Resturi vegetale infectate și inocul prezent în sol; sporii pot fi răspândiți și de vânt.
• Fertilizare cu azot necorelată cu nevoile culturii și cu condițiile din parcelă.

Semnale meteo

• secetă
• temperaturi ridicate
• stres hidric în jurul înfloririi
• grindină
• vătămări produse de insecte sau lucrări mecanice

Stadii sensibile

Cum verifici în teren

1. Începe verificările din faza de 6–8 frunze, cu atenție la marginile solei, zonele cu treceri frecvente și porțiunile afectate de stres.
2. Inspectează separat paniculii, știuleții, tulpinile și frunzele pentru gale cenușii sau negre.
3. Notează proporția de plante și de știuleți afectați, precum și repartizarea atacului în solă; nu estima severitatea doar după câteva gale izolate.
4. După grindină, atac de insecte sau secetă severă, repetă observațiile în intervalul dintre apariția mătăsii și formarea știuletelui.
5. Înainte de însilozare, separă pe cât posibil loturile cu atac vizibil ridicat și prelevează probe reprezentative pentru substanță uscată, amidon, fibre și digestibilitate.
6. După deschiderea silozului, urmărește temperatura, mirosul, aspectul și viteza de încălzire; verifică separat prezența mucegaiurilor care pot indica alte probleme.

Prevenție

• Alege hibrizi cu toleranță sau rezistență cunoscută la tăciune comun atunci când există informații comparabile pentru zona și tehnologia fermei.
• Păstrează evidența hibrizilor și a solelor cu atac, pentru a evita repetarea materialului sensibil în parcelele problemă.
• Favorizează descompunerea resturilor de porumb după recoltare și evită succesiunea repetată a porumbului pe sole cu presiune ridicată.
• Menține structura bună a solului și aplică măsuri de reducere a stresului hidric care sunt fezabile pentru fermă.
• Limitează rănirea inutilă a plantelor și gestionează dăunătorii care pot crea porți de intrare.
• Corelează fertilizarea, inclusiv azotul, cu analiza solului, hibridul, producția țintă și disponibilitatea apei.

Măsuri agronomice și nechimice

• Elimină local galele înainte să se spargă numai unde operațiunea este practică și se poate face fără a răspândi sporii; nu composta galele mature în zone destinate ulterior porumbului.
• Înglobează și gestionează resturile vegetale astfel încât să se accelereze descompunerea lor.
• Aplică rotația culturilor ca măsură de reducere a inoculului din sol, fără a o considera o garanție de eliminare a bolii.
• Recoltează și depozitează separat, dacă logistica permite, materialul cu atac evident mai mare pentru a putea evalua mai corect calitatea silozului.
• La manipularea porumbului cu multe gale mature, limitează expunerea la praful de spori prin echipament individual adecvat și practici de lucru care reduc inhalarea acestuia.
• Pentru roșii nu este relevant; această fișă privește exclusiv porumbul și utilizarea lui ca siloz.

Principii de intervenție

• Confirmă că galele sunt produse de Ustilago maydis și nu de tăciunele inflorescențelor sau de un mucegai al știuletelui înainte de a decide măsurile pentru lot.
• Nu există o intervenție care să refacă țesuturile deja transformate în gale sau să redea amidonul pierdut în plantele afectate.
• Prioritatea la atacul observat în câmp este estimarea severității, protejarea plantelor rămase de răni suplimentare și pregătirea evaluării calității la însilozare.
• Orice produs de protecție a plantelor se ia în calcul numai dacă este autorizat în prezent în România pentru cultura și utilizarea respectivă, în condițiile etichetei și după consultarea unui specialist fitosanitar.
• Nu folosi nivelurile de 50% sau 100% din experimente drept praguri universale pentru decizia de furajare; acestea sunt variante de cercetare, nu limite oficiale.
• Pentru silozul cu atac important, baza deciziei este analiza furajului și ajustarea rației de către un nutriționist sau medic veterinar, nu simpla prezență ori absență a galelor.

Semnale care cer atenție rapidă

• Gale numeroase pe știuleți în mai multe zone ale solei sau o proporție mare de plante afectate înainte de recoltare.
• Atac sever în parcele destinate integral silozului, mai ales dacă știuleții sunt afectați și formarea boabelor este redusă.
• Nor vizibil de spori negri la manipulare sau recoltare; este necesară reducerea expunerii operatorilor la praf.
• Siloz care se reîncălzește repede după deschidere, prezintă mucegai vizibil, miros atipic sau pierderi evidente de masă.
• Prezența simultană a mucegaiurilor pe boabe sau a altor semne de putrezire; acestea justifică verificarea separată a riscului de micotoxine.
• Porumb puternic afectat de secetă, mai ales când se intenționează însilozarea; riscul de nitrați este separat de tăciune și necesită evaluare distinctă.

Surse

• EPPO RNQP: Ustilago maydis (USTIMA)European and Mediterranean Plant Protection Organization
• What's with all of the smutty corn?University of Minnesota Extension · 6 octombrie 2021
• Influence of Corn Smut on the Palatability and Digestibility of Corn SilageUSDA Agricultural Research Service
• Effect of Ustilago maydis on the Nutritive Value and Aerobic Deterioration of Maize SilageAgronomy · 29 decembrie 2022