În acest articol
Zațul de cafea devine materie primă pentru o fermă de ciuperci din Gran Canaria, unde Cristina Polo și Maxime Pennequin au construit Coffee Fungi, un model de producție bazat pe economie circulară, vânzare locală și costuri reduse pentru substrat. În interviul publicat pe canalul MP Dancausa, Maxime Pennequin indică o rentabilitate de aproximativ 4–5 euro pentru fiecare kilogram de ciuperci produs, în condițiile în care vânzarea directă ajunge la circa 14 euro/kg, iar livrările către magazine ecologice se fac în jurul valorii de 10 euro/kg.
Cei doi sunt veterinari și dezvoltă proiectul în Gáldar, în nordul insulei Gran Canaria. Coffee Fungi confirmă că afacerea a fost construită în jurul valorificării unor reziduuri locale, iar infrastructura de producție folosește containere maritime reutilizate. Modelul este interesant nu doar prin cultivarea ciupercilor, ci prin modul în care încearcă să reducă simultan costul materiei prime, transportul alimentelor și dependența de o singură formă de vânzare.
Zațul de cafea înlocuiește o parte din substratul cumpărat
Materia primă principală este colectată de la barurile și restaurantele din zonă. Zațul de cafea, care altfel ar intra în fluxul de deșeuri, este primit gratuit și combinat cu alte materiale vegetale, precum paie sau resturi de bananier.
Cultivarea are două etape. În prima, substratul este amestecat cu miceliu și introdus în recipiente perforate. Colonizarea durează aproximativ 13 zile. Ulterior, recipientele sunt mutate într-un alt spațiu, cu umiditate și ventilație controlate, pentru fructificare și recoltare.
Containerele maritime sunt folosite tocmai pentru a controla aceste condiții. Ele sunt deja izolate și pot fi cumpărate la costuri mai mici după ieșirea din circuitul comercial al transportatorilor. Climatul din Gran Canaria reduce suplimentar necesarul de încălzire sau răcire.
Modelul nu poate fi însă copiat identic în orice regiune. Într-un climat continental, unde temperaturile coboară mult sub zero iarna și depășesc frecvent 35°C vara, costul climatizării poate schimba semnificativ calculul economic.
14 euro/kg la client, 10 euro/kg în magazine
Cifrele declarate de producători arată și diferența dintre prețul de vânzare și rentabilitatea efectivă.
Indicator | Valoare declarată |
|---|---|
Preț la vânzarea directă | aproximativ 14 euro/kg |
Preț către magazine ecologice | aproximativ 10 euro/kg |
Rentabilitate declarată | aproximativ 4–5 euro/kg |
Incubarea substratului | aproximativ 13 zile |
Principala materie primă recuperată | zaț de cafea |
Cei 4–5 euro/kg nu reprezintă, așadar, cifra de afaceri obținută dintr-un kilogram de ciuperci, ci valoarea pe care Maxime Pennequin o descrie drept rentabilitate după costurile producției.
Diferența este importantă pentru orice fermier care analizează un asemenea model. Zațul poate fi gratuit, dar producția de ciuperci presupune în continuare miceliu, recipiente, energie, apă, controlul umidității și temperaturii, igienizare, ambalare, transport, muncă și pierderi de producție.
Coffee Fungi nu mai vinde doar ciuperci proaspete
O parte importantă a modelului este diversificarea. Ciuperca proaspătă este foarte perisabilă, iar transportul între insule sau către Spania continentală reduce avantajul unui produs vândut imediat după recoltare.
Compania a început astfel să transforme o parte din producție. Magazinul oficial Coffee Fungi listează în prezent produse precum pulbere de coama leului, extracte, cafea combinată cu ciuperci, kituri de autocultivare și produse alimentare procesate.
Strategia rezolvă două limite ale vânzării de ciuperci proaspete: durata scurtă de păstrare și distanța față de cumpărător. În același timp, permite obținerea unei valori mai mari din aceeași producție.
De exemplu, compania comercializează pulbere de coama leului în format de 50 de grame la 14,90 euro și cafea cu coama leului la un preț de listă de 16,50 euro, potrivit magazinului propriu. Aceste valori sunt prețuri de retail pentru produse procesate și nu pot fi comparate direct cu marja de 4–5 euro/kg declarată pentru ciupercile proaspete.
De la 30–40 kg pe săptămână la diversificarea produselor
O prezentare realizată de Orígenes Gran Canaria indica pentru Coffee Fungi o producție de aproximativ 30–40 kg de ciuperci pe săptămână într-o etapă anterioară a dezvoltării proiectului.
Aceeași sursă identifică fondatorii drept Cristina Polo și Maxime Pennequin și plasează activitatea în Parcul Tehnologic și Științific La Punta de Gáldar. Sunt cultivate ciuperci Pleurotus, inclusiv varietăți roz, iar proiectul urmărea extinderea către shiitake și coama leului.
Afacerea a ajuns între timp și în circuitul restaurantelor locale. Camera de Comerț din Gran Canaria a inclus Coffee Fungi într-o vizită dedicată conectării producătorilor locali cu bucătarii și unitățile de alimentație publică, ceea ce indică o altă componentă importantă a modelului: proximitatea față de clienți.
De ce funcționează modelul economic
Avantajul Coffee Fungi nu vine dintr-un singur element, ci din suprapunerea mai multor costuri reduse și surse de venit:
- materia primă principală este recuperată gratuit;
- containerele maritime reutilizate reduc investiția în spații construite de la zero;
- clima locală limitează costul climatizării;
- producția este vândută aproape de fermă;
- vânzarea directă păstrează o parte mai mare din preț la producător;
- magazinele ecologice și restaurantele oferă canale suplimentare;
- surplusul poate fi transformat în produse cu termen de păstrare mai lung;
- kiturile și produsele procesate permit vânzarea fără aceeași presiune logistică precum ciuperca proaspătă.
Această combinație explică mai bine rentabilitatea decât simpla utilizare a zațului de cafea.
Lecția pentru o fermă mică: piața trebuie găsită înaintea producției
Coffee Fungi a pornit într-un context favorabil: Gran Canaria consuma ciuperci aduse în mare parte din Spania continentală, iar un producător local putea concura prin prospețime și transport mai scurt.
Aici se află probabil elementul cel mai ușor de transferat într-un alt proiect agricol. O fermă mică nu trebuie să concureze neapărat cu producția industrială la cel mai mic preț. Poate găsi o nișă în proximitatea restaurantelor, magazinelor specializate și consumatorilor care cumpără direct.
În România, un proiect construit după un model asemănător ar trebui să calculeze înainte de investiție cel puțin costul energiei pentru climatizare, sursa constantă și sigură de substrat, accesul la miceliu, pierderile din ciclurile contaminate, capacitatea de vânzare locală și costul forței de muncă.
AGRONET.ro a analizat și riscurile sanitare care pot apărea în culturile controlate de ciuperci. Chiar dacă problemele diferă între speciile cultivate, igiena spațiilor, separarea fluxurilor și controlul contaminării sunt esențiale într-un sistem intensiv, unde pierderea unui ciclu poate afecta rapid marja.
În cazul Coffee Fungi, zațul de cafea este doar începutul lanțului. Valoarea economică apare din transformarea unui reziduu disponibil local într-un produs perisabil vândut rapid, iar apoi din transformarea unei părți a producției în produse cu termen mai lung de comercializare. Tocmai această combinație dintre costuri, piață locală și procesare face modelul mai interesant decât simpla idee de a cultiva ciuperci în cafea.
