În acest articol
Diferența dintre prețul din fermă și cel de la raft revine în centrul discuției, după ce deputatul AUR Mohammad Murad a afirmat la Forumul de la Neptun că producătorii de varză din Lungulețu ajung să vândă cu aproximativ 0,70 lei/kg, în timp ce în marile magazine același produs se găsește la 2,50–3 lei/kg. Declarațiile au fost făcute în prima zi a reuniunii, relatează Agrointeligența.
Exemplul aduce în discuție una dintre problemele recurente ale agriculturii românești: cât din prețul plătit de consumator ajunge efectiv la fermier și cât reprezintă costurile, marjele și serviciile acumulate între poarta fermei și raft.
AGRONET.ro anunța înaintea Forumului de la Neptun că reuniunea din 11–12 august aduce la aceeași masă organizații patronale, sindicate, camere de comerț, universități și reprezentanți ai mediului economic. Pentru agricultură, una dintre mizele identificate era tocmai capacitatea fermelor de a rămâne profitabile într-un mediu cu costuri ridicate și putere redusă de negociere.
De la 70 de bani la 3 lei kilogramul
Mohammad Murad a dat exemplul verzei cultivate în bazinul legumicol Lungulețu, județul Dâmbovița. El susține că producătorii vând în această perioadă cu aproximativ 0,70 lei/kg, în timp ce prețurile observate de el în magazine precum Lidl, Kaufland, Selgros sau Metro ar fi de 2,50–3 lei/kg.
Diferența poate fi pusă simplu în cifre:
Reper | Valoare indicată |
|---|---|
Preț la producător | 0,70 lei/kg |
Preț la raft – nivel inferior | 2,50 lei/kg |
Preț la raft – nivel superior | 3,00 lei/kg |
Diferență absolută | 1,80–2,30 lei/kg |
Prețul la raft față de cel al producătorului | de 3,6–4,3 ori mai mare |
Acest calcul nu reprezintă însă marja netă a retailerului. Între fermă și raft pot apărea costuri cu sortarea, ambalarea, transportul, depozitarea, pierderile comerciale, personalul, logistica și taxele. Datele prezentate la Forum nu oferă o defalcare a acestor costuri pentru exemplul concret al verzei.
Tocmai aici se află problema care merită discutată: fără o structură transparentă a formării prețului, diferența mare dintre cei 0,70 lei primiți de producător și cei 2,50–3 lei achitați de consumator alimentează conflictul dintre fermieri și retail.
Murad vorbește despre „comision de 300%”
Deputatul a susținut că producătorilor li s-ar lua un „comision de 300%” în relația cu marile magazine și a criticat faptul că o parte din profiturile retailerilor sunt transferate către grupurile din care fac parte.
Afirmația privind comisionul de 300% îi aparține lui Mohammad Murad. Materialul prezentat nu include contracte comerciale sau date contabile care să permită verificarea existenței unui asemenea nivel general de comision în retail.
Mai relevant pentru fermieri este însă mecanismul economic descris de exemplul său: producătorul poate ajunge să vândă la un preț foarte mic tocmai în momentul în care are cantități mari disponibile și puține alternative de valorificare.
Legumele proaspete au o perioadă limitată de păstrare. În lipsa depozitării, procesării sau a unor contracte ferme de desfacere, producătorul are o putere de negociere redusă. O recoltă mare poate deveni astfel o problemă financiară dacă trebuie vândută rapid.
Problema nu se rezolvă doar prin limitarea marjelor
Diferența dintre poarta fermei și raft nu poate fi redusă la o singură cauză. Pentru agricultori, poziția în negociere depinde și de ceea ce se întâmplă înainte ca marfa să ajungă la magazin.
Un producător care trebuie să vândă câteva tone de varză într-un interval foarte scurt negociază diferit față de o cooperativă care poate sorta, depozita, ambala și livra constant cantități mari.
Câteva verigi pot schimba direct această poziție:
- depozitarea, pentru ca fermierul să nu fie obligat să vândă imediat după recoltare;
- sortarea și calibrarea produselor;
- ambalarea conform cerințelor comerciale;
- asocierea producătorilor pentru volume mai mari;
- contractele încheiate înainte de recoltare;
- procesarea surplusului care nu poate fi vândut proaspăt;
- vânzarea directă către consumatori, restaurante sau magazine locale.
În lipsa acestor soluții, o parte importantă din valoarea adăugată este realizată după ce produsul a plecat deja din fermă.
Agricultura intră astfel direct în dezbaterea de la Neptun
În articolul publicat înaintea reuniunii, AGRONET.ro arăta că Forumul de la Neptun urma să fie relevant pentru agricultură numai dacă discuțiile generale despre economie ajung la probleme concrete: finanțare, investiții, fiscalitate, infrastructură și competitivitatea fermelor.
Declarația lui Mohammad Murad aduce acum o astfel de problemă concretă în fața participanților: cine are puterea de negociere pe lanțul alimentar și cât din valoarea finală a produsului rămâne producătorului.
Pentru fermierul care vinde varza cu 0,70 lei/kg, discuția despre marjele comerciale este importantă. Dar la fel de importantă este posibilitatea de a nu fi obligat să accepte primul preț disponibil.
