Gazul trece de 300 de lei/MWh – Ce costuri pot crește în ferme

Gazul a depășit 300 de lei/MWh, sporind presiunea asupra îngrășămintelor și costurilor din ferme.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 23 iulie 2026 la 05:304 min citire
Gazul trece de 300 de lei/MWh – Ce costuri pot crește în ferme
Prețul gazului peste 300 lei/MWh poate pune presiune pe costurile fermelor.
În acest articol

Prețul gazelor din România a depășit 300 de lei/MWh în plină vară, cel mai ridicat nivel estival de după declanșarea războiului din Ucraina, cu excepția anului 2022, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Scumpirea poate majora costurile fermelor și ale industriei alimentare prin energie, îngrășăminte, irigații, uscare și depozitare.

Prețul mediu al gazului cu livrare pentru ziua următoare a ajuns la 297,5 lei/MWh, echivalentul a 56,8 euro/MWh, iar o cantitate de 300 MWh a fost tranzacționată la un maxim de 302,5 lei/MWh. În ultima lună, media zilnică de pe Bursa Română de Mărfuri a crescut cu peste 43%, de la 208 lei/MWh.

Presiunea vine în principal din piața europeană

Prețul din România a rămas sub nivelul înregistrat pe piața austriacă CEGH, unde gazul era tranzacționat la 63,2 euro/MWh. Diferența indică faptul că scumpirea nu este determinată doar de condițiile interne, ci și de evoluția pieței regionale.

Contractul european de referință TTF a urcat la peste 62 de euro/MWh, cu aproximativ 49% față de sfârșitul lunii iunie. Creșterea este legată de:

  • tensiunile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu;
  • incertitudinile privind fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz;
  • cererea mai mare de energie electrică în perioadele de caniculă;
  • reducerea temporară a producției nucleare în Franța;
  • concurența dintre Europa și Asia pentru gaz natural lichefiat;
  • îngrijorările privind umplerea depozitelor înaintea iernii.

Mai multe încărcături de gaz natural lichefiat au fost redirecționate către cumpărători asiatici dispuși să plătească mai mult, ceea ce a redus oferta disponibilă pentru Europa.

Grafic liniar cu prețuri ale gazelor în creștere spre 300 lei/MWh
În ultima lună, media zilnică de pe Bursa Română de Mărfuri a crescut cu peste 43%, de la 208 lei/MWh

Depozitele sunt mai puțin pline decât anul trecut

România avea înmagazinați 19 TWh de gaze, echivalentul a 56,6% din capacitatea totală. La aceeași dată din 2025, nivelul era de 21,7 TWh, respectiv 64,2%.

Situația este similară la nivel european:

Indicator

2025

2026

România – volum înmagazinat

21,7 TWh

19 TWh

România – grad de umplere

64,2%

56,6%

Europa – volum înmagazinat

741 TWh

614 TWh

Europa – grad de umplere

65,4%

54,4%

Nivelurile mai mici de stocare cresc sensibilitatea pieței la întreruperi de aprovizionare sau la o iarnă rece. Costul ridicat al gazului complică și procesul de umplere a depozitelor, deoarece operatorii trebuie să cumpere marfă la prețuri ridicate.

Efectul asupra agriculturii se transmite prin mai multe canale

Gazul natural este important pentru agricultură mai ales prin producția îngrășămintelor azotate. O scumpire prelungită poate afecta costul ureei, azotatului de amoniu și al altor produse cu azot.

Impactul poate apărea și în:

  • sere și solarii încălzite;
  • uscarea cerealelor;
  • depozitarea frigorifică;
  • fermele zootehnice cu consum mare de energie;
  • procesarea laptelui și cărnii;
  • producția de furaje;
  • irigațiile alimentate electric;
  • transport și logistică.

Efectul nu este automat și nu se transmite în același ritm către toate fermele. Contractele de energie, stocurile existente, momentul achiziției și tipul activității influențează costul final.

Azomureș rămâne dependent de costul gazului

Scumpirea apare într-un moment în care piața românească a îngrășămintelor urmărește preluarea activelor Azomureș de către Romgaz. Tranzacția este încă analizată de autorități, iar reluarea producției nu are un calendar confirmat.

agronet.ro a explicat că viitoarea competitivitate a Azomureș va depinde în principal de prețul și continuitatea aprovizionării cu gaze. O legătură între un mare producător de gaze și platforma de îngrășăminte poate crea premise pentru o aprovizionare mai previzibilă, dar nu garantează automat fertilizanți mai ieftini.

Nu au fost comunicate:

  • prețul gazului pentru platformă;
  • volumele rezervate producției de îngrășăminte;
  • instalațiile care vor fi repornite;
  • capacitatea anuală;
  • sortimentele vizate;
  • termenul reluării producției.

Producția internă nu acoperă încă întregul consum

România este unul dintre cei mai mari producători de gaze din Uniunea Europeană, dar producția internă nu acoperă integral consumul anual. Situația s-ar putea schimba după începerea producției din proiectul Neptun Deep, estimată pentru 2027.

Până atunci, piața rămâne expusă importurilor și prețurilor regionale. Cantitățile interne disponibile la preț reglementat pentru consumatorii casnici și centralele de termoficare au scăzut în 2026 la aproximativ 32 TWh, de la 52 TWh în 2025, potrivit datelor citate de sursă.

Diferența trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă, la prețuri mai mari. Pentru companii, aceste costuri pot fi transferate în prețurile produselor și serviciilor, inclusiv în lanțul agroalimentar.

Ce trebuie urmărit în lunile următoare

Pentru agricultură, evoluția gazelor va conta în special înaintea achizițiilor de îngrășăminte pentru campaniile următoare. Un nivel ridicat menținut mai multe săptămâni poate determina producătorii și distribuitorii să ajusteze ofertele.

Indicatorii relevanți sunt:

  • prețul gazului pe BRM și TTF;
  • gradul de umplere a depozitelor;
  • fluxurile de GNL către Europa;
  • reluarea exporturilor din Golf;
  • evoluția cererii asiatice;
  • costurile de producție ale îngrășămintelor;
  • calendarul și condițiile de repornire a Azomureș.

Depășirea pragului de 300 de lei/MWh nu înseamnă automat o scumpire imediată a tuturor inputurilor agricole. Dacă nivelul se menține, însă, presiunea poate ajunge treptat în costurile fermelor, în special prin fertilizanți și energie.

Intră în grupul WhatsApp AGRONET.ro România