În acest articol
Crama La Sapata produce anual până la 100.000 de litri de vin, iar jumătate din volum ajunge la export în piețe precum Statele Unite, Japonia, Elveția și mai multe state europene, relatează Ziarul Financiar. Proiectul dezvoltat la Somova, în județul Tulcea, a crescut de la o mică plantație cumpărată în 2010 la 24 de hectare de viță-de-vie, cu accent pe vinuri ecologice și soiuri românești.
Crama a fost fondată de antreprenorul italian Roberto Pieroni împreună cu oenologul Roberto Di Filippo. Pieroni venise pentru prima dată în România în 2005 și a investit inițial în cultura mare, înainte de a se orienta către viticultură.
Alegerea Dobrogei a fost legată de relieful ușor deluros și de apropierea de Delta Dunării. Cei doi investitori au cumpărat câteva hectare de vie veche, plantată în anii 1980, și au construit o cramă de nișă la Somova.
De la șase hectare la o plantație de 24 de hectare
Proiectul a început cu:
- 3 hectare de Băbească Neagră;
- un hectar de Merlot;
- 2 hectare de Aligoté.
Prima vinificație a avut loc în 2011. Ulterior, plantația a fost extinsă la 24 de hectare, iar investițiile cumulate în vie și cramă au ajuns la câteva milioane de euro.
Compania a folosit fonduri proprii, subvenții și fonduri europene pentru reconversie, replantare și modernizarea unei părți din plantație. Fondatorul susține că investițiile au fost dimensionate în funcție de necesitățile reale ale exploatației, fără extinderi peste capacitatea de producție și vânzare.
Soiurile românești susțin exporturile
Portofoliul este construit în principal în jurul soiurilor cultivate în România. Crama produce vinuri din:
- Fetească Regală;
- Băbească Neagră;
- Fetească Neagră;
- Aligoté;
- Merlot;
- Rkatsiteli.
Vinul alb reprezintă aproximativ 70% din producție și este obținut în principal din Fetească Regală, Aligoté și Rkatsiteli. Pentru vinurile roșii sunt folosite Băbească Neagră și Fetească Neagră, iar 10–15% din strugurii destinați vinurilor roșii sunt vinificați ca roze.
Soiul georgian Rkatsiteli a fost plantat pe aproximativ 1,5 hectare. Strugurii sunt vinificați în amfore de lut îngropate în pământ, după o metodă tradițională georgiană.
La export, cea mai mare cerere este pentru soiurile românești Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră. O parte mai mică din livrările externe este reprezentată de Aligoté.
Jumătate din vin rămâne în România
Crama vinifică anual până la 100.000 de litri, la o producție medie de 7,5–8 tone de struguri pe hectar. Strategia urmărește menținerea calității, nu maximizarea cantității obținute pe suprafață.
Aproximativ jumătate din producție este comercializată în România, în principal prin sectorul HoReCa. Vinurile sunt vândute și în Tulcea și în câteva magazine de dimensiuni mici din regiune.
Cealaltă jumătate este exportată în:
- Statele Unite;
- Irlanda;
- Regatul Unit;
- Danemarca;
- Belgia;
- Germania;
- Elveția;
- Japonia.
Exporturile reduc dependența cramei de piața internă, dar expun afacerea la schimbările cererii internaționale, costurile logistice și evoluția consumului de vin.
Vânzările au încetinit în 2026
Roberto Pieroni afirmă că vânzările au crescut în fiecare an, însă în primele cinci luni din 2026 s-au situat ușor sub nivelul perioadei comparabile. Antreprenorul atribuie scăderea inflației și reducerii consumului.
Tendința este compatibilă cu dificultățile mai largi ale industriei vinului, unde producătorii se confruntă cu o cerere globală mai slabă. agronet.ro a relatat că Australia estimează cea mai mică recoltă de struguri pentru vin din ultimii 25 de ani, într-un context în care problemele meteorologice se suprapun peste reducerea consumului.
Pentru Crama La Sapata, această evoluție înseamnă că extinderea viitoare va depinde mai mult de poziționarea vinurilor, piețele externe și capacitatea de a păstra clienții decât de creșterea simplă a volumului.
Degustările aduc 15% din venituri
Compania Crama Delta Dunării, care deține marca La Sapata, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei și un profit net de 370.000 de lei. Afacerea avea șase angajați.
Degustările organizate la cramă generează aproximativ 15% din venituri. Această componentă completează vânzarea vinului și leagă activitatea viticolă de turismul din zona Deltei Dunării.
Modelul arată cum o cramă de dimensiune redusă poate combina producția ecologică, soiurile locale, exportul și turismul viticol. Principalul avantaj comercial îl reprezintă diferențierea prin origine și soiuri românești, în timp ce principala vulnerabilitate rămâne scăderea consumului de vin pe piețele interne și externe.
