În acest articol
România este al nouălea producător de ceapă din UE, cu 128.000 de tone în 2025, dar locul în clasament contrastează cu dimensiunea importurilor. În 2024, România a cumpărat din exterior 66.404 tone de ceapă și șalotă proaspătă și a exportat numai 244 de tone, astfel că mișcările de preț din Olanda, Austria, Polonia și Spania prezentate în analiza FreshPlaza au o miză directă pentru producătorii români. Datele comerciale UN Comtrade, accesate prin World Bank WITS, indică un raport de aproximativ 272 la 1 între cantitatea importată și cea exportată în 2024.
Piața europeană intră în a doua parte a verii cu diferențe foarte mari între regiuni. În unele zone, oferta limitată și cererea de export ridică prețurile spre 0,25–0,28 euro/kg, în timp ce în Polonia un producător a primit o ofertă angro echivalentă cu numai aproximativ 0,04 euro/kg. Pentru România, aceste evoluții sunt cu atât mai importante cu cât trei dintre piețele analizate – Olanda, Austria și Polonia – se numără și printre principalii furnizori externi de ceapă.
România este în top 10 UE, dar produce de 16 ori mai puțin decât Olanda
Clasamentul Eurostat pentru 2025 plasează România pe locul nouă în Uniunea Europeană, cu o producție de 128.000 de tone. Primele opt state sunt Olanda, Spania, Germania, Franța, Polonia, Italia, Belgia și Austria.
Loc | Țară | Producție de ceapă 2025 |
|---|---|---|
1 | Olanda | 2.077.000 tone |
2 | Spania | 1.266.000 tone |
3 | Germania | 996.000 tone |
4 | Franța | 780.000 tone |
5 | Polonia | 635.000 tone |
6 | Italia | 406.000 tone |
7 | Belgia | 221.000 tone |
8 | Austria | 220.000 tone |
9 | România | 128.000 tone |
10 | Grecia | 117.000 tone |
Poziția României este relevantă, dar diferența față de marile bazine de producție rămâne foarte mare. Olanda recoltează de aproximativ 16,2 ori mai multă ceapă decât România, Spania de aproape zece ori, iar Germania de circa 7,8 ori.
Pentru 2024, Eurostat raporta o recoltă totală de 7 milioane de tone de ceapă în UE, cu 11% peste anul precedent, Olanda având 26% din producție, Spania 20%, iar Germania 12%. Pentru 2025, datele analizate de Boerenbusiness indică o producție europeană de aproximativ 7,4 milioane de tone, cu Olanda peste 2 milioane de tone și cu scăderi în Spania și Polonia. Raportată la acest volum european, producția României de 128.000 de tone reprezintă aproximativ 1,7%.
Și imaginea mondială arată dimensiunea sectorului olandez. În clasamentul FAOSTAT furnizat pentru 2024, China apare cu 25,1 milioane de tone, India cu 24,3 milioane, iar Olanda, cu 1,8 milioane de tone, intră între primii 15 producători mondiali. România nu apare în acest grup. FAOSTAT este baza statistică globală a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
România a importat 66.404 tone și a exportat doar 244 de tone
Locul nouă la producție nu se reflectă într-o poziție comparabilă în comerțul exterior. Datele UN Comtrade pentru categoria „ceapă și șalotă, proaspete sau refrigerate” arată că România a importat în 2024 66.403,9 tone, în valoare de aproximativ 42,03 milioane de dolari. Exporturile au fost de numai 244,4 tone, evaluate la aproximativ 194.000 de dolari.
Prin urmare, România a importat, în volum, de aproximativ 272 de ori mai mult decât a exportat.
Olanda a fost de departe principalul furnizor, cu peste 20.600 de tone. Primele cinci țări au asigurat aproape 73% din cantitatea importată de România.
Furnizor | Cantitate în 2024 | Pondere în importurile României |
|---|---|---|
Olanda | 20.628 tone | 31,1% |
Austria | 9.716 tone | 14,6% |
Ucraina | 7.328 tone | 11,0% |
Germania | 6.039 tone | 9,1% |
Polonia | 4.663 tone | 7,0% |
Datele comerciale explică de ce evoluția recoltelor și a prețurilor din nordul și centrul Europei se poate transmite rapid și în piața românească.
Olanda vinde la 0,25–0,28 euro/kg, iar România cumpără o treime din importuri de acolo
Olanda este simultan cel mai mare producător european și principalul furnizor extern al României. În actuala campanie, oferta mai restrânsă și cererea bună de export au susținut piața olandeză.
Ceapa ambalată de calibru mediu se tranzacționează în jurul valorilor de 0,25–0,26 euro/kg, iar calibrele mari și foarte mari obțin cu 0,01–0,02 euro/kg în plus. Pentru ceapa roșie de 60–80 mm destinată exportului sunt indicate valori de aproximativ 0,45 euro/kg.
În Austria, al doilea mare furnizor al României în 2024, oferta de vară este redusă, iar prețul la producător pentru ceapa vrac a urcat la 25–28 euro/100 kg, echivalentul a 0,25–0,28 euro/kg.
Pentru piața românească, acestea nu sunt cotații locale și nici prețuri garantate fermierilor, dar sunt repere relevante deoarece provin din două dintre țările din care România cumpără cantități mari.
Polonia arată și ce se întâmplă când oferta apasă piața
La celălalt capăt al pieței europene se află Polonia, al cincilea producător de ceapă din UE și un alt furnizor important al României.
Un fermier din sud-vestul țării, cu 350–400 de tone de ceapă albă rămase de recoltat de pe opt hectare, a primit oferte de numai 0,18 zloți/kg, aproximativ 0,04 euro/kg. Prețul nu i-ar fi acoperit recoltarea și transportul, astfel că producătorul a permis consumatorilor să își culeagă singuri ceapa pentru aproximativ 0,23 euro/kg.
Polonia importase deja 50.200 de tone de ceapă și șalotă în primele patru luni din 2026, peste 67% provenind din Olanda. Acest flux de marfă a fost indicat drept unul dintre factorii de presiune asupra prețului local.
Problema valorificării explică și interesul Poloniei pentru piețe mai îndepărtate. AGRONET.ro a relatat că autoritățile poloneze discută cu Filipine inclusiv despre acces pentru exporturile de ceapă.
Spania recoltează mai devreme, dar pierde din randament
În Spania, al doilea producător european, ceapa destinată păstrării a intrat pe piață cu până la 15 zile mai devreme decât într-un sezon obișnuit. Vremea uscată și temperaturile ridicate au grăbit cultura, iar noua marfă a relansat cererea externă după o perioadă în care supraoferta europeană coborâse prețurile inclusiv sub costurile de producție.
Suprafața spaniolă este estimată la aproximativ 24.000 de hectare în 2026, însă randamentele sunt mai reduse. Căldura a scurtat ciclul culturii și a limitat formarea bulbilor, iar presiunea tripsului a fost mai ridicată. La culturile semănate direct sunt așteptate, în general, calibre mai mici.
Reducerea producției spaniole vine după un 2025 în care recolta coborâse deja cu aproximativ 9%, la circa 1,26 milioane de tone.
Pentru ceapa românească, problema nu este numai cât producem
Cele 128.000 de tone obținute în România plasează țara înaintea Greciei și în top 10 european. Totuși, balanța comercială arată că piața românească absoarbe în paralel cantități foarte mari din exterior, în special din state cu producții mult mai mari și cu infrastructură comercială puternică.
Importurile nu spun singure de ce marfa străină ajunge în asemenea volume pe piața românească. Sezonalitatea, capacitatea de păstrare, sortarea, calibrarea, contractele comerciale și continuitatea livrărilor pot influența accesul la cumpărători. Evoluția europeană din această vară arată însă cât de important este momentul valorificării: aceeași cultură poate fi vândută la 0,04 euro/kg într-o zonă cu presiune mare de ofertă și la peste 0,25 euro/kg într-o piață unde disponibilitatea este redusă.
Exemple există și în producția locală. Ferma Roșca din Lăpușnic vinde direct ceapă roșie și galbenă, alături de alte legume, folosind atât vânzarea la fermă, cât și piețele locale. Este o scară diferită de marile fluxuri europene, dar ilustrează aceeași problemă economică: producția trebuie legată de o cale de valorificare.
România are deja volum suficient pentru a conta în clasamentul european al cepei. Datele de comerț arată însă că următoarea miză este transformarea acestei poziții de producător într-o prezență mai puternică pe propria piață, într-un sector în care Olanda, Spania, Germania și Polonia pot schimba rapid oferta și prețurile disponibile în întreaga Uniune.
