În acest articol
Românii cumpără tot mai puțin, inclusiv alimente, iar scăderea consumului începe să conteze direct pentru întregul lanț agroalimentar, de la procesatori și distribuitori până la producătorii agricoli. Datele prezentate de Adevărul arată că vânzările din comerțul cu amănuntul au rămas sub nivelul anului trecut în fiecare lună din primul semestru al lui 2026, iar iunie a adus cel mai puternic recul de până acum.
Datele Institutului Național de Statistică confirmă dimensiunea fenomenului. În primele șase luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,6% ca serie brută și cu 5,7% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Vânzările de alimente au scăzut cu 4,3% în primul semestru
Pentru sectorul agroalimentar, cea mai importantă informație este că reculul nu vine doar din amânarea cumpărăturilor de bunuri neesențiale. Și produsele alimentare sunt pe minus.
În perioada ianuarie-iunie 2026, evoluția principalelor categorii din comerțul cu amănuntul a fost:
Categoria | Evoluție față de ianuarie-iunie 2025 |
|---|---|
Produse nealimentare | -7,5% |
Alimente, băuturi și tutun | -4,3% |
Carburanți | -2,6% |
Datele sunt calculate pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.
În iunie, deteriorarea s-a accentuat. Față de iunie 2025, volumul total al comerțului cu amănuntul a scăzut cu 5,7% ca serie brută și cu 7,3% ca serie ajustată. La alimente, băuturi și tutun, reculul anual a fost de 6,3% pe seria brută.
Chiar și comparația cu luna mai indică slăbirea cumpărăturilor alimentare: în iunie, vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 3,1% ca serie brută și cu 2,3% după ajustarea sezonieră.
Consum mai mic într-o perioadă în care alimentele sunt încă mai scumpe
Scăderea volumelor cumpărate apare într-un moment în care prețurile nu au revenit la nivelurile de anul trecut.
Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflației a fost de 10,4% în iunie 2026, iar mărfurile alimentare erau, în medie, cu 5,75% mai scumpe decât în iunie 2025. Serviciile s-au scumpit cu 13,67%, iar mărfurile nealimentare cu 12,29%.
Cele două serii statistice descriu astfel aceeași presiune din perspective diferite: consumatorul găsește în magazine alimente mai scumpe decât cu un an înainte, dar cumpără un volum mai mic.
Pentru producători și procesatori, aceasta este o combinație importantă. Creșterea prețului de la raft nu înseamnă automat o piață mai bună pentru furnizor, dacă gospodăriile reduc cantitățile, schimbă marca, caută produse mai ieftine sau cumpără mai ales în perioade promoționale.
Presiunea poate coborî pe lanț până la fermieri
O reducere persistentă a cererii finale se poate transmite în relațiile dintre magazine, distribuitori, procesatori și furnizorii agricoli. Dacă volumele vândute scad, comercianții pot deveni mai atenți la stocuri și la prețurile de achiziție, iar procesatorii își pot ajusta necesarul de materie primă.
Efectele nu sunt identice pentru toate produsele. Alimentele de bază au, în general, o cerere mai stabilă decât produsele care pot fi ușor eliminate sau înlocuite din coș. Totuși, scăderea cu 4,3% a volumului vânzărilor de alimente, băuturi și tutun în primul semestru arată că ajustarea bugetelor gospodăriilor a ajuns inclusiv la cumpărăturile curente.
În acest context, concurența pentru spațiul la raft și pentru consumatorul sensibil la preț poate deveni mai puternică. Pentru producătorii români, o recoltă mare sau o ofertă abundentă nu garantează valorificarea la prețuri mai bune dacă piața internă absoarbe cantități mai mici.
Șase luni consecutive sub nivelul din 2025
Adevărul prezintă seria lunară ajustată față de lunile corespunzătoare din 2025 astfel:
Luna 2026 | Evoluția anuală a comerțului cu amănuntul |
|---|---|
Ianuarie | -6,0% |
Februarie | -5,9% |
Martie | -3,8% |
Aprilie | -6,2% |
Mai | -5,1% |
Iunie | -7,3% |
Seria indică faptul că reculul consumului nu este concentrat într-o singură lună. Iunie a adus însă cea mai mare scădere anuală din primul semestru.
Economistul Adrian Negrescu descrie schimbarea de comportament printr-o formulare dură: „Mulți români au ajuns să meargă la supermarket ca la muzeu, să admire produsele și să nu și le poată permite”. În interpretarea sa, inflația a erodat veniturile disponibile și a determinat gospodăriile să acorde mai multă atenție prețului, cantității și necesității fiecărei cumpărături.
Pentru sectorul agroalimentar, indicatorul de urmărit în lunile următoare nu este doar evoluția prețurilor, ci și cantitatea pe care piața internă o poate absorbi. Dacă volumele de alimente cumpărate continuă să scadă, presiunea consumatorului pentru prețuri mici se poate transmite tot mai puternic către procesatori și, în cele din urmă, către producătorii agricoli.
