În acest articol
Seceta a redus cu până la 60% recolta de castane în unele plantații din Gorj, potrivit declarațiilor directorului adjunct al Direcției Agricole, Alin Petrică, dintr-un reportaj realizat de Observator, publicat pe 7 octombrie. La Tismana, lipsa precipitațiilor a afectat atât cantitatea recoltată, cât și dimensiunea fructelor, într-o piață românească aprovizionată deja cu volume importante din import.
Mai puține castane și fructe mai mici
Producătorul Vasile Guțilă, care are aproximativ 300 de castani pe trei hectare, estimează că va recolta două-trei tone în acest sezon. În anii favorabili, producția ajunge la șapte tone.
Reprezentantul Direcției Agricole explică faptul că, în unele plantații private, fructele au rămas mici și nu au ajuns la maturitate. El amintește și problemele provocate în anii anteriori de boala cunoscută drept cancerul castanului. Pierderea de până la 60% descrie situația anumitor plantații, fără să reprezinte o estimare pentru întreaga producție națională.
Pentru cultivatori, contează astfel două rezultate ale recoltei: cantitatea totală și cantitatea care poate fi comercializată la calitatea cerută de cumpărători. Un fruct rămas mic sau incomplet maturat poate reduce valoarea lotului chiar înainte ca producătorul să negocieze prețul.
Castanele de import se vând de la 25 lei/kg în piața prezentată
Reportajul arată că pe tarabele filmate predomină castanele aduse din Grecia, cu prețuri de vânzare către consumatori de la 25 lei/kg. Este o observație comercială locală din octombrie 2026, care nu stabilește nici media națională, nici prețul primit de cultivatori.
Datele comerciale oferă un context mai larg. Potrivit World Bank WITS, pe baza UN Comtrade, România a importat în 2024 aproximativ 443,7 tone de castane proaspete sau uscate, în valoare de 1,55 milioane de dolari. Principalii parteneri comerciali raportați au fost:
Partener comercial | Cantitate importată în 2024 |
|---|---|
Germania | 160,4 tone |
Țările de Jos | 121,2 tone |
Spania | 49,9 tone |
Italia | 47,2 tone |
Turcia | 26,2 tone |
Grecia | 10,4 tone |
Germania și Țările de Jos au furnizat împreună aproximativ 63,5% din volumul importat. Aceste date descriu partenerii fluxurilor comerciale și nu identifică automat țara în care au fost cultivate fructele. În plus, structura importurilor din 2024 nu poate fi extrapolată la sezonul actual.
Analiza AGRONET.ro despre piața castanelor și dezvoltarea produselor procesate prezintă această concurență mai largă, în care originea verificabilă, sortarea și forma de comercializare influențează valoarea produsului. Pentru cultivatorii români, simpla prezență a importurilor nu garantează că o recoltă locală mai mică va putea fi vândută mai scump.
Apa influențează și calibrul, nu doar cantitatea recoltată
Efectul lipsei apei asupra castanelor este susținut și de cercetare. Un studiu publicat în Acta Horticulturae, disponibil în baza FAO AGRIS, a urmărit în 2015–2016 o plantație din Bragança, Portugalia, cu soiul Judia.
În condițiile experimentului, pomii irigați au avut o producție cu 26% mai mare decât cei neirigați, iar fructele au fost mai mari. Cercetătorii au constatat însă că temperaturile ridicate au afectat producția și dimensiunea castanelor inclusiv în variantele irigate. Rezultatul arată utilitatea aprovizionării cu apă, fără să ofere un procent de recuperare a recoltei aplicabil automat plantațiilor din Gorj.
Pentru o plantație comercială, evaluarea unei investiții în irigare trebuie să includă sursa de apă, costurile de exploatare și valoarea producției care poate fi salvată. În paralel, separarea loturilor după maturitate și calibru permite negocierea în funcție de produsul efectiv disponibil. Prețul afișat la tarabă rămâne insuficient pentru a calcula venitul cultivatorului: între recoltare și vânzarea către consumator intervin sortarea, pierderile, transportul și costurile comercializării.
