Usturoiul Benone ajunge în Israel – România importă de peste 45 de ori mai mult usturoi decât exportă

Primele 24 de tone de usturoi Benone pleacă în Israel, într-o piață românească dominată de importuri.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 13 august 2026 la 13:425 min citire
Un bărbat ține în mână căpățâni de usturoi pe un câmp cultivat, cu un tractor în fundal.
Comanda-test de 24 de tone poate influența extinderea suprafețelor cultivate dacă cererea externă se confirmă.
În acest articol

Usturoiul românesc Benone a ajuns pentru prima dată pe piața din Israel, unde un retailer a cumpărat o primă tranșă de 24 de tone de la fermierul Valentin Jecu, din Râmnicelu, județul Buzău. Exportul, prezentat de Observator, vine într-un context aproape paradoxal: România importă de peste 45 de ori mai mult usturoi decât exportă, deși are zone cu tradiție, soiuri autohtone și fermieri care reușesc deja să livreze în marile magazine.

Comanda din Israel este deocamdată una de test, după cum o descrie chiar fermierul. Miza este ce se întâmplă în sezonul următor: Jecu spune că vrea să mărească atât suprafața cultivată cu Benone, cât și cantitatea exportată, dacă cererea se confirmă.

„Nu a fost o comandă mare, a fost o comandă de început de 24 de tone, urmând ca în anul următor să cresc și cantitatea și suprafața pentru acest soi de usturoi, deoarece există cerință.”

24 de tone la export, într-o piață în care România cumpără masiv din afară

Cifrele comerciale arată dimensiunea problemei. În 2024, România a importat aproximativ 7.000 de tone de usturoi, în valoare de aproape 20 de milioane de euro, și a exportat numai 154,5 tone, de aproximativ 255.000 de euro. Deficitul comercial rezultat a fost de circa 19,8 milioane de euro, potrivit datelor INS citate de Economica.net.

Indicator

România, 2024

Importuri de usturoi

aproximativ 7.000 t

Valoarea importurilor

aproape 20 mil. euro

Exporturi de usturoi

154,5 t

Valoarea exporturilor

aproximativ 255.000 euro

Raport import/export cantitativ

peste 45 la 1

Prima comandă Benone în Israel, 2026

24 t

Cele 24 de tone trimise acum în Israel reprezintă singure aproximativ 15% din întregul volum de usturoi exportat de România în anul 2024. Comparația nu înseamnă că exporturile din 2026 vor avea aceeași structură ca în 2024, dar arată dimensiunea neobișnuită a primei comenzi pentru un singur fermier.

Fermier lângă grămezi de usturoi uscat și lăzi negre de depozitare
Foto: agrointel.ro

De ce scrie „China” pe etichetă, deși mult usturoi intră prin Olanda

Imaginea de la raft este ceva mai complicată decât pare. Datele comerciale pentru 2024 arată că principalul partener din care România a primit usturoi a fost Olanda, cu peste 5.100 de tone, în timp ce importurile directe raportate din China au fost mult mai mici. Datele World Bank WITS indică același ordin de mărime.

Asta nu contrazice neapărat etichetele „origine China” întâlnite în magazine. Usturoiul poate intra în piața europeană printr-un centru comercial sau logistic din alt stat membru și apoi poate fi trimis în România. Țara de unde vine transportul către România și țara în care a fost produs usturoiul nu trebuie confundate.

Pentru fructele și legumele proaspete comercializate în Uniunea Europeană, țara de origine trebuie indicată consumatorului, arată Comisia Europeană. În cazul usturoiului importat din afara UE există și reguli privind contingentele tarifare, licențele de import și certificatele de origine.

Benone nu este doar o denumire locală

Benone este un soi românesc înregistrat oficial în 2020. Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor îl include între soiurile autohtone de usturoi admise atunci în Catalogul oficial.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, unde a fost creat soiul, indică un potențial de producție de aproximativ 8–12 t/ha. Bulbii au în general între opt și zece căței, iar aroma este descrisă ca fiind mai blândă decât la alte tipuri de usturoi.

Raportată strict la acest potențial teoretic, comanda israeliană de 24 de tone echivalează cu producția a aproximativ două-trei hectare. Suprafața reală necesară poate fi însă diferită, în funcție de randamentul obținut în fermă.

Valentin Jecu și-a construit piața înainte de primul export

Exportul nu apare de la zero. În 2025, Valentin Jecu cultiva 10 hectare cu soiul românesc Danubius și raporta producții de 6–8 t/ha, fără irigații. Fermierul spunea atunci că reușise să vândă rapid întreaga producție către retaileri, la un preț mediu de circa 10 lei/kg.

Benone era cultivat pe o suprafață mai mică și urma să fie vândut mai scump. Strategia de a miza pe genetică românească apare și într-un material video publicat de Agrointeligența pe Facebook, în care fermierul vorbea despre consolidarea producției prin soiurile autohtone.

Exportul în Israel este, din această perspectivă, pasul următor după intrarea în supermarketurile din România: soiul local începe să fie testat și în afara țării.

Programul pentru usturoi nu este suspendat în 2026

În informația publicată de Observator apare și ideea că programul de sprijin pentru usturoi a fost suspendat temporar. Situația actuală necesită o precizare: schema a fost într-adevăr reprogramată în 2025, dar Programul Usturoiul este aprobat și se aplică în 2026.

Ministerul Agriculturii a anunțat la 21 mai 2026 aprobarea schemei prin HG nr. 402/2026, cu un sprijin de 3.000 de euro/ha.

AGRONET.ro a prezentat condițiile Programului Usturoiul 2026: fermierii trebuie să cultive minimum 3.000 m², să aibă cel puțin 30 de plante/m² și să obțină minimum 3,5 t/ha. Sprijinul este calculat pentru cel mult șase hectare pe beneficiar, iar bugetul schemei este de 60 de milioane de lei.

Problema ridicată de cultivatori rămâne însă una mai largă decât ajutorul pe hectar. Pentru a livra tot anul, fermele au nevoie de spații de uscare, sortare, ambalare și depozitare. Fără această infrastructură, producția românească intră pe piață într-o perioadă relativ scurtă, în timp ce importatorii pot aproviziona magazinele constant.

Prima comandă de 24 de tone către Israel nu schimbă încă balanța comercială a României. Arată însă că un soi românesc poate găsi cumpărători dincolo de piața internă, după ce același fermier a reușit deja să intre în retailul românesc. Pentru Benone, adevăratul test va fi dacă această primă comandă va deveni în 2027 un contract mai mare și o suprafață mai mare cultivată la Râmnicelu.

  1. Valentin Jecu a trimis 24 de tone de usturoi românesc în Israel – Prima comandă pentru soiul Benone
  2. Usturoiul românesc intră pe piața din Israel – Benone trece pentru prima dată granița
  3. România importă 7.000 de tone de usturoi, dar Benone începe să câștige piețe externe
  4. De la Râmnicelu în supermarketurile din Israel – Prima comandă externă pentru usturoiul Benone

Valentin Jecu, usturoi Benone, Râmnicelu, Buzău, export usturoi, Programul Usturoiul, Israel

Adaugă-ne ca sursă preferată pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității