În acest articol
MADR și Tășuleasa Social leagă Via Transilvanica de economia rurală, printr-un protocol-cadru semnat la 23 septembrie 2026 și valabil cinci ani. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că parteneriatul vizează promovarea produselor locale, păstrarea peisajului agricol și pastoral și dezvoltarea unor inițiative legate de cositul tradițional, pășunatul extensiv și transhumanță.
Pentru fermierii și gospodăriile de pe traseu, miza este transformarea fluxului de drumeți într-o piață pentru produse alimentare, gastronomie locală și servicii rurale. Protocolul nu este însă o schemă de finanțare și nu anunță granturi sau plăți directe. Activitățile concrete vor fi stabilite ulterior de cele două părți, în limita atribuțiilor și a resurselor disponibile.
Via Transilvanica trece prin zece județe și are peste 1.630 km
Via Transilvanica are oficial 1.631,53 kilometri și traversează județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți.
Traseul a fost atestat în iunie 2026 ca traseu pedestru de interes național în scop recreativ prin Ordinul nr. 887/2026. Actul stabilește un tronson principal între Putna și Drobeta-Turnu Severin și un tronson deviat între Viscri și Brașov.
Statutul oficial are și o componentă economică. Legea nr. 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național, include explicit între obiective dezvoltarea turismului durabil și stimularea dezvoltării economice locale și regionale, cu accent pe zonele rurale.
Ce poate însemna protocolul pentru fermieri
Direcțiile anunțate de MADR sunt concentrate în jurul unor activități care există deja în numeroase comunități rurale, dar care pot fi mai bine conectate la circulația turiștilor.
Protocolul vizează:
- promovarea producătorilor locali aflați pe traseu sau în apropierea acestuia;
- susținerea Punctelor Gastronomice Locale;
- promovarea meșteșugarilor și a produselor tradiționale;
- inițiative-pilot pentru cositul tradițional;
- pășunatul extensiv;
- transhumanța și patrimoniul pastoral;
- conservarea peisajului agrocultural;
- facilitarea unui acces responsabil al drumeților prin zonele agricole.
Pentru o fermă mică, valoarea economică poate apărea atunci când produsul nu mai pleacă exclusiv ca materie primă către un cumpărător îndepărtat, ci este vândut direct turistului sau ajunge în meniul unei gospodării ori al unui Punct Gastronomic Local.
Lapte, brânzeturi, carne, ouă, miere, fructe, legume și produse procesate local pot intra astfel într-un lanț comercial scurt, în care o parte mai mare din valoare rămâne în comunitate.
Punctele Gastronomice Locale pot deveni unul dintre principalele canale
Rețeaua națională a depășit deja 740 de Puncte Gastronomice Locale în 39 de județe, iar o parte dintre județele traversate de Via Transilvanica au deja asemenea inițiative.
AGRONET.ro a prezentat dezvoltarea acestei rețele, care permite gospodăriilor să transforme produse agricole și rețete locale în mese servite direct vizitatorilor.
Pentru traseele de drumeție, modelul este potrivit deoarece turistul nu consumă într-un singur centru. Pe măsură ce parcurge traseul, acesta are nevoie succesiv de hrană, cazare, transport, produse alimentare, aprovizionare și servicii.
Într-un astfel de circuit, venitul poate fi împărțit între mai multe gospodării și afaceri mici, în loc să fie concentrat într-o singură unitate turistică.
Există deja interes pentru afaceri construite în jurul traseului
Un indicator al interesului economic este acceleratorul separat derulat în 2026 pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale pe Via Transilvanica.
AGRONET.ro relata în august că programul a atras 283 de aplicații. Dintre acestea, 72 de persoane au intrat în programul de formare, iar zece afaceri urmau să fie selectate pentru granturi de maximum 8.000 de euro fiecare.
Ideile propuse au inclus cazare pentru drumeți, transport de bagaje, mici puncte de aprovizionare, gastronomie, meșteșuguri și vânzarea produselor locale.
Acest program nu face parte din protocolul MADR și are reguli proprii, dar arată că există deja oameni din comunitățile traseului care încearcă să transforme prezența turiștilor în activitate economică.
Agenția Națională a Zonei Montane devine punct unic de contact
În cadrul noului protocol, Agenția Națională a Zonei Montane va avea rolul de punct unic de contact în relația dintre Asociația Tășuleasa Social și structurile Ministerului Agriculturii.
Pentru comunitățile montane, această alegere este relevantă deoarece o parte importantă a traseului trece prin zone unde pășunatul, gospodăriile familiale, produsele montane și micile activități de procesare formează încă baza economiei locale.
Protocolul poate crea o legătură instituțională între administrarea traseului și politicile pentru agricultură montană, însă rezultatul practic va depinde de proiectele concrete care vor fi stabilite în următorii ani.
Cositul și pășunatul devin și elemente ale peisajului turistic
Una dintre componentele mai puțin obișnuite ale acordului este includerea cositului tradițional, a pășunatului extensiv și a transhumanței.
Pentru agricultură, acestea sunt activități productive. Pentru un traseu turistic, ele contribuie însă și la menținerea peisajului rural pe care îl traversează drumeții.
Pajiștile abandonate, terenurile invadate de vegetație și dispariția activităților pastorale schimbă în timp peisajul. Prin urmare, păstrarea agriculturii extensive poate avea o dublă funcție: producție agricolă și conservarea caracterului rural al zonei.
Normele privind traseele pedestre de interes național includ între obiective atât dezvoltarea economică și turistică a zonelor traversate, cât și protejarea mediului și a peisajului.
Protocolul nu aduce automat bani fermierilor
Pentru producătorii locali este importantă diferența dintre un acord de colaborare și un program de finanțare.
Documentul anunțat de MADR:
- este valabil cinci ani;
- stabilește domenii de cooperare;
- permite dezvoltarea unor inițiative-pilot;
- creează o legătură instituțională prin Agenția Națională a Zonei Montane;
- nu stabilește un buget pentru fermieri;
- nu anunță cuantumuri sau granturi;
- nu deschide o sesiune de depunere a proiectelor.
Valoarea economică a acordului va putea fi evaluată atunci când MADR și Tășuleasa Social vor anunța activități concrete, localități participante și eventualele resurse dedicate acestora.
Până atunci, avantajul imediat pentru fermele și gospodăriile de pe cei 1.631,53 km ai traseului este mai ales de vizibilitate și integrare într-o rețea turistică în care agricultura, gastronomia și produsele locale sunt tratate ca parte a experienței oferite drumețului.
