În acest articol
AECTRA propune un spor de producție de 1–2 tone la hectar printr-o strategie care combină nutriția plantelor, biostimularea și intervențiile adaptate fiecărei etape de vegetație. Compania a prezentat la 22 octombrie 2026, în cadrul unei conferințe organizate la București, conceptul „Tehnologiile Profitului”, alături de rezultate din loturi comparative, cercetări privind deciziile de investiție ale fermierilor și noua gamă Aectra Active. Obiectivul este creșterea producției valorificabile fără o majorare disproporționată a cheltuielilor pe hectar.
Datele prezentate de AECTRA indică pierderi potențiale de câteva sute de kilograme până la peste o tonă la hectar, asociate unor probleme precum dezvoltarea insuficientă a rădăcinilor, disponibilitatea redusă a nutrienților, pornirea întârziată în vegetație sau polenizarea incompletă. Compania își bazează abordarea pe evaluări realizate împreună cu fermierii români, în timp ce cercetările internaționale publicate în 2026 confirmă interesul pentru tehnologii care pot demonstra un câștig economic.
Unde se poate pierde peste o tonă de producție la hectar
Un studiu AECTRA realizat în 2024, cu participarea a aproximativ 100 de fermieri profesioniști care reprezentau peste 100.000 de hectare, a urmărit identificarea principalelor probleme tehnologice asociate pierderilor de producție.
Participanții au estimat, prin vot, efectul unor factori agronomici asupra recoltelor. Cele mai mari pierderi au fost asociate pregătirii insuficiente a grâului pentru iernare și disponibilității reduse a fosforului.
Cultura | Factorul analizat | Pierdere medie estimată |
|---|---|---|
Grâu | Pregătire insuficientă pentru iernare | 1.164 kg/ha |
Grâu | Fosfor blocat în sol | 710 kg/ha |
Floarea-soarelui | Polenizare incompletă | 650 kg/ha |
Grâu | Repornire întârziată în vegetație | 584 kg/ha |
Valorile sunt estimări ale fermierilor participanți la studiul AECTRA din 2024, nu pierderi măsurate experimental. Ele descriu probleme diferite și nu se însumează pentru a calcula pierderea unei culturi.
Cea mai mare valoare, de 1.164 kg/ha, a fost asociată grâului care intră insuficient dezvoltat în iarnă. Semănatul întârziat, răsărirea neuniformă, dezvoltarea slabă a rădăcinilor și disponibilitatea redusă a apei pot limita formarea potențialului de producție încă din toamnă.
În cazul fosforului, problema nu este întotdeauna cantitatea totală existentă în sol, ci partea pe care planta o poate utiliza. Reacția solului, umiditatea, temperatura și dezvoltarea sistemului radicular influențează disponibilitatea acestui nutrient.
Primăvara, repornirea vegetației reprezintă o altă perioadă importantă. Întârzierea dezvoltării poate afecta formarea aparatului foliar și valorificarea fertilizării, în special în culturile care au ieșit din iarnă cu o densitate sau o stare fiziologică necorespunzătoare.
La floarea-soarelui, polenizarea incompletă poate reduce numărul de semințe formate și, implicit, producția finală. Deficitul de apă, temperaturile ridicate și alți factori de stres din perioada înfloririi influențează acest proces.
Cât poate aduce în plus o tehnologie de nutriție și biostimulare
Obiectivul de 1–2 tone suplimentare la hectar prezentat de AECTRA trebuie raportat la producția inițială a fermei, condițiile climatice și costul intervențiilor.
Un reper concret a fost prezentat în cadrul conferinței din 22 octombrie. Potrivit informațiilor obținute direct la eveniment de Revista AGRIMEDIA, AECTRA a raportat un spor mediu de 888 kg/ha la grâu, calculat pe cinci ani, în loturi comparative în care tehnologia companiei a fost evaluată în raport cu tehnologia aplicată de fermă.
Rezultatul reprezintă un reper raportat pentru loturile respective, în timp ce creșterea de 1–2 t/ha rămâne obiectivul tehnologic mai amplu prezentat de companie.
Pentru evaluarea economică, sporul de producție trebuie transformat în venit suplimentar și comparat cu toate costurile intervenției.
La un preț ipotetic de valorificare a grâului de 900 lei/tonă, un spor de 888 kg/ha reprezintă un venit brut suplimentar de 799,20 lei/ha. Din această sumă trebuie scăzute costurile produselor, aplicării, recoltării și transportului suplimentar.
Spor de producție | Venit suplimentar la 900 lei/t | Rezultat după un cost suplimentar ipotetic de 350 lei/ha* |
|---|---|---|
500 kg/ha | 450 lei/ha | 100 lei/ha |
888 kg/ha | 799,20 lei/ha | 449,20 lei/ha |
1.000 kg/ha | 900 lei/ha | 550 lei/ha |
2.000 kg/ha | 1.800 lei/ha | 1.450 lei/ha |
Simulare economică, nu rezultate comerciale AECTRA. Costul ipotetic de 350 lei/ha trebuie înlocuit cu cheltuiala totală reală a tehnologiei, inclusiv operațiunile suplimentare.
Calculul arată cât de importantă este diferența dintre sporul fizic de producție și câștigul economic. O intervenție poate crește recolta, dar rezultatul financiar depinde de prețul de valorificare și de costul complet al tehnologiei.
În practică, comparația relevantă se face între parcele cu condiții cât mai apropiate, cu lot martor, cântărirea separată a recoltei și evidența tuturor cheltuielilor.
Fermierii și distribuitorii acordă tot mai multă atenție rentabilității
În septembrie 2026, AECTRA a realizat două cercetări privind distribuția de inputuri și comerțul agricol, cu aproximativ 140 de participanți în total.
În studiul distribuitorilor, 71% dintre respondenți au apreciat că situația financiară a fermierilor este mai slabă decât în 2025, iar 80% au considerat că încrederea clienților în investiții este scăzută sau foarte scăzută.
Aceste procente reprezintă percepțiile distribuitorilor intervievați, nu proporția tuturor fermierilor români aflați în dificultate.
În cercetarea privind comerțul cu inputuri, cele mai importante criterii pentru alegerea produselor au fost costul pe hectar, recomandarea tehnică și experiența anterioară cu produsul.
Criteriu considerat important | Comerț agricol | Distribuție de inputuri |
|---|---|---|
Costul pe hectar și rentabilitatea | 85% | 74% |
Încrederea în recomandare | 84% | 86% |
Experiența și rezultatele din câmp | 84% | 80% |
Rezultatele provin din cele două cercetări AECTRA din septembrie 2026. Procentele reprezintă răspunsurile din fiecare categorie, nu ponderi calculate pentru întreaga piață agricolă.
Datele indică faptul că fermierii și partenerii lor comerciali urmăresc atât prețul produsului, cât și justificarea tehnică și economică a utilizării sale.
Într-un alt exercițiu realizat de companie, 79% dintre fermierii participanți au indicat preferința pentru investiții orientate spre creșterea profitului după analizarea pierderilor potențiale de producție. Rezultatul exprimă o intenție declarată în cadrul studiului, nu investiții efectuate ulterior.
Studiul McKinsey 2026: 43% dintre fermierii de culturi de câmp folosesc biostimulatori
Interesul pentru biostimulatori este prezent și în cercetările internaționale.
Raportul Global Farmer Insights 2026, publicat de McKinsey & Company la 8 septembrie, are la bază răspunsurile a 5.500 de fermieri din zece țări, colectate între aprilie și iulie 2026.
Potrivit cercetării, 43% dintre fermierii specializați în culturi de câmp folosesc biostimulatori, în timp ce 36% utilizează produse de combatere biologică. În fermele cu culturi specializate, peste jumătate dintre respondenți folosesc cel puțin una dintre aceste două categorii de produse biologice.
Raportul arată și că 56% dintre fermierii chestionați consideră agronomii printre principalele surse de influență în deciziile privind achizițiile. În același timp, presiunea asupra marjelor îi determină pe producători să amâne unele cheltuieli și să solicite rezultate economice demonstrabile înaintea adoptării tehnologiilor.
Cercetarea nu indică un spor universal de producție obținut prin utilizarea biostimulatorilor. Ea măsoară adoptarea produselor și comportamentul investițional al fermierilor.
Piața biostimulatorilor a crescut puternic în ultimii ani
O altă cercetare, prezentată de Kynetec la BioEx 2025, indică o creștere de aproximativ 55% a valorii pieței biostimulatorilor între 2019 și 2023, pentru țările și culturile urmărite în propriile cercetări.
În Europa, creșterea raportată pentru același interval a fost de aproximativ 70%, Franța și Spania fiind printre piețele importante.
Kynetec identifică majorarea costurilor îngrășămintelor drept unul dintre factorii care au susținut această evoluție. Cifrele descriu piețele monitorizate de companie și nu trebuie confundate cu valoarea întregii piețe mondiale.
Dezvoltarea sectorului este legată și de interesul pentru utilizarea mai eficientă a nutrienților, toleranța plantelor la stres și caracteristicile calitative ale recoltelor.
În Uniunea Europeană, Regulamentul (UE) 2019/1009 definește biostimulatorii vegetali prin capacitatea de a influența procesele de nutriție ale plantelor, independent de aportul propriu de nutrienți. Printre obiective se află îmbunătățirea eficienței utilizării nutrienților, a toleranței la stres abiotic și a calității producției.
Această diferență este importantă pentru alegerea tehnologiei: un biostimulator și un îngrășământ mineral pot avea funcții complementare, dar nu sunt produse interschimbabile.
AECTRA lansează gama Active, cu formule pentru diferite culturi
În cadrul strategiei prezentate în octombrie, compania a introdus gama Aectra Active, care combină componente de nutriție minerală cu ingrediente destinate biostimulării.
Formulările pot include aminoacizi, extracte de alge, acizi humici și fulvici, vitamine, macroelemente și microelemente, în funcție de obiectivul tehnologic urmărit.
Printre produsele prezentate se numără:
- Amino Oil, destinat culturilor oleaginoase;
- Amino Maize, dezvoltat pentru cultura porumbului;
- Amino Cereal, destinat cerealelor păioase;
- Amino Triplu 7, cu aport echilibrat de azot, fosfor și potasiu.
Compania precizează că portofoliul Aectra Active este mai extins decât aceste patru formulări. Dezvoltarea și producția unor produse se desfășoară la Câmpia Turzii, județul Cluj.
Separat, prin Aectra Inside, compania urmărește colaborarea cu distribuitorii de inputuri pentru dezvoltarea unor formulări adaptate portofoliilor acestora și integrarea produselor în scheme tehnologice.
Eficiența economică a unei asemenea soluții depinde de cultură, doza aplicată, momentul intervenției și condițiile din fermă. Rezultatele unei formulări nu pot fi atribuite automat întregii game de produse.
Azotul, costurile utilajelor și pregătirea culturilor pentru iarnă
Strategia prezentată de AECTRA include și activitățile Aectra Agri Club, o comunitate de fermieri și specialiști ale cărei exploatații însumează direct peste 15.000 de hectare și reprezintă, prin ferme și cooperative, aproape 75.000 de hectare.
În 2026, întâlnirile organizate în martie, iunie și octombrie au vizat eficiența fertilizării, costurile lucrărilor și dezvoltarea culturilor.
La întâlnirea din iunie, desfășurată la Costești, a fost discutată reducerea consumului specific de azot la grâu, de la aproximativ 28 spre 20 kg de substanță activă pentru fiecare tonă de recoltă.
Diferența este de 8 kg de azot pe tona produsă, echivalentul unei reduceri de aproximativ 28,6% a consumului specific. Acesta este un obiectiv de eficientizare discutat în cadrul clubului, nu o normă generală de fertilizare. Doza efectivă depinde de producția urmărită, rezerva de azot din sol și necesarul culturii.
La întâlnirea din 15 octombrie, organizată la ferma Sanagro, discuțiile au vizat semănatul, răsărirea uniformă, dezvoltarea rădăcinilor și gestionarea apei înainte de intrarea culturilor în iarnă.
O altă temă a fost dimensionarea utilajelor în raport cu suprafața fermei și volumul lucrărilor. Costurile de finanțare, întreținere și combustibil pot absorbi resurse care ar putea fi folosite pentru intervențiile tehnologice.
În acest context, AECTRA a prezentat și un exemplu privind densitatea productivă la grâu: o diferență de 20 de spice/m² ar putea corespunde unei pierderi de aproximativ 280 kg/ha. Calculul depinde însă de numărul de boabe pe spic și de masa acestora.
Pentru 2027 sunt propuse comparații între ferme, inclusiv la rapiță
Membrii Aectra Agri Club au propus pentru 2027 realizarea unor comparații între tehnologii, costuri și rezultate obținute în exploatații diferite, cu rapița drept posibilă cultură comună de referință.
O asemenea evaluare poate oferi informații suplimentare despre rezultatele tehnologiilor în condiții diferite de sol și climă. Pentru interpretarea economică vor conta producția loturilor tratate și martor, costurile suplimentare și prețul obținut la valorificare.
Obiectivul de 1–2 tone suplimentare la hectar prezentat de AECTRA se înscrie astfel într-o abordare mai amplă a eficienței producției: identificarea factorilor limitativi, alegerea intervențiilor și măsurarea rezultatelor.
Pentru fermieri, indicatorul decisiv rămâne câștigul suplimentar pe hectar după recuperarea costurilor, nu doar cantitatea de recoltă obținută în plus. Această diferență devine deosebit de importantă într-un sezon în care prețurile de valorificare și cheltuielile cu inputurile limitează marjele exploatațiilor.
