Peste șapte milioane de hectare agricole din România nu beneficiază de irigații, iar efectele sunt tot mai vizibile în vestul țării. În județul Arad, seceta pedologică a redus puternic producțiile, iar unii fermieri au ajuns să renunțe la culturile de cereale și să împădurească terenurile pe care, până în urmă cu câțiva ani, cultivau porumb sau grâu, potrivit Digi24.
Situația este gravă în mai multe zone din Arad, unde culturile au fost afectate de lipsa prelungită a apei. Agricultorul Milan Kelo spune că unele plante de grâu nu au format nici măcar un bob în spic, iar producția obținută în zona sa a coborât la aproximativ una-două tone la hectar. În condiții de irigare, estimează fermierul, recolta ar fi putut ajunge la aproximativ 8,5 tone la hectar.
Lipsa infrastructurii a schimbat deja modul în care este folosit terenul. Pe o parcelă unde în urmă cu trei ani erau cultivate cereale și porumb, fermierul a decis să planteze pădure, invocând presiunea climatică și imposibilitatea de a asigura apa necesară culturilor. Împădurirea devine astfel o soluție de adaptare pentru terenurile pe care agricultura clasică nu mai poate fi susținută în mod rentabil.
Datele prezentate în reportaj arată dimensiunea redusă a sistemelor de irigații din județ:
| Indicator | Situația din județul Arad |
|---|---|
| Suprafață agricolă menționată | 23.000 de hectare |
| Suprafață cu sisteme de irigații | 400 de hectare |
| Pondere irigată | sub 2% |
Prefectul județului Arad, Mihai Pașca, afirmă că investițiile realizate până acum au venit din partea fermierilor, cu sprijinul fondurilor europene. La rândul său, Dan Morariu, consilier în cadrul Direcției Agricole Arad, avertizează că, în anumite zone ale județului, agricultura nu va mai putea continua fără terenuri irigabile.
Diferența devine evidentă la doar câteva zeci de kilometri distanță, în Ungaria. Fermierii din zona Csongrád-Csanád au investit în sisteme de irigații și obțin producții considerabil mai mari. În 2026, recoltele de pe terenurile neirigate au fost cuprinse între 3,1 și 3,9 tone la hectar, în timp ce suprafețele irigate au produs aproximativ 7,7 tone la hectar.
Apa folosită de agricultorii ungari este cumpărată inclusiv din România. Péter Kozák, directorul Direcției Apelor din Regiunea Tisei Inferioare, spune că autoritățile acordă o atenție sporită stațiilor de pompare, echipamentelor și canalelor, care sunt întreținute în mod repetat în perioada de utilizare. În acest fel, infrastructura permite furnizarea constantă a apei către exploatațiile agricole.
Contrastul dintre cele două părți ale graniței arată că precipitațiile reduse nu sunt singura problemă. În timp ce fermierii din Arad depind în mare măsură de vreme și își reduc culturile sau schimbă destinația terenurilor, agricultorii ungari limitează pierderile prin sisteme funcționale de alimentare cu apă. Fără investiții extinse în irigații, tot mai multe suprafețe agricole din România riscă să devină dificil sau imposibil de exploatat în anii secetoși.
