În acest articol
România a ajuns în 2026 la volume istorice pentru grâu, rapiță și orz, cu o producție estimată la 13,4 milioane de tone de grâu, 3,52 milioane de tone de rapiță și 3,4 milioane de tone de orz, potrivit estimărilor expertului în piețe agricole Cezar Gheorghe, citate de Agrobiznes. Creșterea producției vine după un sezon favorabil culturilor de toamnă, susținut de rezerve bune de apă în sol și de extinderea suprafețelor semănate cu aceste culturi.
Față de 2025, cele mai mari diferențe apar la rapiță și orz. Producția de rapiță ar fi crescut de la aproximativ 2,8 milioane de tone la 3,52 milioane de tone, iar cea de orz de la circa 3 milioane de tone la 3,4 milioane de tone. La grâu, avansul este mai redus, de la aproximativ 13 milioane de tone la 13,4 milioane de tone.
Rapița aduce cel mai mare salt
La rapiță, diferența față de anul trecut este de aproximativ 720.000 de tone, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 26%.
Un asemenea volum întărește poziția României pe piața europeană a oleaginoaselor, mai ales într-un an în care producțiile din unele state membre au fost afectate de secetă și temperaturi ridicate.
Pentru fermieri, miza nu este însă doar volumul total, ci și capacitatea pieței de a absorbi această cantitate fără o presiune puternică asupra prețului. În anii cu producții mari, ritmul exporturilor și disponibilitatea spațiilor de depozitare devin decisive.
Grâul ajunge la 13,4 milioane de tone, dar calitatea este mai slabă
Producția de grâu este estimată la aproximativ 13,4 milioane de tone, un nou maxim pentru România.
Problema este calitatea.
Doar aproximativ 58–60% din grâul recoltat ar îndeplini parametrii pentru panificație, față de aproximativ 78% în 2025. Restul producției ar intra în categoria grâului furajer.
Această diferență este importantă comercial. Un volum mai mare de grâu nu înseamnă automat și o ofertă mai mare de grâu de panificație, iar diferențele de calitate se reflectă direct în prețurile oferite de cumpărători.
Pentru fermierii cu loturi care îndeplinesc parametrii de proteină, masă hectolitrică și alți indicatori solicitați de procesatori și exportatori, separarea și depozitarea pe calități poate deveni mai importantă decât într-un an obișnuit.
Orzul urcă la 3,4 milioane de tone
Și orzul înregistrează o producție ridicată, estimată la aproximativ 3,4 milioane de tone, față de circa 3 milioane de tone anul trecut.
Creșterea este de aproximativ 13%.
România a început deja sezonul 2026/27 dintr-o poziție foarte puternică la export. AGRONET.ro a arătat că România concentra 65% din exporturile de orz ale Uniunii Europene la începutul sezonului.
Volumele mari recoltate în această vară pot menține România printre principalii furnizori europeni pe piețele externe, dar aceeași ofertă ridicată poate pune presiune pe preț dacă exporturile nu țin pasul cu recolta.
Apa acumulată în sol a făcut diferența
Unul dintre factorii importanți ai recoltei din acest an a fost rezerva de apă acumulată înainte și în timpul vegetației culturilor de toamnă.
Precipitațiile au început din septembrie 2025, iarna a adus zăpadă, iar ploile au continuat în primăvara anului 2026 și până în prima parte a verii.
Grâul, rapița și orzul au intrat astfel în perioadele importante de vegetație cu o rezervă mai bună de umiditate decât culturile de primăvară.
Această diferență explică parțial contrastul dintre rezultatele culturilor de toamnă și problemele întâmpinate ulterior la porumb și floarea-soarelui în unele regiuni.
Fermierii au mutat suprafețe de la porumb spre culturile de toamnă
Structura culturilor s-a schimbat vizibil după anii secetoși din perioada 2020–2025.
Suprafața cultivată cu porumb ar fi coborât în 2026 la aproximativ 1,6 milioane de hectare, față de o medie de circa 2,65 milioane de hectare în perioada 2017–2022.
O parte din suprafețe au fost mutate către grâu, rapiță și orz, culturi care valorifică mai bine precipitațiile din sezonul rece și intră în fazele decisive înainte de perioada cu cel mai mare risc de arșiță.
Porumbul a rămas mai atractiv în special pentru exploatațiile care au acces la irigații.
Producția națională de porumb este estimată la aproximativ 7,8–8 milioane de tone, mult sub nivelul culturilor de toamnă raportat la potențialul istoric al României.
Floarea-soarelui rămâne la 2,6–2,7 milioane de tone
Suprafața cultivată cu floarea-soarelui este estimată la aproximativ 1,17 milioane de hectare, față de 1,1 milioane de hectare în sezonul precedent.
Producția ar putea ajunge la 2,6–2,7 milioane de tone, potrivit estimărilor citate.
Există însă diferențe față de alte prognoze de piață, inclusiv cele europene, care au indicat volume mai mici. Pentru această cultură, estimările vor trebui urmărite pe măsură ce recoltarea avansează și sunt disponibile date mai complete.
Recolta record mută problema din câmp în piață
Pentru fermieri, anul 2026 arată că o producție mare nu rezolvă automat problema rentabilității.
După recoltare, miza se mută către:
- prețul oferit la poarta fermei;
- capacitatea de depozitare;
- diferențierea loturilor după calitate;
- ritmul exporturilor;
- costurile logistice;
- funcționarea Portului Constanța;
- evoluția pieței din bazinul Mării Negre.
România intră în a doua parte a anului cu volume mari de grâu, rapiță și orz, în timp ce piața internațională este influențată simultan de blocajele exporturilor ucrainene și de revenirea Indiei pe piața mondială a grâului.
În acest context, recolta record este doar prima parte a ecuației. Pentru venitul fermierilor, decisiv va fi cât de repede și la ce preț poate fi valorificată marfa.
