În acest articol
România a pierdut 36,9% din producția de castraveți între media anilor 2015-2017 și cea din 2022-2024, într-o piață europeană în care Italia, Germania, Franța și Spania au avansat. Datele provin din setul oficial Eurostat privind producția horticolă, folosit și în analiza publicată de FreshPlaza. În 2024, România a produs 54.240 de tone de castraveți, ocupând locul opt în Uniunea Europeană.
Declinul României este printre cele mai puternice din grupul analizat. În același interval, calculat prin compararea mediilor pe trei ani, producția Italiei a crescut cu 33,8%, cea a Germaniei cu 26,1%, Franța a avansat cu 25,5%, iar Spania cu 14,2%. Țările de Jos au înregistrat o creștere de 5,7%, în timp ce Polonia a scăzut cu 3,1%.
România produce doar 2,2% din castraveții UE
Producția totală de castraveți a Uniunii Europene a fost de aproximativ 2,43 milioane de tone în 2024. Spania domină detașat sectorul, cu 757.640 de tone, echivalentul a 31,2% din recolta UE.
Primele patru state – Spania, Țările de Jos, Polonia și Franța – concentrează aproximativ 72,2% din întreaga producție europeană. România reprezintă aproximativ 2,2% din total, iar volumul obținut în Spania este de aproape 14 ori mai mare decât cel românesc.
Loc | Țara | Producție 2024, mii tone | Ponderea producției din sere |
|---|---|---|---|
1 | Spania | 757,64 | 98% |
2 | Țările de Jos | 416,00 | 100% |
3 | Polonia | 402,80 | 76% |
4 | Franța | 178,94 | 84% |
5 | Grecia | 136,57 | 97% |
6 | Italia | 94,55 | 66% |
7 | Germania | 71,20 | 96% |
8 | România | 54,24 | 73% |
9 | Finlanda | 53,75 | 100% |
10 | Bulgaria | 50,69 | 90% |
Eurostat indică, la nivelul întregului sector al legumelor proaspete, o producție de 62,2 milioane de tone în UE în 2024, iar Spania, Italia și Franța au asigurat împreună 55% din volum. Castraveții fac parte astfel dintr-o horticultură europeană concentrată tot mai puternic în câteva state mari producătoare.
Aproape trei sferturi din producția românească vine din sere
În România, 73% din producția de castraveți din 2024 a provenit din sere. Procentul este ridicat, dar rămâne sub nivelurile înregistrate în principalii producători specializați: 100% în Țările de Jos, 98% în Spania, 97% în Grecia și 96% în Germania.
La nivelul UE, orientarea către cultura protejată s-a accentuat. Ponderea castraveților obținuți în sere a crescut de la o medie de 85,5% în perioada 2015-2017 la 89,1% în 2022-2024. În același timp, serele reprezentau 56,6% din suprafața cultivată, ceea ce arată diferența mare de productivitate dintre cultura protejată și cea din câmp.
Polonia oferă unul dintre cele mai vizibile exemple de schimbare: ponderea producției obținute în sere a crescut de la 63,1% la 73,9% între cele două perioade analizate. Spania a urcat de la 96,9% la 98%, Germania de la 88,8% la 93,5%, iar Grecia de la 89,4% la 93,8%.
Datele nu indică însă faptul că ponderea serelor explică singură evoluția producției. Italia avea în 2024 numai 66% din producție obținută în sere, mai puțin decât România, dar a înregistrat cea mai mare creștere a volumului dintre statele analizate.
Diferența față de concurență crește
Pentru producătorii români, problema principală nu este doar poziția a opta în clasamentul din 2024, ci traiectoria pe termen mai lung. România se află într-un grup restrâns de state în care producția s-a contractat, în timp ce mai mulți concurenți din vestul și sudul Europei și-au extins oferta.
În 2024, România era la doar aproximativ 3.550 de tone peste Finlanda și la 3.550 de tone peste Bulgaria. În schimb, diferența față de Germania era de aproape 17.000 de tone, iar față de Grecia depășea 82.000 de tone.
Tendința apare într-un moment în care investițiile în legumicultura românească se îndreaptă tocmai spre extinderea spațiilor protejate. AGRONET.ro a prezentat recent zece proiecte de investiții în legumicultură cu o valoare eligibilă totală de 30,65 milioane de euro, care includ sere noi și extinderea capacităților existente.
Datele Eurostat pentru castraveți oferă un reper pentru aceste investiții: România nu pornește de la o producție marginală, fiind încă în primele zece state ale UE, dar a pierdut teren într-un deceniu în care principalii concurenți au continuat să dezvolte producția. În clasamentul mai larg al legumelor, AGRONET.ro a arătat anterior că Spania, Italia, Franța, Polonia și Țările de Jos sunt primii cinci producători ai Uniunii Europene.
