
În acest articol
Școlile de câmp îi învață pe legumicultori să prevină bolile și dăunătorii, prin observații directe în sere și folosirea mai largă a metodelor biologice de protecție, potrivit informațiilor publicate de UzDaily. Programul derulat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, cu finanțare din partea Uniunii Europene, reunește 60 de mici fermieri din Uzbekistan și se desfășoară până în decembrie 2026.
Inițiativa face parte din proiectul de asistență tehnică pentru gestionarea responsabilă a substanțelor chimice periculoase. Cele patru școli funcționează din aprilie 2026: una în regiunea Ferghana, una în Namangan și două în Jizzakh.
Fiecare grup include 15 fermieri care cultivă în sere tomate, castraveți, ardei și alte legume. Modelul nu se bazează numai pe cursuri teoretice, ci pe observarea culturilor, testarea soluțiilor și compararea rezultatelor în condiții reale de producție.
Prevenirea începe înainte de plantare
Una dintre ideile centrale ale programului este că pregătirea solului și monitorizarea timpurie pot reduce intervențiile necesare după apariția bolilor sau dăunătorilor.
Un participant din districtul Altyaryk, regiunea Ferghana, a arătat că principala lecție a fost importanța măsurilor preventive luate înainte de plantare. El a început să aplice în fermă verificarea regulată a culturilor și identificarea timpurie a problemelor.
În practică, o asemenea abordare poate include:
- pregătirea corespunzătoare a solului;
- alegerea materialului săditor sănătos;
- verificarea periodică a frunzelor și tulpinilor;
- recunoașterea primelor simptome de boală;
- urmărirea populațiilor de dăunători;
- aplicarea tratamentelor numai când sunt necesare;
- folosirea metodelor biologice atunci când acestea sunt potrivite.
Materialul nu precizează produsele biologice testate, substanțele chimice înlocuite sau diferențele de producție obținute până acum. Prin urmare, rezultatele programului nu pot fi transformate într-o recomandare tehnologică generală pentru alte ferme.
Fermierii testează soluțiile direct în sere
În luna iunie 2026, FAO a organizat zile de câmp și sesiuni pregătitoare pentru participanți. Fermierii au comparat observațiile făcute în exploatații și au discutat tehnologii adaptate condițiilor locale.
Metoda școlilor de câmp urmărește ca producătorii să înțeleagă de ce apare o problemă și ce efect are fiecare intervenție, nu doar să urmeze o schemă standard de tratament.
Specialiștii proiectului au observat o utilizare mai largă a protecției biologice și o încredere mai mare a fermierilor în aplicarea unor practici durabile. Sursa nu oferă însă valori privind reducerea consumului de pesticide, costurile pe hectar sau evoluția randamentelor.
Școlile de câmp sunt discutate și la nivel internațional ca instrument de transfer al cunoștințelor către exploatații. agronet.ro a prezentat agenda FAO privind sănătatea solului, apa și utilizarea pesticidelor, care include extinderea serviciilor de consiliere și a instruirii practice pentru producători.
Metodele biologice trebuie integrate în tehnologia fermei
Reducerea utilizării substanțelor periculoase nu înseamnă eliminarea automată a tuturor produselor de protecție a plantelor. Protecția integrată presupune combinarea prevenției, monitorizării și metodelor biologice cu tratamentele autorizate atunci când pragurile de intervenție sunt depășite.
Pentru legumicultori, eficiența depinde de:
- identificarea corectă a bolii sau dăunătorului;
- momentul aplicării măsurii;
- temperatura și umiditatea din seră;
- compatibilitatea dintre produsele folosite;
- respectarea dozelor și intervalelor de aplicare;
- menținerea igienei în spațiile protejate;
- evaluarea costului în raport cu pierderile evitate.
O soluție biologică eficientă într-o anumită regiune nu produce neapărat aceleași rezultate într-un alt climat sau într-un alt sistem de cultură. De aceea, modelul școlilor de câmp pune accent pe testarea locală și pe învățarea din observațiile proprii.
Programul poate fi extins după evaluarea rezultatelor
Vizitele organizate de FAO și reprezentanții Uniunii Europene au urmărit evaluarea etapelor parcurse și identificarea posibilităților de extindere în alte comunități.
Proiectul va continua până în decembrie 2026. Abia după încheierea sa vor putea fi evaluate mai riguros efectele asupra producției, costurilor, consumului de pesticide și adoptării metodelor biologice.
Pentru fermele mici, avantajul unui asemenea model este accesul la instruire directă și schimbul de experiență între producători. Limita este numărul redus de participanți: cele patru școli includ, în total, 60 de fermieri, astfel că extinderea impactului va depinde de finanțare, disponibilitatea specialiștilor și adaptarea programului la alte regiuni.



