În acest articol
Două școli rurale din Gorj au primit echipamente digitale de ultimă generație, de la table inteligente și imprimante 3D până la ochelari de realitate virtuală și dispozitive pentru automatizări, prin investiții finanțate din fonduri europene de aproximativ un milion de euro, relatează Digi24. Dotările sunt folosite de elevi din Câlnic și Peștișani și arată cum infrastructura digitală începe să ajungă și în școlile din mediul rural.
La Școala Gimnazială Câlnic, elevii lucrează cu table inteligente, imprimante și creioane 3D și pot folosi manuale digitale direct în timpul orelor. Unele activități trec de simpla utilizare a unui calculator: copiii proiectează obiecte și le transformă în piese tridimensionale, iar școala dispune inclusiv de echipamente care permit personalizarea unor materiale.
De la tabla inteligentă la imprimarea 3D
Profesorii susțin că accesul direct la tehnologie schimbă modul în care elevii participă la ore. Florentina Stoenoiu, directoarea școlii din Câlnic, spune că diferența apare atunci când copiii nu se limitează la a vedea pe internet cum funcționează un dispozitiv, ci îl pot utiliza pentru propriile proiecte.
„Copiii sunt fascinați! Copilul poate să privească și pe tabla inteligentă, și pe telefon modul în care funcționează o imprimantă 3D, un gravator, un creion 3D, dar, în momentul în care le-am pus la dispoziție acest aparat și el își propune ceva și ajunge să-l facă, este ceva unic”, a explicat Florentina Stoenoiu.
Pentru elevi, dotările înseamnă acces la instrumente care până recent erau întâlnite mai ales în laboratoare specializate: imprimare tridimensională, conținut digital interactiv și modelarea unor obiecte care pot fi apoi realizate fizic.
La Peștișani, elevii construiesc sisteme automatizate
Componenta practică este vizibilă și în școala din Peștișani, unde profilul tehnologic le permite elevilor să lucreze cu automatizări și senzori.
Unul dintre proiectele prezentate este un coș de gunoi al cărui capac se deschide automat și se închide după opt secunde. Elevii folosesc, de asemenea, ochelari de realitate virtuală în activitățile școlare.
Directorul Alin Dobromirescu leagă investițiile de o problemă mai amplă a comunităților rurale: plecarea tinerilor.
„Încercăm să atragem elevii cât mai mult spre învățământul rural, să caute să rămână acasă, să nu mai plece din mediul rural. Educația se poate realiza și în mediul rural.”
Aproximativ un milion de euro din fonduri europene au fost investiți în infrastructura școlară prezentată în cele două localități, potrivit Digi24.
Competențele digitale devin importante și pentru agricultura modernă
Pentru mediul rural, miza nu se limitează la modernizarea unor săli de clasă. Competențele tehnice dobândite de elevi devin relevante într-o economie în care inclusiv agricultura folosește tot mai mult senzori, automatizări, sisteme de ghidare, drone și programe pentru gestionarea exploatațiilor.
Datele analizate anterior de AGRONET.ro arată că numai 1% dintre managerii exploatațiilor agricole din România aveau pregătire agricolă completă în 2023, față de 9,7% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, aproximativ 94,5% dintre managerii români se bazau în principal pe experiența practică.
Decalajul apare și la adoptarea tehnologiei. În 2023, numai 10–15% dintre exploatațiile din România utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, față de aproximativ 18% la nivelul UE.
Pregătirea tehnică începe astfel să fie legată tot mai mult de capacitatea viitorilor angajați și antreprenori din mediul rural de a lucra cu echipamente digitale, nu doar de folosirea unui calculator.
Investițiile în educația tehnică se extind și spre agricultură
Un proiect construit explicit în jurul acestei legături este Campusul AGRITECH din Iași, investiție de aproximativ 106,9 milioane de lei prin PNRR. Campusul va include laboratoare, ateliere digitalizate, echipamente agricole și spații pentru pregătirea practică în agricultură, industria alimentară, mecanică, automatizări și tehnologia informației.
Proiectul din Iași face parte dintr-un program național pentru 29 de campusuri duale, cu o alocare totală de 588 de milioane de euro. Numărul elevilor înscriși în sistemul dual a crescut de la 5.594 în anul școlar 2018–2019 la 15.805 în 2023–2024.
Exemplele din Câlnic și Peștișani arată însă că accesul la tehnologie nu trebuie să înceapă abia în învățământul superior sau în campusurile specializate. Imprimarea 3D, automatizările și instrumentele digitale pot intra încă din școala rurală, iar diferența practică apare atunci când elevii au posibilitatea să construiască și să experimenteze, nu doar să vadă tehnologia pe un ecran.
