În acest articol
Fermierii din Iași reclamă pierderi mari la floarea-soarelui din cauza stolurilor de ciori, iar măsurile de speriere folosite în câmp au efect doar temporar. Într-o exploatație de 320 de hectare, aproximativ 35 de hectare ar fi afectate în proporție de circa 60%, iar alte 120 de hectare ar avea pierderi estimate la 20–30%, potrivit informațiilor prezentate de Radio România Antena Satelor. Fermierii spun că problema nu se limitează la producția pierdută, deoarece paza culturilor și folosirea repetată a dispozitivelor de alungare adaugă costuri suplimentare.
Atacurile pot începe încă de la semănat, când păsările consumă semințele sau smulg plantele tinere, și pot reapărea după formarea semințelor de floarea-soarelui, cât timp acestea sunt încă moi. În această etapă, stolurile pot provoca pierderi severe într-un interval scurt, mai ales pe parcelele unde presiunea păsărilor se repetă zilnic.
Tunurile sonore mută problema între parcele
Ion Noțingăr, fermier din județul Iași, spune că stolurile pot număra mii de păsări și că mijloacele sonore folosite pentru protecția culturii nu le țin departe pentru mult timp.
„Cu 20 de minute înainte erau peste 10.000 de ciori. Vin în stoluri, se așază pe culturile agricole și le distrug, iar după 30–40 de minute se ridică și pleacă în alte lanuri, la alți fermieri.”
Dispozitivele sonore pot alunga temporar păsările, dar acestea se deplasează spre alte sole și pot reveni ulterior. Elvis Iulian Mocanu arată că fermele ajung astfel să suporte și cheltuieli cu personalul trimis permanent pe teren pentru pază și îndepărtarea stolurilor.
Problema eficienței limitate a mijloacelor de descurajare a fost prezentată și anterior de AGRONET.ro. Fermierii intervievați folosesc petarde, tunuri acustice și prezența oamenilor în câmp, însă păsările se adaptează la zgomotele repetate, iar protecția permanentă a unor suprafețe de sute de hectare este dificilă.
Producția poate coborî la câteva sute de kilograme pe hectar
Pe suprafețele grav atacate, diferența dintre producția așteptată și cantitatea recoltată poate deveni foarte mare. Elvis Iulian Mocanu estimează că, pe unele parcele, o cultură de la care s-ar fi putut obține între 2 și 4 tone la hectar ar putea rămâne cu numai 100–200 de kilograme la hectar.
Un caz similar documentat anterior de AGRONET.ro indica o producție potențială de 4–4,5 tone la hectar, redusă până la aproximativ 200 de kilograme pe hectar în zonele cele mai puternic atacate. În acel material, gradul de afectare raportat pe unele parcele ajungea aproape de 90%.
La reperul de piață analizat atunci de AGRONET.ro, de 2.487 de lei pe tonă pentru media națională de referință a florii-soarelui, aferentă perioadei 6–12 iulie 2026 și condiției de livrare la plecarea din siloz, pierderea teoretică pentru o cultură de 4 tone la hectar putea depăși 8.000 de lei la hectar dacă gradul de afectare ajungea la 90%. Calculul era orientativ, nu un preț garantat sau o ofertă de cumpărare.
Seceta amplifică pierderile din câmp
Atacul păsărilor apare într-un an în care cultura de floarea-soarelui este deja afectată de temperaturile ridicate și deficitul de apă. În iulie 2026, serviciul MARS al Comisiei Europene a redus prognoza medie de randament pentru floarea-soarelui în Uniunea Europeană de la 2,08 la 1,94 tone la hectar, o corecție de aproximativ 6,7%.
Pentru fermele în care cele două probleme se suprapun, pierderea poate apărea în două etape: seceta reduce formarea și umplerea semințelor, iar păsările consumă ulterior o parte din producția rămasă.
Fermierii reclamă limitele intervențiilor legale
Agricultorii intervievați la Iași cer modificarea cadrului legal astfel încât, în zonele cu stoluri numeroase și pagube repetate, să poată fi aplicate măsuri mai eficiente. Ion Noțingăr spune că a informat primăria pentru a fi contactată asociația de vânătoare, însă la momentul interviului nu primise un răspuns.
Fermierul afirmă că, într-o discuție telefonică, i s-ar fi comunicat că norma de recoltare pentru ciori, de aproximativ 90 de exemplare, fusese deja realizată, în condițiile în care el estima că în zonă se aflau peste 10.000 de păsări. Valoarea reprezintă relatarea fermierului și nu o situație oficială verificată pentru întregul fond cinegetic.
Din punct de vedere juridic, termenul generic „ciori” nu este suficient pentru stabilirea regimului aplicabil. Specia trebuie identificată înaintea unei intervenții care depășește simpla alungare a păsărilor, deoarece regimul juridic și eventualele cote sau proceduri pot diferi în funcție de specie și de situația concretă.
Documentarea pagubelor devine importantă
În lipsa unei soluții care să elimine rapid atacurile, fermierii pot documenta sistematic situația din fiecare parcelă. Sunt utile în special:
- data și parcela pe care apar stolurile;
- suprafața afectată;
- fotografii și înregistrări realizate în zile diferite;
- procentul estimat al pierderilor;
- producția estimată înaintea atacului;
- mijloacele de speriere folosite;
- producția obținută efectiv la recoltare.
În acest moment nu există în materialele analizate o evaluare oficială centralizată a suprafețelor afectate de ciori la nivelul județului Iași. Cifrele disponibile descriu situații raportate de fermieri și nu pot fi extrapolate automat la întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui.
