În acest articol
Parlamentul a aprobat o cotă de prevenție de 859 de urși bruni pentru fiecare dintre anii 2026 și 2027, măsură care a ajuns și în presa italiană, relatează Mediafax. Pentru fermele din zonele montane, miza nu este doar numărul exemplarelor recoltate, ci dacă noul mecanism va reduce atacurile asupra animalelor domestice, stupinelor, culturilor și bunurilor din gospodării.
Cifra de 859 reprezintă nivelul anual de prevenție, nu numărul maxim total prevăzut de actul normativ. Forma adoptată de Camera Deputaților mai include câte 110 exemplare anual la nivelul de intervenție, destinat situațiilor de risc. Dacă ambele niveluri ar fi utilizate integral, limita ar ajunge la 969 de urși pe an.
Legea a trecut de Parlament și de controlul Curții Constituționale
Proiectul a fost adoptat de Senat la 18 martie 2026 și de Camera Deputaților la 22 aprilie, cu 246 de voturi pentru, patru împotrivă și 22 de abțineri.
Președintele României a contestat legea la Curtea Constituțională, invocând, între altele, protecția mediului și obligațiile care decurg din Directiva Habitate. Prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, Curtea a respins obiecția și a constatat că prevederile sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
La momentul verificării, fișa legislativă a Camerei Deputaților afișa încă stadiul „sesizare de neconstituționalitate”. Prin urmare, aplicarea efectivă trebuie raportată la finalizarea procedurii de promulgare și la publicarea legii în Monitorul Oficial, nu doar la votul Parlamentului și la decizia Curții.
Forma adoptată prevede:
- 859 de exemplare anual, ca nivel național de prevenție;
- 110 exemplare anual, ca nivel național de intervenție;
- aplicarea acelorași limite în 2026 și 2027;
- recoltarea exemplarelor până la 31 decembrie în fiecare dintre cei doi ani;
- interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani;
- interzicerea utilizării cotei de prevenție în teritoriile unde vânătoarea este interzisă;
- stabilirea nivelurilor pentru anii următori, începând din 2028, prin ordin al autorității centrale, pe baza studiului genetic.
Cota de prevenție este repartizată pe județe și fonduri cinegetice. Această distribuire este importantă pentru ferme deoarece efectul nu va fi uniform la nivel național, ci va depinde de numărul aprobat în fiecare zonă și de modul în care gestionarii fondurilor cinegetice îl vor utiliza.
Estimarea genetică indică peste 10.000 de urși
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat în aprilie 2025 o estimare cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Calculul s-a bazat pe analiza a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe.
Datele au înlocuit vechile evaluări bazate în principal pe observații vizuale și estimări realizate la nivelul fondurilor cinegetice. Ministerul a precizat ulterior că documentele publicate în decembrie 2025 reprezentau rapoarte sintetice de lucru și urmau să fie analizate pentru elaborarea cadrului de management.
Studiul a propus împărțirea teritoriului în patru categorii:
- zone importante pentru conservarea speciei;
- zone de management al conflictelor;
- zone de management durabil;
- zone marginale.
Această diferențiere poate fi mai relevantă pentru ferme decât o cotă națională unică. Riscul este concentrat în localitățile și exploatațiile unde urșii găsesc hrană accesibilă, traversează frecvent terenuri agricole sau s-au obișnuit cu prezența oamenilor.
Presa italiană leagă măsura de incidentele de pe Transfăgărășan
Interesul presei italiene a crescut după moartea motociclistului Omar Farang Zin, atacat de o ursoaică în iulie 2025 pe Transfăgărășan. Publicația Fanpage leagă frecvența incidentelor de comportamentul turiștilor care opresc pentru fotografii și hrănesc animalele, deși aceste acțiuni sunt interzise.
Urșii care primesc hrană lângă drumuri își pot pierde teama față de oameni și pot ajunge să asocieze vehiculele, gospodăriile sau clădirile cu surse ușor accesibile de hrană. Problema este diferită de prezența urșilor care rămân în zone forestiere și nu intră în contact frecvent cu oamenii.
Specialiștii și organizațiile citate de publicația italiană contestă ideea că majorarea cotei va elimina automat conflictele. Argumentul lor este că acțiunile de vânătoare pot viza masculii mari aflați în păduri, în timp ce exemplarele obișnuite cu oamenii, inclusiv femelele cu pui, pot continua să frecventeze drumurile, localitățile și fermele.
Fermele au nevoie și de măsuri aplicate local
Pentru crescătorii de animale, apicultori și proprietarii plantațiilor, reducerea pagubelor depinde de identificarea exemplarelor care intră repetat în exploatații și de intervenția rapidă în zonele de conflict. O cotă națională utilizată fără legătură cu istoricul incidentelor nu garantează că presiunea asupra fermelor afectate va scădea.
Ministerul Mediului a anunțat distribuirea a 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor materiale. Alte 150 de sisteme foto și video au fost instalate pentru monitorizarea eficienței acestora.
Pentru ca protecția să funcționeze, gardurile electrice trebuie instalate și întreținute corect, iar vegetația care atinge firele trebuie îndepărtată pentru a nu reduce tensiunea. Măsurile trebuie completate cu limitarea accesului la deșeuri și la alte surse de hrană care atrag urșii în apropierea exploatațiilor.
În zonele cu incidente repetate, fermierii au nevoie de proceduri previzibile pentru semnalarea atacurilor, constatarea pagubelor și intervenția asupra exemplarelor periculoase. Cota suplimentară poate deveni un instrument în acest sistem, dar nu înlocuiește prevenția, monitorizarea și despăgubirea rapidă a pierderilor.
Efectul trebuie măsurat prin reducerea pagubelor
Succesul măsurii nu poate fi evaluat numai prin numărul de urși recoltați. Indicatorii relevanți pentru comunitățile rurale sunt scăderea atacurilor, reducerea animalelor domestice ucise, protejarea stupinelor și culturilor și diminuarea apelurilor de urgență.
Va trebui urmărit și dacă exemplarele extrase provin din zonele cu risc ridicat sau din fonduri cinegetice unde conflictele cu oamenii sunt mai rare. Fără această legătură, atingerea cotei numerice poate avea un efect limitat asupra fermelor care suportă cele mai mari pagube.
