Unde dispar viespile iarna? Șase locuri în care se ascund reginele care vor întemeia colonii primăvara

Reginele fecundate ale viespilor supraviețuiesc iernii în adăposturi ferite și pot întemeia colonii noi primăvara.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 22 noiembrie 2026 la 20:537 min citire
Viespe ascunsă într-o crăpătură din scoarța unui trunchi, lângă frunze uscate și lemne stivuite.
Adăposturile ferite din lemn și scoarță pot permite reginelor fecundate să treacă peste lunile reci și să pornească o colonie nouă primăvara.
În acest articol

Viespile nu dispar complet odată cu venirea iernii, chiar dacă după primele înghețuri nu le mai vedem zburând prin grădini și livezi. La majoritatea speciilor de viespi sociale întâlnite în România, lucrătoarele, masculii și regina bătrână mor la sfârșitul sezonului, însă noile regine fecundate supraviețuiesc ascunse în locuri ferite de frig. Potrivit specialiștilor de la University of Minnesota Extension, acestea pot ierna sub scoarța copacilor, în lemnul putrezit sau în golurile clădirilor, urmând să întemeieze noi colonii primăvara.

Fenomenul este important pentru grădinari, pomicultori și apicultori. O regină care supraviețuiește iernii poate pune bazele unei colonii cu sute sau chiar mii de indivizi în sezonul următor. Totuși, viespile nu sunt exclusiv dăunători: multe specii consumă insecte care atacă plantele, iar distrugerea lor fără motiv poate elimina organisme utile pentru controlul natural al dăunătorilor.

Unde se ascund viespile iarna: șase locuri în care pot supraviețui reginele

După împerecherea de la sfârșitul verii sau începutul toamnei, tinerele regine părăsesc colonia și caută un adăpost. Acolo intră într-o stare de repaus, cu activitate metabolică redusă, care le permite să treacă peste lunile reci folosind rezervele energetice acumulate.

Nu toate supraviețuiesc. Temperaturile extreme, umezeala, bolile și prădătorii pot provoca o mortalitate ridicată.

Cercetările și observațiile entomologice descriu mai multe tipuri de adăposturi:

Loc de iernare

De ce este ales de viespi

Sub frunzele căzute și resturile vegetale

Oferă protecție față de vânt și variațiile rapide de temperatură

În grămezile de lemne și buștenii putreziți

Spațiile dintre bucățile de lemn și scoarță formează adăposturi

Sub scoarța desprinsă a copacilor

Crăpăturile oferă protecție împotriva frigului și precipitațiilor

În magazii, șoproane și anexe agricole

Există numeroase spații ferite de intemperii

În poduri și golurile pereților

Temperatura poate fi mai stabilă decât în exterior

În cavități din sol și grămezi de compost

Pământul și materia organică atenuează fluctuațiile termice

Aceste locuri sunt descrise și într-un ghid entomologic publicat de Virginia Cooperative Extension, care explică modul în care reginele fecundate supraviețuiesc iernii.

În România, spațiile dintre lemnele pentru foc, grămezile de frunze și anexele gospodărești oferă condiții asemănătoare.

De exemplu, o regină ascunsă în scoarța unui buștean poate deveni activă dacă lemnul este adus într-o încăpere încălzită. Apariția unei viespi în casă, în decembrie sau ianuarie, nu înseamnă neapărat că există un cuib activ în locuință.

Ce se întâmplă cu un cuib de viespi după primul îngheț

Coloniile viespilor sociale au, în general, un ciclu anual.

Primăvara, o regină care a supraviețuit iernii începe construirea unui cuib și depune primele ouă. Inițial, ea trebuie să hrănească singură larvele și să întrețină structura.

După apariția primelor lucrătoare, colonia se dezvoltă tot mai rapid. Vara, muncitoarele colectează hrană pentru larve și extind cuibul.

La sfârșitul sezonului sunt produse noi regine și masculi, care participă la împerechere. Ulterior, colonia intră în declin.

Conform British Pest Control Association, reginele tinere fecundate sunt cele care supraviețuiesc în mod obișnuit iernii, iar primăvara construiesc cuiburi noi.

Cuiburile vechi sunt, de regulă, abandonate. Există excepții legate de anumite specii și de climate mai blânde, dar pentru viespile sociale obișnuite din România reutilizarea unui cuib vechi nu reprezintă comportamentul caracteristic.

Prin urmare, un cuib mare descoperit iarna într-un pod nu trebuie considerat automat activ.

Înaintea îndepărtării trebuie însă verificată lipsa activității. În spațiile încălzite sau în perioadele neobișnuit de blânde, unele insecte pot rămâne active mai mult timp.

De ce sunt viespile utile în grădini și livezi

Viespile sunt cunoscute mai ales pentru înțepături și pentru comportamentul deranjant din timpul verii, când sunt atrase de fructele coapte, băuturile dulci și resturile alimentare.

Dar multe viespi sociale sunt și prădători ai altor insecte.

În perioada de dezvoltare a coloniei, lucrătoarele capturează omizi, muște și alte insecte, pe care le folosesc pentru hrănirea larvelor.

Acest comportament poate contribui la reducerea naturală a unor populații de dăunători.

University of Minnesota Extension evidențiază rolul viespilor ca prădători, iar unele specii participă și la polenizare, vizitând florile pentru nectar.

Beneficiile pentru agricultură sunt însă diferite în funcție de specie și de cultură.

În livezile cu fructe coapte, viespile pot provoca și pierderi comerciale. Sunt atrase de fructele crăpate, supracoapte sau deja deteriorate și pot extinde leziunile existente.

În gospodăriile cu stupine, anumite specii pot ataca albinele sau pot încerca să pătrundă în stupi pentru hrană.

De aceea, relația dintre viespi și agricultură nu poate fi descrisă exclusiv ca benefică sau dăunătoare.

Ce trebuie să facă apicultorii în perioada rece

Pentru apicultori, prezența viespilor este deosebit de importantă la sfârșitul verii și toamna, când resursele naturale de hrană încep să se reducă.

Coloniile de albine slăbite sau cu intrări prea largi pot deveni vulnerabile la atacurile viespilor.

În timpul iernii, activitatea majorității coloniilor de viespi sociale încetează, dar reginele pot ierna în apropierea stupinelor.

Este util să se facă distincția dintre viespile sociale și gărgăuni, în special Vespa crabro, specie care poate captura albine, dar care consumă și alte insecte.

Nu orice viespe observată în apropierea stupinei reprezintă un atac în desfășurare.

Pentru reducerea problemelor în sezonul următor, apicultorii pot lua măsuri preventive:

  • Verificarea și reducerea urdinișurilor, atunci când puterea coloniei și condițiile o impun.
  • Evitarea lăsării mierii, siropului sau resturilor dulci la îndemâna insectelor.
  • Menținerea curățeniei în jurul stupilor.
  • Monitorizarea activității viespilor în sezonul cald, când coloniile acestora se dezvoltă.

Distrugerea sistematică a tuturor viespilor din apropierea stupinei nu reprezintă o soluție eficientă de gestionare a riscului și poate afecta insectele utile.

În plus, identificarea corectă a speciei este importantă înaintea oricărei intervenții.

Trebuie distruse reginele găsite iarna?

Descoperirea unei viespi aproape nemișcate sub o bucată de scoarță sau într-o magazie poate indica existența unei regine aflate în repaus.

Nu este necesară distrugerea ei dacă se află într-un loc unde nu reprezintă un pericol.

Autoritățile locale din Oxford, Marea Britanie recomandă evaluarea necesității intervenției înaintea distrugerii cuiburilor, având în vedere rolul viespilor în polenizare și controlul altor insecte.

Pentru grădinile și gospodăriile din România, abordarea poate fi adaptată astfel:

În zonele îndepărtate de locuință, precum marginea grădinii sau o grămadă de lemne situată departe de spațiile intens utilizate, o regină aflată în repaus poate fi lăsată nederanjată.

În apropierea ușilor și ferestrelor, este mai importantă prevenirea accesului. Crăpăturile pot fi etanșate, iar plasele de protecție trebuie verificate înainte de începerea sezonului cald.

În cazul cuiburilor active, mari sau greu accesibile, intervenția trebuie realizată de personal specializat, mai ales dacă există persoane alergice la înțepături.

O regină aflată în repaus poate înțepa dacă este prinsă, strivită sau manipulată. De aceea, nu trebuie luată cu mâna neprotejată.

De ce nu este bine să cureți complet grădina de frunze și lemn mort

Curățenia de toamnă este importantă în gospodărie, dar îndepărtarea tuturor resturilor vegetale poate reduce numărul adăposturilor disponibile pentru numeroase organisme utile.

Sub frunze și în lemnul mort iernează și alte insecte, inclusiv unele specii de fluturi, gândaci prădători și organisme implicate în descompunerea materiei organice.

Pentru grădinari, o soluție este păstrarea unor zone cu vegetație și material organic în colțurile mai puțin circulate ale proprietății.

În același timp, resturile vegetale care prezintă boli trebuie gestionate corespunzător, iar lemnele pentru foc nu ar trebui depozitate lipite de pereții locuinței.

Înainte de aducerea lemnelor în casă, acestea pot fi inspectate pentru insecte ascunse sub scoarță. Este preferabil să se aducă în interior doar cantitatea necesară utilizării imediate.

Această practică reduce și riscul introducerii altor insecte care iernează în lemn.

Când reapar viespile primăvara

Odată cu creșterea temperaturilor, reginele care au supraviețuit iernii își reiau activitatea.

Momentul exact depinde de specie, regiune și condițiile meteorologice. În anii cu primăveri timpurii, primele regine pot fi observate încă din martie, în timp ce dezvoltarea coloniilor devine mai evidentă ulterior.

Inițial, cuiburile sunt foarte mici. Regina construiește primele celule și îngrijește singură larvele.

Mai târziu, apar lucrătoarele, iar numărul insectelor crește progresiv.

Pentru proprietarii de grădini și anexe agricole, primăvara este perioada potrivită pentru inspectarea locurilor unde au existat probleme în anii precedenți.

Cuiburile active aflate lângă intrări, locuri de joacă sau spații de lucru pot necesita intervenție, dar cuiburile situate în zone izolate nu reprezintă automat un pericol.

Dispariția viespilor în timpul iernii nu înseamnă că populația a fost eliminată. Noile regine rămân ascunse până la încălzirea vremii, iar fiecare supraviețuitoare poate întemeia o colonie.

Pentru grădinari, pomicultori și apicultori, cea mai utilă măsură este monitorizarea și prevenirea situațiilor în care viespile intră în conflict cu activitatea umană, fără eliminarea inutilă a insectelor care contribuie la echilibrul biologic al grădinilor.

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității