Lintița de apă este autorizată ca aliment în UE – În ce condiții poate fi produsă și comercializată

Lintița de apă poate fi comercializată ca aliment în UE doar dacă este cultivată controlat și respectă limite stricte de siguranță.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 21 septembrie 2026 la 17:333 min citire
Mână cu mănușă albastră ține o cutie Petri cu plante acvatice mici, lângă recipiente de laborator cu material vegetal verde.
Comercializarea vizează doar material vegetal obținut controlat și tratat termic, nu plante recoltate spontan din ape.
În acest articol

Lintița de apă poate fi comercializată ca aliment în UE, dar numai în condiții controlate, după ce Comisia Europeană a autorizat plantele Lemna minor și Lemna gibba ca aliment nou prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/153. Autorizația nu se referă la plante recoltate direct din bălți sau iazuri, ci la material vegetal cultivat controlat și tratat termic înainte de consum.

Regulamentul european stabilește atât modul în care produsul poate fi obținut, cât și limite pentru compoziție, contaminanți și parametri microbiologici. Denumirea care trebuie utilizată pe eticheta alimentelor care îl conțin este „plante de Lemna minor și Lemna gibba”.

Planta destinată alimentației trebuie cultivată controlat

Cele două specii sunt plante acvatice de dimensiuni reduse, cunoscute în mod obișnuit drept lintiță de apă. Ele cresc la suprafața apei și se înmulțesc rapid, însă această capacitate de dezvoltare vine și cu o particularitate importantă pentru siguranța alimentară: plantele pot acumula din mediul de creștere diferite elemente și contaminanți.

Din acest motiv, produsul autorizat în Uniunea Europeană este definit precis. Este vorba despre plante crescute în condiții controlate, formate în principal din frunze verzi mici și unele rădăcini, care trec printr-un tratament termic.

Prin urmare, autorizarea nu transformă lintița existentă spontan pe suprafața apelor în produs alimentar comercializabil.

Manganul a fost una dintre problemele analizate de EFSA

Cererea de autorizare a fost depusă de Wageningen Plant Research, iar siguranța produsului a fost analizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Evaluarea inițială a ridicat probleme privind concentrația de mangan. Ulterior, solicitantul a prezentat date care au arătat că reducerea manganului din mediul de cultivare permite scăderea concentrației din plantă până la valori comparabile cu cele întâlnite în alte legume cu frunze.

În forma autorizată, regulamentul stabilește pentru mangan un nivel maxim de 6 mg/kg de produs proaspăt.

Sunt prevăzute limite și pentru alte elemente sau contaminanți, între care:

  • plumb – sub 0,3 mg/kg;
  • cadmiu – sub 0,2 mg/kg;
  • mercur – sub 0,05 mg/kg;
  • arsen – sub 0,05 mg/kg;
  • nitrați – sub 520 mg/kg;
  • nitriți – sub 1,75 mg/kg.

Sunt stabilite separat criterii microbiologice pentru Escherichia coli, Bacillus cereus, Listeria monocytogenes, Salmonella și alte microorganisme.

Ce conține lintița de apă autorizată

Regulamentul european stabilește și intervalele de compoziție pentru produsul proaspăt tratat termic.

Apa reprezintă cea mai mare parte a plantei, cu 91–95 grame la 100 de grame de produs. Conținutul de proteine trebuie să se situeze între 1 și 4 grame/100 g, iar fibrele alimentare între 0,5 și 3 grame/100 g.

Grăsimile sunt reduse, între 0,2 și 0,6 grame/100 g, în timp ce carbohidrații se situează între 1 și 3 grame/100 g.

Produsul poate fi utilizat ca legumă, în condițiile stabilite prin autorizare.

Ce trebuie să apară pe etichetă

Comisia Europeană a stabilit explicit și denumirea alimentului nou. În cazul produselor care conțin acest ingredient, eticheta trebuie să indice „plante de Lemna minor și Lemna gibba”.

Autorizarea înseamnă că produsul poate fi introdus legal pe piața Uniunii Europene dacă respectă specificațiile stabilite. Nu înseamnă că lintița trebuie folosită de procesatori și nici că va deveni automat un ingredient prezent pe scară largă în magazine.

Pentru producătorii interesați de această specie, diferența esențială este între planta acvatică spontană și materia primă alimentară. Cea din urmă trebuie obținută într-un sistem controlat, cu gestionarea atentă a apei și a nutrienților, urmată de tratament termic și verificarea parametrilor prevăzuți de legislația europeană.

Urmărește-ne pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității