În acest articol
Micii crescători nu trebuie să plătească din nou serviciile veterinare decontate de stat, atunci când acestea fac parte din programele oficiale de supraveghere, prevenire și control al bolilor. Regula este prevăzută în cadrul sanitar-veterinar aplicabil în 2026, inclusiv în Ordinul ANSVSA nr. 358/2026 și în Ordinul ANSVSA nr. 562/2026, care reglementează acțiunile realizate și decontate prin medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.
Pentru gospodăriile populației, delimitarea este importantă: unele acțiuni obligatorii sunt finanțate din bugetul statului, în timp ce consultațiile pentru animale bolnave, tratamentele, deparazitările, intervențiile chirurgicale și alte servicii medical-veterinare curente rămân în sarcina proprietarului.
Ce servicii sunt suportate de stat la bovine
În exploatațiile nonprofesionale cu bovine, programele oficiale includ acțiuni de supraveghere și diagnostic pentru anumite boli.
Printre acestea se numără, în funcție de programul aplicabil:
- tuberculinarea pentru supravegherea tuberculozei bovine;
- recoltarea probelor de sânge pentru supravegherea leucozei enzootice bovine;
- recoltarea probelor pentru supravegherea brucelozei;
- recoltări și analize prevăzute pentru supravegherea Bluetongue;
- investigațiile și probele stabilite prin programele oficiale pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile;
- alte analize și examinări incluse în programul național de supraveghere.
Aceste acțiuni nu trebuie achitate încă o dată de proprietarul animalelor atunci când sunt efectuate în cadrul programului oficial finanțat de stat.
Ce se decontează pentru ovine și caprine
Și pentru crescătorii de oi și capre există acțiuni sanitar-veterinare suportate din fonduri publice.
Acestea pot include recoltarea de probe și analizele prevăzute în programele oficiale de supraveghere, inclusiv cele pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile, atunci când animalele intră în categoriile stabilite de program.
Regulile sunt importante într-o perioadă în care controlul bolilor transmisibile și trasabilitatea efectivelor au devenit probleme majore pentru sectorul ovin. AGRONET.ro a relatat recent despre problemele de identificare constatate la efectivele de ovine și controalele intensificate.
Supravegherea pestei porcine este finanțată prin programele oficiale
În gospodăriile care cresc porci, programele oficiale acoperă anumite acțiuni legate de supravegherea pestei porcine africane și a pestei porcine clasice.
Pot intra aici:
- inspecțiile și examinările clinice efectuate în cadrul supravegherii oficiale;
- recoltarea probelor de la porcii bolnavi;
- probele recoltate de la porcii morți;
- probele de la animalele sacrificate de necesitate;
- investigațiile de laborator stabilite prin programul oficial.
Pentru aceste acțiuni, proprietarul nu trebuie să plătească medicului veterinar dacă serviciul este deja decontat prin program.
Identificarea și înregistrarea pot fi suportate de stat
Cadrul legal actualizat în 2026 prevede și decontarea anumitor acțiuni de identificare și înregistrare pentru bovine, porcine, ovine și caprine, dacă operațiunile sunt efectuate în condițiile și termenele stabilite de legislație.
Normele oficiale privind identificarea și înregistrarea animalelor prevăd că exploatațiile nonprofesionale sunt înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor prin medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
Situația se schimbă însă atunci când proprietarul solicită operațiuni care nu sunt acoperite de programul public. De exemplu, eliberarea duplicatelor pentru crotalii pierdute poate rămâne în sarcina crescătorului.
Ce servicii trebuie plătite de proprietar
Finanțarea publică nu acoperă orice intervenție efectuată de medicul veterinar.
Crescătorul trebuie să suporte, în mod obișnuit, costurile pentru:
- consultațiile solicitate pentru animale bolnave;
- tratamente;
- medicamente și administrarea acestora;
- intervenții chirurgicale;
- deparazitări;
- alte servicii medical-veterinare curente;
- analize solicitate de proprietar în afara programelor oficiale;
- certificarea animalelor pentru anumite deplasări;
- documentele de mișcare, atunci când nu sunt incluse într-o acțiune finanțată;
- duplicatele crotaliilor pierdute.
Diferența esențială este între supravegherea sanitar-veterinară obligatorie finanțată de stat și asistența medicală solicitată pentru tratarea unui animal.
Serviciile gratuite nu sunt opționale
Faptul că anumite acțiuni sunt suportate din bugetul public nu înseamnă că proprietarul poate refuza efectuarea lor.
Deținătorii de animale trebuie să permită accesul medicului veterinar pentru controalele obligatorii și să prezinte animalele atunci când sunt necesare examinări, vaccinări, tuberculinări sau recoltări de probe.
Totodată, crescătorii trebuie să respecte regulile de identificare și înregistrare și să comunice evenimentele care modifică efectivul:
- nașterea animalelor;
- cumpărarea sau vânzarea;
- sacrificarea;
- moartea;
- dispariția;
- pierderea elementelor de identificare.
Actualizarea acestor informații este importantă atât pentru trasabilitate, cât și pentru controlul bolilor și pentru accesul la anumite scheme de sprijin.
Ce trebuie verificat când medicul veterinar solicită o plată
Dacă unui crescător i se solicită bani pentru o intervenție despre care consideră că ar trebui să fie finanțată de stat, primul lucru care trebuie stabilit este natura exactă a serviciului.
Proprietarul poate cere să i se precizeze dacă acțiunea este realizată în cadrul programului oficial și dacă aceasta este deja decontată prin contractul încheiat între medicul veterinar de liberă practică împuternicit și DSVSA.
Ordinul ANSVSA nr. 562/2026 prevede explicit mecanismul de verificare și decontare a acțiunilor sanitar-veterinare realizate de medicii veterinari împuterniciți. Pentru exploatațiile nonprofesionale, existența contractului valabil și înregistrarea corectă a acțiunilor sunt condiții pentru decontare.
Regula practică pentru crescători este astfel simplă: o acțiune obligatorie prevăzută și finanțată prin programul oficial nu trebuie achitată încă o dată de proprietar, în timp ce tratamentul individual și serviciile veterinare curente rămân, în general, costuri ale exploatației.
