În acest articol
Comasarea APIA și AFIR este propusă pentru analiză printr-un studiu de fezabilitate, prevăzut în Programul de Guvernare 2026-2028 al premierului desemnat Siegfried Mureșan, relatează Profit.ro. Documentul trimis Parlamentului leagă această analiză de simplificarea procedurilor de evaluare și autorizare din relația Ministerului Agriculturii – APIA – AFIR. Informația este confirmată și de AGERPRES.
Măsura nu înseamnă că cele două agenții sunt deja comasate. Etapa prevăzută în program este realizarea studiului de fezabilitate, care ar urma să analizeze o asemenea reorganizare. În paralel, documentul propune finalizarea reorganizării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu obiectivul declarat de reducere a birocrației și de pregătire a viitorului Plan Strategic al Politicii Agricole Comune.
Miza pentru fermieri este circuitul subvențiilor și al proiectelor
APIA și AFIR sunt două dintre instituțiile cu care fermierii și companiile agricole interacționează cel mai frecvent pentru accesarea banilor europeni și naționali. APIA gestionează fluxuri de plăți pentru sute de mii de exploatații, în timp ce prin AFIR sunt derulate sesiuni pentru proiecte de investiții din dezvoltarea rurală.
Dimensiunea administrativă este considerabilă. În Campania APIA 2025 au fost depuse 708.012 cereri de plată pentru 9,87 milioane de hectare, potrivit datelor analizate anterior de AGRONET.ro. La 22 septembrie 2026, peste 99% din sumele aferente Campaniei 2025 fuseseră plătite, iar până la sfârșitul lunii august plățile depășiseră 2,6 miliarde de euro.
Pe componenta de dezvoltare rurală, actualul Plan Strategic PAC 2023-2027 are o valoare de 15,83 miliarde de euro și cuprinde 89 de tipuri de intervenții, dintre care 51 finanțate prin Fondul European de Garantare Agricolă și 38 prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, potrivit datelor publicate de AFIR.
Problemele de coordonare dintre APIA și AFIR au apărut deja în 2026
Tema relației administrative dintre cele două agenții nu este una pur teoretică. În iulie 2026, AGRONET.ro relata că Tánczos Barna, aflat atunci la conducerea interimară a Ministerului Agriculturii, criticase întârzierile la unele intervenții de dezvoltare rurală și problemele de coordonare dintre APIA și AFIR.
La acel moment, ministrul susținea că fondurile necesare existau, însă unele plăți erau întârziate de circuitul administrativ dintre instituții. Ulterior, problemele informatice au continuat să afecteze punctual anumite dosare APIA, chiar dacă gradul general de plată pentru Campania 2025 a depășit 99%.
Acest context arată unde ar putea avea efect practic o eventuală reorganizare: schimbul de informații, evaluarea dosarelor, autorizarea plăților și delimitarea responsabilităților dintre structurile care gestionează diferitele intervenții agricole.
Reorganizarea este legată și de următorul Plan Strategic PAC
Programul de guvernare leagă reorganizarea MADR și analiza comasării APIA-AFIR de pregătirea următorului Plan Strategic PAC. Actualul plan acoperă perioada 2023-2027, astfel că arhitectura administrativă prin care România va gestiona viitoarea Politică Agricolă Comună devine o temă directă pentru fermieri și beneficiarii proiectelor europene.
Programul propus de premierul desemnat include și alte măsuri pentru agricultură. AGRONET.ro a prezentat anterior propunerile privind un mecanism de despăgubire pentru secetă din 2027, prime pentru tinerii fermieri, investiții în irigații și retenția apei, sprijinirea cooperativelor și dezvoltarea unei mărci „100% românesc”.
Pentru fermieri, punctul imediat de urmărit în cazul APIA și AFIR este lansarea efectivă a studiului de fezabilitate și concluziile acestuia. Programul de guvernare pune comasarea în analiză, dar nu transformă deocamdată cele două agenții într-o singură instituție și nu anunță modificări imediate ale schemelor de plată sau ale sesiunilor de investiții aflate în derulare.
