Ministerul Agriculturii a lansat licitația pentru primul tronson al Canalului Siret–Bărăgan, un proiect de infrastructură pentru irigații estimat la aproximativ 330 de milioane de euro. Investiția marchează reluarea unuia dintre cele mai ample proiecte de irigații din România, abandonat după 1990, iar autoritățile estimează că, odată finalizat, acesta va putea asigura apă pentru aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol.
Prima etapă vizează construirea unui tronson de 23,37 kilometri, între kilometrul 0 și kilometrul 23+372, cu punct de plecare din zona prizei Călimănești, județul Vrancea. Pe lângă canalul propriu-zis, proiectul include trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale cursurilor de apă, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan. Ofertele depuse se află în evaluare, iar autoritățile estimează că contractul va fi semnat în trimestrul al treilea al anului 2026, urmând ca lucrările să fie finalizate în aproximativ doi ani.
De ce este important proiectul
Ministerul Agriculturii consideră investiția esențială pentru dezvoltarea sistemului național de irigații, în condițiile în care sudul, sud-estul și estul României sunt afectate frecvent de secetă, aridizare și deșertificare. Potrivit instituției, aproape 500.000 de hectare ar urma să fie alimentate direct prin noua magistrală, iar alte aproximativ 200.000 de hectare, care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre, ar putea beneficia de un sistem mai eficient.
Autoritățile susțin că aproximativ 80% din suprafața deservită va putea fi alimentată gravitațional, fără consum de energie pentru pompare. În plus, noul sistem ar putea reduce consumul anual de energie electrică cu aproximativ 35 GWh și ar contribui la diminuarea emisiilor de carbon, dar și la stabilizarea producției agricole în anii afectați de secetă.
Un proiect început înainte de 1990
Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar lucrările au început în anul următor. Planul prevedea construirea unei magistrale de aproximativ 191 de kilometri, care să transporte apa din râul Siret spre Câmpia Bărăganului, traversând județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița. Din prima etapă, estimată la aproximativ 50 de kilometri, au fost realizați și recepționați doar 5,71 kilometri, după care investiția a fost oprită.
Ministerul Agriculturii explică faptul că proiectul a rămas blocat din cauza schimbărilor politice și economice de după 1990, a unor dificultăți tehnice și a aspectelor legate de protecția mediului și impactul asupra comunităților locale. Reluarea lucrărilor este inclusă în Programul Național de Reabilitare și Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și este considerată una dintre investițiile importante pentru creșterea rezilienței agriculturii românești în fața schimbărilor climatice.