În acest articol
Vaporii de etanol din depozitele de whisky favorizează o ciupercă neagră, numită Baudoinia, care poate acoperi pereți, acoperișuri, copaci și alte suprafețe din apropierea instalațiilor de maturare. Fenomenul este investigat în Irlanda pentru a stabili cât de departe se răspândește ciuperca și ce efecte au emisiile de etanol asupra mediului, relatează Digi24, pe baza unei analize publicate de The Conversation.
Interesul pentru fenomen crește odată cu extinderea industriei irlandeze de whisky. În 2025, exporturile de whisky irlandez au depășit 930 de milioane de euro, iar vânzările către Uniunea Europeană au crescut cu peste 21% în patru ani. O producție mai mare înseamnă însă și volume mai mari aflate la maturare, etapă în care o parte din alcool se evaporă prin lemnul butoaielor.
Etanolul evaporat creează condiții pentru Baudoinia
În timpul maturării whisky-ului, etanolul și alți compuși volatili ies treptat prin pereții poroși ai butoaielor și ajung în aer. Cantitatea pierdută în acest mod este cunoscută în industrie drept „partea îngerilor”.
Un studiu comandat de guvernul scoțian a estimat că peste 90% din emisiile de compuși organici volatili nemetanici asociate producerii whisky-ului provin din etapa de maturare. Etanolul reprezintă partea dominantă a acestor emisii.
În apropierea depozitelor, vaporii de alcool pot favoriza dezvoltarea ciupercii Baudoinia. Microorganismul poate exista în mod natural în cantități foarte mici, însă etanolul din aer îi oferă condiții favorabile de dezvoltare.
Colonizarea poate produce depuneri întunecate pe:
- ziduri și acoperișuri;
- indicatoare și alte suprafețe expuse;
- trunchiuri și ramuri de copaci;
- construcții aflate în apropierea depozitelor de maturare.
Fenomenul nu este nou. Asocierea dintre depozitele de băuturi spirtoase și apariția depunerilor negre este cunoscută de peste un secol și a fost observată inițial în jurul instalațiilor de maturare a coniacului din Franța, iar ulterior în Scoția, Canada și Statele Unite.
Distanța față de depozit și umiditatea pot influența dezvoltarea
Cercetările disponibile indică mai mulți factori care pot determina cât de intens se dezvoltă Baudoinia într-o anumită zonă.
Printre aceștia se numără:
- distanța față de sursa emisiilor de etanol;
- direcția predominantă a vântului;
- umiditatea aerului;
- tipul suprafeței pe care se poate instala ciuperca;
- textura materialului expus.
Un studiu recent coordonat de cercetători de la University College Cork indică faptul că etanolul ar putea avea două roluri: poate stimula germinarea și poate servi drept sursă de carbon pentru dezvoltarea ciupercii.
Rămâne însă neclar până la ce distanță se poate extinde colonizarea în jurul unui depozit și ce concentrație de etanol este necesară pentru apariția unui strat vizibil.
O investigație din 2022 nu a găsit ciuperca pe trei locuințe
Problema a atras atenția autorităților irlandeze și în trecut. În 2022, după reclamații privind înnegrirea unor locuințe din apropierea distileriei Midleton, Agenția pentru Protecția Mediului din Irlanda a analizat probe din zonă.
Baudoinia a fost identificată într-un depozit de whisky, însă nu a fost detectată în probele prelevate de la cele trei proprietăți rezidențiale verificate.
Rezultatul nu stabilește cât de extins este fenomenul în alte zone, motiv pentru care cercetătorii urmăresc acum distribuția ciupercii și legătura dintre aceasta și nivelul emisiilor de etanol.
Emisiile de etanol pot contribui și la formarea ozonului troposferic
Miza de mediu depășește apariția stratului negru. Compușii organici volatili nemetanici participă la reacții chimice atmosferice care pot contribui la formarea ozonului troposferic.
Spre deosebire de ozonul din straturile superioare ale atmosferei, ozonul format aproape de suprafața solului este un poluant. Concentrațiile ridicate pot afecta vegetația și culturile agricole, pe lângă efectele asupra calității aerului.
Pentru Irlanda, problema are și o dimensiune de reglementare. Țara trebuie să respecte angajamentele europene privind reducerea emisiilor de compuși organici volatili nemetanici.
Una dintre dificultăți este măsurarea precisă a etanolului eliberat de fiecare unitate. Inventarele naționale folosesc în principal volumele de producție și factori de emisie, dar aceste estimări nu arată întotdeauna ce concentrații apar în jurul unui depozit individual.
Nivelul local poate varia în funcție de numărul de butoaie, vechimea lor, condițiile meteorologice și modul în care vaporii sunt dispersați.
Cercetătorii verifică acum efectele asupra mediului și sănătății
Datele existente nu demonstrează până acum că expunerea la Baudoinia produce efecte negative asupra sănătății oamenilor. Analiza literaturii realizată pentru guvernul scoțian nu a identificat dovezi privind efecte provocate de expunerea pe termen scurt sau lung, dar a constatat că informațiile disponibile sunt insuficiente pentru o evaluare completă.
Un nou proiect desfășurat de cercetători din Irlanda împreună cu specialiști de la Universitatea din Toronto urmărește tocmai aceste necunoscute.
Proiectul finanțat de Agenția irlandeză pentru Protecția Mediului va analiza:
- cantitățile de etanol emise de instalațiile de maturare;
- distribuția etanolului în mediul din jur;
- dezvoltarea și biologia Baudoinia;
- legătura dintre condițiile meteorologice și răspândirea emisiilor;
- modul în care sunt reglementate emisiile provenite din maturarea whisky-ului.
Pentru industria băuturilor spirtoase, rezultatele pot deveni importante pe măsură ce capacitățile de producție și depozitare cresc. Problema principală nu este doar pelicula neagră vizibilă pe suprafețe, ci stabilirea cantității de etanol care ajunge în atmosferă și a efectelor pe care aceste emisii le pot avea asupra vegetației, calității aerului și comunităților din jurul depozitelor.
