În acest articol
Proiectul de magneziu din Mărginimea Sibiului ajunge într-o zonă dominată de păstorit, iar pentru ferme miza depășește suprafața ocupată efectiv de carieră și privește apa, solul, pajiștile și încrederea în produsele locale. Libertatea relatează că Mineral Proiect Invest SA, compania care dezvoltă MPI Magnesium, a primit la 7 septembrie 2026 licența pentru exploatarea rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra, comuna Rășinari, în timp ce uzina de procesare este prevăzută în zona Săliște.
Investiția inițială este estimată la aproape 100 de milioane de euro, iar în scenariul de dezvoltare completă compania vorbește despre investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro. Proiectul include cariera de la Valea Dobra, transportul rocii și uzina pentru producția de oxid și hidroxid de magneziu, cu posibilitatea unor extinderi industriale ulterioare.
Peste 220.000 de ovine în teritoriul Mărginimii Sibiului
Dimensiunea agricolă a discuției este importantă. Strategia de Dezvoltare Locală 2023–2027 a GAL Mărginimea Sibiului descrie păstoritul drept activitatea economică reprezentativă a teritoriului și indică aproximativ 240.000 de animale, dintre care 220.105 ovine.
Același document arată că 76% din suprafața agricolă a teritoriului este reprezentată de pășuni și pajiști, structură care explică specializarea fermelor în creșterea animalelor, în special a oilor. Sunt menționate zece asociații ale crescătorilor de animale și două cooperative agricole.
Prin urmare, discuția privind proiectul minier nu se desfășoară într-un teritoriu în care agricultura are un rol marginal. Pajiștile, efectivele de animale și procesarea laptelui susțin gospodării și exploatații care depind de resursele naturale ale zonei și de asocierea produselor cu originea lor.
Apa, solul și aerul devin principalele teme pentru ferme
La prezentarea proiectului din 21 septembrie, o parte dintre localnici au cerut publicarea documentației tehnice și de mediu și stabilirea, înaintea începerii lucrărilor, a unor valori de referință pentru apele de suprafață și subterane. Au fost solicitate și investigații independente privind compoziția mineralogică a rocii și eventualele minerale asbestiforme.
Pentru agricultură, asemenea măsurători sunt relevante deoarece permit compararea ulterioară a calității apei, aerului și solului cu situația existentă înaintea exploatării. În propria secțiune de întrebări și răspunsuri, MPI Magnesium arată că evaluarea de mediu urmează să includă apa și apele subterane, aerul și pulberile, solul, biodiversitatea, zgomotul, traficul și efectele cumulative.
Compania afirmă că analizele geologice și mineralogice realizate până acum nu au evidențiat minerale asbestiforme în masa minerală investigată la Valea Dobra. Contestatarii proiectului cer însă verificări independente. Această diferență va putea fi lămurită prin documentația și investigațiile care vor însoți procedurile de mediu.
Cariera ar urma să se extindă gradual
Potrivit datelor publicate de investitor, cariera nu ar ocupa de la început întreaga suprafață proiectată. Scenariul prezentat comunității indică aproximativ 0,5–3 hectare în primul an, 3–3,7 hectare în anul al cincilea, până la aproximativ 6,8 hectare în anul 20.
Roca ar urma să fie transportată inițial pe aproximativ 2,4 kilometri printr-un sistem electric pe cablu, în containere acoperite, iar apoi spre uzina de la Săliște cu basculante electrice acoperite. Compania susține că această soluție a fost aleasă pentru reducerea prafului, zgomotului și traficului greu în apropierea localităților.
Pentru exploatațiile agricole, suprafața carierei este însă doar unul dintre indicatorii relevanți. Evaluarea efectului asupra economiei agroalimentare locale trebuie să includă și calitatea resurselor de apă și sol, depunerile de pulberi, traseele logistice și modul în care proiectul industrial se integrează într-un teritoriu construit economic în jurul păstoritului, produselor locale și turismului rural.
Produsele locale depind și de reputația zonei
Mărginimea Sibiului își valorifică agricultura nu numai prin vânzarea animalelor sau a laptelui, ci și prin asocierea produselor cu originea geografică. Strategia GAL menționează în mod explicit brânzeturile și Telemeaua de Sibiu între produsele reprezentative ale teritoriului.
Aceeași legătură dintre producție și identitatea locului apare și în alte activități. AGRONET.ro a prezentat dezvoltarea vânzării directe de produse apicole provenite din Mărginimea Sibiului, unde originea și trasabilitatea sunt folosite pentru diferențierea produselor pe piață.
Rășinari are și o componentă importantă de turism rural, strâns legată de agricultură. AGRONET.ro a relatat despre recunoașterea localității ca „Best Tourism Village”, distincție în care patrimoniul pastoral, produsele locale și tradiția creșterii oilor au avut un rol important.
Proiectul mai are etape de autorizare
Obținerea licenței miniere nu înseamnă că uzina și cariera pot începe imediat să funcționeze. Pentru investiția de la Săliște sunt necesare etapele urbanistice și de mediu, iar autoritățile locale urmează să ia decizii după analiza proiectului și procedurile de consultare.
Primăria Săliște a precizat că, până la momentul prezentării publice din septembrie 2026, nu concesionase teren și nu semnase un contract cu investitorul pentru dezvoltarea uzinei. Compania estimează obținerea principalelor autorizații în 2027 și începerea exploatării în 2028, calendar prezentat ca estimativ și dependent de procedurile de evaluare și autorizare.
Pentru fermele din Mărginimea Sibiului, documentația de mediu va fi astfel esențială: într-un teritoriu cu peste 220.000 de ovine și cu trei sferturi din terenul agricol ocupat de pășuni și pajiști, efectele asupra apei, solului și activităților zootehnice trebuie cuantificate înainte ca investiția industrială să intre în etapa de execuție.
