Nivelul foarte scăzut al Dunării blochează transportul, irigațiile și turismul, potrivit Gândul. În sudul României, scăderea accentuată a apei a oprit circulația bacului la Bechet, împiedică barjele să ajungă la silozuri pentru încărcarea cerealelor și ține navele de croazieră la mal. În același timp, alimentarea unor sisteme de irigații a fost întreruptă, exact în perioada în care temperaturile ridicate sporesc necesarul de apă al culturilor.
La Bechet, bacul nu mai circulă de patru zile, iar transportul peste Dunăre este blocat. În aceeași zonă, debitul fluviului a ajuns la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, un nivel insuficient pentru ca barjele să navigheze în siguranță până în apropierea silozurilor. Situația afectează direct exporturile de cereale, deoarece navele nu mai pot fi încărcate și trimise spre destinațiile comerciale.
Probleme similare sunt semnalate și la Calafat, unde scăderea nivelului apei limitează circulația navelor de transport. Bancurile de nisip devenite tot mai expuse sporesc riscul de eșuare, iar operatorii sunt obligați să reducă deplasările sau să aștepte îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Turismul fluvial este, de asemenea, afectat. Un vas de croazieră a rămas acost at timp de două zile, fără posibilitatea de a-și continua traseul. Constantin Ionele, proprietarul unui ponton pentru acostarea vaselor, a explicat că Dunărea scade de la o zi la alta, iar în unele zone diferențele pot ajunge chiar și la un metru. În aceste condiții, navele cu pescaj mai mare nu mai pot înainta din cauza bancurilor de nisip.
Principalele efecte ale scăderii Dunării
| Domeniu | Consecință |
|---|---|
| Transport | Bacul de la Bechet nu mai circulă |
| Exporturi | Barjele cu cereale nu ajung la silozuri |
| Agricultură | Alimentarea unor canale de irigații a fost oprită |
| Turism | Navele de croazieră rămân acostate |
| Navigație | Bancurile de nisip limitează deplasarea vaselor |
În agricultură, situația este deosebit de dificilă pe sectorul de irigații Nedeia-Măceșu, unde alimentarea cu apă a fost întreruptă de câteva zile. Fermierii spun că apa nu mai ajunge pe canale, iar culturile încep să fie afectate de lipsa irigațiilor și de temperaturile ridicate. Perioada este critică pentru dezvoltarea plantelor, iar prelungirea blocajului poate reduce producțiile agricole.
Datele hidrologice indică o secetă severă. La intrarea Dunării în România, în secțiunea Baziaș, debitul este estimat la aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii iulie, de 4.700 de metri cubi pe secundă. Un nivel asemănător a mai fost înregistrat în 2003, în urmă cu 23 de ani.
Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru intervalul 12-19 iulie 2026, debitul la Baziaș urma să scadă până la 1.800 de metri cubi pe secundă și apoi să rămână staționar. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt estimate în general în scădere. La Calafat, acestea ar putea coborî până la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă.
Situația arată cât de puternic depind transporturile, exporturile agricole, irigațiile și turismul de nivelul Dunării. În lipsa unor debite mai mari, blocajele pot continua, iar pierderile economice se pot acumula atât pentru fermieri, cât și pentru operatorii de transport și turism.
