În acest articol
El Niño din 2026 ar putea depăși toate episoadele măsurate până acum, însă proiecția rămâne un scenariu furnizat de modelele sezoniere, nu un record deja confirmat. O analiză prezentată de Gizmodo indică o posibilă abatere de aproximativ 3,6 grade Celsius a temperaturii apei din Pacificul tropical, cu 0,8 grade Celsius peste maximul înregistrat în episodul din 2015–2016.
Estimarea rezultă din analiza a 667 de simulări realizate cu 14 modele sezoniere. Majoritatea indică o intensificare puternică până în sezonul rece 2026–2027, dar modelele nu au mai fost testate în raport cu un eveniment de această magnitudine. Prin urmare, diferența față de recordurile anterioare trebuie tratată ca prognoză, nu ca rezultat sigur.
Pentru agricultură, miza nu este numai temperatura medie globală. Un episod foarte puternic poate modifica regimul precipitațiilor în marile regiuni producătoare de cereale, oleaginoase, cafea și zahăr, provocând simultan secetă în unele zone și inundații în altele.
Ce ar însemna o abatere de 3,6 grade Celsius
El Niño reprezintă faza caldă a oscilației El Niño–Southern Oscillation, determinată de încălzirea neobișnuită a apelor din Pacificul ecuatorial și de schimbarea circulației atmosferice.
Analiza citată estimează că temperatura din regiunea tropicală monitorizată ar putea ajunge la aproximativ 3,6 grade Celsius peste normal în perioada de vârf. Precedentul maxim, asociat episodului din 2015–2016, a fost cu aproximativ 0,8 grade Celsius mai redus.
Diferența este importantă deoarece, potrivit climatologului Zeke Hausfather, distanța dintre cel mai puternic și al cincilea cel mai puternic episod din ultimii aproximativ 150 de ani este de numai 0,5 grade Celsius.
Această comparație arată caracterul neobișnuit al scenariului actual, dar nu dovedește că toate consecințele vor fi proporțional mai severe. Relația dintre temperatura Oceanului Pacific și vremea regională nu este liniară, iar efectele diferă între continente și chiar între zonele aceleiași țări.
Impactul maxim asupra temperaturilor ar putea apărea în 2027
Temperatura apelor Pacificului atinge de regulă nivelul maxim între noiembrie și februarie. Din acest motiv, efectul cel mai mare asupra temperaturii medii globale poate apărea în anul următor instalării fenomenului.
Scenariul prezentat de cercetători indică posibilitatea ca temperatura medie globală din 2027 să ajungă temporar la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelul preindustrial, prin suprapunerea El Niño peste încălzirea climatică de fond.
O asemenea valoare ar depăși într-un singur an pragul de 1,5 grade Celsius prevăzut în Acordul de la Paris. Depășirea anuală nu înseamnă însă automat că obiectivul climatic a fost ratat, deoarece acesta se evaluează pe perioade lungi, nu pe baza unui singur an.
Și anul 2026 ar putea deveni cel mai cald măsurat, deși probabilitatea menționată în analiza citată este de aproximativ 28%. Estimarea se poate modifica odată cu actualizarea temperaturilor oceanice și a modelelor sezoniere.
Riscuri diferite pentru principalele regiuni agricole
Un El Niño puternic nu produce aceleași efecte peste tot. Modelele climatice și experiența episoadelor precedente indică riscuri distincte:
- Australia și unele zone ale Indiei pot avea precipitații sub nivelul normal, cu efecte asupra grâului, orzului și culturilor dependente de muson;
- sudul Braziliei și anumite regiuni din Argentina pot primi mai multe precipitații;
- nordul și nord-estul Braziliei pot înregistra deficit de apă și temperaturi ridicate;
- unele regiuni din America de Nord pot avea ploi mai abundente, în timp ce altele rămân expuse secetei;
- Asia de Sud-Est poate resimți presiuni asupra orezului, uleiului de palmier și altor culturi tropicale.
AGRONET.ro a analizat deja riscurile episodului El Niño pentru grâu, porumb, soia și costurile zootehniei. Pentru fermele românești, efectele pot veni mai ales prin reducerea recoltelor marilor exportatori și prin schimbarea prețurilor cerealelor și furajelor.
Creșterea cotațiilor la soia și șrot de soia s-ar transmite către fermele de păsări, porci și bovine pentru lapte. În sectorul vegetal, scăderea recoltelor din Australia, India sau America de Sud ar putea susține prețurile, dar rezultatul va depinde și de producția din Uniunea Europeană, regiunea Mării Negre, Statele Unite și Canada.
România nu are automat o prognoză de secetă
Legătura dintre El Niño și vremea din Europa este mai slabă decât în regiunile apropiate Pacificului. Intensitatea fenomenului nu permite concluzia că România va avea automat secetă, caniculă, inundații sau un anumit nivel al producției agricole.
Pentru deciziile privind semănatul, irigațiile, tratamentele și recoltarea rămân relevante prognozele Administrației Naționale de Meteorologie, rezerva de apă din sol și condițiile măsurate la nivelul fiecărei exploatații.
El Niño trebuie urmărit de fermierii români în primul rând ca factor de volatilitate pentru piețele mondiale. Prețurile pot reacționa înainte ca pierderile de producție să fie confirmate și se pot corecta rapid dacă prognozele se schimbă sau alte regiuni obțin recolte mai bune.
Estimarea pierderilor de 10.000 de miliarde de dolari
Materialul citat prezintă și o estimare potrivit căreia efectele episodului El Niño din 2026–2027 ar putea genera pierderi economice cumulate de 10.000 de miliarde de dolari până în 2032.
Valoarea nu reprezintă pagube directe produse într-un singur an. Astfel de evaluări includ efectele persistente ale secetei, inundațiilor, incendiilor, pierderilor de producție, infrastructurii avariate și reducerii activității economice.
Estimarea depinde de intensitatea reală a fenomenului, distribuția geografică a evenimentelor extreme și metodologia utilizată. Ea nu poate fi transformată într-o prognoză precisă pentru agricultura României sau pentru veniturile unei anumite ferme.
Separat, AGRONET.ro a prezentat estimări privind posibila creștere a prețurilor alimentelor până în 2028. Analiștii citați anticipau o posibilă majorare medie de 15,8% a prețurilor produselor agricole la nivel mondial și un efect de aproximativ 1,3% asupra prețurilor alimentelor din zona euro. Aceste valori sunt scenarii economice, nu scumpiri garantate.
Ce trebuie urmărit până la începutul anului 2027
Intensitatea episodului va deveni mai ușor de evaluat pe măsură ce Pacificul se apropie de perioada de vârf. Pentru agricultură, indicatorii relevanți sunt:
- actualizările temperaturii apei din regiunea Niño 3.4;
- prognozele de precipitații pentru Australia și India;
- semănatul și dezvoltarea soiei în Brazilia și Argentina;
- perspectivele producției de porumb și grâu;
- cotațiile șrotului de soia și ale cerealelor furajere;
- evoluția prețurilor alimentelor și a costurilor de transport;
- prognozele meteorologice regionale pentru România.
Acordul neobișnuit dintre modele indică un risc ridicat ca episodul să devină foarte puternic. Totuși, recordul poate fi confirmat numai după măsurarea temperaturilor din lunile următoare, iar consecințele agricole vor depinde de locul și perioada în care apar seceta, ploile excesive și valurile de căldură.
