În acest articol
Un fermier din Dolj spune că a primit amenzi de 70.000 de lei după ce a irigat, în timp ce încearcă să treacă de al treilea an consecutiv de secetă și să găsească bani pentru campania de toamnă. Tinel Predan, agricultor din Izvoare, afirmă într-o declarație video publicată pe Facebook că producțiile și prețurile obținute în acest an abia îi acoperă costurile, iar pentru următoarele culturi nu a mai cumpărat îngrășăminte.
Cazul vine într-un moment în care sudul județului Dolj este printre zonele puternic afectate de deficitul de apă. AGRONET.ro a relatat deja că seceta și debitul foarte scăzut al Dunării au provocat în unele ferme din Dolj pierderi de 80–100%, iar investițiile în echipamente de irigații au rămas în unele cazuri fără apă suficientă la sursă.
Două tone de floarea-soarelui la hectar, vândute cu aproximativ 2 lei/kg
Tinel Predan a început recoltarea florii-soarelui la 19 august și estimează o producție de aproximativ 2 tone/ha.
Prețul indicat de fermier pentru zona sa este de aproximativ 2–2,10 lei/kg. La limita inferioară, o recoltă de două tone ar genera un venit brut de circa 4.000 de lei/ha, înainte de scăderea cheltuielilor cu sămânța, motorina, tratamentele, lucrările agricole, arenda și celelalte costuri ale exploatației.
În același timp, agricultorul spune că plătește aproximativ 10,50 lei/litru pentru motorină.
„Cumpărăm motorina cu 10,50 lei și vindem floarea cu 2 lei. (...) Noi cumpărăm scump și vindem ieftin.”
La grâu, fermierul afirmă că a recoltat aproximativ 5,5 tone/ha, dar că nivelul de valorificare nu i-a permis obținerea unei marje satisfăcătoare.
Diferența dintre o producție agronomică rezonabilă și rezultatul financiar al fermei este importantă: 5,5 tone de grâu la hectar nu reprezintă în sine o recoltă slabă, însă profitabilitatea depinde de prețul de vânzare și de costurile acumulate până la recoltare.
Fermierul spune că a primit două amenzi în valoare totală de 70.000 de lei
Problema cea mai neobișnuită reclamată de agricultor este legată chiar de încercarea de a limita pagubele provocate de secetă.
Tinel Predan spune că a folosit apă dintr-un pârâu pentru irigarea culturilor și că ulterior a fost sancționat de Apele Române cu două amenzi care însumează 70.000 de lei, echivalentul celor „700 de milioane de lei vechi” menționate de fermier.
El afirmă că a contestat sancțiunile și că litigiul se află în instanță.
„Am irigat ca să-mi salvez culturile și m-am ales cu amenzi. (...) Stăm prin tribunale și plătim avocat, în loc să ne vedem de treabă.”
Informațiile disponibile nu includ procesele-verbale de contravenție, astfel că nu poate fi stabilit din declarația fermierului ce faptă a fost reținută concret de inspectorii de gospodărire a apelor sau în baza cărui articol au fost aplicate cele două sancțiuni.
Folosirea apei pentru irigații este condiționată de regimul de gospodărire a apelor
Cazul deschide o problemă mai largă pentru fermele care încearcă să utilizeze surse locale de apă în perioade de secetă.
Legea apelor nr. 107/1996 stabilește un regim de autorizare pentru folosirea resurselor de apă și pentru lucrările realizate pe ape sau în legătură cu acestea.
Actul normativ prevede inclusiv sancțiuni pentru o serie de încălcări privind captarea, utilizarea sau exploatarea resurselor de apă. În anumite situații, folosirea resurselor fără autorizația de gospodărire a apelor poate avea inclusiv consecințe penale, în funcție de natura faptei.
Aceste prevederi nu permit însă stabilirea motivului exact pentru care Tinel Predan a fost sancționat. Acesta va depinde de documentele emise în cazul său, iar fermierul afirmă că sancțiunile sunt contestate.
Campania de toamnă începe fără bani pentru îngrășăminte
Pentru exploatație, consecința imediată a sezonului nu este numai rezultatul culturilor aflate acum la recoltare, ci reducerea capitalului disponibil pentru următorul an agricol.
Fermierul spune că terenul este foarte uscat și că nu a cumpărat îngrășămintele necesare culturilor de toamnă.
„N-am cumpărat îngrășăminte. Avem bani doar pentru motorină și semințe.”
Aceasta poate deveni una dintre consecințele importante ale secetei din 2026. O fermă care încheie sezonul cu lichidități reduse poate fi obligată să diminueze tehnologia pentru grâu și rapiță, să amâne achizițiile sau să finanțeze inputurile prin credit comercial.
AGRONET.ro a arătat la 19 august că România se numără printre zonele europene puternic afectate de secetă în 2026, iar rezerva de apă din sol era scăzută sau deosebit de scăzută în cea mai mare parte a Olteniei.
Dunărea scăzută complică și vânzarea cerealelor
Presiunea nu vine numai din câmp. Nivelul foarte redus al Dunării afectează transportul cerealelor și limitează încărcarea barjelor, ceea ce poate majora costurile logistice.
Tinel Predan spune că în zona sa există producători care încă au cereale în siloz pentru că transportul și valorificarea au devenit mai dificile.
Această problemă este susținută și de evoluția hidrologică din august. AGRONET.ro a arătat că debitul Dunării a coborât mult sub media multianuală, iar în unele sectoare barjele au fost obligate să reducă încărcătura.
Astfel, pentru unele ferme din Dolj se suprapun în această vară patru probleme: seceta, accesul dificil la apă pentru irigații, costurile ridicate ale inputurilor și blocajele de valorificare a recoltei.
În cazul lui Tinel Predan, acestea se adaugă celor 70.000 de lei în sancțiuni pe care spune că le contestă în instanță. Miza pentru fermă se mută deja spre campania 2026–2027: nu doar cât s-a recoltat în această vară, ci cât capital mai rămâne pentru semănăturile care trebuie înființate în următoarele săptămâni.
