Germania estimează pierderi de 10% la grâu după temperaturile de peste 40°C

Canicula lovește porumbul în faza critică, iar fermele germane caută protecție prin diversificare și soiuri adaptate.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 31 iulie 2026 la 00:363 min citire
Combină care recoltează un lan de grâu, cu porumb verde în prim-plan și clădiri în fundal.
Diversificarea între grâu, orz și porumb poate reduce expunerea fermelor atunci când valurile de căldură surprind culturile în faze sensibile.
În acest articol

Canicula a redus prognoza europeană de cereale cu aproape 9 milioane de tone, iar porumbul concentrează aproximativ jumătate din revizuirea negativă. În Germania, temperaturile de peste 40°C au coincis cu înflorirea porumbului și au lăsat unele plante fără știuleți, arată Deutsche Welle.

Asociația europeană a comercianților de cereale Coceral a redus cu aproape 3% estimarea pentru producția de cereale din Uniunea Europeană și Regatul Unit. Pierderea de valoare provocată de valul de căldură este estimată la peste 2 miliarde de euro, iar Franța și Ungaria se numără printre țările cele mai afectate.

În Germania, momentul apariției arșiței a făcut diferența între culturi. Orzul era deja aproape de recoltare în multe regiuni, dar porumbul se afla într-o etapă sensibilă. Dacă plantele nu formează știuleți, pierderea de producție poate fi aproape totală, deoarece cea mai mare parte a masei utile este concentrată în aceștia.

Pentru grâu, Camera de Agricultură din Renania de Nord-Westfalia estimează pierderi de aproximativ 10%, iar recolta de orz ar urma să fie ușor sub medie. Situația se înscrie într-un tablou european mai slab pentru porumb. AGRONET.ro a relatat că Franța riscă în 2026 cea mai mică recoltă de porumb din ultimii 50 de ani, iar Coceral și-a redus estimarea pentru producția UE la 52,7 milioane de tone.

Diversificarea culturilor împarte riscul

Fermele germane încearcă să reducă expunerea la un singur episod meteorologic prin cultivarea mai multor specii și soiuri cu perioade diferite de maturare.

Orzul are un avantaj deoarece își încheie formarea boabelor mai devreme decât grâul și poate evita seceta de la începutul verii. În cazul în care ferma cultivă mai multe soiuri, valul de căldură nu le surprinde pe toate în aceeași fază sensibilă.

Adaptarea nu înseamnă doar schimbarea culturii. Cercetarea germană urmărește soiuri de grâu cu rădăcini mai adânci, capabile să caute apa atunci când stratul superior al solului se usucă. Sunt folosite și resurse genetice provenite din regiuni europene mai calde, inclusiv din Franța.

Starea solului rămâne decisivă. Compactarea împiedică dezvoltarea rădăcinilor și limitează accesul la apa aflată mai adânc, chiar și atunci când soiul are un potențial mai bun de adaptare la secetă.

Irigațiile sunt rentabile numai la anumite culturi

În Germania, irigarea este considerată justificată economic mai ales la legume, cartofi și pomi fructiferi, unde valoarea producției pe hectar poate acoperi investiția și costurile de funcționare.

Aspersoare irigă un câmp verde lângă un drum rural

Pentru cereale și porumb, costul apei, energiei și infrastructurii poate depăși beneficiul obținut din producția suplimentară. Problema Germaniei nu este lipsa totală a apei, ci distribuția ei: precipitațiile sunt mai abundente iarna, iar perioadele uscate devin mai frecvente vara.

Pomicultura se confruntă cu un risc diferit. Iernile mai blânde grăbesc dezvoltarea mugurilor, dar înghețurile târzii pot apărea în continuare. Producătorii folosesc aspersoare antiîngheț, care formează un strat de gheață în jurul florilor și mențin temperatura țesuturilor peste nivelul critic.

Spice coapte de grâu, luminate de soare, pe timp uscat

Plasele antigrindină sunt utilizate tot mai mult și pentru umbrire, deoarece reduc riscul de arsuri solare. În pomicultură și viticultură sunt testate inclusiv folii fotovoltaice semitransparente, care produc energie, reduc excesul de radiație și lasă să treacă suficientă lumină pentru plante.

Schimbarea climatică extinde și lista culturilor testate. Soia este cultivată deja pe suprafețe mici în unele regiuni ale Germaniei, iar meiul este analizat ca opțiune pentru condiții mai uscate. Viticultura avansează, la rândul ei, spre nord.

Pentru ferme, adaptarea nu se va baza pe o singură soluție. Alegerea soiurilor, diversificarea culturilor, evitarea compactării, protecția livezilor și irigarea selectivă trebuie combinate în funcție de valoarea culturii și de riscul local. Ritmul schimbării este problema principală: fenomenele care înainte se observau de-a lungul mai multor generații devin acum vizibile în câteva decenii.

Urmărește-ne pe