Cum recunoști boala răsucirii frunzelor asociată glrav-3 în vie și ce condiții cresc riscul

Spre pârgă și până la căderea frunzelor, vițele afectate pot avea frunze cu marginile rulate în jos și decolorări între nervuri. La soiurile negre apar frecvent nuanțe roșii sau roșu-violacee, iar la cele albe îngălbeniri ori cloroze. Aceste semne nu confirmă singure GLRaV-3: este necesară analiza de laborator. Riscul de răspândire crește prin material de plantare infectat și prin prezența păduchilor făinoși sau a unor păduchi țestoși care pot transmite virusuri asociate bolii răsucirii frunzelor.

Redacția AGRONET.roPublicat 22 septembrie 2026 la 08:084 min citire
Frunze mature de viță-de-vie dintr-un soi cu struguri negri, cu zone roșiatice între nervuri și margini ușor rulate în jos, lângă ciorchini aflați în pârgă.
Aspect foliar compatibil cu răsucirea frunzelor într-o vie toamna: decolorarea și rularea frunzelor necesită verificare, nu reprezintă singure un diagnostic.
În acest articol

La intrarea strugurilor în pârgă, o vie cu frunze roșietice sau gălbui, rulate în jos, trebuie verificată metodic. GLRaV-3 este unul dintre virusurile asociate bolii răsucirii frunzelor, iar simptomele pot deveni mai clare spre coacere, fără a permite însă stabilirea diagnosticului numai din aspectul butucului.

În vie, frunzele care se colorează neuniform și se răsucesc spre toamnă merită urmărite atent, mai ales când strugurii intră în pârgă. Boala răsucirii frunzelor asociată GLRaV-3 poate afecta frunzele, maturarea strugurilor și uniformitatea producției, dar aspectul din teren este doar un semnal de suspiciune, nu un diagnostic.

Ce se poate observa spre pârgă și coacere

Semnele foliare devin de regulă mai vizibile din august și pot persista până la căderea frunzelor. Exprimarea diferă după soi, vârsta butucului, starea de întreținere a plantației, condițiile anului și alți factori de stres.

  • La soiurile cu struguri negri, țesutul dintre nervuri poate deveni roșu până la roșu-violaceu.

  • La soiurile cu struguri albi, frunzele pot prezenta îngălbenire sau cloroză între nervuri.

  • Marginile limbului se pot rula în jos; răsucirea nu apare însă obligatoriu la fiecare viță afectată.

  • În blocurile cu probleme pot apărea diferențe de maturare, culoare mai slabă a boabelor la soiurile negre și întârzierea coacerii.

  • În timp, unii butuci pot avea creștere și producție mai slabe decât plantele comparabile din jur.

Ce nu trebuie confundat cu o confirmare

Roșirea, îngălbenirea sau rularea frunzelor nu identifică singure virusul. Simptome apropiate pot apărea după stres hidric, carențe nutritive, răniri, probleme ale lemnului, dezechilibre de vegetație sau alte viroze. O frunză roșie ori răsucită nu este, prin ea însăși, dovada prezenței GLRaV-3.

Condițiile care cresc riscul de răspândire

Virusurile asociate răsucirii frunzelor pot ajunge într-o plantație prin material de înmulțire infectat. În plantațiile deja afectate, păduchii făinoși și unele specii de păduchi țestoși pot contribui la transmiterea virusurilor asociate bolii. Riscul devine mai important când sursa de infecție și vectorii sunt prezenți în aceeași zonă.

  • Butuci sau material de altoire cu stare sanitară necunoscută ori neconfirmată.

  • Păduchi făinoși ascunși sub scoarță, pe trunchi, coarde, frunze ori în ciorchini.

  • Mierea de rouă, furnicile și fumagina, care pot orienta controlul către zonele unde se află păduchii făinoși.

  • Deplasarea echipamentelor, resturilor vegetale sau materialului de plantare din zone infestate către zone curate fără măsuri de igienă.

  • Lipsa verificărilor în plantațiile tinere și în blocurile situate lângă focare cunoscute.

Control practic în vie: unde te uiți întâi

În septembrie, parcurgeți sistematic rândurile de viță-de-vie și comparați butucii suspectați cu plante fără simptome din același soi și din aceeași zonă a parcelei. Nu este suficientă o privire de la capătul rândului.

  • Verificați frunzele bazale și cele din zona mediană a lăstarilor pentru decolorare între nervuri și margini răsucite în jos.

  • Uitați-vă sub scoarța trunchiului și pe cordoane, apoi pe coarde, la baza frunzelor și în ciorchini, pentru a depista păduchi făinoși.

  • Căutați miere de rouă, frunze lipicioase, furnici și fumagină; acestea sunt indicii utile pentru localizarea vectorilor, nu confirmarea virusului.

  • Marcați discret butucii cu simptome și evitați prelevarea ori altoirea din ei până la clarificarea situației.

  • Curățați utilajele și uneltele înainte de trecerea dintr-un sector suspect într-un sector fără simptome.

Când și cum se cere confirmarea

Cereți sprijinul unui inspector fitosanitar, al unui laborator autorizat sau al unui specialist în protecția plantelor atunci când observați un grup de butuci cu simptome repetate, întârzieri de coacere sau păduchi făinoși în aceeași parcelă. Perioada de la maturare până după recoltare este potrivită pentru identificarea butucilor suspecți; laboratorul stabilește tipul de țesut, momentul și modul corect de prelevare pentru testare.

Confirmarea specifică se face prin analize de laborator, precum testele serologice sau moleculare. Rezultatul este important înaintea deciziilor privind marcarea surselor de altoi, înlocuirea butucilor sau organizarea măsurilor de limitare a răspândirii.

Atenție la materialul de înmulțire

GLRaV-3 este enumerat în legislația fitosanitară a Uniunii Europene ca organism reglementat necarantinabil pentru materialul de înmulțire de Vitis. Pentru completarea golurilor, înființarea unei plantații sau altoire, solicitați documentele și categoria materialului, păstrați trasabilitatea loturilor și nu folosiți coarde din butuci suspecți ca sursă de înmulțire.

Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Adaugă-ne ca sursă preferată pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității