În acest articol
Un reziduu de pesticid detectat în recoltă nu înseamnă automat un aliment periculos, diferența fiind făcută de cantitatea măsurată și de încadrarea acesteia în limita legală. Autoritatea Națională Fitosanitară explică faptul că urme ale produselor de protecție a plantelor pot rămâne în fructe, legume sau cereale chiar și atunci când tratamentul a fost efectuat corect. Pentru fermieri, miza practică este respectarea dozei, a numărului de aplicări și, mai ales, a timpului de pauză până la recoltare.
Limitele pentru reziduurile de pesticide sunt armonizate în Uniunea Europeană prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005. Valorile nu sunt aceleași pentru toate culturile și toate substanțele: aceeași substanță activă poate avea o limită diferită la mere, struguri, tomate, grâu sau alte produse agricole.
Ce reprezintă, de fapt, LMA sau LMR
În comunicarea din România este folosită frecvent abrevierea LMA – limita maximă admisă. La nivel european este întâlnită formularea LMR, limita maximă de reziduuri, respectiv MRL în documentele în limba engleză.
Este vorba despre cantitatea maximă de reziduu permisă legal într-un aliment sau într-un produs destinat hranei animalelor, exprimată de regulă în miligrame pe kilogram, mg/kg.
Comisia Europeană precizează că aceste limite sunt stabilite pentru situația în care pesticidul este utilizat corect, potrivit bunei practici agricole, iar nivelul de reziduuri trebuie să fie atât sigur pentru consumator, cât și cât mai redus posibil.
Atunci când pentru o combinație substanță-produs nu este stabilită o valoare specifică și nu se aplică o altă prevedere, Regulamentul 396/2005 stabilește valoarea implicită de 0,01 mg/kg.
Valorile aplicabile fiecărei combinații pot fi verificate în baza de date a Comisiei Europene pentru pesticide.
Depășirea limitei legale și riscul pentru sănătate nu sunt același lucru
Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe pentru interpretarea unei analize.
O probă care depășește LMR este neconformă din punct de vedere legal. Asta nu înseamnă însă, prin ea însăși, că persoana care consumă produsul va suferi un efect asupra sănătății.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară evaluează separat expunerea consumatorului și o compară cu valori toxicologice de referință, între care:
- doza zilnică acceptabilă, utilizată pentru evaluarea expunerii pe termen lung;
- doza acută de referință, utilizată pentru expunerea pe termen scurt.
Contează astfel nu numai concentrația găsită în produs, ci și toxicitatea substanței, cantitatea de aliment consumată și expunerea totală.
Din punct de vedere comercial, însă, depășirea limitei rămâne importantă chiar dacă evaluarea de risc nu indică un pericol pentru sănătate. Un lot neconform poate fi oprit de la comercializare, retras sau supus unor controale suplimentare.
Ce poate arăta analiza de laborator
În practică, rezultatul unei probe se poate încadra în trei situații principale:
- reziduul nu este identificat sau este sub limita de cuantificare a metodei de laborator;
- reziduul este măsurabil, dar rămâne în limita maximă permisă;
- reziduul depășește limita legală aplicabilă culturii și substanței respective.
A doua situație este importantă: detectarea unui pesticid nu înseamnă automat neconformitate.
Datele europene arată cât de frecvent apare această diferență. În cel mai recent raport publicat de EFSA, bazat pe probe recoltate în 2024, 98,8% dintre cele 9.842 de probe din programul european coordonat s-au încadrat în limitele legale.
Distribuția a fost următoarea:
Rezultatul analizelor UE din programul coordonat | Pondere |
|---|---|
Fără reziduuri cuantificabile | 43,1% |
Reziduuri detectate, dar în limitele legale | 54,5% |
Depășiri ale LMR | 2,4% |
Probe confirmate neconforme după luarea în calcul a incertitudinii de măsurare | 1,2% |
EFSA a concluzionat că riscul pentru sănătatea consumatorilor din expunerea estimată la reziduurile din alimentele analizate în 2024 a rămas redus.
Pentru fermier, timpul de pauză poate decide conformitatea recoltei
Reziduurile se reduc în timp după aplicarea tratamentului, iar acesta este unul dintre motivele pentru care eticheta produsului stabilește o perioadă minimă între ultima aplicare și recoltare.
Pentru producător contează împreună:
- cultura pentru care produsul este autorizat;
- organismul dăunător vizat;
- doza;
- numărul maxim de tratamente;
- intervalul dintre aplicări;
- timpul de pauză înainte de recoltare.
Utilizarea unei doze mai mari sau recoltarea prea devreme pot modifica nivelul reziduului chiar dacă produsul de protecție a plantelor este unul autorizat.
Pentru loturile cu valoare comercială ridicată sau pentru producția destinată unor cumpărători care solicită verificări înainte de livrare, fermierii pot solicita direct teste de laborator. AGRONET.ro a prezentat procedura prin care producătorii pot cere analize ANF pentru reziduuri de pesticide, precum și verificarea calității produselor de protecție a plantelor.
Limitele se pot schimba, chiar dacă produsul agricol rămâne același
O altă problemă pentru ferme și comercianți este că LMR nu reprezintă valori fixate definitiv.
Comisia Europeană le modifică în urma reevaluării substanțelor active, a apariției unor date toxicologice noi, a modificării utilizărilor autorizate sau a retragerii unei substanțe.
Un exemplu recent îl reprezintă Regulamentul (UE) 2026/215, aplicabil din 19 august 2026, care a modificat limitele pentru dimoxistrobin, etefon și propamocarb.
AGRONET.ro a analizat noile limite aplicabile din august 2026. Printre valorile introduse se află:
Produs | Substanță | LMR |
|---|---|---|
Grâu | etefon | 0,5 mg/kg |
Secară | etefon | 0,8 mg/kg |
Orz | etefon | 1,5 mg/kg |
Mere | etefon | 0,7 mg/kg |
Salată | propamocarb | 30 mg/kg |
În cazul dimoxistrobinului, după nereînnoirea aprobării substanței în UE, mai multe limite au fost coborâte la nivelurile de cuantificare aplicabile.
Pentru producător, consecința este că o schemă de tratamente sau o limită verificată într-un an nu trebuie presupusă automat valabilă și în campania următoare.
Controalele pot avea efect direct asupra valorificării lotului
În România, Autoritatea Națională Fitosanitară verifică fructe, legume, cereale și alte produse vegetale prin programe de monitorizare și acțiuni tematice.
AGRONET.ro relata în septembrie că 37 dintre 2.036 de probe analizate în prima parte a anului 2026 au fost identificate ca neconforme, aproximativ 1,8% din totalul analizat la acel moment.
Pentru fermă, problema unei depășiri nu se limitează la laborator. Pot apărea oprirea lotului de la comercializare, pierderea unui contract, returnarea mărfii sau imposibilitatea livrării către un cumpărător care impune propriile verificări de conformitate.
De aceea, limita maximă de reziduuri trebuie privită și ca un parametru comercial al producției. Ținta nu este obținerea obligatorie a unui rezultat „zero reziduuri”, ci utilizarea corectă a tratamentului și încadrarea recoltei în limitele legale aplicabile la momentul comercializării.
