În acest articol
USAMV Cluj-Napoca a secvențiat integral genomul unei populații locale de Drosophila suzukii, dăunător invaziv care atacă fructele aflate în pârgă sau coapte, relatează Lumea Satului. Cercetarea poate susține, pe termen lung, metode mai precise de monitorizare și control în plantațiile de cireș, vișin, zmeur, afin, căpșun și alte specii horticole.
Secvențierea a fost realizată în cadrul școlii de vară „Genomică structurală și funcțională: de la secvențiere Oxford Nanopore Technology la analiză transcriptomică”, organizată în perioada 13-17 iulie 2026 de Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a USAMV Cluj-Napoca, în parteneriat cu Departamentul de Genetică al Facultății de Biologie din cadrul Universității din București.
Rezultatul este prezentat drept prima secvențiere integrală realizată în România asupra genomului unei populații locale de Drosophila suzukii, pornind de la stadiul de pupă.
De ce este importantă Drosophila suzukii pentru horticultură
Drosophila suzukii se diferențiază de majoritatea musculițelor din același gen prin capacitatea femelelor de a depune ouă în fructe sănătoase, aflate în pârgă sau complet coapte. Alte specii se dezvoltă, de regulă, în fructele deja deteriorate sau aflate în descompunere.
Atacul poate afecta:
- cireșele și vișinele;
- zmeura;
- afinele;
- căpșunile;
- murele;
- alte fructe cu pieliță subțire.
Larvele se dezvoltă în interiorul fructului, iar pagubele pot deveni vizibile abia în apropierea recoltării sau după aceasta. Fructele atacate își pierd fermitatea, se depreciază rapid și devin mai vulnerabile la infecții secundare.
Pentru producători, riscul este mai mare deoarece dăunătorul afectează direct marfa aproape de momentul valorificării, când o mare parte din costurile culturii au fost deja suportate.
Cercetătorii pot compara stadiul de pupă cu adultul
Echipele de cercetare dispuneau deja de date genomice pentru stadiul adult. Secvențierea realizată la Cluj-Napoca permite compararea acestora cu informațiile obținute din stadiul de pupă.
Conf. dr. Attila Cristian Rațiu, de la Facultatea de Biologie a Universității din București, explică faptul că cercetătorii pot analiza diferențele epigenetice, inclusiv cele legate de metilarea ADN, dintre cele două stadii de dezvoltare.
Astfel de comparații pot ajuta la identificarea proceselor genetice implicate în:
- dezvoltarea insectei;
- adaptarea la condițiile de mediu;
- reproducere;
- comportamentul de depunere a ouălor;
- rezistența la factori de stres;
- sensibilitatea față de anumite metode de control.
Datele genomice nu produc imediat un tratament nou pentru livezi, dar pot crea baza științifică necesară dezvoltării unor instrumente mai bine țintite.
Aplicarea în ferme va necesita cercetări suplimentare
Secvențierea genomului reprezintă o etapă de cercetare, nu o soluție gata de utilizare în plantații. Pentru a ajunge la metode practice de combatere sunt necesare validarea rezultatelor, experimente suplimentare și evaluarea eficienței în condiții de producție.
Pe termen lung, informațiile ar putea contribui la:
- capcane și metode de monitorizare mai selective;
- identificarea timpurie a populațiilor;
- înțelegerea rezistenței la insecticide;
- metode biologice sau genetice de control;
- stabilirea unor momente mai potrivite pentru intervenție;
- diferențierea populațiilor locale de cele din alte regiuni.
Pentru fermieri, principalul beneficiu potențial este reducerea tratamentelor aplicate fără o estimare precisă a riscului și protejarea fructelor în perioada critică dinaintea recoltării.
Afinele și celelalte fructe moi au o valoare comercială ridicată
Cercetarea este relevantă într-un moment în care plantațiile românești de fructe moi își extind rolul pe piețele interne și externe. agronet.ro a relatat că recolta de afine din România depășește estimările în sezonul 2026, iar producția este livrată atât în țară, cât și către Germania și alte piețe din Europa de Est.
La aceste culturi, atacul unui dăunător care afectează fructul copt poate produce pierderi comerciale importante. Costurile nu se limitează la producția compromisă, deoarece pot apărea cheltuieli suplimentare cu sortarea, răcirea, transportul și respingerea loturilor neconforme.
Monitorizarea este cu atât mai importantă cu cât fructele de pădure și cireșele au o perioadă scurtă de păstrare și trebuie livrate rapid.
O a doua cercetare a urmărit expresia genelor
În cadrul aceleiași școli de vară a fost realizat și un experiment de transcriptomică pe mutanți de Drosophila melanogaster. Cercetătorii au caracterizat o rețea genică centrată pe gena CG18135, rezultat descris de organizatori drept o premieră națională și mondială.
Transcriptomica urmărește genele active într-un anumit țesut, stadiu sau context biologic. Spre deosebire de secvențierea genomului, care arată structura materialului genetic, analiza transcriptomică oferă informații despre modul în care genele sunt exprimate.
Pentru agricultură, astfel de metode pot fi folosite în cercetarea dăunătorilor, bolilor, plantelor și animalelor, inclusiv pentru înțelegerea răspunsului la temperatură, secetă, agenți patogeni sau tratamente.
Participanții au parcurs întregul flux de analiză genomică
Studenții, masteranzii și doctoranzii participanți au lucrat cu probe biologice și au parcurs etapele unui experiment genomic modern:
- extracția ADN și ARN;
- verificarea calității probelor;
- cuantificarea prin fluorimetrie;
- secvențierea cu tehnologia Oxford Nanopore;
- transformarea ARN în ADN complementar;
- analiza expresiei genice prin PCR în timp real;
- prelucrarea datelor de secvențiere;
- asamblarea și maparea secvențelor;
- evaluarea calității rezultatelor.
În premieră în România, pentru analiza expresiei genice relative a fost utilizat și sistemul Mic qPCR Cycler produs de Bio Molecular Systems, potrivit informațiilor publicate de organizatori.
Genomica intră tot mai mult în cercetarea agricolă
Utilizarea genomicii nu se limitează la combaterea dăunătorilor. Aceleași instrumente pot susține ameliorarea plantelor și animalelor, medicina veterinară, siguranța alimentară și protecția mediului.
La nivel european, cercetarea agricolă încearcă să lege mai strâns noile tehnologii de problemele întâlnite în ferme. Forumul APPR participă la proiectul COLiBRI, dedicat viitorului ameliorării plantelor, prin care fermierii români pot transmite cercetătorilor nevoile privind rezistența la secetă, boli și dăunători.
În cazul Drosophila suzukii, următoarele etape relevante vor fi publicarea și compararea datelor, identificarea caracteristicilor biologice utile și testarea unor metode de monitorizare sau control. Până la apariția unor rezultate aplicabile, fermierii trebuie să se bazeze în continuare pe supravegherea atentă a plantațiilor și pe recomandările fitosanitare autorizate.
