Cooperativele agricole riscă să piardă finanțări după 2027 – Civitas și CRPE cer garanții în viitorul buget al UE

Cooperativele agricole cer garanții pentru finanțare și un prag rural mai consistent în bugetul UE pentru 2028–2034.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 19 noiembrie 2026 la 15:157 min citire
Trei participanți la o dezbatere pe scenă, cu microfoane, lângă un banner al unei rețele de cooperative.
Discuțiile despre PAC 2028–2034 vizează garanții bugetare și un prag rural mai consistent pentru cooperativele agricole.
În acest articol

Cooperativele agricole și investițiile din mediul rural riscă să piardă finanțare după 2027, dacă România nu obține garanții mai solide în negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028–2034. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) avertizează că pragul minim de 10% propus pentru dezvoltarea zonelor rurale ar putea fi insuficient pentru nevoile României, iar regulile viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) trebuie să permită accesul la sprijin și cooperativelor agricole care nu sunt recunoscute oficial ca organizații de producători.

Cele două organizații au prezentat aceste preocupări în cadrul dezbaterii „Arhitectura finanțării dezvoltării rurale în noul Cadru Financiar Multianual 2028–2034”, organizată pe 30 octombrie 2026, la INDAGRA FOOD, de Fundația Civitas, prin programul CoopNet, în parteneriat cu CRPE și cu finanțarea Romanian-American Foundation.

Miza este importantă pentru România, unde asocierea fermierilor și investițiile comune în depozitare, procesare și comercializare sunt esențiale pentru creșterea competitivității producătorilor agricoli.

Participant la dezbatere, așezat pe scenă lângă bannerul CoopNet

Pragul de 10% pentru dezvoltarea rurală nu garantează finanțarea cooperativelor

În propunerea pentru bugetul european 2028–2034, Comisia Europeană introduce o nouă arhitectură de finanțare, bazată pe planuri naționale și regionale de parteneriat.

Aceste planuri ar urma să reunească fonduri destinate agriculturii, coeziunii, dezvoltării rurale și altor priorități europene, oferind statelor membre mai multă flexibilitate în stabilirea investițiilor.

Pentru zonele rurale, Comisia propune alocarea unui prag minim de 10% din resursele relevante ale fiecărui plan național și regional. Procentul se calculează după excluderea sumelor rezervate pentru sprijinul agricol, politica în domeniul pescuitului și Fondul Social pentru Climă.

Pragul de 10% nu reprezintă, așadar, o alocare din întregul buget european și nici o sumă destinată exclusiv investițiilor agricole. Din această componentă ar putea fi finanțate și proiecte de infrastructură, servicii publice sau alte intervenții pentru comunitățile rurale.

Alexandra Popa, director executiv al CRPE, consideră că nivelul propus nu răspunde decalajelor de dezvoltare dintre satele și orașele României.

Pentru România, pragul de 10% este insuficient dacă ne uităm la decalajele de dezvoltare dintre rural și urban și la nevoile reale de investiții. În noua arhitectură bugetară, dezvoltarea rurală va concura cu alte priorități pentru aceleași resurse.

CRPE solicită majorarea acestui prag, stabilirea unei finanțări minime pentru programul LEADER și definirea unor priorități naționale înainte de definitivarea negocierilor europene.

Trei participanți pozează pe scenă la panelul INDAGRA FOOD 2026

România are doar 229 de grupuri și organizații de producători recunoscute și active

O altă problemă identificată de Civitas și CRPE privește condițiile în care cooperativele agricole vor putea accesa fondurile europene după 2027.

Potrivit unei analize CRPE realizate pe baza datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, în România existau 229 de grupuri și organizații de producători active, majoritatea organizate juridic sub forma unor cooperative agricole.

Această categorie nu trebuie confundată cu totalul cooperativelor agricole înregistrate și active economic.

Datele financiare prezentate anterior de AGRONET.ro într-o analiză a cooperativelor agricole indică faptul că 1.682 de cooperative au depus bilanț pentru anul 2025, raportând împreună afaceri de peste 7 miliarde de lei.

Diferența dintre cele două categorii este importantă pentru viitoarele finanțări. O cooperativă poate desfășura activități economice și poate avea membri fermieri fără să dețină automat statutul de organizație de producători recunoscută în cadrul reglementărilor europene.

Civitas și CRPE atrag atenția că restrângerea anumitor forme de sprijin exclusiv la organizațiile de producători recunoscute ar putea dezavantaja numeroase cooperative românești.

Márton Balogh, director regional al Fundației Civitas, consideră că finanțările trebuie adaptate și structurilor asociative aflate în proces de dezvoltare.

Pentru micii fermieri, asocierea este una dintre puținele modalități prin care pot avea acces la piețe, își pot valorifica mai bine producția și pot investi în dezvoltarea propriilor afaceri.

Pentru cooperative, accesul la finanțare poate influența posibilitatea realizării unor investiții comune în centre de colectare, capacități frigorifice, linii de sortare, procesare și transport.

Importanța economică a acestor structuri este evidențiată și de raportul Curții de Conturi Europene privind organizațiile de producători din sectorul fructelor și legumelor, analizat anterior de AGRONET.ro. Documentul arată că organizațiile au beneficiat de finanțări europene importante, dar continuă să întâmpine dificultăți în consolidarea poziției comerciale și păstrarea membrilor.

LEADER ar putea continua, dar finanțarea sa nu este încă garantată separat

În viitoarea arhitectură bugetară europeană, programul LEADER rămâne prevăzut ca instrument pentru dezvoltarea comunităților rurale prin Grupurile de Acțiune Locală.

Totuși, potrivit explicațiilor publicate de Rețeaua europeană PAC, propunerea nu stabilește deocamdată un buget minim separat, garantat la nivel european, pentru LEADER.

Această situație provoacă îngrijorări în rândul organizațiilor implicate în dezvoltarea locală, deoarece nivelul efectiv al finanțării ar putea depinde de modul în care statele membre își construiesc planurile de parteneriat.

Investițiile care ar putea fi afectate de insuficiența resurselor pentru dezvoltare rurală includ:

  • infrastructura de colectare, depozitare și procesare agroalimentară;
  • modernizarea și extinderea activităților cooperativelor agricole;
  • infrastructura și serviciile publice din localitățile rurale;
  • digitalizarea și dezvoltarea întreprinderilor din mediul rural;
  • educația agricolă, formarea profesională și pregătirea tinerilor fermieri.

Civitas și CRPE solicită ca aceste domenii să fie tratate ca priorități în viitorul plan de finanțare al României, nu doar ca opțiuni care vor concura cu investiții din alte sectoare.

Aproximativ 300 de miliarde de euro sunt propuse pentru sprijinul agricol protejat

Schimbarea modului de finanțare a dezvoltării rurale trebuie separată de resursele rezervate direct pentru sprijinirea fermierilor.

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034 prevede cel puțin 300 de miliarde de euro pentru susținerea veniturilor agricultorilor și gestionarea crizelor agricole.

Din această sumă, 293,7 miliarde de euro sunt destinate intervențiilor de sprijin al veniturilor, categorie care include și anumite investiții în ferme, iar 6,3 miliarde de euro sunt prevăzute pentru intervenții în cazul perturbărilor piețelor.

Pe lângă aceste fonduri, statele membre ar urma să poată finanța investiții agricole și rurale prin celelalte resurse ale planurilor naționale și regionale de parteneriat.

Finanțarea totală destinată agriculturii după 2027 rămâne astfel dependentă atât de acordul asupra bugetului european, cât și de deciziile naționale privind distribuirea banilor.

În acest context, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat un buget distinct de 443 de miliarde de euro pentru PAC 2028–2034, invocând inflația, costurile inputurilor și nevoia de predictibilitate pentru investițiile agricole.

Cele două valori nu au aceeași destinație: suma de 300 de miliarde de euro reprezintă componenta minimă protejată în propunerea Comisiei, în timp ce cele 443 de miliarde de euro constituie solicitarea organizațiilor agricole pentru un buget PAC distinct.

Consiliul UE a adoptat o poziție parțială privind PAC 2028–2034

Pe 26 octombrie 2026, miniștrii agriculturii din statele membre au aprobat poziția parțială de negociere a Consiliului Uniunii Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună.

Aceasta urmărește simplificarea mecanismelor de sprijin, o mai mare flexibilitate pentru statele membre și o orientare mai puternică spre fermierii activi, tinerii agricultori și gestionarea riscurilor.

Poziția este parțială deoarece aspectele financiare și alte prevederi orizontale sunt negociate separat, în cadrul viitorului buget multianual european.

Pentru cooperative, una dintre problemele rămase de soluționat este modul în care vor fi definite structurile asociative care pot beneficia de sprijin.

Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe din cadrul Comisiei Europene, a explicat la dezbaterea INDAGRA FOOD că organizațiile de producători recunoscute pot beneficia și de instrumente prevăzute în cadrul organizării comune a piețelor agricole.

Acesta a precizat că opțiunile privind sprijinirea cooperativelor vor depinde și de deciziile adoptate de fiecare stat membru.

În ceea ce privește calendarul european, reprezentantul Comisiei a estimat că Parlamentul European ar putea să își contureze poziția privind viitoarea PAC până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027.

Finanțarea tinerilor fermieri și educația agricolă, incluse între prioritățile propuse

Pe lângă accesul cooperativelor la investiții, Civitas și CRPE solicită ca viitoarele politici de dezvoltare rurală să includă măsuri pentru pregătirea unei noi generații de agricultori.

Organizațiile consideră necesare investițiile în liceele agricole, pregătirea practică în exploatații, învățământul dual și dezvoltarea competențelor antreprenoriale.

Reînnoirea generațională figurează și între prioritățile viitoarei PAC. Poziția Consiliului UE urmărește consolidarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri și elaborarea unor strategii naționale adaptate acestui obiectiv.

Pentru România, pregătirea profesională și accesul la capital reprezintă două componente complementare. Finanțarea instalării unui tânăr agricultor nu rezolvă singură dificultățile legate de accesul la terenuri, infrastructură, servicii și piețe de desfacere.

Fundația Civitas și CRPE, implicate și în programul „Creștem prin Educație Agricolă”, solicită includerea acestor investiții în prioritățile naționale pentru perioada 2028–2034.

România trebuie să negocieze atât alocările, cât și eligibilitatea cooperativelor

Pentru fermierii români, viitoarea Politică Agricolă Comună va avea două componente decisive: volumul fondurilor disponibile și condițiile în care cooperativele și exploatațiile agricole vor putea beneficia de acestea.

O alocare mai mare pentru dezvoltarea rurală poate susține investițiile în infrastructură și procesare, dar utilitatea sa pentru fermieri va depinde de mecanismele de finanțare, criteriile de eligibilitate și prioritățile stabilite de autoritățile române.

În același timp, menținerea unor instrumente dedicate organizațiilor de producători trebuie corelată cu situația cooperativelor existente, dintre care numeroase nu dețin statutul de organizație recunoscută.

Civitas și CRPE solicită consultarea organizațiilor fermierilor, cooperativelor, Grupurilor de Acțiune Locală, autorităților locale și societății civile în elaborarea viitorului plan național și regional de parteneriat.

Negocierile europene vor continua în perioada următoare, iar rezultatul acestora va stabili cadrul financiar aplicabil între 2028 și 2034. Pentru cooperativele din România, o miză esențială va fi păstrarea accesului la investițiile care permit colectarea, procesarea și valorificarea în comun a producției agricole.

Urmărește-ne pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității