UE urmărește 200 GW de stocare a energiei până în 2030 prin Planul de acțiune pentru electrificare adoptat de Comisia Europeană la 17 iulie 2026. Economica.net a prezentat inițial date din proiect, iar documentul oficial al Comisiei Europene confirmă ținta și măsurile privind bateriile, tarifele de rețea, încărcarea inteligentă și stimulentele fiscale naționale. (Energy)
Pentru ferme și industria alimentară, direcția poate favoriza investițiile care combină producerea energiei cu stocarea și consumul flexibil. Planul nu deschide însă o finanțare europeană destinată direct fermierilor și nu introduce automat reduceri de taxe în toate statele membre.
Capacitatea de stocare ar trebui să crească de aproape patru ori
Uniunea Europeană avea aproximativ 55 GW de capacități de stocare la începutul anului 2026. Planul stabilește un indicator de 200 GW în 2030 și estimează un necesar de 500 GW în 2040, incluzând tehnologii pentru stocare de scurtă și lungă durată. Angajamentele comunicate până acum de state pentru perioada 2026–2028 însumează între 30 și 35 GW de capacități staționare suplimentare.
| Indicator | Nivel și termen | Statut |
|---|---|---|
| Electrificarea consumului final | 46% până în 2040 | Țintă indicativă, supusă unei evaluări de impact în trimestrul IV 2026 |
| Capacitatea de stocare | 200 GW până în 2030 | Indicator al planului |
| Capacitatea de stocare pe termen lung | 500 GW până în 2040 | Necesar estimat |
| Nivelul de referință | aproximativ 55 GW în 2026 | Capacitate existentă estimată |
| Angajamentele statelor pentru 2026–2028 | 30–35 GW | Angajamente neobligatorii |
Ținta generală de electrificare este de 46% din consumul final de energie până în 2040, nu de 50%, cum sugerau unele informații apărute înaintea publicării documentului. Comisia precizează că această valoare este indicativă și va fi analizată înainte de integrarea sa în viitorul pachet legislativ privind Uniunea Energiei.
România a transmis un angajament de 2.496 MW
România a indicat o capacitate suplimentară de stocare de 2.496 MW pentru perioada 2026–2028, în cadrul acordului european dintre state, dezvoltatori, producători de echipamente, consumatori industriali și instituții financiare. Angajamentul nu creează o obligație juridică, dar indică dimensiunea proiectelor pe care România estimează că le poate adăuga în următorii ani. (Energy)
Creșterea stocării devine necesară pe măsură ce producția fotovoltaică se concentrează în orele cu soare. În iunie 2026, energia solară a furnizat 25% din consumul de electricitate al Uniunii Europene, iar extinderea capacităților poate accentua diferența dintre producția de la prânz și consumul din orele de seară.
În România apar deja investiții care asociază producția fotovoltaică și bateriile. Proiectul de la Turda prevede o centrală de 50,9 MWp și un sistem de stocare de 120 MWh, alături de infrastructura necesară racordării la rețea.
Ce se poate schimba pentru ferme
Pentru exploatațiile agricole cu panouri fotovoltaice, bateriile pot crește cantitatea de energie utilizată direct în fermă, prin păstrarea producției din timpul zilei pentru intervalele în care funcționează instalațiile de răcire, ventilație, muls, pompare sau procesare.
Eficiența economică nu depinde însă numai de prețul bateriei. Contează:
- profilul orar al consumului;
- puterea instalației fotovoltaice;
- numărul și durata ciclurilor de încărcare;
- tarifele de rețea și contractul de furnizare;
- costurile racordării;
- posibilitatea participării la servicii de flexibilitate;
- durata de viață și garanțiile echipamentelor.
Planul european prevede revizuirea regulilor de racordare și a codurilor de rețea pentru integrarea mai ușoară a bateriilor, stocării termice, pompelor de căldură și vehiculelor electrice. Sunt anunțate și evaluări dedicate zonelor în care rețeaua este aglomerată sau capacitatea de conectare este limitată.
Aceste măsuri nu garantează facturi mai mici pentru fiecare fermă. Beneficiul va depinde de reglementările naționale, de modul în care vor fi calculate tarifele și de posibilitatea consumatorului de a muta consumul în intervalele cu energie mai ieftină.
Reducerile de TVA nu se aplică automat
Comisia Europeană încurajează statele membre să utilizeze opțiunile existente în Directiva TVA pentru cote reduse aplicate pompelor de căldură, panourilor solare și bateriilor rezidențiale. Pentru vehiculele electrice sunt menționate taxe de înmatriculare mai mici, amortizare accelerată și stimulente fiscale pentru flotele companiilor.
Planul nu introduce o cotă redusă unică la nivel european. Fiecare stat trebuie să decidă dacă aplică asemenea facilități, pentru ce echipamente, în ce condiții și pentru ce categorii de beneficiari. În cazul fermelor și procesatorilor, efectul va depinde de viitoarele decizii fiscale ale autorităților române.
Vehiculele electrice vor putea furniza energie rețelei
Comisia intenționează să pregătească până la jumătatea anului 2027 introducerea încărcării inteligente ca opțiune implicită în contractele de electricitate asociate vehiculelor electrice. Până la sfârșitul aceluiași an ar urma să fie stabilite cerințe tehnice pentru vehiculele electrice noi introduse pe piața europeană începând din 2030, astfel încât acestea să poată încărca bateria sau să livreze electricitate înapoi în rețea.
Pentru exploatațiile agricole, această tehnologie ar putea deveni relevantă în special pentru autoturismele și vehiculele comerciale electrice ale fermei. Aplicarea practică va necesita stații bidirecționale, contoare inteligente, reguli de remunerare și contracte care să permită folosirea bateriei vehiculului ca resursă de flexibilitate.
Finanțarea disponibilă acum vizează producția solară
Instrumentul concret disponibil în prezent pentru agricultură este Schema de energie 2026 administrată de AFIR. Programul este deschis până la 14 august 2026 și are un buget de 265 de milioane de euro pentru capacități solare noi destinate autoconsumului întreprinderilor agricole și din industria alimentară.
Sprijinul este 100% nerambursabil, în limita a 650.000 euro/MW pentru capacități de cel mult 1 MW și de 550.000 euro/MW pentru proiectele mai mari de 1 MW. Schema finanțează producerea energiei solare și nu trebuie confundată cu un program european dedicat bateriilor. Orice componentă de stocare trebuie verificată separat în ghidul solicitantului și în documentele oficiale aplicabile.