În acest articol
România primește 29,97 milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor, din rezerva agricolă a Uniunii Europene, în cadrul unui pachet de 540 de milioane de euro destinat reducerii presiunilor provocate de scumpirea îngrășămintelor și a energiei. Alocarea este a șasea ca mărime dintre cele 27 de state membre, potrivit buletinului AGRIRADAR UE din 29 iulie 2026.
Statele membre pot completa fondurile europene cu sume naționale de până la 200% din alocarea primită. În cazul României, utilizarea integrală a acestei posibilități ar putea ridica bugetul total la aproximativ 89,93 milioane de euro.
România are a șasea alocare din Uniunea Europeană
Cele mai mari sume din pachetul european au fost repartizate statelor cu sectoare agricole extinse și expunere ridicată la creșterea costurilor de producție.
Stat membru | Alocare europeană |
|---|---|
Franța | 107,1 milioane de euro |
Polonia | 66,6 milioane de euro |
Germania | 60,3 milioane de euro |
Spania | 50,2 milioane de euro |
Italia | 45,6 milioane de euro |
România | 29,97 milioane de euro |
Actul de punere în aplicare a fost votat la 17 iulie 2026 în Comitetul pentru organizarea comună a piețelor agricole. Fondurile trebuie distribuite pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, fără supracompensarea beneficiarilor sau denaturarea pieței.
Plățile către fermieri trebuie efectuate cel târziu la 28 februarie 2027. Data reprezintă termenul-limită pentru achitarea sprijinului, nu începutul automat al plăților.
Bugetul ar putea ajunge la aproape 90 de milioane de euro
Completarea cu fonduri naționale este una dintre cele mai importante componente ale mecanismului european.
Sursa finanțării | Valoare posibilă |
|---|---|
Alocare din rezerva agricolă a UE | 29,97 milioane de euro |
Suplimentare națională maximă, 200% | 59,95 milioane de euro |
Buget total posibil | 89,93 milioane de euro |
Suplimentarea până la nivelul maxim depinde de decizia autorităților române și de resursele disponibile în bugetul național.
Raportată la întreaga suprafață agricolă a României, alocarea europeană ar reprezenta mai puțin de 3 euro pe hectar, potrivit estimării din AGRIRADAR UE. Impactul pentru fiecare exploatație va depinde însă de culturile și sectoarele selectate, suprafața eligibilă, formula de calcul și eventuala contribuție națională.
AGRONET.ro a prezentat anterior alocarea europeană și modelele de ajutor adoptate în alte state. Grecia, de exemplu, a stabilit acoperirea a 15% din costul îngrășămintelor cumpărate între 15 martie și 31 august 2026, cu un plafon de 50.000 de euro pe beneficiar.
Sprijinul răspunde scumpirii energiei și îngrășămintelor
Pachetul european este destinat fermierilor afectați de presiunile asupra lichidității generate de costurile mai mari cu energia și îngrășămintele, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.
Măsura face parte din Planul de acțiune privind îngrășămintele, adoptat la 19 mai 2026, și completează instrumentele disponibile prin cadrul temporar METSAF. Acest cadru permite statelor membre să instituie scheme naționale pentru întreprinderile afectate de creșterea costurilor.
Comisia Europeană a aprobat deja mai multe programe naționale:
- 109 milioane de euro pentru sectorul agricol din Spania;
- 41 de milioane de euro pentru exploatațiile din Grecia afectate de scumpirea îngrășămintelor;
- 500 de milioane de euro pentru fermierii din regiunea italiană Emilia-Romagna afectați de inundații și alunecări de teren;
- 715 milioane de euro pentru închiderea voluntară a unor ferme zootehnice din Țările de Jos, în cadrul măsurilor de reducere a emisiilor de amoniac.
Schemele naționale aprobate în aceste state sunt distincte de distribuirea celor 540 de milioane de euro din rezerva agricolă.
Cum ar putea fi distribuiți banii în România
Autoritățile române trebuie să transforme alocarea europeană într-o schemă națională, prin stabilirea beneficiarilor, criteriilor și formulei de plată.
Principalele elemente care trebuie definite sunt:
- culturile și sectoarele eligibile;
- perioada pentru care sunt recunoscute costurile suplimentare;
- plata pe hectar sau compensarea pe baza cheltuielilor;
- suprafața maximă și plafonul pe exploatație;
- documentele necesare;
- instituția care va primi cererile și va efectua plățile;
- nivelul contribuției de la bugetul național.
România poate alege o plată simplificată pe suprafață sau o formulă legată de cheltuielile cu îngrășămintele și energia. Modelele aplicate în alte state arată că mecanismul poate fi adaptat structurii sectorului agricol și resurselor bugetare disponibile.
Pentru ferme, valoarea efectivă a sprijinului va fi cunoscută după publicarea actului național. Alocarea europeană oferă însă baza financiară pentru o măsură care poate reduce o parte din presiunea asupra capitalului de lucru înaintea viitoarelor campanii agricole.
