Șantierul pentru refacerea Salinei Praid ar putea fi deschis în 2026, potrivit Adevărul. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că planul lucrărilor este aprobat, indicatorii tehnici au fost pregătiți, iar fondurile necesare pentru deschiderea șantierului și începerea intervențiilor au fost deja alocate.
Lucrările urmăresc atât refacerea zonei afectate, cât și prevenirea unei noi situații grave în cazul unor viituri asemănătoare celor din 2025. Una dintre intervențiile esențiale vizează devierea apei, astfel încât eventualele creșteri de debit să nu mai producă pagube de amploarea celor înregistrate anul trecut.
Diana Buzoianu a explicat, într-o declarație acordată Euronews România, că procedurile pregătitoare sunt în desfășurare și că autoritățile speră ca șantierul propriu-zis să fie deschis până la sfârșitul acestui an. Anunțul nu indică însă o dată exactă pentru începerea lucrărilor și nici durata estimată a acestora.
O altă problemă urgentă este alimentarea cu apă a comunităților din zonă. În prezent, localnicii primesc apă printr-o instalație de desalinizare, însă ministrul a precizat că aceasta reprezintă doar o soluție temporară. Au fost aprobate lucrări pentru conectarea comunităților la cea mai apropiată sursă de apă, iar următorul pas este executarea efectivă a proiectului.
Pagubele produse în 2025 au fost generate după ce apele râului Corund au erodat o parte a albiei, au afectat infrastructura hidrotehnică și au provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică. Inundațiile severe au lovit atunci mai multe regiuni ale țării, inclusiv centrul României, unde se află Salina Praid - Harghita.
Pentru acoperirea unei părți din costurile provocate de aceste inundații, Parlamentul European a aprobat alocarea a 14,3 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Măsura a fost adoptată cu 642 de voturi pentru, 13 împotrivă și o abținere, iar fondurile sunt destinate pagubelor produse în România în perioada 26 mai-25 iunie 2025, inclusiv celor de la Praid.
În perioada următoare, autoritățile trebuie să transforme finanțarea și documentația tehnică în lucrări concrete. Prioritățile sunt deschiderea șantierului, devierea apei în caz de viitură, protejarea infrastructurii și asigurarea unei surse stabile de apă pentru comunitățile afectate.