
În acest articol
62% dintre companiile analizate raportează creșteri de productivitate de cel puțin 5% în contextul integrării inteligenței artificiale în industria serviciilor pentru afaceri din România. Aproape una din zece companii (9,4%) indică îmbunătățiri de peste 20%, potrivit studiului „Building Romania’s Next Advantage 2026”, realizat de PwC România pentru Asociația Business Service Leaders (ABSL) și prezentat pe 19 noiembrie 2026, în cadrul celei de-a XIV-a Conferințe anuale ABSL, organizată la București.
Cercetarea a cuprins 61 de companii din sectorul serviciilor pentru afaceri și al externalizării, care angajează împreună peste 50.000 de persoane. Rezultatele arată că inteligența artificială începe să contribuie la productivitatea companiilor, dar extinderea tehnologiei la nivelul întregii organizații rămâne o provocare.

Două treimi dintre companii au transformat cel puțin un serviciu cu inteligență artificială
Din companiile participante la studiu, 60% utilizează deja soluții de inteligență artificială, iar 67,9% au transformat cel puțin un serviciu cu ajutorul acestei tehnologii.
Integrarea la scară largă este însă mai puțin răspândită. Aproximativ 43% dintre companii au transformat cel puțin trei servicii, în timp ce numai 21% au extins utilizarea inteligenței artificiale la mai mult de cinci servicii. La celălalt capăt, 32% nu oferă încă niciun serviciu modificat sau completat prin AI.
Schimbările tehnologice încep să producă și rezultate economice măsurabile. În ceea ce privește activitățile de inovare, 60% dintre companiile participante raportează economii de costuri, 48% au dezvoltat instrumente sau platforme proprii, iar 44% au lansat produse ori servicii noi.

Aceste rezultate indică o schimbare în modelul de dezvoltare al industriei, care încearcă să treacă de la furnizarea unor servicii la costuri competitive către activități cu valoare adăugată mai mare.
Investițiile în inovare nu țin pasul cu utilizarea tehnologiei
Deși adoptarea inteligenței artificiale avansează, multe companii nu dispun încă de structurile necesare pentru a transforma proiectele experimentale în servicii utilizate la scară largă.
Studiul ABSL–PwC arată că numai 20% dintre companiile participante au un buget separat pentru inovare. În același timp, 44% au echipe sau funcții dedicate acestui domeniu, iar 52% au implementat un sistem formal pentru transformarea ideilor în aplicații concrete.
Aproximativ 32% dintre companii nu au deloc o infrastructură organizațională dedicată inovării.
Schimbarea se observă și în obiectivele strategice ale centrelor de servicii. În prezent, 43% dintre respondenți își propun să devină parteneri de afaceri sau să coordoneze transformarea digitală, comparativ cu 39% care urmăresc în principal reducerea costurilor.
România are 280.000 de angajați în serviciile pentru afaceri
Dimensiunea economică a sectorului este evidențiată de studiul „Business Services Comparative Analysis 2026”, realizat de Deloitte România pentru ABSL.
Industria serviciilor pentru afaceri generează aproximativ 35,5 miliarde de euro valoare adăugată brută, reprezentând 10,3% din valoarea adăugată brută a economiei românești, și are circa 280.000 de angajați.
În comparația piețelor europene incluse în analiza Deloitte, România ocupă locul al doilea după Polonia în privința valorii adăugate brute generate de acest sector.
Studiul compară zece țări europene și două piețe asiatice, India și Filipine. România rămâne competitivă prin costul forței de muncă, ocupând locul al patrulea dintre cele 12 piețe analizate în simularea privind costul total de angajare al unui contabil de nivel mediu.
Perspectivele prezentate de Deloitte indică menținerea competitivității României în Europa în privința costurilor cu forța de muncă până în 2031. Totuși, evoluția industriei depinde tot mai mult de capacitatea companiilor de a furniza servicii complexe și de a integra tehnologiile noi.
România rămâne în urma Uniunii Europene la utilizarea AI în economie
Rezultatele companiilor din serviciile pentru afaceri contrastează cu nivelul general de utilizare a inteligenței artificiale în economia românească.
Potrivit Eurostat, în 2025 numai 5,2% dintre întreprinderile din România cu cel puțin zece angajați utilizau tehnologii de inteligență artificială, cel mai redus procent din Uniunea Europeană. Media comunitară era de 20%.
Cele două cercetări au populații și metodologii diferite: Eurostat analizează întreprinderile din economie, în timp ce studiul ABSL se concentrează asupra unui grup de companii specializate în servicii pentru afaceri. Datele ilustrează însă diferențele importante dintre sectoarele economice în privința utilizării tehnologiilor digitale.
În agricultură și industria agroalimentară, inteligența artificială se dezvoltă prin aplicații distincte, de la monitorizarea culturilor la robotică și automatizarea operațiunilor. AGRONET.ro a prezentat anterior rețeaua europeană agrifoodTEF, care oferă peste 300 de servicii de testare pentru inteligență artificială și robotică agricolă, destinate inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii.
Competențele digitale devin tot mai importante pentru angajați
Transformarea industriei modifică și cererea de competențe profesionale.
În perspectiva anului 2027, 58% dintre companiile chestionate consideră că familiarizarea cu inteligența artificială va avea o importanță ridicată pentru angajații din afara departamentelor IT, comparativ cu 48% în prezent.
Importanța analizei datelor pentru personalul non-IT este estimată să crească de la 37% la 47%, în timp ce competențele privind gestionarea furnizorilor și contractelor IT sunt considerate importante de 40% dintre companii, dublu față de nivelul actual.
Adrian Baron, președintele ABSL, consideră că provocarea industriei constă în trecerea de la proiecte experimentale la implementări extinse și în creșterea rolului centrelor românești în deciziile strategice ale grupurilor internaționale.
Potrivit acestuia, numai unul din 20 de centre de servicii din România dispune în prezent de autonomie strategică deplină în cadrul organizației-mamă.
La rândul său, Francesca Postolache, partener PwC România, atrage atenția asupra dificultăților de măsurare a investițiilor în transformare. Peste 44% dintre companii nu pot cuantifica separat aceste investiții, situație care afectează evaluarea eficienței alocării capitalului.
Pentru companiile din România, următoarea etapă a transformării digitale va depinde nu doar de introducerea inteligenței artificiale, ci și de capacitatea de a demonstra economii, câștiguri de productivitate și dezvoltarea unor servicii cu valoare economică mai mare.



