În acest articol
Protestul crescătorilor de ovine din Piața Victoriei a degenerat în confruntări cu jandarmii marți, 15 septembrie 2026, după ce participanți la manifestație au forțat dispozitivul de ordine, au ajuns pe carosabil și au blocat circulația în zona Guvernului. Jandarmii au folosit substanțe iritant-lacrimogene, iar mai multe persoane au fost ridicate de forțele de ordine. Dincolo de incidente, conflictul readuce în prim-plan problema economică pentru care oierii protestează de mai multe luni: blocarea exporturilor de animale vii, sacrificarea efectivelor în focarele de boală și despăgubirile reclamate de crescători.
La ora 13:20, circulația era blocată pe ambele sensuri în zona Pasajului Victoria, iar circulația tramvaielor fusese întreruptă. Protestul nu parcursese procedura de declarare prealabilă prevăzută pentru adunările publice, iar mobilizarea s-a făcut în principal prin rețele sociale. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat anterior că nu organizează acțiunea și că participarea crescătorilor este una individuală.
Miza economică rămâne blocarea exporturilor de oi și capre
Tensiunea acumulată în sector are la bază o restricție cu efect comercial direct. Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1797, Comisia Europeană a stabilit că România trebuie să interzică până la 31 decembrie 2026 mișcarea ovinelor și caprinelor din întreg teritoriul țării către alte state membre sau țări terțe, măsura fiind legată de evoluția variolei ovine și caprine.
Pentru exploatațiile orientate spre export, efectul nu înseamnă doar contracte amânate. Animalele care nu pot fi livrate rămân mai mult timp în ferme, ceea ce crește consumul de furaje, apă, forță de muncă și spațiu și poate slăbi poziția crescătorului la negocierea prețului.
AGRONET.ro arăta încă din august că organizațiile de crescători avertizaseră Guvernul că vor reveni la proteste dacă până în septembrie nu apar soluții privind comerțul extern, pierderile fermelor și gestionarea crizei sanitar-veterinare. Protestul de la 15 septembrie vine astfel după săptămâni în care termenul indicat de crescători autorităților s-a apropiat fără ca exportul de animale vii să fie redeschis.
Vaccinarea, soluție pentru autorități și motiv de nemulțumire pentru o parte dintre crescători
Una dintre revendicările exprimate la protest vizează planul sanitar-veterinar pregătit pentru deblocarea comerțului. O parte dintre crescători contestă vaccinarea propusă de ANSVSA, în timp ce autoritățile o tratează drept una dintre componentele necesare pentru recâștigarea accesului pe piețele externe.
Planul transmis Comisiei Europene prevede utilizarea a 1,3 milioane de doze de vaccin oferite gratuit, dintre care un milion pentru variola ovină și caprină și 300.000 pentru pesta micilor rumegătoare. AGRONET.ro a prezentat planul transmis la Bruxelles, care diferențiază măsurile în funcție de risc:
- în Tulcea și Constanța este propusă vaccinarea atât împotriva pestei micilor rumegătoare, cât și împotriva variolei ovine și caprine;
- în restul țării, planul prevede vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine;
- reluarea comerțului ar urma să depindă de regionalizare, trasabilitate, supraveghere epidemiologică și acceptarea condițiilor de către partenerii comerciali.
În paralel, România a negociat noi modele de certificate sanitar-veterinare cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Kuweit și Libia. Acest detaliu este esențial: ridicarea unei restricții europene nu redeschide automat fiecare piață. Pentru export sunt necesare și condiții acceptate de statele cumpărătoare.
Ce cer oierii la Guvern
Printre revendicările prezentate de participanții la manifestația din București se află:
- reluarea exporturilor de ovine și caprine;
- despăgubirea crescătorilor pentru animalele sacrificate;
- schimbarea modului în care sunt gestionate focarele de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină și caprină;
- renunțarea la măsurile de vaccinare contestate de o parte dintre crescători;
- demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu.
Cererea privind demisia conducerii ANSVSA este una politică și administrativă, dar nu rezolvă prin ea însăși blocajul comercial. Restricțiile europene și condițiile pentru reluarea exporturilor depind de situația epidemiologică, trasabilitatea animalelor, controlul transporturilor și acceptarea măsurilor României de către instituțiile europene și statele importatoare.
Nici problema despăgubirilor nu poate fi redusă la animalele ucise într-un focar. Crescătorii reclamă și pierderile indirecte: animale nevândute, costuri suplimentare de furajare și întreținere, contracte ratate și presiune asupra prețurilor. Pentru ferme, aceasta este diferența dintre o problemă sanitar-veterinară și o criză economică de durată.
Violențele riscă să mute discuția de la problema fermelor la ordinea publică
Pentru sectorul ovin, acesta este riscul imediat al escaladării din Piața Victoriei. Cu cât confruntările cu jandarmii devin tema dominantă, cu atât exporturile, despăgubirile și condițiile concrete pentru redeschiderea piețelor riscă să rămână în plan secund.
Situația este cu atât mai complicată cu cât autoritățile au, în acest moment, o strategie aflată în evaluare europeană, iar o parte dintre crescători contestă tocmai unul dintre instrumentele centrale ale acesteia, vaccinarea. Soluția nu va veni dintr-o singură decizie administrativă: România trebuie simultan să țină sub control bolile, să convingă Comisia Europeană că mișcarea animalelor poate fi supravegheată și să obțină acceptul piețelor externe pentru certificatele și condițiile aplicate animalelor provenite din România.
Pentru ferme, rezultatul important nu va fi doar ceea ce se întâmplă în Piața Victoriei pe 15 septembrie, ci dacă negocierile aflate acum în desfășurare produc un calendar aplicabil pentru reluarea vânzărilor și reguli precise pentru compensarea pierderilor.
