În acest articol
Anticorpii pentru pesta micilor rumegătoare au fost identificați în toate cele 41 de județe cu efective de oi și capre, iar autoritățile negociază cu Comisia Europeană o soluție care să evite vaccinarea integrală a șeptelului și blocarea exporturilor pe termen nedefinit, relatează AGRO TV. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a indicat drept explicații posibile trecerea animalelor prin boală sau vaccinări neautorizate, dar a precizat că a doua variantă nu este dovedită.
Rezultatele testărilor arată amploarea expunerii efectivelor, însă simpla prezență a anticorpilor nu stabilește singură când și cum au fost infectate animalele. Nici ipoteza vaccinării ilegale nu poate fi prezentată drept fapt în lipsa unor investigații și dovezi sanitar-veterinare.
Screeningul național complică strategia de combatere
Potrivit declarațiilor ministrului, animale cu anticorpi au fost găsite în toate județele în care există efective de ovine și caprine. Situația diferă de scenariul obișnuit întâlnit în alte state europene, unde focarele au fost delimitate, animalele din exploatațiile afectate au fost eliminate, iar circulația efectivelor a fost restricționată local.
România a transmis Comisiei Europene rezultatele testărilor și amploarea răspândirii anticorpilor. Pentru autorități, problema este găsirea unei strategii care să reducă circulația virusului, dar să permită menținerea activității comerciale în zonele sau exploatațiile considerate sigure.
Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Boala afectează oile și caprele, poate provoca mortalitate și pierderi economice importante, dar nu se transmite la oameni.
Vaccinarea integrală ar avea efecte comerciale de durată
Una dintre variantele discutate este vaccinarea tuturor ovinelor și caprinelor din România. O asemenea măsură ar putea contribui la controlul bolii, dar ar complica recâștigarea statutului sanitar și reluarea exporturilor.
Tánczos Barna a respins, în forma prezentată public, ideea blocării întregii țări până la dispariția completă a circulației virusului. El a susținut că România trebuie să poată continua livrările către state terțe care acceptă animale vaccinate.
agronet.ro a prezentat anterior avertismentul procesatorilor potrivit căruia vaccinarea în masă ar putea bloca exporturile de carne o perioadă îndelungată. Impactul nu s-ar limita la animalele vii, ci ar putea afecta și anumite produse provenite de la ovine și caprine.
Exporturile rămân principalul punct de presiune
Exporturile de ovine și caprine către statele Uniunii Europene sunt blocate, iar restricțiile pentru livrările către țări terțe au fost extinse până la 31 decembrie 2026, potrivit informațiilor prezentate de sursă.
România solicită aplicarea regionalizării, astfel încât exporturile să poată continua din zonele în care riscul epidemiologic este controlat. O asemenea soluție ar necesita însă:
- delimitarea și supravegherea strictă a zonelor;
- trasabilitate completă pentru animale;
- testări serologice și virusologice;
- controlul transporturilor;
- acceptarea procedurilor de către statele importatoare;
- demonstrarea respectării condițiilor sanitare.
Colegiul Medicilor Veterinari a propus deja un pachet de măsuri pentru relansarea comerțului, prezentat de agronet.ro. Printre propuneri se află identificarea electronică, supravegherea mai frecventă, controale suplimentare în centrele de colectare și verificarea eventualelor vaccinări neautorizate.
Suspiciunea vaccinării ilegale trebuie demonstrată
Declarația ministrului indică existența unei suspiciuni, nu confirmarea unei practici ilegale. Anticorpii pot apărea după trecerea prin boală sau după vaccinare, iar diferențierea cauzei necesită investigații epidemiologice și documente privind istoricul efectivelor.
Pentru stabilirea situației ar fi necesare verificări privind:
- proveniența animalelor;
- mișcările între exploatații;
- istoricul sanitar-veterinar;
- eventualele produse biologice utilizate;
- loturile și documentele de achiziție;
- rezultatele testărilor succesive;
- legăturile epidemiologice dintre ferme.
Până la finalizarea unor asemenea verificări, nu poate fi atribuită responsabilitatea fermierilor, medicilor veterinari sau altor persoane.
Fermele suportă costurile prelungirii restricțiilor
Pentru crescători, blocajul înseamnă menținerea animalelor mai mult timp în exploatație, cheltuieli suplimentare cu furajarea și pierderea unor contracte de export. În fermele orientate spre vânzarea mieilor și a animalelor vii, limitarea accesului la piețele externe poate reduce puternic veniturile.
O soluție negociată cu Comisia Europeană trebuie să combine controlul bolii cu menținerea unor canale comerciale sigure. Regionalizarea, vaccinarea limitată și acordurile bilaterale cu state terțe sunt variante aflate în discuție, dar niciuna nu este prezentată în această etapă drept decizie finală.
