Crama din Somova produce 100.000 de litri de vin pe an, dar profitul a scăzut cu 61% în 2025

La Sapata își construiește afacerea din export și degustări, iar această combinație diferențiază crama din Somova de producătorii dependenți aproape integral de piața internă. Dintr-o plantație de 24 de hectare, compania vinifică până la 100.000 de litri anual, trimite jumătate din producție în străinătate și obține aproximativ 15% din venituri din vizitele organizate la cramă, potrivit informațiilor publicate de Ziarul Financiar.

Crama Delta Dunării, societatea care deține marca La Sapata, a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 2.150.837 de lei, un profit net de 368.884 de lei și șase angajați. Comparativ cu 2024, veniturile au scăzut cu aproximativ 4,6%, dar profitul net s-a redus cu 61,2%, de la 949.735 de lei. Marja netă a coborât astfel de la aproximativ 42,1% la 17,2%. Datele publice nu indică motivele contabile sau operaționale ale acestei diferențe, astfel că diminuarea profitului nu poate fi atribuită automat inflației ori scăderii consumului.

De la șase hectare de vie veche la un model cu trei piețe

Roberto Pieroni a venit în România în 2005 și a lucrat inițial în sectorul cerealelor. În 2010, împreună cu oenologul italian Roberto Di Filippo, a cumpărat la Somova șase hectare de vie veche: trei hectare cu Băbească Neagră, două cu Aligoté și unul cu Merlot. Prima vinificație a avut loc în 2011, iar crama a fost construită de la zero, cu elemente inspirate de arhitectura și culorile întâlnite în comunitățile din Delta Dunării.

Modelul actual se bazează pe trei canale distincte:

La nivelul producției medii declarate, cele 24 de hectare pot furniza aproximativ 180–192 de tone de struguri într-un an obișnuit. Volumul de vin nu rezultă însă numai din înmulțirea suprafeței cu randamentul, deoarece intervin pierderile la sortare și presare, tipul vinului, evoluția recoltei și eventualele cantități păstrate sau cumpărate.

Ponderea de 15% atribuită degustărilor este importantă pentru o cramă de asemenea dimensiune. Raportată strict orientativ la cifra de afaceri din 2025, ar corespunde unui ordin de mărime de aproximativ 322.600 de lei. Calculul nu reprezintă însă o valoare raportată separat de companie, deoarece declarația privind degustările nu este legată explicit de un anumit exercițiu financiar.

Datele publice despre suprafață nu sunt sincronizate

Profilurile publice ale cramei indică suprafețe diferite. Pagina proprie, care păstrează informații mai vechi, menționează 20 de hectare, în timp ce Wines of Romania indică 25 de hectare. Pentru situația curentă, reperul cel mai recent este declarația fondatorului din 2026, potrivit căreia plantația are 24 de hectare. Diferența poate proveni din momentul actualizării profilelor, din suprafețe aflate în reconversie sau din modul de contabilizare a terenurilor, dar cauza exactă nu este precizată.

Această diferență nu schimbă poziționarea economică a cramei: La Sapata rămâne un producător de nișă, orientat către volume limitate și valoare mai mare pe sticlă, nu către maximizarea producției la hectar. Fondatorul indică o producție medie de 7,5–8 tone de struguri la hectar, nivel ales pentru menținerea calității.

Soiurile românești susțin exportul

Aproximativ 70% din vinul produs este alb, în principal din Aligoté, Fetească Regală și Rkatsiteli. Vinurile roșii provin din Băbească Neagră și Fetească Neagră, iar 10–15% din strugurii destinați inițial vinului roșu sunt folosiți pentru roze.

Portofoliul oficial include vinuri DOC Sarica-Niculițel din Aligoté, Fetească Regală, Fetească Neagră și Băbească Neagră, alături de vinuri petiante artizanale și Merlot. Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole menține caietul de sarcini pentru DOC Sarica-Niculițel, podgorie care cuprinde centrele viticole Măcin, Niculițel și Tulcea. Documentația zonei menționează adaptarea bună a soiului Aligoté, considerat în acest areal ca fiind aproape la a doua sa patrie.

La Sapata a introdus și Rkatsiteli, un soi originar din Georgia, pe aproximativ un hectar și jumătate. O parte din vin este obținută în amfore de lut îngropate, printr-o metodă asociată tradiției georgiene. Acest vin nu trebuie confundat cu gamele DOC produse din soiurile și în condițiile prevăzute de caietul de sarcini Sarica-Niculițel.

Pe piețele externe sunt căutate mai ales Feteasca Regală, Băbeasca Neagră și Feteasca Neagră. Această orientare este coerentă cu avantajul comercial pe care îl pot avea soiurile greu de găsit în portofoliile producătorilor vest-europeni. O analiză AGRONET.ro privind criteriile cumpărătorilor de produse agroalimentare din afara Uniunii Europene arată că originea și calitatea pot diferenția oferta, dar numai dacă sunt însoțite de constanță și distribuție.

Prezența din SUA și Japonia poate fi verificată comercial

Compania declară exporturi în Statele Unite, Irlanda, Regatul Unit, Danemarca, Belgia, Germania, Elveția și Japonia. Prezența pe unele dintre aceste piețe este confirmată și de distribuitori sau comercianți.

Importatorul american Regal Wine prezintă La Sapata în portofoliul distribuit în Delaware, New Jersey, New York și Pennsylvania. Magazine din Statele Unite listează inclusiv Aligoté din recolta 2024 și vinuri din Băbească Neagră. În Japonia, compania Adria Trade comercializează Băbească Neagră 2023 sub marca La Sapata. Aceste prezențe confirmă accesul la canale comerciale, dar nu indică volumul exportat în fiecare țară sau valoarea contractelor.

Distribuția pe mai multe piețe reduce dependența de un singur cumpărător sau de consumul din România, dar aduce și costuri suplimentare: transport, documentație, importatori, conformitatea etichetelor și menținerea unor loturi constante. Pentru o cramă care produce până la 100.000 de litri anual, fiecare piață trebuie alimentată fără ca extinderea distribuției să depășească volumul disponibil.

Profitul a scăzut mai repede decât vânzările

Datele financiare arată o afacere stabilă ca nivel al cifrei de afaceri, dar cu o reducere puternică a rezultatului net în 2025.

Roberto Pieroni a afirmat că vânzările au crescut de la un an la altul până recent, însă în primele cinci luni din 2026 s-au situat ușor sub perioada comparabilă, evoluție pusă de antreprenor pe seama inflației. Această explicație privește începutul anului 2026 și nu justifică, de una singură, reducerea profitului raportat pentru 2025.

Creșterea numărului mediu de angajați de la patru la șase poate influența cheltuielile, dar bilanțurile publice consultate nu oferă structura costurilor necesară pentru a stabili contribuția salariilor, investițiilor, stocurilor, energiei sau transportului. Concluzia susținută de date este că vânzările s-au menținut relativ stabile, în timp ce profitabilitatea a revenit la un nivel mult mai redus decât cel excepțional din 2024.

O cramă orientată spre export într-o piață mondială în scădere

Strategia La Sapata se desfășoară într-un moment dificil pentru sectorul internațional al vinului. Organizația Internațională a Viei și Vinului estimează că, în 2025, consumul mondial a coborât la 208 milioane de hectolitri, cu 2,7% sub nivelul din 2024.

Exporturile mondiale au scăzut cu 4,7%, până la 94,8 milioane de hectolitri, iar valoarea lor s-a redus cu 6,7%, la 33,8 miliarde de euro. Vinul îmbuteliat, segmentul relevant pentru o cramă de nișă, a reprezentat 51,1% din volumele tranzacționate și 66,4% din valoare, dar a înregistrat reduceri de 5,7% în volum și 8,9% în valoare.

În România, producția de vin a crescut la 3,3 milioane de hectolitri, dar a rămas cu 17,6% sub media ultimilor cinci ani. Consumul aparent a urcat la 3,5 milioane de hectolitri, cu 11% peste nivelul din 2024. OIV avertizează însă că acest indicator este estimat prin producție, importuri, exporturi și variația stocurilor, astfel că nu descrie perfect achizițiile efective ale consumatorilor.

Pentru La Sapata, aceste date arată de ce distribuția internațională și degustările sunt mai importante decât simpla extindere a plantației. Exportul oferă acces la clienți interesați de soiuri românești și vinuri ecologice, iar vizitele la cramă permit vânzarea directă și construirea unei relații cu destinația. AGRONET.ro a analizat și modul în care promovarea externă a României poate produce venituri pentru operatorii din turismul rural, cu condiția ca experiențele să poată fi găsite și rezervate ușor.

La Sapata nu este o poveste despre producție mare, ci despre combinarea unei podgorii mici cu soiuri recognoscibile, certificare ecologică, distribuție în mai multe țări și enoturism. Cifrele din 2025 arată însă că stabilitatea vânzărilor nu garantează menținerea profitului, iar următorul test pentru companie va fi păstrarea piețelor externe și a marjei într-un sector mondial în care consumul și comerțul cu vin sunt în retragere.