În acest articol
Calitatea este principalul atu al alimentelor UE pe piețele externe, fiind indicată de 76% dintre consumatorii urbani chestionați în 11 piețe internaționale, relatează Agriland. Pentru producătorii români, rezultatele arată că originea, gustul și siguranța pot susține exporturile, dar numai dacă sunt însoțite de o calitate constantă, volume suficiente și distribuție.
Sondajul Flash Eurobarometer al Comisiei Europene a analizat percepția asupra produselor agricole, alimentelor și băuturilor din UE în China, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite.
Calitatea depășește prețul în decizia de cumpărare
Mai mult de trei sferturi dintre respondenți au inclus calitatea printre criteriile importante atunci când cumpără produse agroalimentare. Gustul ocupă poziția a doua, urmat de preț și siguranță.
Criteriu de cumpărare | Ponderea respondenților |
|---|---|
Calitate | 76% |
Gust | 56% |
Preț | 45% |
Siguranță | 41% |
Rezultatele nu înseamnă că prețul devine neimportant. Ele indică însă că producătorii europeni pot evita, în anumite segmente, concurența bazată exclusiv pe cost, dacă oferă un produs diferențiat și pot demonstra consecvența calității.
Sondajul privește produsele Uniunii Europene în ansamblu, nu măsoară separat reputația alimentelor românești. Producătorii din România nu beneficiază automat de imaginea favorabilă a UE, mai ales pe piețele unde marca, certificarea sau originea regională nu sunt cunoscute.
Originea este verificată de majoritatea consumatorilor
Aproximativ 57% dintre respondenți spun că verifică întotdeauna sau frecvent țara ori regiunea de origine a produselor. Dacă sunt incluși și cei care fac acest lucru ocazional, ponderea ajunge la 86%.
Obiceiul este mai răspândit în Arabia Saudită și India, unde 69% dintre consumatori verifică frecvent originea. Procentele sunt mai reduse în Statele Unite, cu 39%, și în Regatul Unit, cu 35%.
Pentru producătorii români, această atenție acordată provenienței poate susține produsele cu identitate regională, indicație geografică sau rețetă protejată. România are 17 produse înregistrate în sistemele europene de calitate, iar alte 13 dosare se află în verificare, după cum a prezentat AGRONET.ro în analiza despre Babicul de Buzău, Batogul de Sturion și celelalte produse românești protejate.
Certificarea poate facilita diferențierea, dar nu garantează accesul la export. Sunt necesare capacitate de livrare, controlul loturilor, ambalare adaptată pieței, promovare și relații stabile cu importatorii.
Emiratele Arabe Unite și Regatul Unit au cel mai mare consum săptămânal
În total, 40% dintre participanții la sondaj consumă produse agroalimentare din UE cel puțin săptămânal, iar 13% declară un consum zilnic.
Piață | Consumatori care cumpără săptămânal produse din UE |
|---|---|
Emiratele Arabe Unite | 58% |
Regatul Unit | 50% |
Japonia | 28% |
Mexic | 27% |
Pătrunderea mai redusă din Japonia și Mexic indică un spațiu de creștere, dar și o competiție mai dificilă. Produsele trebuie adaptate cerințelor locale privind ambalarea, etichetarea, porțiile, canalele de vânzare și poziționarea de preț.
Un exemplu românesc este Crama La Sapata din Somova, care exportă aproximativ jumătate dintr-o producție anuală de până la 100.000 de litri. Vinurile ajung inclusiv în Japonia și Statele Unite, iar cererea externă este susținută în principal de soiuri românești precum Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră.
Șase din zece persoane care nu cumpără produse UE sunt interesate să le încerce
Dintre respondenții care nu consumă în prezent produse agroalimentare europene, 60% se declară interesați să le încerce. În această categorie, 13% afirmă că ar începe cu siguranță să le cumpere.
Cele mai ridicate niveluri de interes menționate de sursă apar în:
- India – 26%;
- Indonezia – 25%;
- Emiratele Arabe Unite – 22%.
Aceste procente indică potențial comercial, nu comenzi confirmate. Intrarea pe o piață nouă presupune verificarea taxelor, cerințelor sanitare și veterinare, autorizațiilor, costurilor logistice și termenului de valabilitate al produselor.
Promovarea trebuie legată de contracte și distribuție
Comisia Europeană folosește misiuni comerciale pentru a pune în legătură producătorii europeni cu importatori și distribuitori. La un an după misiunea agroalimentară organizată în Japonia în iunie 2025, peste o cincime dintre delegații chestionați au declarat că încheiaseră contracte asociate participării.
După misiunea din Thailanda din mai 2026, aproape 90% dintre respondenți au raportat stabilirea unor contacte noi și au estimat că afacerile lor vor crește. La momentul sondajului, 7% încheiaseră deja contracte.
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, urmează să conducă o misiune în Mexic în noiembrie 2026 și una în India la începutul toamnei 2027, potrivit informațiilor prezentate de sursă.
Organizațiile de producători pot folosi și programele europene de promovare. AGRONET.ro a relatat că procedurile pentru aceste fonduri au fost simplificate: termenul pentru semnarea contractelor crește de la 90 la 180 de zile, iar prefinanțarea maximă ajunge la 30%. Bugetul disponibil pentru 2027 nu era însă stabilit la data publicării informațiilor.
Pentru producătorii români, avantajul indicat de sondaj este posibilitatea de a vinde prin calitate și origine, nu doar printr-un preț redus. Transformarea acestei percepții în exporturi depinde de organizarea producătorilor, respectarea acelorași standarde la fiecare livrare și construirea unor canale comerciale care pot susține prezența produsului pe termen lung.
