Egiptul furnizează aproape 60% din ureea importată de UE – România a cumpărat peste 415.000 de tone în 2025

Egiptul a ajuns să furnizeze aproape 60% din ureea importată de Uniunea Europeană din afara blocului comunitar, în primele nouă luni ale anului 2026, în timp ce livrările din Rusia s-au redus puternic. Potrivit datelor comerciale prezentate de publicația agricolă poloneză Farmer.pl, Egiptul a livrat 1,58 milioane de tone de uree către statele UE în perioada ianuarie–septembrie, comparativ cu aproape două milioane de tone în intervalul corespunzător din 2025. În același timp, importurile europene din Rusia au coborât de la 1,5 milioane la numai 185.000 de tone.

Schimbarea este relevantă și pentru România, care se numără printre importatorii importanți de uree egipteană. În 2025, România a cumpărat direct din Egipt peste 415.000 de tone, potrivit statisticilor comerciale internaționale. Reorientarea aprovizionării europene are loc pe fondul introducerii mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), al tarifelor suplimentare pentru îngrășămintele din Rusia și Belarus și al măsurilor europene destinate reducerii costurilor importurilor din alte țări.

Egiptul câștigă cotă de piață, deși exportă mai puțină uree către UE

Creșterea ponderii Egiptului nu provine din majorarea cantităților exportate, ci din reducerea mai puternică a livrărilor altor furnizori, în special Rusia.

În perioada ianuarie–septembrie 2026, livrările egiptene către UE au fost cu aproximativ 21% mai mici decât în intervalul similar al anului trecut, folosind ca reper cele aproape două milioane de tone raportate pentru 2025.

Rusia a înregistrat însă o contracție mult mai pronunțată, de aproximativ 87,7%.

Cantități importate de UE din țări terțe. Valorile pentru Egipt în 2025 și Rusia în 2025 sunt aproximative; procentele reflectă această precizie.

În consecință, Egiptul și-a mărit cota în importurile extracomunitare de uree, chiar dacă a vândut mai puțin în termeni absoluți.

Algeria și-a consolidat, de asemenea, poziția, ajungând la aproximativ 12% din importurile europene de uree provenite din afara Uniunii.

România a importat peste 415.000 de tone de uree din Egipt în 2025

Importanța Egiptului pentru agricultura românească este confirmată de statisticile comerciale.

Potrivit datelor UN Comtrade disponibile prin platforma World Integrated Trade Solution a Băncii Mondiale, România a importat în 2025 din Egipt 415.574 de tone de uree, în valoare de aproximativ 178,88 milioane de dolari.

Egiptul a fost cel mai important furnizor extern al României pentru acest produs, atât după volumul înregistrat, cât și după valoarea importurilor.

Date: UN Comtrade/WITS, cod comercial 310210 – uree, inclusiv în soluție apoasă. Valorile sunt rotunjite pentru prezentare.

România a importat din Egipt de aproximativ 13,2 ori mai multă uree decât din Rusia, în 2025. Diferența este importantă deoarece arată că, pentru acest îngrășământ, aprovizionarea directă din Rusia avea deja o pondere relativ redusă față de cea din Egipt.

Valoarea totală a importurilor românești de uree, din toate originile, a fost de aproximativ 466,8 milioane de dolari în 2025. Egiptul a reprezentat astfel 38,3% din valoarea totală importată.

Aceste cifre descriu anul 2025 și nu reprezintă structura confirmată a importurilor românești pentru primele nouă luni din 2026.

Italia, Franța și Spania sunt principalii cumpărători europeni ai ureei egiptene

În primele nouă luni din 2026, cele mai mari cantități de uree egipteană au fost importate de Italia, Franța, Spania și Grecia.

Aceste patru state au absorbit aproximativ 68% din cele 1,58 milioane de tone de uree egipteană livrate Uniunii Europene în perioada analizată.

Pentru întregul an 2025, statisticile UN Comtrade privind importurile europene de uree indică un volum de 3,265 milioane de tone provenite din Egipt, din totalul de 7,384 milioane de tone importate de UE din afara blocului comunitar.

Ponderea Egiptului era atunci de aproximativ 44,2%, ceea ce oferă un reper pentru creșterea la aproape 60% raportată pentru primele nouă luni din 2026.

Importurile Poloniei s-au redus de aproape patru ori

Schimbarea aprovizionării este deosebit de vizibilă în Polonia, una dintre piețele agricole importante ale Uniunii Europene.

În primele nouă luni din 2026, Polonia a importat din țări terțe 227.000 de tone de uree, comparativ cu 864.000 de tone în aceeași perioadă din 2025.

Reducerea a fost de aproximativ 73,7%.

Rusia, care livrase 719.000 de tone în primele nouă luni ale anului trecut, a furnizat numai 18.200 de tone în perioada corespunzătoare din 2026.

Nigeria a devenit principalul furnizor extracomunitar de uree al Poloniei în perioada analizată, urmată de Egipt.

Reorientarea este vizibilă și în raport cu anii anteriori. Între 2021 și 2024, Egiptul furniza anual Poloniei între 11.400 și 23.000 de tone de uree. În 2025, cantitatea a depășit 133.000 de tone.

Taxele suplimentare pentru îngrășămintele rusești au crescut din iulie 2026

Una dintre schimbările care influențează piața europeană este majorarea tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor din Rusia și Belarus.

Prin Regulamentul (UE) 2025/1227, Uniunea Europeană a introdus un sistem de taxe suplimentare, aplicate progresiv de la 1 iulie 2025.

Pentru îngrășămintele azotate încadrate la poziția tarifară 3102, inclusiv ureea, nivelul aplicabil a crescut de la 1 iulie 2026.

Tarifele privesc produsele încadrate la poziția 3102. Pentru alte categorii de îngrășăminte sunt prevăzute valori diferite. Regulamentul include și mecanisme de majorare anticipată dacă sunt depășite anumite praguri de import.

Măsura urmărește reducerea dependenței europene de Rusia și Belarus și diversificarea aprovizionării.

Consiliul Uniunii Europene a explicat, în comunicatul privind adoptarea noilor tarife, că majorările vor fi aplicate gradual pentru a permite adaptarea pieței europene.

Taxele reprezintă un factor care reduce competitivitatea produselor rusești și belaruse. Scăderea efectivă a importurilor este influențată însă și de prețurile internaționale, disponibilitatea produselor și deciziile comerciale ale importatorilor.

UE a suspendat pentru un an unele taxe vamale pentru îngrășămintele din alte țări

În paralel cu majorarea taxelor pentru Rusia și Belarus, Uniunea Europeană a adoptat o măsură pentru facilitarea aprovizionării din alte surse.

La 22 mai 2026, Consiliul Uniunii Europene a decis suspendarea pentru un an a anumitor taxe vamale pentru îngrășămintele azotate și unele materii prime folosite la producerea acestora, inclusiv ureea și amoniacul.

Măsura este aplicată prin contingente tarifare și nu se extinde asupra produselor originare din Rusia și Belarus.

Potrivit estimării Comisiei Europene, suspendarea ar putea reduce costurile vamale suportate de importatorii europeni cu aproximativ 60 de milioane de euro.

Această reducere privește taxele vamale aferente importurilor eligibile, nu valoarea îngrășămintelor și nici o subvenție plătită direct fermierilor.

Pentru piața europeană, măsura poate îmbunătăți condițiile comerciale ale furnizorilor alternativi, inclusiv din Africa de Nord.

CBAM adaugă un nou cost importurilor de îngrășăminte

Pe lângă taxele vamale, importurile de uree sunt influențate de mecanismul european de ajustare a carbonului la frontieră, cunoscut sub denumirea CBAM.

Potrivit Comisiei Europene, regimul definitiv CBAM se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Mecanismul urmărește includerea în costul produselor importate a emisiilor de carbon asociate producției, în condiții comparabile cu cele aplicate industriei europene prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii.

Pentru îngrășăminte, obligațiile sunt relevante deoarece producția amoniacului și a ureei este intensivă energetic și depinde în mare măsură de gazele naturale.

Costul CBAM nu este identic pentru toate importurile. Acesta depinde de emisiile calculate sau verificate, de regulile aplicabile și de prețul certificatelor.

Pentru importurile efectuate în 2026, achiziționarea certificatelor CBAM începe în 2027, potrivit calendarului european. Obligațiile aferente emisiilor din 2026 pot influența însă contractele și calculele comerciale realizate de importatori încă din acest an.

Egiptul și Algeria nu sunt exceptate de la CBAM prin simpla suspendare a unor taxe vamale. Cele două mecanisme au obiective și reguli diferite.

Cât poate conta scumpirea ureei pentru un hectar de grâu

Pentru fermierii români, schimbarea furnizorilor europeni este importantă mai ales prin efectele posibile asupra prețului îngrășămintelor.

Ureea agricolă cu un conținut de 46% azot este utilizată în fertilizarea mai multor culturi, inclusiv grâu, porumb și rapiță.

O modificare a prețului pe tonă se transmite proporțional în costul aplicării, în funcție de cantitatea utilizată.

De exemplu, pentru o aplicare ipotetică de 200 kg de uree la hectar:

Simulare economică, nu variații de preț constatate în România. Calculul presupune aplicarea a 200 kg de uree/ha și nu include transportul, TVA sau costurile lucrării.

La o cantitate de 200 kg/ha de uree cu 46% azot, aportul nominal este de 92 kg de azot pe hectar.

Doza efectivă necesară unei culturi depinde de analiza solului, producția urmărită, rezerva de azot și celelalte surse de nutrienți. Exemplul arată exclusiv influența unei diferențe de preț asupra bugetului.

Pentru exploatațiile care achiziționează cantități mari, sunt relevante și costul transportului până în fermă, condițiile de plată și momentul livrării. O cotație internațională nu este echivalentă cu prețul final oferit unui agricultor din România.

Îngrășămintele s-au scumpit puternic în Europa în 2026

Reorganizarea importurilor are loc într-un an caracterizat de fluctuații importante ale costurilor cu îngrășămintele.

Datele prezentate de Comisia Europeană în analiza privind disponibilitatea și accesibilitatea îngrășămintelor arată că prețurile îngrășămintelor azotate au crescut puternic în prima parte a anului, pe fondul problemelor de aprovizionare și al costurilor energetice.

În aprilie 2026, prețurile medii ale îngrășămintelor azotate din UE erau cu aproximativ 70% peste media anului 2024.

Presiunea asupra costurilor a determinat și adoptarea unor măsuri europene de sprijin. România are o alocare de 29,9775 milioane de euro din rezerva agricolă a UE pentru fermierii afectați de scumpirea energiei și îngrășămintelor, mecanism prezentat separat în analiza AGRONET.ro privind sprijinul financiar și posibilitatea suplimentării naționale.

Evoluția importurilor și cea a prețurilor trebuie urmărite separat. Creșterea ponderii Egiptului în aprovizionarea europeană nu demonstrează, în sine, o ieftinire a ureei. Oferta disponibilă, costul gazelor naturale, taxele și cererea agricolă pot influența simultan prețul final.

Egiptul devine un furnizor tot mai important pentru agricultura europeană

Datele comerciale din 2026 arată o schimbare substanțială a structurii importurilor europene de uree. Rusia a pierdut o parte importantă a pieței, iar Egiptul a câștigat pondere, deși cantitățile livrate de producătorii egipteni au scăzut față de anul trecut.

România intră în această perioadă având deja relații comerciale importante cu furnizorii egipteni. Cele peste 415.000 de tone de uree importate din Egipt în 2025 arată că această origine reprezintă o componentă majoră a aprovizionării naționale.

Pentru campania agricolă din 2027, principalele evoluții de urmărit sunt disponibilitatea ureei la furnizorii europeni, costul importurilor după aplicarea tarifelor și CBAM, precum și prețurile efective oferite în România.

În condițiile în care îngrășămintele reprezintă una dintre cheltuielile importante ale culturilor de câmp, diversificarea furnizorilor poate îmbunătăți siguranța aprovizionării, dar rentabilitatea fertilizării va continua să depindă de prețul plătit pe kilogramul de azot și de producția obținută la hectar.