România are 29,98 milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor – Bugetul poate urca la 89,93 milioane de euro

România are 29,98 milioane de euro alocate pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea costurilor cu îngrășămintele și energia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894. Suma poate fi completată de statul român cu până la 59,955 milioane de euro, ceea ce ar ridica bugetul maxim al măsurii la 89,9325 milioane de euro. În paralel, Uniunea Europeană a creat un al doilea mecanism, distinct, finanțat prin FEADR, prin care o parte din costurile suplimentare ale îngrășămintelor poate fi compensată inclusiv printr-o plată calculată pe hectar.

Pentru fermierii români, este importantă separarea acestor instrumente. Nu este vorba despre un singur „nou ajutor” de aproape 90 de milioane de euro. Sunt două mecanisme europene diferite, cu surse de finanțare, reguli și termene diferite, la care se adaugă posibilitatea acordării mai devreme și într-un procent mai mare a avansurilor PAC pentru anul de cerere 2026.

Trei măsuri diferite pentru lichiditatea fermelor

Primele două rânduri reprezintă aceeași schemă europeană de urgență: 29,9775 milioane de euro din rezerva agricolă și eventuala completare de la bugetul național. Mecanismul FEADR și avansurile PAC sunt instrumente separate.

Ce este confirmat pentru cei 29,9775 milioane de euro

Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre 540 de milioane de euro din rezerva agricolă pentru fermierii afectați de efectele crizei din Orientul Mijlociu asupra costurilor cu îngrășămintele și energia. Statele UE au aprobat pachetul la 17 iulie 2026, iar regulamentul care stabilește sumele pentru fiecare țară a fost adoptat la 27 iulie și publicat la 29 iulie.

României îi revin exact 29.977.500 de euro, aproximativ 5,55% din pachetul european. Alocarea României este depășită de cele pentru Franța, Polonia, Germania, Spania și Italia.

Cele mai mari alocări sunt:

Regulamentul nu stabilește însă o sumă pe hectar pentru fermierii români și nici nu spune că toți agricultorii vor primi automat bani. Statul trebuie să direcționeze fondurile către fermierii și sectoarele cele mai afectate de costurile mai mari cu îngrășămintele, energia sau ambele. Criteriile trebuie să fie obiective și nediscriminatorii.

AGRONET.ro a prezentat anterior alocarea de 29,97 milioane de euro pentru România, însă regulamentul european permite acum delimitarea mai precisă a termenelor și a deciziilor care trebuie luate la nivel național.

Bugetul poate ajunge la 89,93 milioane de euro, dar diferența trebuie pusă de România

Regulamentul permite fiecărui stat să acorde sprijin național suplimentar de maximum 200% din alocarea europeană. Pentru România, calculele sunt:

• fonduri europene: 29.977.500 euro;
• suplimentare națională maximă: 59.955.000 euro;
• buget total maxim posibil: 89.932.500 euro.

Cei 89,93 milioane de euro reprezintă, așadar, plafonul posibil dacă România decide să folosească integral suplimentarea națională permisă, nu un buget național deja garantat prin regulamentul european.

Sprijinul european trebuie plătit beneficiarilor până cel târziu la 28 februarie 2027. Componenta națională suplimentară poate fi achitată până la 31 mai 2027.

România trebuie să stabilească beneficiarii și formula de plată până la 30 septembrie

Una dintre cele mai importante prevederi pentru fermieri este termenul de 30 septembrie 2026. Până atunci, România trebuie să notifice Comisiei Europene modul în care intenționează să distribuie cele 29,9775 milioane de euro.

Notificarea trebuie să precizeze:

• măsurile care vor fi aplicate;
• sectoarele sau produsele agricole eligibile;
• criteriile de identificare a beneficiarilor;
• valoarea ajutorului;
• metoda prin care banii vor fi împărțiți fermierilor;
• justificarea formulei de distribuire;
• modul de verificare a eligibilității;
• măsurile pentru evitarea supracompensării;
• calendarul estimat al plăților;
• nivelul eventualei contribuții suplimentare de la bugetul național.

Prin urmare, nu există în regulamentul european un cuantum fix în euro pe hectar pentru România. Acesta poate apărea numai după ce autoritățile române stabilesc formula schemei.

În sursele oficiale românești consultate până la 12 august 2026 nu am identificat un act național care să stabilească deja un cuantum pe hectar, culturile eligibile și procedura de solicitare a acestei alocări. Din acest motiv, nu poate fi indicată în acest moment o plată concretă pe hectar pentru fermierii români.

Al doilea ajutor: mecanismul FEADR pentru costurile cu îngrășămintele

Separat de cele 29,9775 milioane de euro, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce în Politica Agricolă Comună articolul 78b, destinat fermierilor activi afectați de creșterea severă a prețurilor la îngrășăminte.

Aici apare explicit posibilitatea unei plăți calculate pe hectar.

Statul membru poate alege între două variante:

1. o valoare unitară pe hectar, calculată pornind de la consumul mediu anual de îngrășăminte pe suprafață și diferențiată în funcție de sector sau sistemul de producție;
2. compensarea pe baza costurilor efectiv suportate de fiecare beneficiar.

Diferența de preț trebuie calculată folosind un reper anterior crizei și unul ulterior datei de 1 martie 2026. Prețul de referință anterior trebuie să fie media unei perioade de cel puțin trei luni consecutive cuprinse între 1 ianuarie 2025 și 28 februarie 2026.

Această regulă este importantă: plata pe hectar nu este o sumă aleasă arbitrar. Ea trebuie legată de costul suplimentar al îngrășămintelor și de consumul specific sectoarelor sau sistemelor de producție.

Până la 50% din costul suplimentar, iar în anumite cazuri până la 80%

Prin mecanismul FEADR, statele membre pot acoperi în mod obișnuit maximum 50% din costurile suplimentare cu îngrășămintele.

Procentul poate urca până la 80% pentru fermierii care se află deja sub anumite angajamente sau cerințe PAC privind reducerea utilizării îngrășămintelor.

Statul trebuie să stabilească, de asemenea:

• un plafon maxim al sprijinului pe beneficiar; sau
• un număr maxim de hectare pentru care poate fi primit ajutorul.

Plățile aferente acestui mecanism trebuie efectuate fermierilor până la 30 iunie 2027.

Ce înseamnă procentul de 65% din FEADR

Procentul de 65% poate produce confuzie. Nu înseamnă că fiecare fermier primește automat 65% din factura pentru îngrășăminte.

Regulamentul stabilește că FEADR poate finanța până la 65% din cheltuiala publică eligibilă a intervenției introduse de un stat în Planul Strategic PAC. Este, practic, rata de contribuție a fondului european la schema publică. Separat, ajutorul acordat fermierului este limitat în mod obișnuit la 50% din costul suplimentar cu îngrășămintele și poate urca la 80% în situațiile prevăzute de regulament.

Și pentru acest mecanism statul poate adăuga finanțare națională, în limita a 200% din finanțarea FEADR alocată intervenției.

Câți bani ar putea folosi România prin mecanismul FEADR

Regulamentul limitează la maximum 25% partea din plafonul anual de criză al fiecărui stat care poate fi rezervată intervenției pentru îngrășăminte. Pentru România, Anexa XV la regulamentul de bază al PAC indică:

• 89.072.611 euro pentru exercițiul financiar 2026;
• 89.899.353 euro pentru exercițiul financiar 2027. (EUR-Lex)

Aplicarea plafonului de 25% înseamnă limite teoretice de:

Aceste valori sunt plafoane legale, nu alocări automate către România pentru îngrășăminte. Suma efectiv rezervată trebuie introdusă de autorități în planul financiar al Planului Strategic PAC și aprobată prin procedura europeană. Regulamentul precizează că totalul cheltuielilor FEADR pentru intervențiile de criză nu poate depăși sumele programate de stat și aprobate de Comisie.

AGRONET.ro a analizat anterior diferența dintre alocarea de 29,97 milioane de euro și mecanismul separat prin FEADR. Cele două surse de sprijin nu trebuie adunate ca și când întregul plafon ar fi deja disponibil fermierilor.

Avansurile APIA pot ajunge la 75% și pot fi plătite înainte de 16 octombrie

O a treia măsură privește lichiditatea imediată a fermelor, dar nu reprezintă un ajutor suplimentar.

Pentru anul de cerere 2026, statele membre primesc posibilitatea să majoreze avansul pentru intervențiile sub formă de plăți directe de la maximum 70% la maximum 75%. Regulamentul permite inclusiv plata acestui avans înainte de 16 octombrie 2026.

Pentru fermierii români, aceasta poate însemna acces mai rapid la o parte mai mare din subvențiile PAC deja aferente campaniei 2026, dacă autoritățile și APIA aplică această flexibilitate.

Nu trebuie însă confundată majorarea avansului cu o creștere cu 5% a subvenției totale. Fermierul primește mai devreme o parte mai mare din suma la care are dreptul; plata finală se diminuează corespunzător.

Votul Parlamentului European a avut loc pe 7 iulie, nu pe 12 august

Cronologia oficială a dosarului european este relevantă deoarece măsurile privind FEADR și avansurile PAC nu au fost aprobate pentru prima dată la 12 august.

Parlamentul European a adoptat măsurile la 7 iulie 2026, cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri. Consiliul Uniunii Europene a adoptat actul legislativ la 13 iulie, regulamentul a fost semnat la 14 iulie și publicat în Jurnalul Oficial la 21 iulie. A intrat în vigoare în ziua următoare.

Separat, pachetul de 540 de milioane de euro din rezerva agricolă, din care România primește 29,9775 milioane de euro, a fost aprobat de statele membre la 17 iulie, iar regulamentul Comisiei a fost adoptat la 27 iulie.

Prin urmare, la 12 august informația nouă nu este aprobarea pentru prima dată a acestor instrumente, ci apropierea etapelor în care statele trebuie să decidă cum le folosesc concret.

România poate modifica și bugetul plăților directe pentru 2027

Regulamentul mai deschide o fereastră importantă pentru bugetul PAC al anului 2027. Până la 31 august 2026, fiecare stat poate solicita modificarea repartizării între alocarea pentru plăți directe și fondurile pentru dezvoltare rurală, în limitele prevăzute în noua Anexă XVI.

Pentru România, limitele prevăzute sunt foarte mari:

• creștere maximă posibilă a alocării pentru plăți directe: 290.114.968 euro;
• diminuare maximă posibilă a alocării pentru plăți directe: 507.398.799 euro. (EUR-Lex)

Aceste cifre nu sunt bani suplimentari acordați României. Ele reprezintă limitele în care România poate rearanja fonduri între componentele PAC pentru anul 2027, prin modificarea Planului Strategic.

Decizia are efecte mai largi decât sprijinul pentru îngrășăminte: o majorare a resurselor pentru o componentă presupune mutarea banilor din alta. De aceea, utilizarea acestei flexibilități trebuie urmărită separat de ajutorul de 29,9775 milioane de euro.

De ce a intervenit UE: îngrășămintele cu azot s-au scumpit puternic

Datele Comisiei Europene arată dimensiunea șocului asupra fermelor. În aprilie 2026, prețurile generale ale îngrășămintelor cu azot erau cu 71% peste media anului 2024. Îngrășămintele reprezintă în medie 7–8% din costurile cu inputurile agriculturii europene, dar ponderea este considerabil mai mare în unele sectoare.

Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 35% din exporturile mondiale de îngrășăminte cu azot. Dependența directă a Uniunii Europene de importurile din această regiune este relativ redusă – circa 3% în cazul amoniacului și 1–2% în cazul îngrășămintelor azotate –, însă piața este globală, astfel că întreruperile de aprovizionare se transmit în prețurile plătite și de fermierii europeni.

Regulamentul privind rezerva agricolă arată că, în mai 2026, prețul mediu al îngrășămintelor azotate era cu aproximativ 30% mai mare decât în februarie 2026 și cu aproximativ 70% peste media din 2024, iar îngrășămintele fosfatice erau cu circa 22% peste media din 2024.

Pentru fermele de cultură mare, efectul este accentuat de faptul că prețurile produselor agricole nu au crescut în același ritm cu inputurile. Rezultatul este o comprimare a marjei pe hectar tocmai înaintea campaniilor în care agricultorii trebuie să finanțeze din nou îngrășămintele, motorina, semințele și lucrările agricole.

Ce trebuie să urmărească fermierii români în următoarele săptămâni

În acest moment, problema principală nu mai este dacă Uniunea Europeană a creat instrumentele. Cadrul juridic european este deja în vigoare. Următoarele decizii care vor determina ce bani ajung efectiv la ferme sunt în mare parte naționale.

Pentru agricultorii din România sunt importante cinci elemente:

1. Schema pentru cele 29,9775 milioane de euro – ce culturi și sectoare vor fi eligibile și cum va fi calculată plata.
2. Contribuția bugetului național – dacă România va folosi integral sau parțial posibilitatea de suplimentare cu până la 59,955 milioane de euro.
3. Introducerea intervenției FEADR pentru îngrășăminte – valoarea rezervată, beneficiarii și alegerea între plata pe hectar și compensarea costurilor efective.
4. Avansul APIA pentru campania 2026 – dacă România va utiliza plafonul de 75% și de la ce dată vor începe plățile.
5. Decizia privind bugetul PAC 2027 – România are termen până la 31 august pentru eventuala ajustare a alocării plăților directe.

Până la apariția acestor decizii, fermierii nu au încă un cuantum național confirmat pe hectar pentru ajutorul din rezerva de 29,9775 milioane de euro și nici o sumă individuală garantată prin noul mecanism FEADR. Ceea ce este deja stabilit este cadrul: România are alocarea europeană, poate să o tripleze prin contribuție națională, poate introduce sprijinul separat FEADR și poate acorda mai devreme avansuri de până la 75% din plățile directe.

Urmărește-ne pe Google News