PAC 2028–2034 și sprijinul pentru îngrășăminte – Dosarele europene care pot schimba bugetele fermelor

România poate accesa două surse distincte de sprijin pentru îngrășăminte, însă plățile depind de deciziile naționale.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 07 august 2026 la 12:475 min citire
Tractor pe un câmp cultivat, saci cu granule de îngrășământ în prim-plan și steagurile Uniunii Europene și României lângă silozuri.
Accesul fermierilor la fondurile pentru îngrășăminte depinde de transpunerea instrumentelor europene în scheme naționale cu criterii și termene clare.
În acest articol

UE deschide noi instrumente de lichiditate pentru fermieri, dar disputa privind bugetul agricol pentru perioada 2028–2034 rămâne nerezolvată. Ediția din 6 august a buletinului AGRIRADAR UE, publicată de Clubul Fermierilor Români, pune alături patru dosare cu efect direct asupra exploatațiilor: costul îngrășămintelor, viitoarea PAC, evoluția comerțului agroalimentar și răspunsul european la incendiile de vegetație. Pentru România, cea mai apropiată miză este transformarea instrumentelor aprobate la nivel european în scheme și plăți efective pentru ferme.

România are două surse distincte de sprijin pentru criza îngrășămintelor

Pachetul european permite folosirea unor fonduri de dezvoltare rurală pentru lichiditatea fermelor, acordarea mai devreme a avansurilor din plățile directe și ajustarea alocărilor pentru anul 2027. Mecanismul de criză poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din FEADR, iar statele membre pot completa sprijinul cu resurse naționale.

Pentru România trebuie însă separate două componente financiare care pot fi ușor confundate.

Instrument

Valoare pentru România

Situație

Pachet european de 540 milioane euro

29,97 milioane euro

alocare europeană pentru costurile cu energia și îngrășămintele

Suplimentare națională posibilă

până la 59,95 milioane euro

depinde de decizia Guvernului

Buget total posibil al primei componente

până la 89,93 milioane euro

numai dacă este folosită suplimentarea maximă

Mecanism FEADR pentru criză

până la aproximativ 22,47 milioane euro

necesită aplicare prin Planul Strategic PAC

AGRONET.ro a prezentat alocarea de 29,97 milioane de euro pentru România, care face parte din pachetul european de 540 de milioane de euro. Statele membre pot adăuga fonduri naționale de până la 200% din alocarea europeană, ceea ce ar putea ridica bugetul românesc la aproape 89,93 milioane de euro. Suplimentarea nu este însă automată.

Separat, România ar putea utiliza aproximativ 22,47 milioane de euro din FEADR prin mecanismul de lichiditate. Nici această sumă nu este, în prezent, un cuantum pe care fermierii îl pot solicita direct. Sunt necesare stabilirea beneficiarilor, sectoarelor, formulei de calcul, documentelor și calendarului național.

Cadrul european permite și acordarea mai devreme a avansurilor din plățile directe. Buletinul AGRIRADAR UE indică posibilitatea plăților înainte de 16 octombrie, dar data la care APIA va începe efectiv plățile în România și procentele aplicabile trebuie stabilite și comunicate de autoritățile naționale.

Bugetul PAC după 2027 rămâne în negociere

În paralel cu măsurile de criză, începe o negociere mult mai importantă pe termen lung: finanțarea agriculturii în Cadrul Financiar Multianual 2028–2034.

Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a folosit participarea la centenarul Târgului Agricol, Forestier și Agroalimentar de la Libramont pentru a susține necesitatea unei PAC puternice și a unor venituri care să permită tinerilor să intre și să rămână în agricultură.

Pentru ferme, problema este că agricultura va concura pentru resurse cu apărarea, energia, competitivitatea, coeziunea și alte priorități europene. AGRONET.ro a analizat incertitudinea privind bugetul PAC după 2027: nu există încă un nivel final al plăților directe, un buget definitiv pentru investiții și nici arhitectura finală prin care statele vor distribui fondurile.

Pentru fermierii români trebuie urmărite distinct trei negocieri: dimensiunea bugetului general al UE, suma rezervată agriculturii și modul în care România va distribui propria alocare. Declarațiile privind o PAC „solidă” nu reprezintă, deocamdată, cuantumuri confirmate pentru plățile pe hectar sau pe animal.

Excedentul UE crește, deși exporturile scad

Comerțul agroalimentar oferă un tablou la fel de nuanțat. În primele cinci luni din 2026, UE a înregistrat un excedent de 19,4 miliarde de euro, cu aproximativ 1,1 miliarde de euro peste perioada comparabilă a anului precedent.

Exporturile au coborât cu 3%, la 96,9 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au redus cu 5%, la 77,5 miliarde de euro. Prin urmare, excedentul mai mare nu a fost generat de o creștere generală a exporturilor, ci de scăderea mai rapidă a importurilor.

Regatul Unit a rămas principala destinație pentru produsele agroalimentare europene, deși valoarea livrărilor s-a redus cu 782 de milioane de euro. Exporturile către Statele Unite au scăzut cu 1,6 miliarde de euro, iar cele către Egipt au crescut cu 289 de milioane de euro, susținute în special de grâu.

Pentru fermieri, aceste cifre trebuie privite pe produse și piețe. O balanță comercială europeană pozitivă nu garantează automat prețuri mai bune la poarta fermei, iar scăderea valorii importurilor poate fi influențată și de prețurile internaționale. La cacao, de exemplu, ieftinirea a avut un rol important în reducerea valorii totale a importurilor.

Incendiile arată cât de repede o criză climatică devine una agricolă

Franța și Spania au solicitat sprijin prin Mecanismul european de protecție civilă, iar UE a mobilizat aeronave de stingere, elicoptere, vehicule și echipe de pompieri. Înaintea sezonului, 331 de pompieri din șapte state, inclusiv România, fuseseră detașați preventiv în zone cu risc ridicat.

Impactul pentru agricultură depășește suprafețele forestiere arse. Incendiile pot afecta culturile, pășunile, plantațiile, furajele, clădirile agricole, accesul la apă și infrastructura exploatațiilor. În Gironde, AGRONET.ro a relatat despre fermieri care au intervenit cu tractoare și cisterne alături de pompierii români.

Pentru politica agricolă, episoadele din Franța și Spania adaugă încă o presiune asupra viitoarei PAC: fondurile trebuie împărțite între sprijinul curent pentru venit, investiții, adaptarea la secetă și temperaturi extreme, gestionarea riscurilor și intervențiile după dezastre.

Pentru fermierii români, următoarele decizii sunt naționale

Pachetul european pentru îngrășăminte oferă României instrumente și resurse, dar valoarea care va ajunge la fiecare fermă nu este încă stabilită. Autoritățile trebuie să decidă dacă folosesc suplimentarea națională, cum activează componenta FEADR și ce formulă aleg pentru distribuirea sprijinului.

În același timp, negocierile pentru PAC 2028–2034 vor influența finanțarea fermelor mult după încheierea actualei crize a îngrășămintelor. Pentru exploatații, diferența importantă este între măsurile care pot aduce lichiditate în următoarele luni și negocierile care vor stabili nivelul subvențiilor și investițiilor agricole pentru următorul ciclu bugetar european.

Urmărește știrile prin RSS

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității